Curs 3

medicala
Cuprins
Simptome majore

Examen obiectiv:

examenul tegumentelor
Cuprins
Simptome majore

Examen obiectiv:

examenul tegumentelor
Simptome majore
1. Durerea
2. Pierderea constientei
3. Ametelile
4. Astenia
5. Secretia sudorala
6. Temperatura corporala
Simptome majore: durerea
cel mai frecvent motiv de adresare
caracterele ei sugerează organul în suferință
detalii asupra caracteristicilor
anamneză cu răbdare
relație strict subiectivă
nu se poate măsura

!! Crede bolnavul !!
1.Sediul
!Raportat unei zone topografice
2.Iradierea
Valoare inalt sugestiva organului in suferinta
3.Caracterul (nuanta descriptiva)
 crampă
 gheară
 arsură
 înțepătură
 apăsare
4.Intensitatea
5.Durata

(sec-min-ore-zile)

6.Frecventa si periodicitatea
7.Circumstante de aparitie
8.Factori agravanti
9.Factori amelioranti
10.Simptome asociate
Parcurgerea atributelor
Orientare diagnostică rapidă

Limitarea investigaţiilor paraclinice

reducerea costurilor

limitarea expunerii la riscurile investigațiilor agresive

reducerea spitalizărilor
 Durerea acută/cronică
Durerea acuta Durerea cronica
… este cauzata de injurii determinate … nu este corelata cu evenimentul
de factori interni si externi; cauzal

… intensitatea este corelata cu factorul … intensitatea nu este corelata cu

declansator stimulul cauzal

… poate a fi clar localizata …in timp devine o “boala in sine”

… are rolul de atentionare si protectie …isi pierde rolul de atentionare si

protectie
… tratamentul este etiologic/patogenic …are un management specific
(algeziologie)
taxonomie
de cap – cefalee
de articulaţii – artralgie
musculare – mialgie
arsură – pirozis
gheară – constrictivă
de structuri nervoase – nevralgie
lovitură - lancinantă
Cauzele cefaleei
1.Vasculare
 surmenaj, alcoolism, tabagism
 spasm de acomodare, staza cerebrala (CPC), edem
cerebral (GNA)
 tensionala: HTA, hTA

2.Intracraniene: HIC, encefalita, meningite, abcese, tumori.

3. Extracraniene: spondiloze, nevralgii de trigemen, otite,

sinuzite
 cuprins
1. Simptome majore: durerea
2. Simptome majore: pierderea constientei

3. Ametelile

4. Astenia

5. Secretia sudorala

6. Temperatura corporala
 Pierderea constientei. Sincopa
= pierderea de scurta durata a constientei
potential reversibila

secundara reducerii circulatiei cerebrale

precedata de: ameteli, tulburari

vizuale sau auditive, transpiratii

instalare brusca

Bolnavul cade !
sincopa
Intracritic:
bolnav inconstient

palid (sincopa alba) cerebrala

cianotic (sincopa albastra) pulmonara

2-3 min ---de obicei- revenire spontana

Lipotimia / lesinul

forme de foarte scurta durata

revenire rapida
numai de cauza circulatorie

Cordul şi plamanul functioneaza normal

cauze
hemoragii severe

tulburari paroxistice de ritm cardiac

tulburari de conducere cu bradicardie severa

deshidratari masive: arsuri, diaree, varsaturi

spasme cerebrale

expuneri la soare

medicamente
Cauze
Cauze multiple (dificil de memorat )
Important de identificat situatiile amenintatoare de viata
(aritmii cardiace).
 elemente sugestive pentru aritmii cardiace :
 varsta inaintata
 boli cardiace
 sincopele in timpul efortului fizic
 sincopele in clinostatism
 AHC de morti subite
 sincopele repetitive (recurente)
 suspendarea starii de constienta cu durata lunga
 Pacient cu medicatie care interfera cu conducerea cardiaca
 Forme clinice – raportate
circumstantelor de instalare
Sincopa de efort: SA

