Un baietel de 6 ani cu un istoric de 6 zile acuzand:

-dureri in abdomenul drept inferior

-febra

La examenul fizic a prezentat:

-abdomen suplu, absenta de mase palpabile, marginea inferioara a ficatului situata la 4
cm sub rebordul costal
Paraclinic
Din analizele de laborator:
-inflamatie severa cu leucocitoza de 16,8 x 109/L
-proteina C reactiva de 143 mg/L
-VSH de 105 mm/

Enzimele hepatice, bilirubina si functia imuna fiind in limite normale.

Explorari imagistice:
CT cu substanta de contrast a evidentiat multiple leziuni heterogene, semnificand un
abces hepatic
In urma unei efectuari a IRM s-a constatat o inflamatie a tesutului moale in jurul
soldului stang

Hemocultura pozitiva pentru Stafilococul auriu meticilino resistent

Antibiograma – sensibilitatea ag patogen pentru:
-gentamicina
-levofloxacin
-linezolid
-rifampicina
-fosfomycina
-vancomicina

Tratament:
Pacientul a primit initial tratament cu inhibitor de B – lactamaza – sulbactam in
asociere cu o beta – lactamina, (b lactamaza fiind o enzima produsa de bacterie care distruge
activitatea antibioticului) in asociere cu cefoperazona timp de o saptamana in doza de
50mg/kg corp, la 8 ore si apoi Vancomicina iv (15mg/kg corp la 8 ore) dupa ce a fost
efectuata hemocultura cu antibiograma
Evolutie
Dupa 10 zile de tratament, a persistat starea febrila, iar explorarile imagistice nu s-au
imbunatatit.Conditia clinica a pacientului a evoluat cu stare febrila mare (39ºC) si agravarea
durerii la nivelul coapsei stangi. S-a efectuat de urgenta incizie si drenaj al abceselor din jurul
femurului stang.Examenul bacteriologic al abcesului hepatic si cel al abceselor de tesut moale
au pus in evidenta MRSA.Sensibilitatea la antibiotice a fost similara cu cea din hemocultura.
Pacientul a devenit afebril dupa 4 zile, timp in care s-a efectuat drenajul abceselor de
tesut moale din jurul femurului.
Evolutia pacientului dupa tratament este reprezentata in urmatorul grafic.
 Dupa externare, pacientul a fost monitorizat atat clinic, cat si paraclinic prin analizele
de laborator si examene radiologice.Pacientul s-a prezentat intr-o stare buna si fara durere.
Ultrasonografia realizata la 7 saptamani dupa drenajul percutan initial a prezentat
absenta abceselor hepatice, iar dupa o monitorizare in decursul a 2 ani pacientul a ramas in
stare buna, cu o usoara deplasare a capului femural stang.
Discutii :
Simptomatologia tipica a abceselor hepatice este durerea la nivelul abdomenului
superior si febra, iar investigatiile de laborator – leucocitoza
Ultrasonografia, CT si IRM joaca un rol important in diagnosticul suspicionat.
Pacientii pot fi de asemenea supusi unui CT si a drenajului ghidat ultrasonografic al
abceselor.Etiologia abceselor hepatice s-a schimbat considerabil in ultimele decenii.Cele mai
comune bacterii asociata abcesului hepatic pyogen sunt Escherichia coli, Streptococii de grup
D si Klebsiella pneumoniae.Abcesele datorate MRSA sunt o raritate, si recuperarea este
extrem de rara.In momentul in care se constata o hemocultura pozitiva pentru MRSA la un
copil febril este necesara investigarea sursei de aparitie .
Tratamentul abceselor hepatice implica drenaj si antibioterapie.Dupa tratamentul
empiric, trebuie urmarite rezultatele culturii si instituita antibioterapia tintita.
In cazul de fata, sensibilitatea MRSA la vancomicina a fost clara, dar abceselor
hepatice nu au disparut doar cu tratament antibiotic.Exista cateva raportari care ilustreaza
eficienta antibioterapiei in tratamentul abceselor hepatice, dar aceasta terapie este rezervata
pentru pacienti care prezinta abcese de mici dimensiuni.La pacientul prezentat, tratamentul
aditional interventional prin drenajul transhepatic percutan al abceselor a fost efectuat, fara
scaderea febrei inalte.Cea mai potrivita explicatie conform careia pacientul nu a raspuns la
terapia antibiotica initiala este formarea abceselor de tesut moale din jurul
femurului.Rezultatul clinic favorabil dupa incizia si drenajul abceselor confirma aceasta
posibilitate.
Judecand dupa natura agresiva a abceselor, cea mai posibila cauza de aparitie a
acestora MRSA la acest pacient a fost prin transmitere hematogena, cu punct de plecare de la
nivelul infectiei de tesut moale.Tratamentul antibiotic pentru abcesele hepatice dureaza in
general intre 2-6 saptamani.Pacientul s-a recuperat dupa un drenaj adecvat al abceselor
MRSA si o antibioterapie adecvata.Cazul nu a prezentat recurente in ultimii 2 ani.
In concluzie, este un caz rar de abcese hepatice si infectia tesutului moale asociat
cauzat de MRSA.MRSA trebuie considerat ca fiind o posibila sursa de aparitie a abceselor
hepatice la pacientii cu infectii de tesuturi moi.Drenajul adecvat al abceselor si antibioterapie
pe cale sistemica trebuie considerate ca si standard in tratamentul abceselor MRSA pentru
reducerea ratei de mortalitate si imbunatirea calitatii vietii.