NERVUL AXILAR

-este ramură terminală a fasciculului posterior=>este situat posterior de artera axilară (pe m.
subscapular)
-trece prin spațiul humero-birondo-tricipital împreună cu vasele circumflexe humerale
posterioare și ajunge în partea posterioară a umărului unde dă:
- ramuri musculare pentru deltoid și rotundul mic
- nervul cutanat brahial lateral și superior
Implicații clinice
-poate fi afectat în fracturile colului chirurgical (din cauza raportului intim cu acesta la nivelul
spațiului humero-birondo-tricipital) sau în luxațiile capului humeral; în aceste cazuri este
afectată abducția brațului (supraspinosul nu poate produce abducția brațului peste orizontală),
deltoidul este atrofiat și se pierde conturul rotund al umărului (aspectul este de„ umăr în
epolet‟)

NERVUL RADIAL
-este ramură terminală a fasciculului posterior=> merge posterior de artera axilară și apoi de
artera brahială
-împreună cu vasele brahiale profunde străbate spațiul humero-rondo-tricipital și ajunge în
șanțul nervului de pe fața posterioară a humerusului; în partea distală a brațului perforează
septul intermuscular lateral împreună cu artera colaterală radială și ajunge profund, în șanțul
bicipital lateral, unde se termină împărțindu-se în ramurile superficială și profundă
RAMURILE NERVULUI RADIAL:
1. Nervul cutanat brahial lateral si inferior
2. Nervul cutanat brahial posterior
3. Nervul cutanat antebrahial posterior
4. Ramura superficială – coboară lateral de artera radială, lângă mușchiul brahioradial, și
înaintea șanțului pulsului părăsește artera, îndreptându-se posterior, unde perforează
fascia și dă nervii digitali dorsali, care inervează:
• Jumătatea laterală a feței dorsale a mâinii
• Prima falangă a degetelor 1 și 2
• Jumătatea laterală a primei falange a degetului 3
5. Ramura profundă – înconjoară colul radiusului, printre fibrele mușchiului supinator și
ajunge pe fața posterioară a antebrațului, unde coboară între cele două planuri musculare
de aici; ultima sa parte, care merge pe membrana interosoasă, se numește nerv interosos
antebrahial posterior
6. Ramuri musculare pentru:
• mușchii posteriori ai brațului
• mușchii posteriori și laterali ai antebrațului

Implicații clinice
-nervul radial poate fi lezat într-o fractură a diafizei humerale, consecința fiind imposibilitatea
extensiei mânii și degetelor (extensia antebrațului nu este afectată deoarece tricepsul este
inervat de fibre ce pornesc din partea proximală a nervului)- aspectul este de “mână în gât de
lebădă” – degetele și mâna sunt în ușoară flexie.
NERVII CUATANȚI
La braț
-nervul cutanat brahial medial -ramură terminală a fasciculului medial; comunică cu nervii
intercostali 2 și 3 prin nervii intercosto-brahiali, care inervează tegumentul de la baza axilei
-nervul cutanat brahial lateral și superior- din nervul axilar
-nervul cutanat brahial lateral și inferior-din nervul radial
-nervul cutanat brahial posterior-din nervul tradial
La antebraț
-nervul cutanat antebrahial medial-ramură terminală a fasciculului medial; merge medial de
artera axilară, apoi de cea brahială, iar în partea inferioară a brațului devine superficial,
trecând superficial de șanțul bicipital medial, alături de vena bazilică
-nervul cutanat antebrahial lateral- din musculocutan
-nervul cutanat antebrahial posterior- din nervul radial
FOSA CUBITALĂ
-este regiunea situată pe fața anterioară a cotului și are formă triunghiulară, cu baza superior, la
nivelul liniei convenționale ce unește cei doi epicondili
- este delimitată lateral de mușchiul brahioradial, iar medial de mușchiul rotund pronator; fundul
fosei este format de mușchiul brahial și mușchiul supinator (în măsură mai mică)
-fosa este împărțită de tendonul mușchiului biceps brahial în 2 șanțuri bicipitale
a). Șanțul bicipital lateral este situat între mușchiul brahioradial (lateral) și tendonul
mușchiului biceps brahial (medial); la nivelul său se află:
-anastomoza dintre artera colaterală radială și artera recurentă radială
-ultima parte a nervului radial, care se bifurcă în ramură superficială și profundă
Superficial, prin dreptul șanțului bicipital lateral trec vena cefalică și nervul cutanat antebrahial
lateral
b). Șanțul bicipital medial este situat între tendonul mușchiului biceps brahial (lateral) și
mușchiul rotund pronator (medial); la nivelul său se află
-artera brahială (împreună cu cele două vene omonime), care se bifurcă în arterele radială și
ulnară
-nervul median, situat medial de arteră
-anastomoza dintre artera colaterală ulnară inferioară și artera recurentă ulnară anterioară
Superficial, prin dreptul șanțului bicipital medial, trec vena bazilică și nervul cutanat antebrahial
medial

