Scop și obiective

Partea specială a lucrării reprezintă un studiu retrospectiv a evoluției unui lot de 36 de

pacienți cu stenoza aortică, diagnosticați și tratați în cadrul secției de Cardiologie a Spitalului
Județean de Urgență “Sfântul Apostol Andrei” Constanța.
Obiectivele studiului au inclus:
 Descrierea lotului studiat din punct de vedere demografic;
 Evaluarea simptomelor prezentate de către pacienți și a datelor obținute în urma
examenului obiectiv;
 Reliefarea tehnicilor utilizate pentru diagnosticarea stenozei aortice;
 Reliefarea tratamentului farmacologic prescris în timpul internării;
 Detalierea claselor terapeutice prescrise pentru tratamentul în ambulator al pacienților;
 Evaluarea frecvenței complicațiilor suferite de pacienți pe perioada internării.

Material și metode

În vederea efectuarii studiului personal au fost examinate un număr de 72 de fișe de

observație aparținând pacienților internați în intervalul iunie-august 2022, în cadrul Secției de
Cardiologie, a Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sfântul Apostol Andrei” Constanța. Dintre
acestia, au fost selectați 36 de pacienți diagnosticați cu stenoză aortică. Toți pacienții și-au dat
consimțământul informat cu privire la prelucrarea datelor personale în scop de cercetare, conform
legislației în vigoare. Studiul s-a efectuat prin analizarea foilor de observație a pacienților și prin
descrierea frecvenței (nr. de pacienți) și a procentului unor parametri cheie, menționati anterior.
Criteriile de includere în studiu au cuprins:
- Diagnostic de stenoză aortică;
- Vârsta peste 18 ani;
Toate datele au fost procesate în Microsoft Excel 360, iar rezultatele sunt exprimate în figuri
și tabele.
Am extras următoarele date despre pacienți:
 Vârsta
 Sex
 Mediu de proveniență
 Data internării/data externării
 Motivele internării
 Antecedente personale și heredocolaterale
 Examenul obiectiv pe aparate și sisteme
 Analize de laborator:
o Glicemie
o Hemoglobină
o Nr. Leucocite
o Nr. Trombocite
o Proteina C reactivă
o VSH
o Uree
o Creatinină
o TGO
o TGP
o Sodiu
o Potasiu
o INR
o Colesterol total
o HDL-colesterol
o LDL colesterol
o Trigliceride
o CK-MB
o Troponina T HS
o LDH
o Viraj enzimatic semnificativ pentru infarct miocardic acut
o BNP
o NT-proBNP
 Electrocaridograma la internare și în evoluție;
  Tehnici imagistice:
o Radiografie cord-aortă-pulmon;
o Ecocardiografie;
o Coronarografie.
 Tratamentele din ambulator, din timpul internării și recomandări de externare.
 Complicații intraspitalicești.
Criterii de includere în studiu:
 Internarea în perioada studiului în cadrul secției Cardiologie a SCJU „Sf .Apostol Andrei”
Constanța
 Diagnosticul de stenoză aortică nou descoperită sau cunoscută.

Rezultate și discuții

Caracterizarea demografică a lotului de studiu

În caracterizarea lotului studiat, se poate observa din Figura 1 și Tabelul I, că majoritatea

pacienților (66.67%) au fost de sex masculin, indicand o frecvență mai mare a afecțiunii în rândul
bărbaților, fenomen recunoscut și în literatura de specialitate. Deși frecvența în cazul bărbaților
este cauzată, conform unori studii, de faptul că aceștia prezintă volume ventriculare stângi și
grosimea peretelui mai mare decât femeile, acestea tind să prezinte o mortalitate mai ridicată și
evoluție mai rapidă a bolii. [28].

Tabelul I. Distribuția pacienților în funcție de sex

Sex Frecvență Procent
Masculin 24 66.67
Feminin 12 33.33
Total 36 100.00
 Distribuția pacienților în funcție de
sex

33.33%

66.67%

Masculin Feminin

Figura 1.

