12.01.

2017
ARTERA ULNARA
Ramuri voluminoase in raport cu traiectoria vasculara.
Are ramuri colaterale impreuna cu care vascularizeaza regiunea cotului. Reteaua
arteriala a cotului apare in variante, ce impun abordari diferite in punctile
venoase, si abordarea arteriala. Pt ca la nivelul plici cotului in functie de aceste
variante exista si variante la nivelul ,,M,,ului venos al cot, care poate sa includa
sau nu, vena mediobazilica-preferabila pentru abordarea venoasa.
Isi schimba traseul in dreptul unirii 1/3 prox cu cele 2/3 dist ale antebrat
Traiect descendent oblic, fiind in 1/3 sup a brat se indreapta dinspre lateral spre
medial. Se afla intre m flexor superficial al degetelor, care e situat deasupra
arterei si o protejeaza, si flexorul profund al degetelor, care se afla posterior fata
de artera si care-si va inversa raporturile cu flexorul superficial in regiunea
gatului mainii unde tendonul sau va perfora=perforant pentru tendonul flexor
superficial al degetelor.
In 2/3 inf prezinta raporturi diferite in 3 zone ale acestei portiuni, de la unirea
inferioara a antebratului , la niv 1/3 inf a antebrat, si la nivelul maini, la limita cu
regiunea carpiana.
In prima subzona: fsd-superf, fpd-profund, medial-fuac.
In a doua subzona: devine superficiala, avand raporturi subtegumentare, pielea
acoperind-o fiind usor de lezat si venind in raport profund cu fuac si lateral-fuad,
deoarece fpd ramane in acelasi plan ca si la nivelul reg proximale.
Ajunga in portiunea gatului mainii-raport cu retinanclului fiind profunda. Cand
exista superficial va avea palmarul lung, dar mod constant va avea si palmarul
scurt.
Se observa ca artera ulnara e relativ expusa in portiunea 1/3 inf antebrahiale.
Emite ramuri superficiale si profunde, dar vor participa la anastomoza la nivelul
careia pleaca eferente la articulatia in sine, membrana articulara, capsula
articulara. Deoarece emite ramuri ce au un traiect recurbat dinspre distal spre
proximal, aceste ramuri se vor numi artere recurente. Astfel:
Artera recurenta ulnara, unul anterior- intre muschiul brahial care tapeteaza
1/3inf a bratului dar si articulatia cotului, si muschiul patrat pronator.
*aceasta artera recurenta ulnara va avea o anastomoza importanta cu artera
colaterala ulnara inferioara, facand parte din reteaua anastomotica arteriala a
cotului.
Ramul posterior- intre cele 2 capete humero-ulnare ale fx uln crp. Artera va avea
un traiect aici la nivelul cotului articulatiei, prin santul epitrohlear, impreuna cu
nervul ulnar care e si el superficial, unii numesc acest canal:
epitrohleoolecranian. Emite un ram anosmtomotic, destinat inosculatiei cu artera
colaterala ulnara superficiala. A doua ramnura artera interosoasa comuna, care
trece profund de fsd si superf de fpd. Artera interosoasa comuna emite o
subramura arteriala anterioara, denumita si artera interosoasa ant e initial
profunda de mb interioasa urmand a deveni superifciala trecand printr-o
butoniera, la randul ei emite o ramura anastomotica ce penetreaza membrana
interosoasa radioulnara si care la randul ei se va anastomoza cu artera colaterala
profunda care e ramura din artera colaterala medie care se desprinde din artera
brahiala situata profund= artera fiind acompaniata de nervul radial.
*membrana interoasa dar si septurile intermusculare antebrahiale lateral si
medial, prezinta orificii pentru vasele si nervii ce trec dintr-o loja in alta.
Exista numeroase variante anatomice in care calibrul unei recurente derivate din
interosoasa anterioara este mai mare decat o artera colaterala. O alta ramura din
artera ulnara, e asa-zisa artera palmara anterioara(palmara) a carpului al regiunii
tenare si hipotenare a mainii. Este o zona cu multiple anastomoze, care sunt
situate superficial, zona ft bine vascularizata. In afara ramurii ventrale a carpului,
ia nastere si ramura dorsala a carpului ce vascularizeaza tegumentul fasciei
dorsale a mainii dar si partial prin ramuri fine muschii lombricali si muschii
interososi posterior.
