VASCULARIZATIA MEMBRULUI

SUPERIOR
Vascularizaţia arterială a membrului
superior provine din artera axilară ce
continuă a. subclaviculară la nivelul
axilei

ARTERA AXILARĂ - continuă artera

subclaviculară la nivelul mijlocului
claviculei şi străbate axila în diagonală,
continuându-se la marginea inferioară
a marelui pectoral cu a. humerală;

Raporturi:
• anterior – peretele anterior al
axilei
• posterior – peretele posterior al
axilei
• medial – peretele lateral al
toracelui şi m. dinţat anterior
• lateral – articulaţia scapulo-
humerală şi m. coracobrahial =
satelitul arterei axilare
In funcţie de raporturile cu m.
mic pectoral arterei i se descriu
trei regiuni:
• suprapectorală – de la
marginea laterală a primei
coaste la marginea superioară
a m. mic pectoral; vena axilară
se găseşte antero-medial şi
plexul brahial postero-lateral;
• retropectorală – posterior de
m. mic pectoral; a. axilară este
încadrată de ramurile plexului
brahial; vena axilară se găseşte
medial;
• infrapectorală – de la
marginea inferioară a m. mic
pectoral la marginea inferioară
a arcului axilar; are lateral n.
musculocutanat şi median;
medial are n. ulnar, n. cutanat
antebrahial medial şi n.
cutanat medial al braţului;
posterior n. axilar şi n. radial;
vena axilară se găseşte medial;
Ramuri colaterale:

• a. toracică superioară– se desprinde din prima

porţiune; se distribuie primelor două spaţii
intercostale şi părţii superioare a m. dinţat anterior

• a. toracoacromială – se desprinde din a doua

porţiune a arterei (porţiunea retropectorală) şi se
împarte în patru ramuri:
-r. acromial – pentru art. acromio-claviculară
-r. deltoidian (merge în şanţul delto-pectoral) –
pentru m. deltoid
-r. pectoral – pentru mm. pectorali mare şi mic
-r. clavicular – pentru m. subclavicular – şi pentru
pielea din regiunile corespunzătoare

• a. toracică laterală – se desprinde din a doua

porţiune; este mai voluminoasă la femeie unde
vascularizează partea laterală a glandei mamare
• a. subscapulară – cea mai
voluminoasă ramură – se desprinde
din porţiunea infrapectorală şi se
bifurcă în:
-a. toracodorsală – vascularizează în
special m. mare dorsal (m. latissimus
dorsi);
-a. circumflexă scapulară – pentru muşchii
dorsali ai scapulei

• a. circumflexe humerale – se
desprind din porţiunea infrapectorală
– formează inelul arterial perihumeral:
- a. circumflexă humerală anterioară –
merge lateral între m. coracobrahial şi
m. biceps brahial pe faţa anterioară a
gâtului chirurgical al humerusului.
- a. circumflexă humerală posterioară –
părăseşte axila prin patrulaterul
birondo-humero-tricipital împreună cu
n. axilar – se anastomozează cu cea
anterioară şi se distribuie art. scapulo-
humerale şi m. triceps brahial şi m.
deltoid
ARTERA BRAHIALA- continuă artera
axilară la nivelul marginii inferioare a
arcului axilar până la 1 cm sub pliul
cotului unde se bifurcă în a. ulnară şi a.
radială;