În ceea ce privește mediul de proveniență, majoritatea pacienților (58.33%) au provenit din

mediul urban (Figura 2, Tabelul II). Această observație poate fi susținută de faptul că în mediul
rural, activitatea fizică zilnică este mai intensă, fapt ce poate avea un rol protector față de stenozare.
De asemenea, calitatea aerului, precum și dieta mai bogată în fructe și legume pot contribui la
prevalența mai scăzută a stenozării aortice în mediul rural față de cel urban. Nu în ultimul rand, un
factor important care poate contribui la falsa incidență mai mare a insuficienței aortice în mediul
urban este adresabilitatea mai mare a pacienților din mediul urban către serviciile de sănătate.

Tabelul II. Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

Mediu de proveniență Frecvență Procent
Rural 15 41.67
Urban 21 58.33
Total 36 100.00
 Distribuția pacienților în funcție de Mediul de
provenienta

41.67%

58.33%

Rural Urban

Figura 2.

Vârsta pacienților a fost înaintată, vârsta medie fiind de 80.2 ani. Aceste date sunt în
concordanță cu literatura de specialitate, unde se menționează că stenoza aortică are loc dupa vârsta
de 65 de ani în absența malformațiilor congenitale sau a reumatismului [atlas fiziopat ]. Distribuția
pacienților în funcție de vârstă poate fi observată în Tabelul III și Figura 3.
Tabelul III. Distribuția pacienților în funcție de vârstă
Grupa de vârstă Frecvență Procent
70-79 ani 16 44.44
80-89 ani 18 50.00
≥90 ani 2 5.56
Total 36 100.00
 Distribuția pacienților în funcție de vârstă
20 18
18 16
16
14
12
10
8
6
4 2
2
0
70-79 ani 80-89 ani ≥90 ani

Frecventa

Figura 3.

Evaluarea clinică

Pacienții din lotul de studiu au fost, majoritatea, internați în condiții de urgență (69.44%),
ceea ce ar sugera o agravare acută a patologiilor existente sau apariția unor simptome noi care i-
au alarmat atat pe pacienți cât și pe apartinatori (Tabelul IV., Figura 4). De asemenea, un alt motiv
pentru frecvența mare a internărilor în condiții de urgență poate fi și profilul unității spitalicești, în
cazul studiului de față fiind vorba despre un spital județean de urgență, unde pacienții sunt internați
preponderent în fază acută.

Tabelul IV. Distribuția pacienților în funcție de condițiile de internare

Condiții de internare Frecvență Procent
Internat în condiții de urgență 25 69.44
Internat în afara condițiilor de urgență 11 30.56
Total 36 100.00
 Distribuția pacienților în funcție de conditiile de
internare

30.56%

69.44%

Internat in conditii de urgenta Internat in afara conditiilor de urgenta

Figura 4.

În ceea ce privește diagnosticul la internare, hipertensiunea arterială a fost prezentă în

47.22% din cazuri, fiind urmată de edemul pulmonar acut hipertensiv, insuficiența cardiaca
congestiva clasa III-IV NYHA, stenoza aortică (în cazul unor pacienți care deja se aflau sub
observație), insuficiența mitrală și insuficiența respiratorie (Tabelul V, Figura 5). Hipertensiunea
arteriala este recunoscuta ca unul dintre factorii de risc pentru dezvoltarea stenozei aortice,
prevalența sa ridicată fiind de așteptat.

Tabelul V. Distribuția pacienților în funcție de diagnosticul de internare

Diagnostic de internare Frecvență Procent
HTA 17 47.22
Edem pulmonar acut 13 36.11
Insuficienta cardiaca congestiva 11 30.56
Stenoza aortica 10 27.78
Insuficienta mitrala 5 13.89
Insuficienta respiratorie 3 8.33
 Distribuția pacienților în funcție de
diagnosticul de internare
Insuficienta respiratorie 3

Insuficienta mitrala 5

Stenoza aortica 10

Insuficienta cardiaca congestiva 11

Edem pulmonar acut 13

HTA 17

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Diagnostic de internare

Figura 5.