TABACHERA ANATOMICĂ
-este situată pe partea laterală a feței dorsale a mâinii, apărând ca o depresiune triunghiulară
când policele este în extensie
-este delimitată lateral de tendoanele mușchilor lung abductor și scurt extensor ai policelui, iar
medial de tendonul mușchiului lung extensor al policelui; în fundul fosei se află trapezul și
scafoidul, iar superficial este pielea
-conține:
• tendoanele mușchilor lung și scurt extensori radiali ai carpului (profund, în contact cu
planul osos)
• artera radială cu cele două vene omonime-la unele persoane artera poate fi palpată aici
• vena cefalică cu ramura superficială a nervului radial (situate superficial)
ȘANȚUL PULSULUI-este locul unde poate fi palpată artera radială; este delimitat:
-lateral – tendonul brahioradialului
-medial – tendonul flexorului radial al carpului
-superficial– piele
-profund – radius cu pătratul pronator

FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR

-sunt situate sub piele, la nivelul fiecărui segment al membrului superior; se continuă una cu
alta și trimit septuri ce compartimentează brațul, antebrațul și palma
-structura lor fibroasă permite apariția sindromul de compartiment: în cazul unei hemoragii
sau în cazul unei infecții, din cauza structurii inextensibile a fasciei crește presiunea în
segmental afectat, ceea ce reduce fluxul sanguin, cu leziunile tisulare consecutive=>tratament
chirurgical ce presupune secționarea fasciei
RETINACULELE
- sunt structuri fibroase, puternice, formate prin îngroșarea fasciei antebrahiale; au rolul de a
menține tendoanele în contact cu planul osos, mărind astfel eficiența mișcărilor
Retinaculul flexorilor
-este banda fibroasă transversală, care se inseră medial pe pisiform și cârligul osului cu cârlig,
iar lateral se împarte în două lame: una superficială, care se inseră pe tuberculul scafoidului și
cel al trapezului, alta profundă, care se inseră pe trapez; între aceste două lame trece tendonul
flexorului radial al carpului
-retinaculul transformă șanțul carpian (=șanțul pe care îl formează oasele carpiene pe fața
palmară) într-un canal osteofibros; prin canalul carpian trec nervul median, tendoanele
flexorilor superficial și profund ai degetelor, tendonul flexorului lung al policelui; structura
inextensibilă a pereților canalului carpian determină apariția sindromului de tunel carpian (în
caz de dislocare carpiană, inflamații, artrite), cu compresia consecutivă a nervului median
-retinaculul flexorilor se continuă proximal cu fascia antebrațului și distal cu fascia mâinii
(partea mediană, îngroșată a acesteia este aponevroza palmară)
Retinaculul extensorilor
-este banda fibroasă oblică, care se inseră lateral pe marginea anterioară a radiusului, iar medial
pe piramidal și pisiform, dar și pe buzele șanțurilor de pe fața postero-laterală a extremității
distale a radiusului