Ramura dorsala a mainii este o ramura de obicei mai putin voluminoasa ca cea
palmara, superficiala, si realizeaza o anastomoza cu cea palmara. Exista o
ramura palmara profunda care are cel mai mare calibru dintre cele 3 si emite
ramuri musculare, dar si vasculare pentru tecile vaselor, ea trece pe sub muschii
regiunii hipotenare artera palmara profunda. Si se anastomozeaza cu artera
dorsala profunda a mainii care e ram din artera radiala, care la randul ei e ramura
a arterei radiale. Aceste 2 vase vor da nastere arcadei arteriale profunde a mainii.
Pentru abordarea chirurgicala a musculaturii regiunii hipotenare interosoase sau
lombricale trebuie pensate si originea ulnara dar si cea ulnara a acestei arcade.
Ultima ramura derivata din artera ulnara e tocmai o ramura profunda ulnara,
denumita de anumiti anatomisiti si ramura terminala profunda a arterei care
participa la o anastomoza cu o ramura superficiala provenita din artera radiala.
Astfel creand o transpozitie a sangelui dinspre reteaua profunda, spre cea
superficiala.

ARTERA RADIALA:
Isi are originea la nivelul jumatatii plicii cotului si ajunge in portiunea profunda a
mainii, adica intre planurile musculare ale regiunii palmare mijlocii, avand un
traiect diferit si rare variante anatomice, si un calibru important fiind folosita
folosita la palparea undei pulsatile si fiind un reper important pentru abordarea in
arteriografii-substante ce pot fi urmarite. De asemenea se pot aplica si catetere
arteriale la acest nivel. Artera are traiect vertical la nivelul plicii cotului avand
initial un lumen mai mare decat al arterei ulnare, si avand urmatoarele raporturi.
M brahioradial-situat lateral fata de artera. M rotund pronator e situat superficial,
iar m flexor radial al carpului e situat inferior fata de lumenul arterial. Avand
raporturi cu acesti 3 muschi artera e bine izolata si protejata avand de obicei
Ramuri musculare de calibru important derivate catre cele 3 entitati musculare,
dupa traiectul descendent la nivelul antebratului ocoleste stiloida radiala si la
acest nivel este mai expusa decat in zona proximala ajungand la nivelul spatiului
palmar prin perforarea la acest nivel a spatiului prim, interosos. Ajunge la nivelul
regiunii profunde a tabacherei anatomice venind in raport aici profund pe o
scurta portiune cu osul trapez tabachera anatomica este o zona la nivelul careia
in cazul traumatismelor fetei dorsale a mainii se abordeaza artera pentru
ligaturarea eventualelor ramuri mai ales interosoase, lezate posttraumatic. Se
observa ca va avea o portiune terminala denumita si artera radiala palmara
profunda, sau ramura ar.... care se anastomozeaza cu ram profunda dar si cu
reteaua superficiala printr-un sistem de mici arteriole perpendiculare pe ambele
retele anastomotice. Se observa ca datorita traiectului sau ea se palpeaza de
asemenea la nivelul santului pulsului unde exista zona de electie pentru
masurarea alurii ventriculare.
Comunicari: 1-2 subiecte din comunicari. 2- vor fi 1-2 articulatii mari, 3-1,2,3
subiecte la testul de oase, vase si nervi., sigur plexul brahial, m spatelui. Canalul
inghinal. Zona herniala, peretele posterior, plex lombosacral.
INTUITIE : PLEXUL LOMBOSACRAT:
-structura complexa nervoasa subimpartita in doua componente : plexul lombar
si plexul sacrat, datorita ascensiunii aparente din cadrul evolutiei maduvei
spinarii spre cele 2/3 superioare ale canalului vertebral, nervii lombosacrati vor
avea directie oblic inferioara devenind in regiunea sacrata terminala aproape
verticali. *la nivelul neuromerelor S2-S3 S4 vom avea o componenta
parasimpatica importanta ce controleaza reflexele dragute digestive, de
motilitate de micitiune defecatie sexuale datorita anastomozelor dintre ramurile
descendente ale unor nervi lombari cu cele ascendente ale nervilor sujacenti, vor
aparea la nivelul plexului lombosacrat niste trunchiuri nervoase ce se identifica
cu radacinile superioara mij inf, resp sup si inferioara, ale unor nervi important:
N femural, si cel obturator * exista si nervi derivati din plexul lombosacrat care nu
au origine tronculara si au origine separata cum ar fi de exemplu nervul cutanat
femural lateral care este un nerv ce se va termina in regiunea 1/3 superioare lat
a coapsei unde inerveaza tegumentul si tesutul suiacent fiind un nerv strict
senzitiv. *deoarece nervii femurali, obturatori, dar si alte ramuri colaterale din
plexul lombar si sacrat au origini tronculare, se va impune in cazul anasteziilor la
nivelul regiunii abdominale inferioare, hipogastrice, fesiere, sau a membrelor
inferioare interesarea tuturor structurilor nervoase pentru obtinerea efectului de
anestezie dorit.
