Sunteți pe pagina 1din 13

1.Sistemul de sanatate-definitii, tipologie =ansamblul organizatiilor de sanatate pe care il compun.

Acestea sunt diferite din pct de vedere al structurii organizatorice, al logisticii, al scopului propus, al culturii organizationale, insa numitorul lor comun este pacientul. =totalitatea resurselor de promovare a sanatatii, de profilaxie, de ingrijiri medicale, incluzand organizatiile sanitare si relatiile dintre ele. =ansamblul resurselor ce ofera ingrijiri medicale si promoveaza un stil de viata sanatos Este direct dependent de finantare respectiv de procentul din PIB alocat. Conditii: -acoperirea generala -accesibilitate prompta -pertinenta fata de nevoi -echitatea -posibilitatea de alegere -eficacitatea -eficienta inalta -accesibilitatea sociala larga -responsabilitatea statului fata de sanatatea publica Subsisteme: -producerea si dezvoltarea resurselor umane, materiale si financiare -intocmirea de programe de sanatate si supravegherea acestora -sys de finantare prin colectarea de taxe, impozite, contributii -organizatii care intra in contact direct cu utilizatorii 2. Sistemul de sanatate-obiective, relatii, clasificare Obiective: -imbunatatirea starii de sanatate -tinerea sub control a epidemiilor -profilaxie -depistare precoce a maladiilor -servicii de sanatate la standarde inalte -acces echitabil in servicii Relatii: -simple: medic-pacient -complexe: contin si un tert: ex CNAS Clasificare sistemelor: -dupa finantare -dupa sursa: plata directa, asigurare sociala, asigurare privata, asigurare guvernamentala -dupa gradul de acoperire: contribuie din veintul fiecaruia, oamenii cu venituri mari, guvernamentala -de tipul platii: co-asigurarea, co-plata -de renumerarea medicilor: plata pe serviciu, plata pe diagnostic, salariu, plata prin stimulente -dupa tipul relatiilor -medic-pacient: plata directa, asig. Sociala, asig. Privata

-medic-pacient-tert: asig contractuala, contract public, asigurare voluntara -dupa rolul statului -sys liberal/national/intermediar

3.Sistemul de sanatate-structura, finantare Prin modul de organizare, sys romanesc a preluat cate putin din fiecare: de la britanici modul de organizare a asistentei primare, de la frantuzi si nemti principiul solidaritatii si echitatii, iar plata in functie de nr cazurilor rezolvate de la SUA. Implementarea in domeniul sanitar a presupus crearea si operationalizarea sys de sanatate, descentralizarea serviciilor, redefinirea cadrului legal de furnizare a serviciilor sanitare, elaborarea si implementare normelor specifice de asigurare a calitatii Directionarea resurselor este determinata de balanta prioritatilor pentru indeplinirea obiectiv. Sociale: sanatate, eudcatie, protectie sociala. Finantare=colectare a fondurilor pentru serviciile de sanatate, de alocare a fondurilor pentru plata serviciilor de sanatate, de alocare a fondurilor la nivel regional sau de remunerare a factorilor de productie. Principalele surse: -Impozitele generale(colectate la bugetul statului) -Primele de asigurare obligatorii(ptr toata populatia) -Primele de asigurare voluntare -Plata directa a serviciilor medicale In Romania, principala sursa = platile de la casele de asigurari de sanatate. Alte surse de finantare ar fi creditele nerambursabile, veniturile extrabugetare, donatiile si sponsorizarile. Sistemul de sanatate este in relatie directa cu sursele de finantare. Acestea sunt necesare pentru dotarea cu aparatura, pregatie si salarizare a resursei umane, achizitionarea de medicamente si echipamente medicale etc.. Modalitatile de finantare sunt colectarea si alocare de fonduri si formele de plata directe. Alocarea fondurilor reprezinta componenta cea mai importanta deoarece determina performanta sys. Modul de plata al furnizorilor de servicii se realizeaza cel mai des prin salariu, plata la ora, plata pe cazuri rezolvate sau consultatii. Asigurarile de sanatate sunt principalul sistem de finantarere a sys sanitar romanesc. Pacientul plateste o prima societatii de asigurari prin care isi asigura anumite beneficii in cazul unui eveniment nedorit. Polita de asigurare va acoperi diferenta dintre costul serviciilor medicale si cat acopera societatea de asigurari. Tipurile de asigurari: sociala si privata. Cea sociala este obligatorie si beneficiile se stabilesc in functie de legislatia in vigoare.

