Universitatea „Transilvania” Braşov

Facultatea de Medicină
Program de studiu: Asistenţă Medicală

LUCRARE DE LICENŢĂ
Îngrijirea pacientului cu
urticarie
COORDONATOR:
Șef lucr. dr. Marius IRIMIE

AUTOR:
Bîrdan V. Anca-Giorgiana
 INTRODUCERE

 Atât urticaria acută cât şi cea cronică au un impact negativ şi

puternic asupra calităţii vieţii pacientului şi consituie o sursă de
morbiditate semnificativă ceea ce impune mobilizarea cât mai
precoce a personalului medical în stabilirea unui diagnostic şi a unei
terapii adecvate.

 Lucrarea de faţă este structurată în două părţi, o parte teoretică şi

o parte specială care expune rezultatele studiului clinico-statistic
efectuat, studiul finalizând-se cu concluziile personale.
 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII

Urticaria se poate produce atât prin sensibilizarea organismului

la diferiți alergeni, cât și prin declanșarea unor reacții în
contextul afecțiunilor autoimune, sistemice, endocrine, digestive,
parazitare.

Studiul cauzistic îşi propune următoarele obiective:

 Distribuţia anuală a cazurilor de urticarie în perioada aprilie
2016-martie 2017.
 Frecvenţa urticariei în funcţie de gen, vârstă, mediu de
provenienţă.
 Evaluarea din punct de vedere: epidemiologic; etiologic şi
clinic;
 Evaluarea măsurilor terapeutice utilizate.
 MATERIAL ŞI METODĂ
 Studiul realizat este de tip statistic retrospectiv, observaţional,
descriptiv asupra unui lot de 239 pacienţi consultaţi în ambulatoriul
de dermatologie sau spitalizaţi în compartimentul de dermatologie
al SCJU Braşov în perioada aprilie 2016-martie 2017.

 Criteriul de selecţie a fost reprezentat de diagnosticul de urticarie

(acută, acută recidivantă sau cronică), datele fiind preluate din foile
de observaţie ale pacienţilor.

 Datele folosite pentru crearea bazei de date au provenit din

anamneză, examenul obiectiv și documentele medicale ale
pacienților.

 Prelucrarea statistică a datelor s-a realizat cu ajutorul programelor

Microsoft Office Excel 2007.
 REZULTATE
 În perioada aprilie 2016-martie 2017 s-au înregistrat un număr de
286 de pacienţi diagnosticaţi cu urticare. Dintre care 47 ( 16%) au
fost internaţi iar 239 (84%) au fost consultaţi în ambulatoriu.

Tabel II.Distibuţia cazurilor de urticarie în perioada aprilie 2016-

martie 2017
Număr Procentaj
Internaţi
cazuri 16%
Internaţi 47 16%
Consultati 239 84%
84% Consultati în
în ambulatoriu ambulatoriu

Total 286 100%

Fig8.Distibuţia cazurilor de urticarie

în perioada aprilie 2016-martie 2017
 În cadrul lotului studiat (n=286), 57,7 % din pacienţi au fost de sex
feminin şi 42,3 % din pacienţi au fost de sex masculin.

Tabel III. Distribuţia pacienţilor în funcţie de sex

Sex Număr de Procentaj

cazuri
Masculin 121 57,7%
Feminin 165 42,3%

42%

58% Masculin
Feminin

Fig9.Distribuţia pacienţilor în funcţie de sex

 Cele mai multe cazuri s-au înregistrat pentru grupa de vârstă 31-40
ani (64 cazuri) cu un procentaj de 22,28%, urmat de grupa de vârstă
21-30 (55 cazuri) cu un procentaj de 19,23% şi grupa de vârstă 41-
50 (52 cazuri) cu un procentaj de 18,18%.

Distribuţia pacienţilor pe grupe de

vârstă
70
64

60
55
52
50 47

40
32
30

20 17
13
10 6

0
peste 80
0-10 ani 11-20 ani 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani 60-70 ani
ani
nr.cazuri 6 13 55 64 52 47 32 17

Fig10.Distribuţia pacienţilor pe grupe de vârstă

  Analizând cazurile din punct de vedere al formei evolutive s-a
constatat faptul că forma acută a fost cea mai frecventă, aceasta
reprezentând un procentaj de 63,29% din totalul pacienţilor incluşi
în lot.