Se observa ca cu cat ne aproapiem de portiunea lombosacrata adica de
conexiunile dintre plexul lombar si sacrat, cu atat va fi mai importanta prinderea
intregii regiuni, dar neuromerul T12 SI PANA LA ULTIMUL neuromer sacrat
neuromer=felie de maduva. Draguta. Daca se realizeaza aceste interventii la
T12-L4 atunci anestezia va fi doar pt teritoriile inervate ale n dragut femural, ale
nervului obturator ale n iliohiporaut, ilioinghinal precum si al genotfemural, care
prezinta la randul sau o ramura genitala , una femurala * care reprezinta zona de
inchidere a reflexelor de tip cremasterian, la stimularea acestei zone se observa
ca muschiul cremaster, e invelit de o capsula care prin stimularea radiculara face
sa ascensioneze fiziologic testiculul. La stimularea cutanata a 1/3 superioare a
fetei mediale a coapsei trebuie sa apara un reflex cremaster prin care sa se
stimuleze capsula cremasterica si sa ascensioneze testiculul. Plexul lombar ia
aferente de la nivelul radacinilor L1-L5 AVAND SI O ramura descendenta la T12, la
unii indivizi componenta T12 putand sa fie ft subtire sau chiar sa lipseasca. 1/10
oameni. Se observa ca plexul lombar va emite 4 ramuri colaterale in mod
constant care sunt filete voluminoase unele dintre ele putand fi pensate, sau
chiar lezate, de musculatura satelita cu care vin in raport. Ramurile colaterale ale
plexului lombar vor fi nervul iliohipograstic, ilioinghinal, genitofemural, si nervul
cutanat femural lateral. NCFL. Deci aceste 4 eferente nu sunt radacini ale unor
nervi care iau fibre de la mai multe niveluri precum femuralul sau opturatorul. De
la nivelul neuromerelor T12, coboara o ramura descendenta care se
anastomozeaza cu radacina L1, si primeste si o ramura ascendenta de la L2, si ia
nastere nervul ilioinghinal.
Nervul ilioinghinal, a doua ramura colaterala, ia nastere de la L1-L2, dar si o
ramura ascendenta de la L3, si va trimite eferente si superior catre regiunea
pelviana, dar si catre peretii canalului inghinal prin ramuri eferentiale plexiforme
ce vor constitui aferente ale plexului hipogastric inferior prin inervarea viscerelor
regionale. Nervii ilioinghinal si iliohipogastric, apartin dpdv anatomo-functional
peretilor trunchiului deoarece emit ramuri destinate acestora. Astfel incat se
observa ca in afara lor celelalte structuri de fapt inerveaza regiunile mb inferioare
precum si pelvisul.
NCFL=RAMURAintrinseca a regiunii lombare si ia nastere prin unirea radacinilor
L2-L3 si traverseaza catre lateral si usor inferior zona catre tegumentul treimii
laterale superioare a coapsei. Datorita traiectului sau ce vine in raport cu
importante mase musculare. Nervul poate fi pensat si sa apara parestezii la
nivelul coapsei si printr-o presiune mare exercitata la acest nivel, aceasta se
datoreaza incrucis m patrat lombar, care are de obicei o dezvoltare importanta
deasupra NCFL SE AFLA iliohipogastric si ilioinhhinal mici filete de anastomoza pe
componenta senzitiva a acestora.
Vine in raport grasimea perirenala a lui GEROTA si va patrunde spre superficial,
iar planurile musculare dar si fascia de coalescenta TOLDT1.
Genitofemural-L3-L4 putand avea si L2, ramura genitala si ramura femurala,
ramura genitala va merge la regiunea labiilor mari si mici la vulva tegumentul
medial al coapsei precum si la zona perineala. La barbati tegument scrot, fata
med coapsa 1/3 sup coapsa , dar si pentru tegumentul perineal. Zona reflex
cremasterian.