4. Conceptul de sanatate-definitie, dimensiuni =starea completa de confort din ounct de vedere fizic, mental si social sau absenta bolii si infirmitatii. =capacitatea unui sistem- celula, organism, familie de a raspunde adaptiv provocarilor variate din mediu- fizice, chimice, infectioase, psihologice sau sociale. Sanatatea emotionala = constientizarea, sensibilitatea si acceptarea sentimentelor sau abilitatea de a le exprima si de a le stapani cu succes. SE permite oamenilor sa faca fata mai usor stresului, sa mentina relatii bune cu familia si prietenii si sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile lor. Un individ cu o buna stare emotionala manifesta o rata scazuta a bolilor legate de stres(ulcere, migrene, astm). Sanatatea intelectuala= pune accent pe cunostinte, invatare, creativitate, rezolvarea problemelor si interesul pentru idei noi aparu de-am lungul vietii. Sanatatea ocupationala se refera la pregatirea pentru munca si urmarirea unui loc de munca semnificativ, satisfacator si potrivit cu interesele, aptitudinele si sistemul de valori al fiecari individ. Sanatatea fizica tine de prevenirea bolilor si incurajeaza efortul fizic, dieta sanatoasa, cunoasterea si utilizarea corecta a sys de ingrijire medicala.Ex: reducerea comportamentelor la risc*. Sanatatea sociala se afla in stransa legatura cu natura, famulia si semenii din comunitate. Ea se refera la capacitatea de realizare a rolului in viata, ex (sotie, parinte, prieten, cetatean) intr-un mod placut fara a tulbura climatul de ecologie sociala. Sanatatea spirituala presupune conceptul de gasire al unui scop in viata si de comportare in mod adecvat valorilor si credintelor unui individ. Include sentimentul de veneratie, profunda credinta religioasa sau sentimentul de pace launtrica. Apartenenta religioasa e asociata cu rata scazuta de boli cronice, ea afectand comportamentele ce pot conduce la probleme de sanatate. Principalele tipuri de nevoi de sanatate: -nevoia perceputa: ce crede pacientul ca are nevoie -nevoia ceriuta: ce solicita pacientul -nevoia normativa: ce considera medicul ca are nevoie pacientul -nevoia comparativa: ce are nevoie pacientul comparativ cu populatia 5.Conceptul de sanatate- stiluri de viata si nevoi personale Stilul de viata se refera la modul de ansamblu in care traieste un individ atitudini, obiceiuri, comportamente in viata cotidiana. Exista doua tipuri de elemente caracteristice stilului de viata: -sanogene(care promoveaza si fortifica sanatatea) se cultiva in copilarie in cadrul famileii apoi in scoli, societate, etc. -patogene(care reprezinta factorii cauzali sau de risc pentru imbolnaviri)- chestii rele si boli ce rezulta din chestiile rele Componentele stilului de viata: munca, recreerea, hranirea, solutionare problemelor etc. Fiecare individ este liber sa isi aleaga si sa isi dezvolte propriul stil de viata. Tipuri de stil: -de lucru -recreational -cunoastere -de comunicare

-nutritional Nevoile personale sunt clasificare sub forma piramidei lui Maslow: -autodepasire -nevoi de recunoastere -nevoi sociale -nevoi de siguranta -nevoi fiziologice Nevoile se pot grupa in mai multe categorii asociandu-le un tip de marketing corespunzator: -cand organizatia satisface cerintele consumatorilor exprimate in mod direct: market reactiv -cand organizatia nu cunoaste nevoile clientilor si le intuieste: marketing anticipativ -cand organizatia fabrica produse ce au noi utilizari: marketing creativ Stilul de viata prezinta si variabile: sexul, venitul, segmentarea demografica, segmentarea psihografica, clasa sociala etc.

