Universitatea din Piteşti

Facultatea de Ştiinţe, Educație Fizică și Informatică

Programul de studii masterat: Biologie Medicală

FIZIOPATOLOGIA RINICHIULUI
STUDIU DE CAZ

Coordonator științific: Absolventă:

Lector univ.dr. Cristina Ponepal
Dumitru I.Florina Loredana
 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE

Scopul lucrării de față este stabilirea fiziopatologiei rinichiului pe baza

literaturii de specialitate și realizarea unui studiu de caz cu un număr de 919
pacienți cu afecțiuni renale, datele fiind culese de la Spitalul Județean Pitești.

 Obiectivele :
 Identificarea pacienţilor cu boală renală cronică pentru care au fost
investigaţi indici fiziologici de interes;
 Înregistrarea modificărilor survenite la aceşti pacienţi la nivelul
următorilor indici fiziologici: proteinuriei, VSH-ului, HTA, acidului uric,
creatininei serice, indicelui de masă corporală; albuminurie; hemogramă;
 Stabilirea cauzelor de mortalitate în BCR și factorii de prognostic negativ
asociați;
 Cercetarea unui număr cât mai mare de lucrări de specialitate cu privire
la fiziopatologia și simptomatologia rinichiului.
 BOALA CRONICĂ RENALĂ

 Este definită de reducerea ratei filtrării glomerulară(RFG)

sub 60 ml/min, cu durată minimă de 3 luni.
 Această afecțiune renală poate fi diagnosticată în absența
cunoașterii etiologiei și constă în anomalii structurale sau
funcționale ale rinichiului reflectate prin:
-anomalii ale examenelor de urină: proteinuriei,

albuminurie, hematurie,leucociturie;
-anomalii ale analizelor de sânge: retenție azotată, - ---
acidoză metabolică;
-anomalii ale investigațiilor imagistice renale;
 EPIDEMIOLOGIA BCR

 Prevalența BCR este de 18,3%, în Australia, respectiv 11%

în SUA.
 Există de 50 de ori mai mulți pacienți cu BCR decât
dializați.
 În anul 2004 în lume existau 1.783.000 pacienți incluși în
terapii de substituție a funcțiilor renale pentru BCR în
stadiul 5 din care 77% dializați.
 Pacienții cu BCR au risc crescut de morbiditate/mortalitate
și de spitalizare comparativ cu populația generală.
 În România s-a constat o creștere explozivă a numărului de
pacienți dializați; 5447 în 2010 și aproximativ dublu în
2014.
 METODE DE SCREENING AL BCR

 Raportului albumină/creatinină sau a raportului

proteine/creatinină într-o probă de urină randomizată;
 Ureea și creatinina serice și estimarea ratei de filtrare
glomerulară(RFG);
 Ultrasonografia;
 Examenul sedimentului urinar( leucocituria, hematuria,
cilindruria);
 Glicemia;
 Măsurarea tensiunii arteriale;
 Înălțime, greutate cu calcularea indicelului de masă
corporală;
 MATERIAL ȘI METODA

o Studiul epidemiologic s-a bazat pe date culese de la

pacienţii internaţi în Clinica de Nefrologie sau în alte
secţii ale Spitalului Judeţean Pitești, pe vizitele
periodice ale pacienților la Cabinetul de Nefrologie din
Ambulatoriul de Specialitate, precum şi fişele din
Centrul de Hemodializă Argeș, în intervalul de timp
martie 2018 – martie 2020.
 METODA DE LUCRU
 Determinarea indicilor fiziologici de interes pentru pacienții investigați s-a
realizat prin intermediul următoarelor etape:
 Prelevarea probelor biologice (probe de sânge) prin tehnica puncției
venoase și examen de urină;
 Prelevarea probelor de urină (biologice) prin sumar de urină;
 Ecografie;

Prelevarea probelor de
sânge
 Recipient folosit
pentru probele de urină

Examenul sumar de urină este sărac și necaracteristic pentru nefropatia de bază

care a generat BCR în gradul 5.
Izostenurie/subizostenurie
Sediment urinar- leucociturie, cilindrurie
Calculi
Proteinurie non-nefrotică- cea nefrotică la pacientul cu BCR poate fi cauzată
de diabetul zaharat, amiloidoză renală, glomerulonefrită.
 Ecografie rinichi în potcoavă.
Litiază renală

Ecografia renală este metoda imagstică neinvazivă, accesibilă, repetabilă și

fără riscuri pentru pacient.
Ecografia evidențiază de obicei rinichi subdimensionați cu indice
parenchimatos redus și ștergerea diferențierii între corticală și medulară
Explorările imagistice cu substanță de contrast ( tomografie computerizată,
urografie) sunt contraindicate datorită accentuării declinului RFG.
În urma ecografiei renale s-au observat următoarele modificări ale diametrului
longitudinal al rinichilor;

Pacienții din clasa IV au avut cele mai mari dimensiuni ale diametrului
longitudinal al rinichilor, datorită procesului inflamator.