Sincopa posturala: DZ, ATS

Sincopa in acces de tuse: BC

Sincopa mictionala: hTA conditionata vagal

Sincopa asociata cu miscari ale capului: ICVB

 Sincopa psihogena= isteria
Falsa sincopa
Caracter mimat al trairilor precritice
Teatral: “niciodata fara public, niciodata fara scop”
Examen obiectiv intracritic normal
cuprins
1. Simptome majore: durerea
2. Simptome majore: pierderea constientei
3. Ametelile
4. Astenia
5. Secretia sudorala
6. Temperatura corporala
 ameteala
Definitie clinica:
senzatie falsa de deplasare
a persoanei in raport cu
reperele de mediu sau a
acestuia fata de ea

senzatie eronata de
dezechilibru, de balansare
laterala, verticala sau
giratorie, de dezorientare
statica
 Cauzele amețelilor
Fiziologice ocazionale:
 Schimbari bruste de pozitie, atitudine, directie

 Deplasari cu viteze variabile in regim alternant de

accelerare si decelerare
 Privirea de la inaltime

 Expunerea la stimuli auditivi intensi

 Cauzele ametelilor
Patologice
 Traumatisme sau inflamatii otice

 Compresiune cervicala

 Insolatie

 ICVB, HTA, hTA, ATS cerebrala

 Surmenaj, etilism cronic

 Vicii de refractie, glaucom

vertijul
= formă clinică de amețeala

= amețeală severă, violentă, instalată paroxistic

 evolutie recurenta

 asociaza: greturi, varsaturi, transpiratii, anxietate

 aceleasi cauze ca si ametelile

Vertijul Meniere
Ameteala critica severa cu acufene, hipoacuzie remisibila

postcritic
Nistagmus lateral

Fenomene vegetative si psihice

Tendinta de cadere laterala la

miscarile capului si inchiderea

ochilor
 cuprins
1. Simptome majore: durerea
2. Simptome majore: pierderea constientei
3. Ametelile
4. Astenia
5. Secretia sudorala
6. Temperatura corporala
Astenia
“A stenos” = fara putere
Simptom frecvent, nu major
Cuprins larg: fizica, psihica, sexuala
! Caracter strict subiectiv

Adinamia = astenie extrema, epuizare

Astenie ≠anemie
Cauzele asteniei
 Respiratorii: TB, supuratii, fibroze, BPOC
 Cardiovasculare: HTA, hTA, CICD, IC
 Hematologice: anemii
 Digestive: HC, CH, PC, malabsorbtia
 Infectioase acute sau cronice
 Endocrine: insuficientele glandulare
 Metabolice: DZ, guta, hipovitaminozele
 Toxice: fumat, alcool, droguri, medicamente
 Neuropsihice: Parkinson, encefalopatii cronice, polinevrite,
distrofii musculare, miotonia
cuprins
1. Simptome majore: durerea
2. Simptome majore: pierderea constientei
3. Ametelile
4. Astenia
5. Secretia sudorala
6. Temperatura corporala
 Secretia sudorala
Rol in termoreglare
Dependentă de:
 temperatura mediului
 activitatea fizica
 gradul de aclimatizare individuala

Normal: ~ 800 ml/24 ore

Compozitie: uree, electroliti, apa
Modificarile secretiei sudorale
Cantitative:
 cresterea cantitatii
 scaderea cantitatii

Calitative/compozitionale
Cresterea sudoratiei
= hipersudoratie/hiperhidroza
tulburari neuro-vegetative, emotii
boli infecto-contagioase
endocrinopatii (hipertiroidie)
neuropatii (Parkinson)
dermatopatii (infectii, pitiriazis)
șoc, AVC, hipoglicemie,
medicamente (AAS)
Scaderea sudoratiei
= hiposudoratie/hipohidroza
 genetic: ihtioza
 boli dermatologice (sclerodermie, psoriazis)
 neuropatii (polinevrite)
 sindromul Claude Bernard Horner
 medicamentoasa (atropina, beladona)
Consecinte locale
Sudamina = obstructia canalelor sudoripare