REȚELELE ARTERIALE PERIARTICULARE

-sunt reprezentate de: rețeaua arterială periscapulară, rețeaua arterială a cotului, rețelele
carpiene, cărora li se pot adăuga funcțional arcurile arteriale ale mâinii
-au rolul de a asigura un flux sanguin corespunzător la nivelul structurilor anatomice ale
membrului superior, deoarece creează rute alternative pentru sânge în condițiile unor obstrucții
arteriale
-astfel, ischemia membrului superior apare în cazul obstrucției sursei arteriale principale,
anume artera subclavie / axilară
REȚEAUA ARTERIALĂ A COTULUI
-se formează prin anastomozarea arterelor colaterale (cu traiect descendent, de la nivelul
brațului), cu arterele recurente (cu traiect ascendent, de la nivelul antebrațului)
-se formează două cercuri arteriale conectate posterior prin ramuri transversale, olecraniene
-cercul arterial lateral format din: a).anastomoza arterei colaterale radiale cu artera recurentă
radială (profund, în șanțul bicipital lateral) b). anastomoza arterei colaterale medii cu artera
recurentă intersoasă (posterior de epicondilul lateral)
- cercul arterial medial format din: a). anastomoza arterei colaterale inferioare cu artera
recurentă ulnară anterioară (în șanțul bicipital medial); b). anastomoza arterei colaterale ulnare
superioare cu artera recurentă ulnară posterioară (și o ramură arterei colateralei ulnare
inferioare) (posterior de epicondilul medial)
ARCUL CARPIAN DORSAL
-este format prin anastomozarea ramurilor carpiene dorsale ale arterelor radială și ulnară; în
acest arc se termină și aa interosoase
-este situat profund de tendoanele extensorilor, între acestea și oasele carpiene
-din acest arc pleacă 3 artere metacarpiene dorsale, care merg pe ultimii 3 mușchi interosoși
dorsali, iar la baza degetelor se bifurcă în artere digitale dorsale; artera digital dorsală pentru
fața medială a degetului mic se desprinde direct din arcul carpian dorsal, iar prima arteră
metacarpiană dorsală se desprinde din artera radială
-prin ramuri perforante, arterele metacarpiene dorsale se anastomozează cu cele palmare și cu
arterele digitale palmare comune; arterele digitale dorsale se anastomozează de asemenea cu
arterele digitale palmare proprii
ARCUL CARPIAN PALMAR
-este format prin anastomozarea ramurilor carpiene palmare ale arterelor radială și ulnară; este
situat la marginea inferioară a pătratului pronator și asigură vascularizația articulațiilor
radiocarpiană și intercarpiene
ARCUL PALMAR SUPERFICIAL
-se formează prin anastomozarea părții terminale a arterei ulnare, cu ramura superficială a
arterei radiale
-este situat între aponevroza palmară și tendoanele flexorilor, alături de ramurile terminale ale
nervului median
-dă 3 artere digitale palmare comune, care merg pe ultimii 3 mușchi lombricali spre baza
degetelor, unde se bifurcă în artere digitale palmare proprii, care vascularizează fețele care se
privesc a două degete învecinate; artera digitală pentru fața medială a degetului mic ia naștere
direct din arc, iar cele ale policelui și feței laterale a indexului se desprind din artera radială
ARCUL PALMAR PROFUND
-se formează prin anastomozarea părții terminale a arterei radiale, cu ramura profundă a arterei
ulnare
-este situat între tendoanele flexorilor și metacarpiene, alături de ramura profundă a nervului
ulnar
-dă 3 artere metacarpiene palmare, care merg pe ultimii 3 mușchi interosoși palmari și se
termină la baza degetelor prin anastomozarea cu arterele digitale palmare comune și cu arterele
metacarpiene dorsale

VENELE MEMBRULUI SUPERIOR

-se împart în superficiale și profunde; ele se anastomozează unele cu altele și prezintă un sistem
valvular, care este mai bine reprezentat la nivelul venelor profunde
VENELE PROFUNDE
-sunt omonime arterelor, pe care le însoțesc, deci au același traiect cu acestea
-sunt câte 2 pentru fiecare arteră, cu excepția venei axilare care este una singură, însoțește artera
medial și se continuă cu vena subclavie
-sunt vene relativ mici, pentru că cea mai mare parte a sângelui membrului superior este drenată
prin venele superficiale
VENELE SUPERFICIALE
-sunt situate imediat sub piele, deci sunt vizibile, iar la nivelul lor se realizează puncțiile
venoase
-sunt: vena cefalică, vena bazilică, vena mediană a antebrațului
Rețeaua venoasă dorsală
-este formată de venele metacarpiene dorsale, care se anastomozează pe fața posterioară a
mâinii; fiecare venă metacarpiană dorsală se formează prin unirea venelor digitale dorsale;
-din această rețea iau naștere venele cefalică și bazilică
a). Vena cefalică
-începe din partea laterală a rețelei venoase dorsale
-trece prin tabachera anatomică și urcă pe partea laterală a antebrațului, spre fosa cubitală, unde
trece superficial, lateral de tendonul bicepsului brahial; apoi urcă lateral de biceps, trece prin
șanțul deltopectoral împreună cu ramura deltoidiană a arterei toracoacromiale, perforează fascia
clavipectorală și se varsă în vena axilară
-frecvent este conectată cu vena bazilică prin vena cubitală mediană, ce merge oblic, anterior
de cot
b). Vena bazilică
-începe în partea medială a rețelei venoase dorsale a mâinii
-urcă pe partea posteromedială a antebrațului, apoi se îndreaptă spre fosa cubitală, trecând
medial de tendonului bicepsului brahial; urcă medial de biceps, apoi perforează fascia profundă
și se unește cu venele brahiale, formând împreună vena axilară (la marginea inferioară a
pectoralului mare)
-anterior de cot este conectată cu vena cefalică prin vena cubitală mediană
c). Vena mediană a antebrațului
-își are originea în plexul venos palmar superficial
-urcă pe fața anterioară a antebrațului și se termină de obicei prin două ramuri, una ce ajunge la
vena cefalică, cealaltă în vena bazilică