Tabel V. Distribuţia cazurilor în funcţie de forma evolutivă a

urticariei

Formele Număr de Procentaj

evolutive ale cazuri
urticariei
Acută 181 63,29%
Acută 56 19,58%
recidivantă
Cronică 49 17,13%

17%

Acută
20% Acută recidivantă
63% Cronică

Fig11.Distribuţia cazurilor în funcţie de forma evolutivă a

urticariei
 Analizând cazurile din punct de vedere al formei clinice s-a
observat un număr de 248 cazuri de urticarie superficială (86,71%)
şi 38 de cazuri de urticarie profundă (13,29%).
Tabel VI.Distribuţia cazurilor în funcţie de forma clinică a
urticariei

Forma clinică a Număr de cazuri Procentaj

urticariei
Urticarie 248 86,71%
superficială
Urticarie 38 13,29%
profundă

12%

Urticarie superficială
Urticarie profundă
88%

Fig12.Distribuţia cazurilor în funcţie de forma clinică a

urticariei
 Bolnavii din mediul urban au reprezentat 50,81%, iar cei din mediul
rural au prezentat 49,1%.

Tabel VII. Distribuţia cazurilor după mediul de rezidenţă

Mediu de Număr de pacienţi Proce
rezidenţă nt
Urban 148 52,0%

Rural 138 48,0%

Total 286 100%

48%
52%
Urban
Rural

Fig13.Distribuţia pacienţilor în funcţie de mediul de rezidenţă

 Analizând pacienţii incluşi în lot s-a observat un număr de 122 de
pacienţi ce au prezentat diverse comorbidităţi.

15% 18%
Afecţiuni ale sistemului respirator
10%
Afecţiuni ale sistemului cardiovascular
5% Boli de nutriţie şi metabolice
23%
9% Afecţiuni neurologice
Afecţiuni renale
20% Afecţiuni hepatice
Afecţiuni digestive

Fig 14.Distribuţia pacienţilor în funcţie de comorbidităţile

asociate urticariei
  Principalele cauze ale urticariei acute identificate pentru lotul
analizat au fost reprezentate de: alimente (157 cazuri-66,24%),
medicamente (18 cazuri-7,59%), infecţii (26 cazuri-10,97%),
întepături de insectă (7 cazuri-2,59%) şi idiopatică (27 de cazuri-
12,24%).
Tabel IX. Distribuţia cazurilor în funcţie de etiologia urticariilor
acute

Etiologia Număr de Procentaj

urticariilor acute cazuri
Polialiment 157 66,24% 3%
12% Polialimentară
ară 11%
Postmedicamentoasă
8%
Postmedica 18 7,59% 66% Infecţioasă

mentoasă Înţepături de insect

Idiopatică
Infecţioasă 26 10,97%
Înţepături 7 2,59%
Fig15.Distribuţia cazurilor în funcţie
de insecte
de etiologia urticariilor acute
Idiopatică 29 12,24%
  Analizând cazurile de urticarie cronică în funcţie de etiologie s-a
constatat faptul că cele mai multe cazuri au fost idopatice (40,82%).

Tabel X. Distribuţia cazurilor în funcţie de etiologia urticariilor

cronice

Etiologia Număr de Procentaj

urticariilor acute cazuri
Polialimentară 11 22,45%
Postmedicame 12 24,49%
ntoasă
Înţepături de 6 12,24%
insecte
Idiopatică 20 40,82%

22%
41%
Polialimentară
Postmedicamentoasă
25% Infecţioasă
Idiopatică
12%

Fig16.Distribuţia cazurilor în funcţie de etiologia urticariilor

cronice
Pentru lotul analizat regimul alimentar şi tratamentul cu antihistaminice s-a recomandat
tuturor pacienţilor incluşi în lot (100%).
 Alte medicamente utilizate în tratamentul urticariilor au fost reprezentate de:
 Antidegranulante mastocitare-35 de cazuri (12,24%);
 Antileukotriene-28 de cazuri (9,79%);
 Corticoterapie sistemică-72 cazuri (27,27%).