Hidrosadenita = inflamatie supurativa (abces) a glandelor

sudoripare axilare (stafilococica)
Modificari calitative ale sudoratiei

Normal: NaCl<55mEg/l

Mucoviscidoza: NaCl>70mEg/l
cuprins
1. Simptome majore: durerea
2. Simptome majore: pierderea constientei
3. Ametelile
4. Astenia
5. Secretia sudorala
6. Temperatura corporala
Temperatura corpului
OMUL: ființă cu temperatură corporală constantă,
autoreglabilă (termoreglare)

Alte ființe: poikiloterme

Măsurarea temperaturii
Valori diferite după locul de preluare:
axilar
auricular
rectal
sublingual

Indiferent de loc > 37.5 = patologic

 Aparate

termometrizarea
de 2 ori pe zi

de câte ori este nevoie

consemnate în scris

corect executată
Febra
Nu este o boală ci o manifestare a multor boli:
Caută cauza !
Magnitudinea ei = risc intrinsec independent de
boală (convulsii febrile)
Este o relație obiectivă cu variații în ambele sensuri:
- subiectiv dar fără creșteri obiectivate
- absența percepției dar cu valori obiectivate
Cauze ale febrei
 boli infectioase (sistemice)
 infectii locale
 colagenoze acute sau cronice
 neoplazii
 afectiuni imune
 medicamentoase
Gradul de febra
stare subfebrila = 37-38 ̊c

febra moderata = 38-39 ̊c

febra ridicata = 39-41 ̊c

hiperpirexie = > 41 ̊C
 Evolutia febrei
1. Perioada initiala/debut/ascensiune: min, ore sau zile
 brusca sau progresiva
 precedata de frison
2. Perioada de stare: apogeul
 ore, zile sau saptamani
3. Perioada de declin: de defervescenta
 brusca (in criza) sau lenta (in liza)
 criza sudorala: transpiratii
 criza hematologica
 criza poliurica
 normalizare respiratiilor si pulsului
Curbele termice
expresia evoluției naturale a bolilor
rarisim identificate în prezent
tratamentul le decapitează
Tipuri de febră
1. Continuă sau în platou
2. Intermitentă
3. Remitentă
4. Ondulantă
5. Recurentă
6. Hectică
7. De tip invers
8. În ”cocoașă de cămilă”
9. Neregulată
Febra continua sau in platou
Mentinerea temperaturii la 38-39 ̊C cu oscilatii mai
mici de 1 ̊C intre dimineata si seara
 Pneumonia bacteriana
 Erizipel
 Febra tifoida
 Febra
intermitenta
Creste brusc la 39-40 ̊C
Dupa 2-3 ore scade brusc la
normal

 Infectii urinare si biliare

 Malarie: periodica
Cotidiana
Terta
Cuarta
 Febra remitenta
Variatii cu peste 1 ̊C intre dimineata si seara
Limita inferioara nu scade sub 37 ̊C
 Supuratii pulmonare
 TB pulmonara grava
 Septicemie
 Flegmoane
 Febra ondulanta
Creste progresiv
Apogeu
Scade progresiv la subfebrilitate
Se repeta
 Boala Hodgkin
 Bruceloza
Febra recurenta
Perioade (câteva zile) de febra
Perioade (câteva zile) de afebrilitate
Ascensiuni si scaderi bruste
 Febra recurenta
 Febra hectica
Oscilatii zilnice mari de 2-5 ̊C
 Septicemii
 Forme grave de TBC
 Febra de tip invers
Febra mai mare dimineata decât seara
 Forme grave de TBC
 Febra in “cocoasa de camila”
Are 2 faze: febra cu revenire la normal urmata de
reluarea febrei si revenire la normal
 Viroze
 Febra neregulata
Oscilatii febrile nesistematizate
 Abces pulmonar
 Bronsiectazie
 Angiocolecistite
Hipotermia
Def: temperatura corporală<36 ̊C
ușoară – 32 o -35 o C

moderată – 28 o -32 o C

severă < 28o C

Este o stare conservativă temporar pentru funcțiile vitale

în stările comatoase secundare se impun resuscitări pe
perioade nedefinite !!
cauze frig extrem
mixedem
insuficiență hepatică
șoc
intoxicații cu morfină
după stări febrile
Cuprins
Simptome majore

Examen obiectiv:

examenul tegumentelor
cuprins
Examenul tegumentelor
1. Modificari de structura tegumentara

