U.M.F.

“Carol Davila” București

Facultatea de Medicină Generală

Disciplina Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. C. Paulescu”

Absolvent: Giulia-Ruxandra Buznea

REZUMAT

Studenta Buznea Giulia-Ruxandra, am efectuat Lucrarea de Licență cu tema:

„Analiza prevalenței ficatului gras non-alcoolic la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 și
impactul săa asupra controlului glicemic”, în cadrul Departamentului de Diabet, Nutriție și
Boli Metabolice al Instututului Național „Prof. Dr. N. C. Paulescu”, București având drept
coordonator științific: Profesor Doctor Cristian Serafinceanu și îndrumător: Conferențiar
Doctor Cristian Guja, Disciplina de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, U.M.F. „Carol
Davila”, București.

Lucrarea este structurată în două părți: partea generala (teoretică) și partea specială
(parte practică, de cercetare științifică).

Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) este în momentul de față cea mai frecventă
patologie hepatică din lume. Aceasta apare în contextul lipsei cosumului de etanol, printr-un
dezechilibru metabolic și determină la rândul său perturbarea metabolismului lipidic, protidic
și glicemic. NAFLD determină apariția prediabetului, diabetului zaharat de tip 2 și agravează
diabetul prin impactul asupra controlului glicemic. NAFLD este cunoscut ca și sindrom
metabolic hepatic și conduce la creșterea nivelului lipidelor serice (determină dislipidemie).

Partea generală cuprinde aspecte teoretice ale „Ficatului gras non-alcoolic la pacienții
cu diabet zaharat de tip 2” din punct de vedere al etiopatogeniei, aspecte morfologice și
funcționale hepatice în NAFLD, complicații, tratament și generalități privind diabetul zaharat
de tip 2.

Partea specială constă intr-un studiu retrospectiv, observational asupra unui număr de
200 de pacienți impărțit în două loturi: un lot cu NAFLD (n=100) și un lot martor (n=100),
pacienți internați în Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. C.
Paulescu”, București. Acești pacienți au fost internați în decursul anului 2016 pentru
diagnostic, tratament sau pentru reevaluare clinico-biologică a diabetului. Pacienții din cele
două loturi au fost selectati astfel încat să prezinte similitudini în privința vârstei, a genului, să
fie în același număr în ambele loturi și să prezinte aproximativ aceeași terapie și aceeasi
durată a diabetului. Cu ajutorul datelor colectate din documentele medicale ale pacienților pe
parcursul internării, s-a facut o analiză statistică a acestora.
 S-au obținut diferențe semnificative statistic în valorile circumferinței abdominale, a
trigliceridelor, a TGO, a TGP , și s-a obținut un coeficient de corelație Pearson între scorul de
steatoză HSI și HbA1c, mic dar semnificativ statistic(p=0,009, coeficient Pearson=0,183).

Au existat diferențe în frecvența sindromului metabolic, aceasta fiind mai mare în lotul
NAFLD.

S-a obținut o prevalență a ficatului gras non-alcoolic de 28,9% pe an, asemănătoare cu

rezultatele altor studii din literatura medicală de specialitate.

Complicațiile pacienților din cele două loturi,micro și macrovasculare au avut

frecvențe foarte asemănătoare și nu au existat diferențe semnificative statistic între cele două
grupuri (p>0,05).

În ceea ce privește terapia diabetului zaharat de tip 2 s-a constatat ca există un procent
mai mare de pacienți de gen masculin care iau insulină în monoterapie, ceea ce ar putea
sugera că acești pacienți cu diabet tip 2 și fără steatoză hepatică au un control glicemic mai
bun si un diabet echilibrat datorită instituirii precoce a insulinoterapiei.

În lotul cu steatoză hepatică s-a obținut un procent de pacienți cu scorul HSI peste
valoarea de 36, de 92% .

Am calculat scorul de steatoză hepatică și în lotul de control, astfel s-a observat că

88% dintre pacienții acestui lot aveau un scor peste 36, ceea ce sugerează că ficatul gras non-
alcoolic este subdiagnosticat in această populație de pacienți.