Raporturi:
• anterior – m. coracobrahial şi mai jos
marginea internă a m. biceps brahial;
la cot expansiunea aponevrotică
bicipitală;
• posterior – septul muscular intern şi
prin el cu m. vast medial; mai jos m.
brahial
• lateral – m. coracobrahial şi interstiţiul
dintre m. biceps brahial şi m. brahial;
la cot tendonul m. biceps
• medial – fascia brahială şi pielea; la
cot – capătul epicondilian medial al m.
rotund pronator
Ramuri colaterale:
• a. brahială profundă – traiect
împreună cu nervul radial prin fanta
humerotricipitală, dă ramuri pentru
m. triceps brahial şi se termină prin
două ramuri:
- artera colaterală radială
- artera colaterală mijlocie
• rr. musculare – doar de pe partea
laterală – pentru m. coracobrahial,
m. biceps brahial şi m. brahial;
• a. nutritivă a humerusului;
• a. colaterală ulnară superioară –
traiect împreună cu n. ulnar
• a. colaterală ulnară inferioară –
traiect în loja posterioară a braţului
prin septul intermuscular medial
CERCUL ARTERIAL EPICONDILIAN MEDIAL - format din:
• a. colaterală ulnară superioară – se anastomozează cu – a. recurentă ulnară anterioară
• a. colaterală ulnară inferioară – se anastomozează cu – a. recurentă ulnară posterioară

CERCUL ARTERIAL EPICONDILIAN LATERAL - format din:

• a. colaterală radială – se anastomozează cu – a. recurentă radială din a. radială
• a. colaterală mijlocie – se anastomozează cu – a. recurentă interosoasă din a. interosoasă
posterioară
ARTERA RADIALĂ - superficială la
origine, se va situa pe faţa anterioară a
m. flexor comun superficial al degetelor;

Raporturi:
• anterior – marginea anterioară a m.
brahioradial în 1/3 superioară a
antebraţului şi fascia antebrahială şi
pielea în 2/3 inferioare; la pumn – lig.
inelar anterior
• posterior – m. supinator, m. rotund
pronator, m. flexor comun superficial
al degetelor, m. flexor lung al policelui
• lateral – m. brahioradial
• medial – m. rotund pronator şi m.
flexor radial al carpului

- însoţită de două vene comitante şi de

ramul anterior al n. radial situat lateral
Ramuri colaterale:
• a. recurentă radială – dă rr. pentru m.
brahial, m. brahioradial şi m. supinator;
se anastomozează cu a. colaterală
radială din a. brahială profundă;
• rr. musculare pentru m. cu care are
rapoarte;
• a. carpiană palmară – se
anastomozează cu un ram similar din a.
ulnară;
• a. palmară superficială – se desprinde
la nivelul stiloidei radiale şi se
anastomozează cu terminarea a. ulnare
=arcada arterială palmară superficială
• a. principală a policelui – se desprinde
din tabachera anatomică; dă a.
colaterală externă a indexului
• a. carpiană dorsală – se
anastomozează cu un ram similar din a.
ulnară =arcada arterială dorsală a
mâinii
ARTERA ULNARĂ - este ramul
medial de bifurcaţie a a. humerale;