6.Conceptul de marketing definitii Prima definitie a marketingului data de Asociatia Americana de Marketing : Marketingul reprezinta procesul planificarii si executiei conceptului, stabilirii pretului, promovarii si distributiei ideilor, bunurilor si serviciilor pentru a crea schimburi care sa satisfaca obiective individuale si organizationale. 3 idei esentiale: -se includ in domeniul marketinguluii atat bunuri materiale cat si servicii -inglobeaza si idei ce apartin domeniilor nelucrative care nu comercializeaza bunuri sau servicii -se contureaza mixul de marketing compus din produs, pret, promovare si distributie. O alta definitie e data de Kotler:Marketingul reprezinta o conceptie moderna in orientarea intreprinderilor concretizata intr-un ansamblu coerent de activitati practice programate si organizate prin utilizarea unor metode si tehnici stiintifice. Exista si alte definitii care subliniaza trasaturi ale marketingului: -se integreaza in orice tip de organizatie -actiunile trebuie adaptate tipului de public -realizarea actiunilor trebuie sa se bazeze pe cunoasterea anticipata a nevoilor si dorintelor publicului tinta -actiunile au ca finalitate satisfacerea dorintelor si nevoilor prin plasarea produselor acolo unde sunt consumate si prin informarea si comunicarea cu consumatorii -organizatia trebuie sa aiba o comunicare interna corespunzatoare culturii sale -orientarea spre profit a.i. costurile de productie sa fie reduse iar pretul oferit de pacient sa fie in concordanta cu oferta organizatiei 7. Conceptul de marketing-evolutii, elemente Orientare spre: a.Productie(1900-1930) : atitudinea consta in faptul ca un produs bun se vinde singur

b.Vanzari(1930-1950): deviza este ca o activitate promotionala bine gandita il va determina pe consumator sa cumpere produsul potential c.Marketing(1950-1990): incepe orientarea spre piata si spre client in sensul ca el este cel ce decide d. Marketing relational(1990-azi): fidelizarea clientilor este cheia succesului, actiuni orientate spre protectia mediului Conceptul de marketing se bazeaza pe urmatoarele elemente: -piata-tinta -obtinerea schimbului -nevoile si dorintele clientului -marketing integrat prin aplicarea sa in toata organizatia -obtinerea de profit -satisfacerea cerintelor clientului la un nivel optim 8.Conceptul de marketing in ingrijile de sanatate- aparitie si dezvoltare In a doua jumatate a sec XX apare o noua orientare ce consta in determinarea prealabila a nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si furnizarea satisfactiei asteptate intr-o mai mare masura si intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenta. Astfel Richard K. Thomas identifica principalele etape in evolutia marketingului: A. 1950-1960: a inceput implementarea conceptului de marketing in domeniul sanatatii. Industria farmaceutica a adoptat o serie de metode, tehnici si concepte de marketing, spre deosebire de furnizorii de servicii medicale care considerau marketingul neetic. Industria spitaliceasca a introdus un numar tot mai mare de servicii dar a continuat sa reflecte orientarea spre productie. Accentul era pus pe furnizarea caltiatii serviciilor oferite pietii, iar majoritatea furnizorilor de servicii de sanatatea detineau monopolul pe piata pe care actionau. B. 1960-1970: se extinde dezvoltarea sectorului serviciilor de sanatate odata cu cresterea rolului relatiilor publice.Publicul tinta era considerat ca fiind format fie din medicii din asistenta primara care ii trimiteau la specialisti, pacientii nu erau un factor decisiv deoarece ei nu alegeau la ce spital se duc. Singurele suporturi media utilizate au fost tipariturile(brosuri sau publicatii) C. 1970-1980: spitalele au inceput sa se implice din ce in ce mai mult in problemele comunitatii . A crescut nr spitalelor bazate pe profit. A inceput orientarea spre vanzari odata cu schimbarile din sistemul de finantare. Pacientii puteau sa isi aleaga spitalele, deci spitalele au adoptat strategii de vanzare a serviciilor. Pentru promovare se foloseste publicitatea la televiziune si radio. Creste competivitatea intre spitale si apar cercetari cu privire la gradul de satisfactie al pacientilor. D. 1980-1990: domeniul sanatatii a evoluat de la o piata a vanzatorului la o piata a cumparatorului, de la o piata a ofertantului de servicii la o piata a pacientilor. Importanta pacientului a crescut ca urmare a introducerii sistemului de plata bazat pe previziune. E. 1990+: rolul marketingului a crescut odata cu dezvoltarea pietei serviciilor de sanatate. Marketingul este privit ca o functie integrata activitatii organizatiilor sanitare si apare o noua generatie de manageri ai sistemului de sanatate. Principalii factori care au determinat extinderea marketingului: -liberalizarea si dereglmentarea -schimbarile demografice si sociale