Distribuţia cazurilor în funcţie de tratament

350

300 286 286

250

200

150

100
72

50 35 28

0
Antidegranulante Corticoterapie
Regim alimentar Antihistaminice Antileukotriene
mastocitare sistemică
nr.cazuri 286 286 35 28 72
Fig17.Distribuţia cazurilor în funcţie de tratament
 CONCLUZII
 În decursul anului 2016-2017 s-au înregistrat un număr de
286 de pacienţi diagnosticaţi cu urticare. Dintre care 47 au
fost internaţi iar 239 au fost consultaţi în ambulatoriu.

 Distribuţia pacienţilor în funcţie de sex a evidenţiat faptul că

57,7 % din pacienţi au fost de sex feminin şi 42,3 % din
pacienţi au fost de sex masculin.

 Cele mai multe cazuri s-au înregistrat pentru grupa de vârstă

31-40 ani (64 cazuri) cu un procentaj de 22,28%, urmat de
grupa de vârstă 21-30 (55 cazuri) cu un procentaj de 19,23%
şi grupa de vârstă 41-50 (52 cazuri) cu un procentaj de
18,18%.
 S-a constatat faptul că forma acută a fost cea mai
frecventă, aceasta reprezentând un procentaj de
63,29% din totalul pacienţilor incluşi în lot.

 Urticaria recidivantă a fost identificată la un

număr de 56 de pacienţi (19,58%) iar urticaria
cronică a fost identificată la 49 de pacienţi
(7,13%).

 S-a observat 248 de cazuri de urticarie

superficială (86,71%) şi 38 de cazuri de urticarie
profundă (13,29%).
 Principalele cauze ale urticariei acute identificate pentru lotul
analizat au fost reprezentate de: alimente (157 cazuri-
66,24%), medicamente (18 cazuri-7,59%), infecţii (26 cazuri-
10,97%), întepături de insectă (7 cazuri-2,59%) şi idiopatică
(27 de cazuri-12,24%).

 Analizând cazurile de urticarie cronică în funcţie de etiologie

s-a constatat faptul că cele mai multe cazuri au fost idopatice
(40,82%).

 Alţi factori declanşatori ai urticariei cronice au fost

medicamentele (12 cazuri-24,49%), alimentele (11 cazuri-
22,45%) şi înţepăturile de insecte (6 cazuri-12,24%).

 Pentru lotul analizat regimul alimentar şi tratamentul cu

antihistaminice s-a efectuat pentru toţi pacienţii incluşi în lot
(100%).
 BIBLIOGRAFIE
 Urticaria [online].Available at :http://www.spitalulcolentina.ro/scc-
ro/scc_files/scc_meniuri/invatamant/cursuri/dermatologie2/ian-
2010/2006_Derma5.pdf[cited 10 mai 2017]
 ***Protocol de diagnostic şi tratament pentru urticaria cronică[online].Available at :
http://test.srd.ro/categorie/noutati/ghiduri-propuse/56/docs/ghUrt.pdf [cited 9 mai 2017]
 Alecu Adrian, Costache Ionica , Musetescu Alina Magdalena , Coman Gabriela , Cojoaca
Marian Emanuel, Dermato-Venerologie,2010
 Alexandru Oanţă, Irimie Marius, Pereş Mădălina, Curs dermatologie pentru studenţi, Braşov,
2007
 Chiru Mirela,Urticaria[online].Available at :
http://cnped2013.ro/Protocoale/pdf/53_Urticaria.pdf [cited 10 mai 2017]
 Filip Valentin , Iamandescu Bradu Ioan, Urticaria şi Angioedemul , Ed, Medicală, Bucureşti,
1996
 Pătrașcu Virgil , Dermato-venerologie : Nursing în dermatologie, Craiova, Ed.Sitech ,2011
 Crişan Ioana Gabriela ,Profilul citokinic în urticaria cronică înainte şi după tratament, UMF Iuliu
Haţieganu, Cluj Napoca
Vă mulţumesc pentru
atenţie!