19.01.2017

N iliohipogastric are doua contingente de fibre nervoase care se distribuie diferit:

Un contingent ascendent catre tegumentul din reg. Fosei iliace ipsilaterale, pe
care-l inerveaza, dar si fb destinate muschilor din regiunea infero-laterala
abdominala pentru tecile muschilor drt abd, oblic ext si intern, transvers
abdominal.
Se observa ca cellalt contingent e cel inghinal, care ajunge la tegumentul regiunii
din dreptl canalului inghinal, cu fibre pt muschiul transvers, pentru aponevroza
transversului inghinal, pt ligamentul inghinal.

Datorita bogatei inervatii a regiunii iliace, a regiunii fosei inghinale,

precum si a perineului anterior, dar si a portiunii proximale a
coapsei, Se obs ca durerile survenite in cazurile intinderilor musculare, ale
 musculaturii inghinale, durerile din cadrul exacerbarii bolii
pilonidale(hemoroizi) , durerile daturate bipurilor(bolilor inflamatorii
pelviene: colpita, salpingita, precum si ** patilogia fosei iliace drepte.
Patologie urinara: litiaza, microcalculi renali.
De aceea in majoritatea acestor patologii se prefera administrarea supozitoare
cu subst antiinflamatorii, diclofenac, voltaren, deoarece absorbtia se face local
ft bine, si se evita pasajul gastrointenstinal. Toate antiinflamatoriile sunt cu un
grad inalt eroziv pe toata mucoasa gastrointestinala, si exista si multiple
cazuri de alergii la medicamentele cu rol de inhibitor al ciclooxigenazei: alergii
la acidul acetilsalcilic, sau la medicamente precum salidon imbuprofen, etc.
*dureri exarcerbate prin acesti nervi prin herniile de disc lombosacrate,
datorita amestecarii=intricarii fibrelor derivate din nervii colaterali din
ramurile plexului lombosacrat.

NERVUL FEMURAL !
-nervul pectoral reprezinta un contingent important de fibre, derivat din plexul
lombosacrat, care este cea mai voluminoasa eferenta a plexului, prezinta 3
radacini din care ia nastere, superioara, mijlocie, si inferioara.
Doua din ele sunt considerate radacinile principale, cu origine in neuromerele
L2L3 si o a3a rad accesorie cu or L4=radacina accesorie. *cele 3 radacini ale n
femural, sunt denumite superioara, mijlo, inf deoarece au origini :
Superioara-cea mai voluminoasa, are majoritatea fb L2, SI cateva din L3
ASCENDENTE, e cea mai lunga din cele 3 pana la formarea nervului. Se
observa ca dupa formare nervul femural va avea traiect in raport cu m psoas,
fata de care este considerat un nerv satelit. Dupa ce depaseste m psoas, se
inflecteaza inferior si lateral, avand traiect descedent si avand raport
important cu nervul obturator care e medial fata de el. cel mai lateral-
cutanatul femural lateral, anterior de n femural trece vena lombara
ascendenta
Vene lombare ascedente care sunt anterioare fata de nervul femural.
Nervul femural continua traiectul la nivelul fosei iliace ipsilaterale ude se
intreabta vertical si usor medial, in santul dintre m iliac si m psoas. Raport
important cu m iliopsoas, este cu regiunea apendiculara, si se face manevra
de compresie a fid cu decompresie brusca si cu excensia m inferior drept,
apare o durere fulgeratoare si atunci trebuie consult chirurgical de urgenta.
Nervul femural e acoperit de peritoneul parietal.
*prin care vine in raport cu cecul, unde se afla inserat si apendicele verfiform.
La acest nivel nervul femural e incrucisat anterior de catre artera circumflexa
iliaca profunda, iese din aceasta zona prin lacuna neuromusculara, avand
raport cu ligamentul inghinal, cu artera si vena femurala care sunt situate
medial, si lateral cu marginea muschiului iliopsoas.
Nervul femural, artera femurala si vena femurala sunt separate in cadrul tecii
femurale ce le inveleste. Separarea in nervul femural si-n artera femurala, se
face prin asa-zisul arc ileopectineu.