- evolutia domeniului sanatatii -tehnologia -perspectiva intreprinderilor asupra sanatatii. 9. Conceptul de marketing in ingrijirile de sanatate- particularitati, functii Piata existenta unei piete reale, in domeniul sanatatii este discutabila deoarece o crestere a ofertei de servicii nu inseamna de obicei o scadere a pretului si nici o crestere a cererii nu determina o crestere a pretului. Oferta depinde de politica guvernului si de alte restrictii iar cererea e determinata de nivelul asigurarilor, disponibiltatea resurselor si activitatea medicilor de familie. Organizatiile chiar daca isi stabilesc activitatea in functie de profit, unele sunt fortate sa accepte clienti care nu sunt capabili sa plateasca. Cele mai multe organizatii au o dubla ierarhizare a puterii: specialistii din medicina si administratorii urmarind obiective diferite. Decizia de a apela la o organizatie sau alta apartine consumatorului final. Produsul exista o gama larga de servicii pentru care nu exista produse substituibile ca in alte servicii. Personalul organizatiile sanitare sunt dominate de personal medical si mai putin de manageri. Medicii iau de obicei deciziile in interesul pacientilor in timp ce managerii sunt tentati sa ia deciziile in interesul organizatiei pe care o conduc, generandu-se astfel un conflict. Consumatorii difera de cei ai altor bunuri si servicii. Michael Baker face referire la urmatoarele functii ale marketingului: -prospectarea pietei -dezvoltarea si proiectarea produselor/serviciilor -influentarea cererii, asigurarea serviciilor specifice Functiile marketingului ingrijirilor de sanatate: -investigarea nevoilor pacientilor -conectarea dinamica a organizatiei santiare la mediul economico-social -satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum sanitar -maximizarea eficientei economice Intr-o alta abordare, functiile marketingului constau in: -studiul pietei serviciilor sanitare si identificarea oportunitatilor -managementul serviciilor sanitare existente -alegerea si motivarea canalelor de distributie -promovarea serviciilor sanitare -stabilirea tarifelor -planificarea activitatii de marketing sanitar Marketingul ingrijirilor de sanatate, prin studierea pietei, trebuie sa identifice si sa previzioneze: -evolutia cererii de servicii de ingrijiri de sanatate -tendintele acesteia -oportunitatile de piata aferente noilor servicii de sanatate -cererea potentiala pentru noile servicii