Motivele internării au fost variabile, cel mai des incriminat motiv fiind dispneea (86.11%
din cazuri), majoritatea pacienților prezentând dispenee de repaus cu ortopnee, fiind urmată de
angină, edeme gambiere, tuse, amețeli și fatigabilitate. Dispneea și angina sunt cele mai comune
simptome ale stenozei aortice, precum și edemul pulmonar datorat insuficienței ventriculare stângi.
Datele pot fi consultate în Tabelul VI și Figura 6.

Tabelul VI. Distribuția pacienților în funcție de motivele internarii

Motivul internării Frecvență Procent
Dispnee 31 86.11
Angină 17 47.22
Edeme 13 36.11
Tuse 7 19.44
Amețeli 3 8.33
Fatigabilitate 2 5.56
Transpirații profunde 1 2.78
 Distribuția pacienților în funcție de motivele
internarii
Transpiratii profunde 1

Fatigabilitate 2

Ameteli 3

Tuse 7

Edeme 13

Angina 17

Dispnee 31

0 5 10 15 20 25 30 35

Motivul internarii

Figura 6.

Examen obiectiv

Examenul obiectiv s-a efectuat la toți pacienții din lot, iar rezultatele sale au evidențiat
hipertensiune arterială în 80.56% din cazuri și tahicardie în 27.78% din cazuri. În ceea ce privește
hipertensiunea arterială, în urma examenului obiectiv din momentul internării s-au determinat
multe valori mari ale tensiunii arteriale la pacienți nediagnosticați anterior și care nu urmau niciun
tratament antihipertensiv, ceea ce poate sugera un teren hipertensiv silențios, de care pacienții nu
aveau cunoștință (Tabelul VII, Figura 7).

Tabelul VII. Rezultatele examenului obiectiv la nivelul aparatului cardiovascular

Observație Frecvență Procent
Hipertensiune arterială 29 80.56
 Ritm cardiac normal 23 63.89
Tahicardie 10 27.78
Hipotensiune arterială 7 19.44
Bradicardie 3 8.33

Rezultatele examenului obiectiv la nivelul

aparatului cardiovascular

Bradicardie 3

Hipotensiune arteriala 7

Tahicardie 10

Ritm cardiac normal 23

Hipertensiune arteriala 29

0 5 10 15 20 25 30 35

Figura 7.

Prezența suflurilor cardiace a fost notată în cadrul examenului obiectiv, conform datelor
prezentate în Tabelul VIII și Figura 8. Din acestea se poate observa că majoritatea pacienților au
prezentat suflu de stenoză aortică în diverse grade (63.09%), dintre care cel mai frecvent a fost
suflul de Gradul I.

Tabelul VIII. Prezența și clasificarea suflului de stenoză aortică

Descoperire Frecvență Procent
Silentios (fara suflu) 13 36.11
Cu suflu de grad I 9 25.00
Cu suflu de grad II 6 16.67
Cu suflu de grad III 3 8.33
 Cu suflu de grad IV 3 8.33
Cu suflu de grad V 1 2.78
Cu suflu de grad VI 1 2.78

Prezenta si clasificarea suflului de stenoza aortica

Silentios (fara suflu)

Cu suflu de grad I
16.67% Cu suflu de grad II
36.11% 63.89% 25.00% Cu suflu de grad III
8.33%
Cu suflu de grad IV
Cu suflu de grad V
8.33% Cu suflu de grad VI
2.78% 2.78%

Figura 8.

La examenul obiectiv s-a calculat și indicele de masă corporală pentru toți pacienții. Asa
cum este descris și în partea generală a lucrării, obezitatea reprezintă un factor de risc pentru
dezvoltarea stenozei aortice. În acest studiu, 58.83% din participanți au fost clasificați ca fiind
supraponderali și 22.22% ca fiind obezi (Tabelul IX, Figura 9).
Tabelul IX. Distribuția pacienților în funcție de indicele de masă corporală
Indice masă corporală interpretat Frecvență Procent
Normoponderal (BMI 18.5–24.9) 7 19.44
Supraponderal (BMI 25-29.9) 21 58.33
Obez (BMI≥30) 8 22.22
Total 36 100.00
 Distribuția pacienților în funcție de indicele de
masa corporala
22.22% 19.44%