Parasind bazinul trece in reg anteromed a coapsei si ajunge in trigonul femural
scarpa si apoi in canalul adductorilor=al lui HUNTER, ajuns la baza coapsei,
nervul va avea traiect descedent, care va fi in raport intim cu vasele femurale,
astfel incat, raportul cu muschiul iliopsoas se pastraza intim, el fiind practic
aplicat pe m iliopsoas. In trigonul femural, artera femurala e situata emdial
fata de nerv, practic dupa scurtul sau traiect in 1/3 al coapsei se imparte in
ramurile sale terminale care contin pe de-o parte fibre senzitive, iar pe de alta
fb motorii.
1. Ramurile musculare: pt m iliopsoas, m sartorius, de asemenea cu partea
inferioara a m pectineu, si cu m cvadriceps femural. Emite ramuri
musculare pentru fiecare dintre componentele muschiului cvadriceps.
Emite si ramuri articulare recurentiale pt articulatia coxofemurala, dar si
ramuri osoase pt osul femur.
2. Regiunea cutanata- ramuri senzitive, sunt anterioare, care perforeaza m
croitor, si tensor al fasciei lata, si ajung la tegumentul regiunii anterioare,
si partial mediale al coapsei.
*cu exceptia teritoriilor cutanate deservite de nervul obturator si cel
cutanat femural lateral.
Precum si cu teritoriul deservit de n genitofemural. Dupa ce emite aceste
ramuri da nastere unui nerv lung si volimos safen fiind cel mai lung nerv
periferic din organism,
Nervul safen va ajunge sa inerveze mai multe zone el fiind satelit venei
safene mari, care de semenea e o vena importanta si implicata frecvent in
boala varicoasa sau asazisele varice hidrostatice care sunt datorate stazei
venoase prelungite si scaderii fluxului retrograd datorita afectarii valvulelor
in cuib de randunica in special datorita ortostatismului prelungit.
Obezitatea
Nervul safen emite 2 contingente mai importante de fibre, dupa ce pe
traiectul de acompaniament a arterei femurale nu emite ramuri colaterale.
Nervul safen se afla impreuna cu ...in teaca vaselor femurale. Nervul safen
practic are traiect spiral in jurul lumenului arterei femurale si practic vine
devine posterior si medial, si apoi devine anterior, in portiunea sa
anterioara, unde si emite ramuri nervoase strabate canalul lui HUNTER SI
AJUNGE sa emita o ramura scurta destinata articulatiei genunchiului dupa
ce strabate membrana vastoaductorie si emite o ramura pentru artera
descendenta a genunchiului.
*nervul safen e folosit ca reper pentru ligatura arterei descedente a
genunchiului. Dupa ce trece inferior de canalul hunter se va afla subfascial
si va fi in raport cu m adductor mare si m vast medial intre care nervul isi
creaza un traseu oblic descedent ajungand catre regiunea mediala a
genunchiului unde va perfora fascia gambei si va insoti vena safena mare
careia ii va constitui un nerv satelit. Apoi coboara pe fata mediala a
gambei si ajunge inferior pe fata mediala a piciorului si va ajunge in
dreptul tegumentului halucelui avnad ramuri numeroase pt regiunile
satelite. Pe acest traiect vena e superficiala fata de nervului. Pe parcursul
sau nervul safen mai emite ramurile: una infrapatelara, care va merge la
regiunea rotuliana pe care o va inerva, si care apoi va cobori infer de reg
 musculare si va trece profund catre posterior si medial. Se obs ca dupa un
traiect scurt, aceasta ramura va avea alte mici filete nervoase destinate pe
de-o parte tegumentului patelar, dar si tegumentul din jurul muschiului
croitor, sau sartorius, dar si a m adductor mare. Trimite fibre si pt
tegumentul tensorului fasciei lata.
A doua ramura e ramura mediala cutanata a gambei poate fi unica sau
filetata, aceste ramuri cand sunt doua, una devine anterioara si e mai
voluminoasa, si una va veni posteror si va fi mai subtire si mai lunga.
Se observa un raport important la nivelul treimii inferioare a gambei cu
toata musculatura regiunii, dar nervul inerveaza strict senzitiv tegumentul
regiunii mediale a gambei in portiunea inferioara si teg reg mediale a
piciorului. Sufera o anastomoza cu ramura superficiala a nervului peronier
comun, realizand o anastomoza nervoasa importanta dpdv cr
Rolul motor a n femural in cazul araliziei n femural, apar tuburari motorii
grave pentru regiunile musculare pe care le deserveste motor, astfel devin
greu realizabile flexia coapsei pe bazin si mai ales prima parte din
biomecanica acestrei miscari. Prin gimnastica medicala recuperatorie se
poate recastiga partial aceasta capacitate motorie dupa 3-6 luni de kineto.