10. Conceptul de servicii- definitie, evolutie, functii Serviciile reprezinta un sistem de utilitati in care beneficiarul cumpara sau foloseste o anumita utilitate ce ii confera avantaje si satisfactii destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale. Philip Kotler: Serviciul este orice actiune sau executie pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intangibila si care nu are drept consecinta transferul proprietatii asupra unui bun material. Cristian Grnroos: Serviciul este o activitate sau un grup de activitati, mai mult sau mai putin tangibile, care au de obicei loc in momentul interactiunii dintre cumparator si prestator Din perspectiva marketingului e definit:Serviciile reprezinta activitati, beneficii sau utilitati care sunt oferite pe piata sau prestate in asociere cu vanzarea unui bun material. Etapele evolutiei: E1: 1930-1950 orientare spre vanzare E2:1950-1970 orientare spre publicitate si comunicare E3:1970-1980 orientare pe dezvoltarea produsului prin cercetare-dezvoltare si segmentare E4:inceput 1980 orientare spre diferentiere si concurenta E5:mijlocul 1980 orientare spre clienti E6:inceput 1990 orientare spre calitate E7:1990+ orientare spre fidelizarea clientilor Functiile serviciilor(diferente intre marketingul serviciilor si marketingul bunurilor): -Marketingul serviciilor nu poate influenta decizia de cumparare a consumatorilor prin metode de promovare -Serviciile sunt vandute inainte producerii lor -In servicii sunt vandute promisiuni -Serviciile se bazeaza foarte mult pe formarea profesionala a personalului -In servicii este esentiala imaginea si pozitionarea ofertantului de servicii -Serviciile se bazeaza pe marketingul relational urmarind fidelizarea clientilor inca de la prima servire 11. Conceptul de servicii- clasificare, componente, evaluare Clasificare: -dupa natura beneficiarului -dupa participarea beneficiarului -dupa natura nevoilor satisfacute -dupa natura efectelor -dupa formade proprietate -dupa natura activitatii desfasurate de prestator -dupa natura domeniului vizat -dupa modul de procurare a serviciilor -dupa raportul capital-munca Principalele componente: Marketingul extern este un flux de informatiice se realizeaza de la compania spre consumatori(lansare, informare, distributie,promovare servicii oferite)

Marketingul intern se efectueaza intre companie si angajatii proprii(au ca rezultat final licrarea serviciului promis). Marketingul interactiv se face intre angajati si consumatori prin activitati de furnizare a serviciilor de calitate la nivelo promis Consumatorii au 2 niveluri de exprimare a evaluarii unui serviciu: nivel acceptat si nivel dorit. Cele mai multe servicii sunt incadrate intre cele doua nivele= zona de toleranta. Nivelul de toleranta este limita de la care un consumator considera ca un serviciu este satisfacator. Calitatea serviciilor depinde de: -credibilitatea exprimata de prestarea cat mai eficienta a serviciilor -tangibilitate prin elemente cat mai sugestive si atractive -amabilitatea din partea personalului -personalizarea serviciilor dupa nevoi specifice -responsabilitatea in acordarea atentiei cuvenite fiecarei solicitari 12. Conceptul de servicii in ingrijirile de sanatate- caracteristici, continut Caracteristici: -furnizorii actioneaza in mod direct asupra pacientilor consumatori ai serviciilor -beneficiarul cumpara/foloseste nu un produs ci o anumita utilitate -serviciile sunt consumate pe masura ce se produc, modificarile pacientilor avand loc simultan cu productia serviciilor -productia serviciilor sanitare are loc in momentul interactiunii din medic si pacient Particularitatile serviciilor de ingrijiri de sanatate: -complexitatea si heterogenitatea (vizeaza atat structura productiei cat si a ofertei serviciilor) -gradul inalt de specializare a producatorilor de servicii sanitare(furnizorii sunt specializati pe reumatologie, hematologie, cardio, endocrinologie) -capacitatea organizatorica a furnizorilor de servicii sanitare de a presta activitati utile pacientilor -intangibilitatea= caracteristica esentiala -inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului medical si a pacientului: presupune un contact direct intre medic si pacient -variabilitatea si eterogenitatea serviciilor sanitare - nestocabilitatea Prezenta pacientului ca parte a sistemului de prestatie este principalul element care marcheaza procesul de productie a serviciilor de ingrijiri de sanatate. 13. Conceptul de ingrijiri de sanatate- definitii, functii, clasificare Serviciile de sanatate promoveaza confortul fizic, mental, etc al unui individ; unitatea obtinuta de consummator in urma unor activitati interconditionate care au la baza relatia prestator-client si care se concretizeaza in acest confort fizic psihic si social. Clasificare- de asistenta medicala preventive de promovare a sanatatii si de doagnostic precoce - servicii medicale ambulatorii - servicii medicale spitalicesti (presupun spitalizarea) - servicii de asistenta medicala - servicii de urgenta - servicii de reabilitare