Raporturi:
• anterior
– în porţiunea oblică – m. flexor
radial al carpului, m. rotund
pronator, m. palmar lung şi m.
flexor superficial al degetelor;
- în porţiunea verticală – fascia
superficială şi fascia antebrahială
anterioară şi pielea
• posterior
– în porţiunea oblică – m. brahial şi
m. flexor comun profund al
degetelor 3
- în porţiunea verticală – m. flexor
comun profund al degetelor
• medial – m. flexor ulnar al
carpului
• la pumn – trece anterior
retinaculului flexorilor;
Ramuri colaterale:
• trunchiul arterelor recurente ulnare:
 a. recurentă ulnară anterioară – se anastomozează cu a.
colaterală ulnară superioară
 a. recurentă ulnară posterioară – se anastomozează cu a.
colaterală ulnară inferioară
• trunchiul arterelor interosoase:
 a. interosoasă anterioară – trece între m. flexor comun profund
al degetelor şi m. flexor lung al policelui, situându-se pe faţa
anterioară a membranei interosoase, pe care o perforează în
partea inferioară şi ajunge în arcada dorsală a mâinii;
 a. interosoasă posterioară – perforează membrana interosoasă şi
merge între planul profund şi cel superficial al lojei posterioare a
antebraţului; dă colaterale:
-a. recurentă interosoasă – se anastomozează cu a. colaterală
mijlocie
-rr. musculare pentru muşchii din vecinătate
• a. carpiană dorsală – înconjoară ulna sub m. flexor ulnar al
carpului şi se anastomozează cu precedenta formând arcada
dorsală a mâinii;
• a. carpiană palmară - se anastomozează cu artera similară din a.
radială
• a. palmară profundă – se anastomozează cu terminarea a. radiale
=arcada profundă a palmei;
ARCADA DORSALĂ A MÂINII
- este formată din arterele carpiene
dorsale din a. radială şi din a. ulnară
- din ea pleacă :
• a. colaterală internă a degetului mic
• aa. interosoase II, III şi IV ce se bifurcă
în colateralele dorsale
corespunzătoare
ARCADA PALMARĂ SUPERFICIALĂ
- se formează din terminarea a. palmară
superficială din a. radială şi terminarea
arterei ulnare
- din ea pleacă:
• a. colaterală internă a auricularului
• a. digitale palmare – pentru spaţiile
interosoase II, III şi IV şi pentru m.
lombricali – dau colateralele digitale
corespunzătoare
ARCADA PALMARĂ PROFUNDĂ
- se formează din terminarea a. radiale şi
a. palmară profundă din a. ulnară;
- din ea pleacă:
• aa. pentru carp
• aa. interosoase palmare – dau ramuri
pentru m. interosoşi şi apoi se
anastomozează cu a. digitale palmare
ŞANŢUL PULSULUI
 distal la antebraţ, la nivelul lojei anterioare, artera radială poate fi comprimată direct pe planul osos al radiusului pentru a se
lua pulsul periferic al acestei artere.
 este delimitat astfel:
-lateral - tendonul m.brahioradial
-medial - tendonul m.flexor radial al carpului
-posterior (profund) – faţa anterioară a epifizei distale radiale şi m.pătrat pronator
-anterior (superficial) – fascia antebrahială şi tegumentul.
 CONŢINUT: vasele radiale
TABACHERA ANATOMICĂ
Este regiunea situată postero-lateral intre antebrat si mana şi traversată profund de către artera radială. La acest nivel scafoidul
se palpează cu relativă uşurinţă iar pe os se poate comprima artera radială al cărei puls poate fi perceput cu uşurinţă.
1.delimitare:
• lateral: tendoanele muşchilor lung abductor al policelui şi scurt extensor al policelui
• medial: tendonul m.lung extensor al policelui
•baza: ‰lstiloida radial㠉 oasele scafoid şi trapez ‰ tendoanele muşchilor extensori radiali ai carpului ‰ baza primului
metacarpian
2.conţinut:
• profund: ARTERA RADIALĂ
Din a.radială la acest nivel porneşte ramura carpiană dorsală şi, uneori, prima arteră metacarpiană dorsală. Artera radială este
însoţită de două vene radiale.
• superficial:
• ramura superficială a nervului radial trimite la acest nivel NN.CUTANAŢI DORSALI AI MÂINII;
• din reţeaua venoasă dorsală a mâinii are origine V.CEFALICĂ.
Puncţie arterială (artera femurală, humerală, radială,
cubitală, carotidă)
Venele membrului
superior
Venele sunt de 2 tipuri: profunde si superficiale.
-profunde- insotesc arterele omonime si cu
exceptia arterei axilare, care e insotita de o singura
vena, celelalate artere sunt insotite de 2 vene care
flancheaza deoparte si de alta artera omonima
Prezinta valvule osteale si la nivelul lor se varsa
venele superficiale mari. Exista anastomoze intre
sistemul venos superficial si cel profund, sistemul
venos profund primind la diferite nivele venele
mari ale sistemului venos superficial.
-superficiale- sunt supraaponevrotice, isi au
originea la nivelul retelelor venoase superficiale
ale mainii. Reteaua venoasa superficial palmara
este mai saraca decat cea dorsala din cauza
functiei de prehensiune a mainii(apucare).
A. Vena superficiala a degetului mare/vena cefalica/dorsala a
policelui- impreuna cu partea laterala a retelei dorsale a mainii formeaza vena cefalica, care merge pe fata postero-laterala a
antebratului, luand numele si de vena radiala superficiala.
In trimea superioara a antebratului trece anterior.
Pe mijlocul fetei anterioare a antebratului exista vena mediana care la nivelul plicii cotului se bifurca intr-o vena medio-
cefalica si una medio-bazilica.
Mediocefalica se uneste cu vena cefalica sau radiala superficiala si formeaza vena cefalica, iar vena mediobazilica se varsa
in vena bazilica, astfel ca la nivelul plicii cotului se formeaza asa numitul M venos al lui Poirier.
Vena superficiala a degetului mic se numeste salvatela degetului mic, impreuna cu partea mediala a retelei dorsal formeaza
vena basilica sau ulnara superficiala.
Vena medio-cefalica se deschide in vena cefalica care urca pe fata laterala a bratului, trece prin santul delto-pectoral al lui
Gerdy (foseta lui Morenhein) in care se mai gasesc 1-2 noduli limfatici si ramuri acromiale, descrie o crosa, crosa venei
cefalice ce perforeaza fascia si se termina/varsa in vena axilara.
B. Vena medio-bazilica- se deschide in vena bazilica, urca pe fata mediala a bratului si la locul de unire a treimii inferioare
cu treimea mijlocie a acestuia descrie o curba(primeste vena mediobazilica) pt a se varsa in una din venele brahiale,
deasupra plicii cotului.
Rar se poate varsa in vena axilara.
Inainte de a se bifurca, vena mediana trimite un ram anastomotic pentru venele profunde; de asemenea, inainte de a deveni
profunda, vena basilica trimite un ram anastomotic superficial pentru vena cefalica.
Reteaua venoasa dorsala superficial este f bogata, comparativ cu cea palmara. Cea palmara e bogata in reateaua profunda.
 Limfaticele membrului superior
 