58.33%
Normoponderal (BMI 18.5–24.9) Supraponderal (BMI 25-29.9) Obez (BMI≥30)

Figura 9.
Investigații de laborator și imagistice

Rezultatele examenelor de laborator pot fi consultate în Tabelul X și Figura 10. Aici, se

poate observa că în majoritatea cazurilor, valorile se încadrează în limite normale, cu câteva
excepții: Colesterolul total și trigliceridele au fost crescute la majoritatea pacienților, fapt ce
sugerează o corelație între prezența de dislipidemii datorate unei diete bogate în grăsimi cu
creșterea riscului de dezvoltare și agravare a stenozei aortice. Nu pot trage însă o concluzie
pertinentă deoarece lotul studiat este prea mic. Anemia ușoară și hiperglicemia sunt prezente la
majoritatea pacienților putând fi corelate cu alte patologii asociate.
Tabelul X. Distribuția pacienților în funcție de rezultatele examenelor de laborator
Frecvență Procent
Valori Valori Valori Valori Valori Valori
Examen scazute normale crescute scazute normale crescute
Glicemie 0 14 22 0.00 38.89 61.11
Hemoglobina 31 5 0 86.11 13.89 0.00
Nr. Leucocite 0 25 11 0.00 69.44 30.56
Nr. Trombocite 0 32 4 0.00 88.89 11.11
Proteina C
reactiva 0 27 9 0.00 75.00 25.00
Uree 0 19 17 0.00 52.78 47.22
Creatinina 0 24 2 0.00 66.67 5.56
TGO 0 25 11 0.00 69.44 30.56
 TGP 0 25 11 0.00 69.44 30.56
Colesterol Total 2 14 20 5.56 38.89 55.56
Trigliceride 0 16 22 0.00 44.44 61.11

Distribuția pacienților în funcție de rezultatele examenelor de

laborator
35 32
31
30 27
25 24 25 25
25 22 22
19 20
20 17 16
14 14
15
11 11 11
9
10
5 4
5 2 2
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0

Valori scazute Valori normale Valori crescute

Figura 10.

Deși stenoza aortică nu conduce la descoperiri specifice pe electrocardiogramă, adeseori

această analiză relevă anumite anomalii (Tabelul XI, Figura 11). Manifestari ale hipertrofiei
ventriculare stângi sunt des întâlnite în stenoza aortică, precum și cele de tip străin ale ventriculului
stang (subdenivelare de segment ST și inversarea undelor T în derivațiile care primesc ventriculul
stâng- DI, aVL, V5, V6) și care sunt determinate de suprasolicitarea presională a ventriculului
stâng. Deși ritmul este de cele mai multe ori sinusal (72,22%), există și multe cazuri de aritmii (în
principal de fibrilatie atrială) decelate ori în momentul internarii, ori pe parcursul șederii în spital.
[13]

Tabelul XI. Descoperirile electrocardiografice la lotul de studiu

Electrocardiograma Frecvență (nr pacienți) Procent
 Ritm sinusal 26 72.22
Aritmii 19 52.78
Blocuri 14 38.89
Ax deviat la stanga 5 13.89
Elemente de HVS 3 8.33
Modificarea segmentului ST 2 5.56

Descoperirile electrocardiografice la lotul de studiu

Modf segm ST 2

Elemente de HVS 3

Ax 5

Frecventa 5

Blocuri 14

Aritmii 19

Ritm sinusal 26

0 5 10 15 20 25 30

Figura 11.

Examenul radiologic poate ajuta la diagnostic și poate oferi indicii cu privire la severitatea
bolii, arătând într-o anumită măsură gradul calcifierii valvei și modificarea indicelui cardiotoracic.
În studiul de față, în urma efectuării examenului radiologic, cardiomegalia a fost observată în
61.11% din cazuri. Doar 3 cazuri au demonstrat calcifierea valvei aortice la examenul radiologic
(Tabelul XII, Figura 12). Congestia pulmonară este prezentă la 44,44% din pacienți, conform cu
datele din literatura de specialitate.