servicii pre-, intra-, post natale ingrijiri de sanatate la domiciliu

Functii functia de promovare a sanatatii; functia de prevenire a imbolnavirilor si depistarea timpurie a bolilor; functia curativa; functia de reabilitare a sanatatii.

Clasificare in fct de: - nivelul ingrijirilor - gradul de dificultate - durata petrecuta in cadrul unitatii spitalicesti - necesitatea de srvicii - beneficiar - contributia tertului platitor In demersul unui proces de ingrijiri de sanatate se stabilesc : - relatii intre pacienti - relatii intre pacienti si personalul medical 14. Conceptul de servicii in ingrijirile de santate personal de executie, pacient Caracterul serviciilor de sanatate alaturi de simultaneitatea productiei si consumul acestora confera personalului prestator un rol essential in cadrul procesului de prestare. Asadar calitatea personalului este direct proportionala cu calitatea serviciului prestat si cu satisfactia consumatorulu si respective starea lui de sanatate. Formarea personalului medical este luna si costisiroare si are reglementari specifice . Medicii iau de obicei deciziile in interesul pacientilor spre deosebire de managerii organizatiilor care iau decizii in vederea obtinerii profitului. Astfel apar conflicte intre obiectivele medicilor si ale managerilor. Personalul de contact trebuie sa detina asadar 4 competente: - comerciale - tehnice - aptitudini de comunicare - calitati institutionale Comportamentul personalului si atitudinea in relatiile cu clientul sunt elemente f importante care influenteaza perceptia consumatorului. Asadar aceste elemenre depind de succesul prestatiei. Pentru a obtine succesul, organizatiile au dezvoltat conceptul de marketing intern care presupune angajarea celor mai buni specialisti din domeniu si dezvoltarea unui sistem permanent de pregatire si perfecrionare profesionala, precum si unui sistem de evaluare si recompensare a prestatorului de servicii. In ceea ce priveste pacientul, politica serviciilor de sanatate presupuna si creerea de programe si orientarea asupra acesruia. Aceasta concentrare pe client se realizeaza utilizand intrumenre si tehnici relevante, recunoscand relatia strategica pe care o doreste accesta. Satisfactia clientului (pacientului) reprezinta astadar nu numai un obiectiv ci si un intrument de marketing. Ingrijirea sanatatii reprezinta

astfel o coproductie a medicului si a pacientului si neparticiparea pacientului reprezinta limitarea a ceea ce medicul poate sa indeplineasca.