Exista si alte filete nervoase care inerveaza partial structurile sus amintite.
Extensia gambei pe coapsa nu se poate realiza datorita pierderii capacitatii
motrice a muschiului cvadriceps. Devine dificila adductia coapsei datorita
inervarii fibrelor vastoadductorii si pe de alta parte, datorita pierderii
functiei m croitor, flexia coapsei pe bazin va deveni mai redusa.
Senzitiv acopera un teritoriu mare si datorita traiectului sau , regiunea
tegumentului anterior al coapsei, tegumentul regiunii patelare, tregumentul
regiunii mediale a coapsei, si teg reg mediale a piciorului si daca nervul e
sectionat complet se pierde sensibilitatea pe toate aceste zone topografice.

Nervul obturator:
-a doua ramura voluminoasa terminala mediala a plexului lombar, are origine prin
radacini L2-4 si asemeni nervului femural, prezinta 3 radacini din care 2 sunt
importante si una e accesorie. Datorita modului in care se unesc radacinile,
nervul in zona reunirii L2-L3-L4 se afla in raport cu m psoas. De fapt suntem in
dreptul vertebrelor lombare mai exact posterior exista raport cu procesele
costiforme vertebrale . dupa ce iese din grosimea m psoas se amplaseaza de-a
lungul marginii mediale a muschiului si se indreapta spre articulatia sacroiliaca
ipsilatara, avand lateral vena lombara ascendenta si continuandu-si traiectul la
nivelul/de-a lungul nervului fem si a trunchiului n lombosacrat. Se observa ca in
traiectul sau nervul obturator ajunge intr-o zona de reper chirurgical, asa zisa
foseta ileolombara, care e de fapt in dreptul corpului vb L5 fata de care e situata
medial, si lateral avem nervul femural. *aici are raport cu ggl iliaci, care se
interpun intre nerv si vena iliaca comuna de aceeasi parte. Apoi vine in raport fie
cu vasele testiculare, fie cu cele ovariene, care se afla intr-o situatie anterioara, si
de asemenea prezinta raport important cu ureterul. Medial avem trunchiul
lombosacrat si se observa ca se va unii cu o ramura ascendenta de la S1 si astfel
va inerva impreuna cu aceasta nu doar artic sacroiliaca, ci si regiunea adiacenta.
*nervul e voluminos si terminal in dpretul spatiului intre artera iliaca interna,
respectiv cea comuna, si la barbat canalul defrent, iar la femeie ligamentul
rotund. Aici vine in raport si cu elementele anatomice din canalul inghinal.
Suntem la nivelul regiunii aferentiale micului bazin, care aduce sensivitate
dinspre micul bazin. Se obsreva ca nervul obturator acopera un teritoriu mare de
inervatie si mai ales da ramuri nu doar muschilor cu care vine in raport, cum ar fi
obturator intern sau extern, dar da si ramuri arteriale pt peretii arterelor , si pe de
alta parte emite ramuri importante pentru zona ovariana, sau pentru pavilionul
ovarian la femei, respectiv pentru regiunea canalelor deferente la barbati. De
aceea durerea prin nervul obturator e una intensa, mai ales in inflamatia acestor
viscere la femeie si barbat. Terminal el se imparte in doua ramuri, una anterioara
care e mai mare decat cea posterioara, si care dupa emergenta de la nivelul
canalului obturator VINE IN RAPORT CU DOUA VENE SATELITE, SI SE DUCE
INTRE MUSCHIUL OBTURATOR EXTERN SITUAT LATERAL, si muschiul
pectineu care e situat anterior.
Ramura posterioara subtire emite mai multe filete pt m reg dorsale in special pt
m biceps femural.
Ramura posterioara are un traiect descedent catre m adductor lung, si catre
adductorul scurt pe care0l inerveaza si trece si mai posterior de cei doi nervi,
printr-o ramura subtire ajunge la biceps femural .