La polul opus s-au aflat pacienții din clasa V, având cele mai mici dimensiuni
ale diametrului longitudinal al rinichilor datorită procesului de cronicizare.

Pacienții din clasele I și III nu au prezentat modificări semnificative ale

diametrului longitudinal al rinichilor.
 REZULTATE ȘI DISCUȚII

 Datele statistice obținute și prezentate în lucrarea de față

au fost culese în urma studiului realizat pe un lot de 919
pacienți internați în Spitalul Judetean Argeș în perioada
2018-2020.

 Din totalul acesta, mai mult de 50 % dintre pacienți au

suferit de alte boli primare la sosirea în spital.Restul
pacienților se aflau în stadiul IV a bolii cronice de
rinichi.
20% 16%
14%

0-20
20-30
30-40
6%
40-50 Fig IV.1 Distribuția pe
6%
50-60
60-70
vârstă a pacienților cu
33% 8%
>70 BRC

Se constată că majoritatea pacienţilor cu BRC au avut vârste

cuprinse între 40 şi 50 de ani.

De asemenea, se observă faptul că 49,3% dintre pacienţii incluşi în

lotul studiat au vârsta peste 50 de ani
 47%

Masculin Fig IV.2 Distribuția

Feminin
pe sexe a pacienților
53%

Fig IV.5 Boli separate de cele

primare
 13% 7%
9%
4% Glomerulonefrită
8%
Pielonefrită cronică
Nefropatie diabetică
28% Rinichi plochistic
Nefroangioscleroză
Vasculită sistemică
35% Alte cauze

Fig IV.3 Boli primare ale

pacienților

Principalele afecţiuni primare care duc la apariţia BRC sunt, la fel ca

şi în ţările vestice, glomerulonefrita cronică, urmată de pielonefrita
cronică şi nefropatia diabetică.

Se observă şi o prevalenţă crescută a bolii polichistice renale

autosomal dominante în regiunea noastră.
Stadiile BRC Nr. % Nr.pa %
pacienti cienți
intrați răma
și
Stadiul I 157 20,79 47 6,3

Stadiul II 174 21,77 113 15,

Stadiul III 177 23,5 124 16,

Stadiul IV 99 11,17 58 7,7

Stadiul V-Predializă 66 7,10 41 5,4

Stadiul Vd- 188 46,58 168 35,

Hemodializă
Stadiul Vd 36 8,85 25 8,8
Dializă peritoneală
Stadiul V T 22 8,47 15 6
Transport renal
Total 919 100 591 10

Stadializarea
Fig.IV. 4 Modificări ale
parametrilor biologici și
biochimici.
 CONCLUZII
 Boala Renală Cronică are o prevalenţă crescută în judeţul Argeș; rata detectată în
timpul studiului a fost de 122,1 cazuri la 100.000 persoane.
 Boala afectează în special sexul masculin (53%) şi apare în peste 65% dintre cazuri
la pacienţi cu vârste cuprinse între 40-70 de ani.

 Glomerulonefrita (30,5%) şi pielonefrita cronică (28%) sunt considerate cele mai

frecvente cauze de BRC, dar nici boala renală diabetică (13%) şi nefroangioscleroza
hipertensivă (9%),, nu sunt de neglijat. În regiunea noastră, boala polichistică renală
autosomal dominantă are frecvenţă mai mare decât la nivel naţional sau european.

 Din lotul studiat, într-un interval de 2 ani, peste 40% dintre pacienţi au necesitat
iniţierea dializei sau transplant renal. Un procent de 9% dintre pacienţi a fost pierduți
din studiu.
 Cele mai frecvente comorbidităţi la bolnavi renali cronici sunt: bolile cardiovasculare
(77%), urmate de infecţii şi boala minerală osoasă.
• Aproape 19% dintre pacienţi au decedat în timpul studiului. Cele mai
frecvente cauze de deces au fost: şocul cardiogen, aritmiile, infarctul cerebral şi
septicemiile.

• Datorită faptului că 50,88% dintre pacienţi se află în stadii variabile, în

general avansate, ale bolii cronice de rinichi, este evident că un număr mare de
bolnavi va avea nevoie în viitor de terapie de substituţie renală, ceea ce va
impune o politică sanitară adecvată.

• Îndrumarea cazurilor către nefrolog a fost realizată în proporţii relativ

asemănătoare de către medicii de familie (38%) sau de alţi medici specialişti
(42,6%).

• Un control eficient al bolii va necesita, în continuare, o bună colaborare

interdisciplinară .
Vă mulțumesc!