15. Strategii de marketing in ingrijirile de sanatate In domeniul serviciilor medicale, nucleul strategiei e reprez de calitatea serviciilor. Organizatiile de succes au o strategie clara, competitiva care seimpulsioneaza continuu si care defineste serviciul. Strategiile din sistemul de sanatate reprezinta atitudinea serviciilor sanitare in raport cu componentele acestuia Abordarea strategica si adaptarea organizatiei presupune: -segmentarea pietei -alegerea pietei-tinta -pozitionoarea serviciilor pe piata -elaborarea strategiei Strategia este potentata de 3 grupe de strategii secventiale: -orientate spre mediu/concurenta/nevoile pacientilor Se pune in aplicare prin mixurile de marketing care trebuie sa se interconditioneze reciproc. Elementele mixului trebuie sa cuprinda: -produsul, pretul, distributia, promovarea, serviciu clienti 16. Politica de produs In domeniul medical produsul e global alc dintr-o serie de elemente unitare Oferta de servicii in cadrul sistemului de sanatate cuprinde urmatoarele categorii: -servicii de diagnostic si tratament -servicii de recuperare medicala -servicii de prevenire si educatie ptr sanatate -servicii de promovare si instruire -servicii de reglementare -servicii de cercetare medicala -un numar mare de servicii sociale asociate Produsul reprezinta ceea ce li se vinde consumatorilor. Produsul depinde de comportamentul consumatorului si beneficiile asociate acestui comportament. Politica de produs = conduita pe care o adopta spitalul referior la dimensiunea structurala a gamei serviciilor Principalele obiective: -consolidarea pozitiei in cadrul actualei -diferentierea fata de oferta altor concurenti -atragerea de mai multi consumatori -echilibrarea actiunii orientate Criterii: calitatea, productivitarea, gradul de diversitate. Calitatea sta la baza serviciilor medicale, fiind inseparabila de utilitate. Diferentierea reprezinta un mod de repozitionare a produsului pe piata. Strategiile vizeaza: -avantajul operational -apropierea de consumator -avantajul prin produs

17. Politica de pret Pretul produselor din domeniul sanitar e reprezentat de costul pe care piata tinta il asociaza cu produsul oferit de organizatia sanitara. Pretul reprezinta valoarea de schimb a serviciului de ingrijire a sanatatii respectiv suma de bani pe care pacientul o ofera in schimbul beneficiilor oferita de utilizarea acestuia. Costurile nemonetare sunt intangibile si se reflecta in timpul, efortul si incomfortul asociate cautarii cumpararii si utilizarii serviciului. Aceste pot fi grupate in: -costul timpului -costul legat de efortul fizic -costul psihologic legat de riscuri, de sentimentul de teama -costurile senzoriale=senzatiile neplacute, incomfortul Principalele forme de plata a serviciilor de sanatate sunt: -asigurarea sociala de sanatate -asigurarea privata de sanatate -piata directa -co-plata Pretul reprezinta un indicator al calitatii serviciilor de sanatatie si modul in care pacientii percep valoarea serviciului de sanatate si modul in care privesc organizatia. Pentru elaborarea pretului, organizatiile trebuie sa ia in calcul urmatoarele elemente: -oferta de servicii care genereaza trei tipuri de strategii de pret: -strategia pretului forfetar -strategia pretului diferentiat -strategia preturilor combinate -modul de formare al pretului care genereaza 3 tipuri de orientari: -orientare in functie de costuri -orientarea dupa concurenta -orientarea dupa cerere 18. Politica de distributie Distributia serviciilor de sanatate cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura accesul pacientilor la serviciile de ingrijire a sanatatii impreuna cu sistemul de relatii care se stabilesc intre furnizori, pacienti si intermediari. Distributia se realizeaza prin deplasarea pacientului la organizatia de sanatate sau prin deplasarea furnizorului de servicii medicale la pacient in cazul pacientilor nedeplasabili care solicita ingrijiri la domiciliu. Reteaua de distributie a serviciilor de sanatate este constituita din totalitatea locurilor in care sunt dispuse unitatile sanitare- spitale, clinici, centre de diagnosticare, dispensare etc.- prin care se realizeaza furnizarea serviciilor catre pacienti. Obiectivul fundamental al strategiei de distributie este ca serviciul de sanatate oferit sa fie cat mai placut si convenabil pentru publicul tinta. Punctul de plecare in proiectarea unui sistem de distributie il reprezinta analiza nevoilor si a comportamentului pietei tinta. Procesul de formulare a strategiei de distributie presupune parcurgerea urmatoarelor etape: -analiza cerintelor pacientilor care constituie piata tinta -definirea obiectivelor strategiei de distributie -elaborarea variantelor strategice de distribtuie