Nervul obturator si cel femural acopera peste din termitoriul de inervatie
senzitivomotor de la nivelul membrului inferior. Teritoriul senzitiv al nervului
obturator ocupa o zona situata la nivelul celor 2/3 inferioare ale fetei mediale a
coapsei. Inerveaza si tegumentul din dreptul regiunii mediale a genunchiului. In
cazul paraliziei n obturator, consecintele sunt mai putin grave ca in cazul lezarii
nervului femural, deoarece adductorul lung pe care-l inerveaza e deservit si de
catre nervul femural, iar m adductor mare primeste fibre si de la nervul sciatic,
ischiadic, dar de asemenea o parte din fibrele obturato inerveaza fascii musc si
septuri musc, cum ar fi partial membrana vastoadductorie. Adductia coapsei e
afectata doar partial in lezarea nervului obturator. Se observa ca in situatia unei
nevralgii sau dureri de tip obturator, datorita interesarii nervului obturator,
frecvent sunt posibile afectiuni ce tin de anexele aparatului genital, acestea fiind
insotite de un sindrom inflamator, de o jena perineala, de asemenea sunt
frecvente si herniile obturatorii sau durerile care intervin in interesarea
articulatiilor sacroiliace.

Vena axilara:
Reprezentata de un lumen venos ce are originea la nivelul marginii laterale a
muschiului pectoral mic, la cca 2 cm lateral fata de santul deltopectoral, si
continua vena suclavie. Vena axilara care initial e situata mai anterior fata de rad
plex brahial, devine mediala in raport cu artera axilara care la randul ei
reprezinta axul central al axilei fiind inconjurata de plexul brahial mai exact, de
diviziunile plexului si apoi de fasciculele plexului, iar in aceasta regiune aflandu-
se si grupurile nodulare limfacice, ale axilei. Grupul pectoral, grupul apical, grupul
central, grupul subclavicular.
Vena axilara va avea medial fasciculul medial al plex brahial, apoi catre axila va
avea nervul ulnar, apoi radacina mediala a n median, cutanatul medial brahial, si
cel mai medial cutanatul antebrahial medial, care e si cel mai lung dintre
ramurile fasciculului medial. Posterior gasim unirea celor 3 diviziuni posterioare
ce formeaza fasciculul posterior. Si nervul axilar care realizeaza o mica
concavitate, o mica curba, dupa care se indreapta spre colul chirurgical al
humerusului. Catre lateral gasim radacina laterala a nervului median. Catre
lateroanterior nervul musculocutan, apoi artera circumflexa humerala, si apoi
acha achb vena apoi descinde catre regiunea brahiala avand raporturi si cu
musculatura reginii cu m coracobrahial care e situat in imediata sa apropiere si
cu m biceps brahial pe a carui fata profunda vine in raport mediat! Adica prin
intermediul ! raport pastrat pana in zona 1/3 sup brat, unde vena axilara isi
termina traiectul fiind o vena numeroasa primeste afluenti importanti mai ales
indirect prin intermediul unei crose venoase in care ajung indirect numeroase
vene ale n sup , astfel vena axilara va avea anterior m pectoral mare, a carui
margine laterala reprezinta si un reper chirurgical important, apoi m ....in raport
important cu vena, apoi m pectoral mic, apoi fascia claviipectorala, este
importanta zona inferioara a venei axilare prin afluentii sai proveniti de la muschii
regiunii anterioare, dar si a celei posterioare a bratului, precum si datorita
existentei variantelor anatomice pentru vena mediobazilica ce are variante de
drenaj proximal , astfel la nivelul portiunii inferioare, vena axilara va avea ca
afluenti si mici vene comitante ale venei bazilice si apoi vena cefalica care se
varsa proximal, realizand o crosa care colecteaza si alte mici vene de la nivelul
regiunii brahiale venele bazilica si cefalica aduc sangele din regiunile profunda
resprectiv superficiala de la intreg membrul superior, vena cefalica fiind vizibilia
la niv zonei de varsare, unde pot aparea patologic, si anevrisme, sau
cuartatii(ingustari ale limen) si tulburari nhemodin prin staza la niv mb superior.
Datorita grosimii mult mai mici a peretilor in raport cu artera axilara, vena poate
fi mult mai usor comprimata fata de artera axilara de aceea apar mult mai
frecvent fenomene de staza venoasa fata de tulburari circulatorii arteriale
capilare. Tot la acest nivel exista si zone de diseminare pt metastaze ale tumorilor
regiunii distale ale n superior catre regiunile limfonodulilor axilar , astfel vena
axilara este un teritoriu interesat si in abordarea oncologica a metastazelor catre
limfonodulii axilari.