UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“CAROL DAVILA” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
„Aspecte anatomo-clinice şi
terapeutice în mastoza fibrochistică”

Coordonator științific Absolvent

Prof. Univ. Dr. Ștefan Neagu
Îndrumător științific Gîță Alexandra
Asist. Univ. Dr. Cristian Constantin Popa
 Introducere
Datorită numeroaselor particularități pe care
le are aceasta patologie, este cunoscută sub diverse
denumiri, deoarece mulți autori au descris-o în
moduri diferite: boala Bloodgood, boala Cooper,
boala Phocas, boala Reclus și sindromul Reclus,
boala Reclus-Schimmelbusch, boala
Schimmelbusch sau boala Tillaux-Phocas.
În ICD-10, aceasta afecțiune este denumită
mastopatia chistică difuză, fibroscleroza sânului,
mastita cronică chistică, mastopatia fibrochistică,
displazia mamară.
 Materiale și metodă

Studiu retrospectiv, nerandomizat;

Lotul a cuprins 27 de paciente;
Pacientele au fost internate în Clinica
de Chirurgie Generală II a Spitalului
Universitar de Urgenţă Bucureşti, în
perioada 2014-2018.
 Repartizarea pacientelor pe grupe de vârstă

60.00%
51.85%
50.00%

40.00%

30.00%
%

20.00% 18.52%
14.81%

10.00% 7.41%
3.70% 3.70%
0.00%
<20 ani 20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani >60 ani
Distribuția pacientelor în funcție de statusul
hormonal

Perioada fertila Menopauza

30%

70%
Distribuția lotului în funcție de antecedentele heredo-
colaterale mamare

Patologie
malignă
8%

Patologie
benignă
22%

Fără AHC
70%
Distribuția pacientelor în funcție de comportamentul la risc

37%

19%

Fumat Alcool
 Distribuția pacientelor în funcție de motivele internării

Motivele internării Număr paciente %

Mastodinie 17 62,96%

Nodul mamar 15 55,56%

Reevaluare clinico-biologică 3 11,11%

Semne inflamatorii locale 2 7,41%

Scurgeri mamelonare 1 3,7%

Distribuția pacienelor în funcție de prezența nodulilor
mamari la examenul clinic al regiunii mamare

Prezent Absent

44.44%

55.56%
Distribuția pacientelor în funcție de investigațiile imagistice
efectuate
70.00%

60.00% 66.67%
50.00%
51.85%
40.00%

30.00%
%

20.00%

10.00%
18.52%

0.00%
Mamografie Ecografie mamară Mamografie și
ecografie mamară
 Distribuția pacientelor în funcție de aspectul ecografic al
leziunii mamare
Nodul izoecogen, nevascularizat, cu arii transsonice incluse
Duct cu calibru crescut
Chist cu continut impur
Nodul hipoecogen, nevascularizat
Chist simplu (imagine transonică)

7%
14%
% din pacientele care au efectuat ecografie 21%
36%
64%
Distribuţia pacientelor în funcţie de aspectul mamografic al
leziunilor

% din totalul de mamografii

Dezorganizare arhitecturală 16.67%

Calcificări cu aspect benign 16.67%

Densitate focală 22.22%

Opacitate nodulară 66.67%

Distribuţia pacientelor în funcţie de clasificarea leziunilor în
sistemul BI-RADS

4% 4%
7%
41%
0
1
2
44%
3
4
 Tratamentul efectuat
Conservator Chirurgical

11%
BI-RADS 0 1 2 3 4
Tratament 2 1 12 9 0
conservator
Tratament 0 0 0 2 1
89% chirugical
Total 2 1 12 11 1
Distribuţia pacientelor în funcţie de Distribuția pacientelor în funcție
tratamentul efectuat tipul de tratament efectuat ținând
cont de scorul BI-RADS.
 Distribuţia pacientelor în funcție de
recomandările la externare

Tratament medicamentos 37%

Regim igienodietetic 100%

Distribuţia pacientelor în funcție de recomandările de
monitorizare post-spitalizare

monitorizare
ecografică
33%

monitorizare
ecografică şi
mamografică
52%

monitorizare
mamografică
15%
 Concluzii
 Modificările fibrochistice mamare sunt decelate
preponderent la femeile aflate în perioada fertilă, cu
precădere în intervalul de vârstă 40-49 de ani.
 Prezența antecedentelor personale patologice mamare
nu sunt obligatorii în cazul pacientelor cu mastoză
fibrochistică.
 Mastodinia și prezența nodulilor la autoexaminarea
sânilor reprezintă principalele motive de internare.
 Mastodinia, cel mai frecvent simptom în cadrul
patologiei fibrochistice mamare, este prezentă cel mai
adesea bilateral.
Investigațiile imagistice cel mai des utilizate
pentru diagnosticul leziunilor mamare sunt
reprezentate de ecografie și mamografie.
Chistul simplu și nodulul hipoecogen
reprezintă cele mai frecvente leziuni
decelabile cu ajutorul ecografiei mamare la
pacientele cu mastoză fibrochistică.
Modificările fibrochistice mamare sunt cel mai
frecvent încadrate în scorurile 2 și 3 BI-RADS.
 Tratamentul conservator este preferat pentru
pacientele cu mastoză fibrochistică, intervenindu-se
chirurgical doar în situații speciale.
 Tratamentul chirurgical constă în excizia formațiunii
pseudotumorale mamare, tehnica operatorie
depinzând de mărimea formațiunii, caracteristicile
acesteia, precum și de localizarea în raport cu
celelalte structuri ale regiunii mamare.
 Toate pacientele din lotul studiat au supravieţuit,
confirmând prognosticul bun al patologiei.
 Se recomandă monitorizare imagistică, ginecologică și
endocrinologică.
Vă mulțumesc pentru atenție!