-stabilirea criteriilor de selectie si evaluarea variantelor strategice -selectarea celei mai adecvate variante strategice de distributie 19. Politica de promovare Organizatia moderna evolueaza in conditiile unui mediu format dintr-un public numeros si bine structurat cu care intretine relatii complexer. Principala grija a organizatiei e de a comunica eficient cu toate categoriile de public, astfel marketingul relational castiga tot mai mult teren. Promovarea reprezinta cea mai vizibila componenta a demersurilor de marketing a organizatiilor sanitare. Astfel, ea face legatura intre activitatile organizatiei care se reflecta in produs, pret si distributie si consumatorii sai efectivi sau potentiali. *Subiectul asta mi se pare destul de mic, scrieti si voi de publicitate si restul*

LP 1 - Aparatura si echipamente pt. explorari functionale A. Stetoscoape, tensiometre, glocometre B. Electrocardiografe, electroencefalografe C. Ecografe D. Endoscoape: fibro endoscoape, video endoscoape, eco endoscoape 3.Glucometrul prin prisma complicatiilor, diabetul zaharat impune monitorizarea corecta si constanta a valorilor glicemiei. - aparat mic, portabil, usor de utilizat atat de catre medic cat si de catre pacient prin ; - cu o sg picatura de sange se afla val. corecta a glicemiei in cateva sec. - efectuare rapida si repetata: - urmarire usoara a fluctuatiilor

LP 2 Echipamente pt analize de laborator 1. Microscoape 2. Aparatura pt laboratorul de anatomie patologica 3. Aparatura pentru hematologie MICROSCOAPE- analiza completa a organismului uman - termenul de microscop defineste intrumentul optic care mareste imaginea printr-un sistem de lentile - 2 clase: cu lumina artificiala cu insertie - Exemple: Medicus HF, WILOCYT K LP3 Echipamente pt. radiologie si imagistica 1. 2. 3. 4. Echipamente pt. radiografie Mamografe Osteodensiometre Echipamente de CT si de imagistica nuleara -CT

-RMN -tomografe computerizare cu emisia unui foton SPECT Echipamente pt radiografie : Radiografia = metoda bazata pe proprietatea radiatiilor Rpntgen de a impresiona emulsia fotografica, ulterior hartia sau filmul fotografic diind citite sau interpretate ca img. Radioscopice. -masa radiografii TEMCO GRX-01 ideala pt diag ciu raze X -radiografii craniu, torace, pelvis, schelet, extremitati -pacientul sta culcat/in picioare. -TCA 6 . Aparat roentgen complex,ofera flexibilitate, echipat cu lant TV si brat in C, pt sala de operatii- pt masurarea stenozelor LP 4 Echipamente de chirurgie A. Echipamente pt. chirurgie generala 1. Aparate de electrochirurgie 2. Radiocautere 3. Aparate de criochirurgie 4. Aspiratoare chirurgicala B. Echipamente pt. chirurgie urologica 1. Disestor ultrasonic 2. Electro si radio- cauter/bisturiu C. Echipamente pt. Neurochirurgie 1.Disector ultrasonic 2. Electro si radio-cauter/bisturiu 3. Electroencefalograf D. Echipamente pt. chirurgie plastica 1. Echipamente de radiofrecventa 2. Electro si radio-cauter/bisturiu 3. Platforme Laser 4. Sisteme de terapie fotodinamica E. Echipamente pt. chirurgie ortopedica 1. Radiocautere 2. Aspiratoare chirurgicale 3. Sisteme Tourniquet

Echipamente pt. Neurochirurgie neurochirurgia = ramura esentiala a medicinei ce presupune management operator si nonoperator al afectiunilor sistemului nervos central, perifecric si autonom precum si afectiunile tesuturilor de suport; chirurgir de mare finete cu riscuri mari intra si post operatorii. 1.Disector ultrasonic utilizat si in alte domenii medicale, important pt cuagularea rapida a tesuturilor 2. Electro si radio-cauter/bisturiu folosit in toate ramurile chirurgicale, ofera avantajele unei incizii precise de mare acuratete si o hemostaza rapida si eficienta. 3. Electroencefalograf descrie principalele unde emise de creier si le inregistreaza, rezultatul fiind encefalograma.