Tabelul XII. Frecvența descoperirilor radiologice

Examen radiologic Frecvență Procent
 Cardiomegalie 22 61.11
Congestie pulmonara 16 44.44
Calcificare valva aortica 3 8.33

Frecvența descoperirilor radiologice

Calcificare valva aortica 3

Congestie pulmonara 16

Cardiomegalie 22

0 5 10 15 20 25

Figura 12.

Ecocardiografia este cea mai bună modalitate non-invazivă pentru a evalua anatomia și
funcția valvei aortice. Aria valvei aortice poate fi calculată indirtect prin ecuația de continuitate
din integrala velocitate-timp a fluxului transaortic, în tractul de ejecție al ventriculului stang si
diametrul tractului de ejecție al ventricului stâng. Ecocardiograma poate arăta hipertrofia
ventriculară stângă, valva aortică îngroșată și imobilă, precum și dilatarea rădăcinii aortice. În ceea
ce privește studiul de față, 80.56% din pacienți au prezentat hipertrofie ventriculară stângă,
sugerând o suferință cardiacă cronică, iar prezența calcifierilor a fost certificată în 72.22% din
cazuri, conform datelor prezentate în Tabelul XIII și Figura 13. În ciuda faptului că ecocardiografia
se poate utiliza pentru evaluarea funcției valvei aortice, din pacate datele inițiale consemnate în
foile de observație nu au putut fi procesate pentru evaluarea întregului lot de pacienți, motiv pentru
care nu vor fi prezentate.

Tabelul XIII. Frecvența descoperirilor ecocardiografice

Ecocardiografie Frecvență Procent
HVS 29 80.56
Prezența de calcifieri 26 72.22
 Regurgitare mitrală 24 66.67
Regurgitare aortică 20 55.56
Regurgitare tricuspidianăa 13 36.11
Prezența fuziunii comisurale 12 33.33
HTP 11 30.56
Stenozăa mitralăa 6 16.67
Dilatare VS 3 8.33
Lichid in pericard 3 8.33

Frecvența descoperirilor ecocardiografice

Lichid in pericard 3
Dilatare VS 3

Stenoza mitrala 6

HTP 11
Prezenta fuziunii comisurale 12
Regurgitare tricuspidiana 13

Regurgitare aortica 20
Regurgitare mitrala 24

Prezenta de calcifieri 26
HVS 29

0 5 10 15 20 25 30 35

Figura 13.

Severitatea stenozei aortice a fost determinată în urma ecocardiografiei, datele fiind

prezentate în Tabelul XIV. și Figura 14. Din acestea se poate observa că majoritatea pacienților au
prezentat stenoză strânsă (69.44% din cazuri). De asemenea a fost determinat gradul regurgitării
stenozei aortice (Tabelul XV si Figura 15), notandu-se că în majoritatea cazurilor (58.33%),
regurgitarea a fost ușoară. Nu în ultimul rând, a fost determinată etiologia stenozei aortice, aceasta
fiind de tip degenerativ (75%) în majoritatea cazurilor (Tabelul XVI, Figura 16).

Tabelul XIV. Severitatea stenozei aortice la lotul de pacienți

 Grad Stenoza Frecvență Procent
Stenoza stransa 25 69.44
Stenoza medie 8 22.22
Stenoza larga 3 8.33

Severitatea stenozei aortice la lotul de pacienți

8.33%

22.22%

69.44%

Stenoza stransa Stenoza medie Stenoza larga

Figura 14.

Tabelul XV. Etiologia Stenozei aortice la lotul de pacienți

Etiologia stenozei aortie Frecvență Procent
Degenerativa 27 75.00
Reumatismala 6 16.67
Bicuspidie 3 8.33
Etiologia Stenozei aortice la lotul de pacienți

8.33%

16.67%

75.00%

Degenerativa Reumatismala Bicuspidie

Figura 15.

Tabelul XVI. Gradul regurgitarii stenozei aortice

Regurgitare Frecvență Procent
Usoara 21 58.33
Moderata 10 27.78
Severa 5 13.89

Gradul regurgitarii stenozei aortice

13.89%

27.78% 58.33%

Usoara Moderata Severa

Figura 16.
Management

Indicația de protezare valvulară nu a fost frecventă la lotul de pacienți luat în studiu (16.66% din
cazuri), iar dintre pacienții carora li s-a recomandat o intervenție, recomandarea de TAVR a fost
mai frecventă (8.33%) față de SAVR (2.78%) și recomandarea de valvuloplastie cu balon (5.56%)
(Tabelul XVII, Figura 17).