 Pornesc de la nivelul mâinii, formând rețele limfatice digitale
 Acestea se continuă proximal cu rețelele limfatice dorsale și palmare ale mâinii
 Vasele limfatice care pornesc din rețeaua palmară urmează venele superficiale ale membrului superior și
ajung în grupul ganglionar axilar lateral
 Cele care pornesc din rețeaua dorsala urcă pe fața dorsală a antebrațului și a brațului pentru a se vărsa
în ganglionii cubitali sau tot in grupul ganglionar axilar lateral
 Între cele 2 există numeroase anastomoze
 
Grupurile ganglionare ale membrului superior
 Ganglioni (limfonoduli) cubitali →situați superficial, pe traiectul venei bazilice
proximal de epicondilul medial; primesc limfa din partea medială a mâinii și
antebrațului și drenează spre ganglionii axilari
 Grupurile ganglionare ale membrului superior
 Ganglioni axilari → situați în axilă
 Ganglioni laterali → medial de v axilară și primesc limfa membrului
superior
 Ganglioni subscapulari → situați pe peretele post al axilei, în jurul a
subscapulare; primesc limfa din regiunea deltoidiană și din zona cefei
 Ganglioni pectorali → așezați pe traiectul a toracice laterale pe peretele
medial al axilei; primesc limfa din regiunea mamară și peretele antero-
lateral al toracelui
 Ganglionii centrali → așezați în jurul nervilor intercostobrahiali;
primesc limfa de la grupurile ganglionare laterală, pectorală și
subscapulară și o drenează către ganglionii apicali
 Ganglionii apicali → situați la vârful axilei și primesc limfa de la tot
membrul superior; vasele lor limfatice formează trunchiul limfatic
subclavicular ce se varsă în ductul limfatic drept sau în canalul toracic