Tabelul XVII. Frecvența recomandării de examen chirurgical

Recomandare Frecvență Procent (General)
Recomandare de SAVR 1 2.78
Recomandare de valvuloplastie cu balon 2 5.56
Recomandare de TAVR 3 8.33

Frecventa recomandarii de examen chirurgical

3
3 2
2 1
1
0
Frecventa

Recomandare de SAVR Recomandare de valvuloplastie cu balon

Recomandare de TAVR

Figura 17.

Farmacoterapia stenozei aortice râmane o provocare terapeutică întrucât comorbiditățile

pacienților cu vârstă înaintată, precum și diminuarea funcțiilor hepatice și renale reduc opțiunile
terapeutice și numărul de agenți medicamentoși care pot fi utilizați. În tratamentul intraspitalicesc
al pacienților din lotul de studiu, antitromboticele au fost asociate la toți pacienții, riscul
trombozării fiind prezent la toți pacienții (Tabelul XVIII, Figura 18). Diureticele și
hipolipemiantele au fost utilizate, de asemenea, la majoritatea pacienților. Beta-blocantele sunt
utilizate pentru tratarea cazurilor de angină, dar trebuie utilizate cu precauție în faza acută a
insuficienței cardiace, ca de exemplu în cazurile cu edem pulmonar acut. În aceste cazuri s-a avut
în vedere descărcarea inițială a edemului, urmată de inițierea terapiei cu beta-blocante.

Tabelul XVIII. Frecvența claselor terapeutice utilizate în tratamentul farmacologic

intraspitalicesc
Clasa terapeutica utilizată Frecvență Procent
Antiagregante plachetare 36 100.00
Diuretice 31 86.11
Hipolipemiante 29 80.56
Betablocante 21 58.33
Nitrati 18 50.00
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei 5 13.89
Antiaritmice 4 11.11
Sartani 4 11.11
Blocante ale canalelor de calciu 3 8.33
 Frecvența claselor terapeutice utilizate in
tratamentul farmacologic intraspitalicesc
Blocante ale canalelor de calciu 3

Sartani 4

Antiaritmice 4

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei 5

Nitrati 18

Betablocante 21

Hipolipemiante 29

Diuretice 31

Antiagregante plachetare 36

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Figura 18.

La externare, o parte din medicația administrată intraspitalicesc a fost prescrisă în

ambulator. În acest sens, se poate observa din Tabelul XIX si Figura 19 ca antiagregantele
plachetare răman clasa terapeutică cel mai des utilizată, alături de diuretice și hipolipemiante.

Tabelul XIX. Frecvența claselor terapeutice prescrise la externare

Clasa terapeutică prescrisă Frecvență Procent
Antiagregante plachetare 36 100.00
Diuretice 34 94.44
Hipolipemiante 32 88.89
Betablocante 22 61.11
Nitrați 16 44.44
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei 11 30.56
Sartani 4 11.11
Blocante ale canalelor de calciu 3 8.33
 Frecvența claselor terapeutice prescrise la externare
Blocante ale canalelor de calciu

Sartani

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

Nitrati

Betablocante

Hipolipemiante

Diuretice

Antiagregante plachetare

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Figura 19.

Complicații

În ceea ce privește complicațiile, acestea au fost înregistrate cu o frecvență redusă (Tabelul

XX, Figura 20). Se poate observa că cel mai frecvent întâlnite au fost infecțiile intraspitalicești,
fiind urmate de insuficiența ventriculară acută și de fibrilația atrială paroxistică.

Tabelul XX. Frecvența complicațiilor intraspitalicești

Complicație Frecvență Procent
Infecție intraspitalicească necomplicată 5 13.89
Insuficiență ventriculară acută 3 8.33
Fibrilație atrială paroxistică 2 5.56
Laringită acută 1 2.78
 Frecvența complicatiilor intraspitalicesti

Laringita acuta 1

Fibrilatie atriala paroxistica 2

Insuficienta ventriculara acuta 3

Infectie intraspitaliceasca necomplicata 5

0 1 2 3 4 5 6

Figura 20.

Numărul zilelor de spitalizare reprezintă un indicator al prognosticului în numeroase

afecțiuni. În cazul lotului studiat, majoritatea pacienților au ramas internați între 3-7 zile (58.33%)
fiind numai 2 cazuri în care spitalizarea a fost mai mare de 25 de zile (Tabelul XXI, Figura 21).
Este de menționat că nici unul dintre pacienți nu a decedat pe perioada de observație.

Tabelul XXI. Distribuția pacienților în funcție de numărul de zile de spitalizare

Zile de spitalizare Frecvență Procent
0-2 3 8.33
3-7 21 58.33
8-15 7 19.44
16-25 3 8.33
>25 2 5.56
Total 36 100.00
 Distribuția pacienților în funcție de numarul
de zile de spitalizare
25
21
20

15

10 7

5 3 3 2

0
0-2 3-7 8-15 16-25 >25

Zile de spitalizare

Figura 21.

Întrucât toți pacienții din lotul de studiu au intrat în categoria geriatricilor, comorbiditățile
acestora au fost numeroase. Tabelul XXII si Figura 22 prezinta frecvența comorbidităților
înregistrate la externare.

Tabelul XXII. Distribuția pacienților în funcție de comorbiditățile înregistrate la

externare
Comorbidități Frecvență Procent
Bloc atrio-ventricular (diverse grade) 2 5.56
Tahicardie ventriculară 2 5.56
Insuficiență cardiacă 3 8.33
Diabet (indiferent de tip) 3 8.33
Bloc de ramură stangă (diverse grade) 4 11.11
Insuficiența tricuspidiană 7 19.44
Obezitate 8 22.22
Hiperlipidemie mixtă 9 25.00
Insuficiență aortică 14 38.89
Boala coronariană ischemică cronică 18 50.00
Hipertensiune arterială esențială 24 66.67
 Fibrilația atrială/Flutter atrial 27 75.00
Insuficiență mitrală 28 77.78

Distributia pacientilor in functie de comorbiditatile

inregistrate la externare
Insuficienta mitrala 28

Fibrilatia atriala/Flutter atrial 27

Hipertensiune arteriala esentiala 24

Boala coronariana ischemica cronica 18

insuficienta aortica 14

Hiperlipidemie mixta 9

Obezitate 8

Insuficienta tricuspidiana 7

Bloc de ramura stanga (diverse grade) 4

Diabet (indiferent de tip) 3

Insuficienta cardiaca 3

Tahicardie ventriculara 2

Bloc atrio-ventricular (diverse grade) 2

0 5 10 15 20 25 30

Figura 22.
 Concluzii

Conform studiului efectuat pe lotul de pacienți am observat urmatoarele:

 Sexul preponderent este reprezentat de femei vârsta medie

fiind de 80.2 ani cu majoritatea pacienților provenind din mediul urban și fiind internați în
condiții de urgență.
 Stenoza aortică degenerativă este o afecțiune multifactorială cu implicarea factorilor
genetici si non-genetici, care are o prevalență crescută în populația geriatrică.
 Diagnosticul stenozei aortice și al severității acesteia necesită numeroase examene
clinice, paraclinice și de laborator dintre care cea mai importantă ramane ecocardiografia.
 Majoritatea pacienților studiați au un grad sever de stenoză aortică deoarce adesea
momentul diagnosticului apare târziu în evoluția stenozei, simptomele instalându-se
târziu iar pacienții ignorându-le sau atribuindu-le altor patologii.
 Comorbiditățile cel mai des întâlnite au fost cardiovasculare, majoritatea fiind
valvulopatii pe un teren degenerativ. Acestea acționează în mod sinergetic în evolția
nefavorabilă a stenozei aortice.
 Tratamentul de elecție rămân intervențiile de protezare valvulară, tratamentul farmaceutic
neavând o eficacitate de lungă durată demonstrată în rândul pacienților cu stenoză
aortică.