2. Modificari de culoare

3. Eruptiile cutanate

4. Dungile Trousseau

5. Eritemul nodos

6. Hemoragiile cutanate

7. Circulatia venoasa colaterala superficiala

1. Modificari de structura tegumentara

1. Tulburări de elasticitate
• vergeturi
• hiperelasticitate
2. Tulburarile trofice cutanate
3. Nodulii subcutanati
vergeturile
striatii paralele rosii/alb-sidefii
neînsoţite de alte manifestări cutanate
abdomen, coapse
mecanisme:
distrugerea fibrelor elastice/
factor hormonal
Apar în: obezitate, sarcina, eventratii, sdr. Cushing,
corticoterapie
 HIPERELASTICITATE

Hiperelasticitate tegumentară Hiperlaxitate articulară

Sdr Ehlers-Danlos
Tulburările trofice cutanate
Secundare unor defecte de irigare
Devitalizare a pielii si elementelor adiacente
degeraturile
gangrena
escara
ulcerul perforant plantar
Dezvoltarea unei circulații cu rol compensator
(hipertrofii)
degetele hipocratice
osteoartropatia pneumica hipertrofica
degerăturile
La extremitati
Severitate diferita:
hiperemie (grd I)
flictene
necroza
gangrena umeda (grd IV)
gangrena

iniţial modificare de culoare: albastru/negru

mortificarea tegumentelor si tesuturilor moi

eliminarea tesutului

poate fi uscata sau umeda (suprainfectie anaerobi)

cauze: ATS, DZ, embolii, arterita Burger

gangrena
 escara
tulburare trofică de tip gangrenos

variabilă ca profunzime

poate interesa chiar si osul

apare în regiunile de compresie posturala

fese, calcâi, coate

apare la imobilizaţii neîngrijiţi:

paraplegici, traumatisme cu imobilizare prelungită

Escara
Ulcerul (mal) perforant plantar

leziune profunda, rotundă

metatarsianul 1 sau 5 la extremitatea distală

cauze: DZ, tabes

PICIOR DIABETIC
degete hipocratice
clubbing

îngrosari simetrice ale falangelor

predominant pe faţa palmară (îngroşarea părţilor moi)

deformarea unghiilor in “sticla de ceasornic” sau “cioc

de papagal”
CLUBBING
2. Modificari de culoare
Culoarea normala = variata
Factori: rasa, vârsta, vascularizatie, expunere la soare
Modificari:
paloare
roşeaţa
cianoza
icterul
discromiile
Paloarea tegumentelor
Rareori constituţională
= Anemie
Nuanţe:
Galben-pai = anemie hemolitica sau Biermer
Ca varul/ca hârtia = anemie posthemoragica
Verzuie = anemie feripriva (cloroza tinerelor fete)
anemie
Roşeaţa tegumentelor
Corelată irigaţiei sangvine
Secundara:
cresterii nr. de hematii si a Hb
dilataţiei vaselor sangvine

Clasificare:
 trecatoare
 permanenta
Roșeața trecătoare
Sec, min sau zile
Predomină la faţa
emoţii (eritem psihic sau de pudoare)
boli febrile (pneumonii)
intoxicatia cu oxid de carbon (rosu-carminat)
sdr. carcinoid (bufeuri, palpitaţii, dispnee,diaree
– secundare secreţiei unor peptide secretate de VIP-oame)
Vasodilataţie: eritem
Roșeața persistentă
Generalizata: poliglobulia vera rubra, LLC
Localizata la fata:
 DZ (rubeoza),
 etilismul cronic (nas)
 consumatorii de carne
 hipercorticism
Omul roşu -LLC
 Cianoza
Coloratia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor apare:

La cresterea concentratiei Hb reduse >5 g/100ml sânge

Când Hb redusă (indiferent de valoarea sa absolută)

reprezintă cel puţin 1/3 din cantitatea totală de Hb (! în

cazuri de anemie).

Defecte de oxigenare
Clasificarea cianozei
patogenetic:
centrală
periferică

topografic:
localizată;
generalizată.
 Cianoza periferică
Particularităţi clinice
 urmare a insuficientei irigări a teritoriului aferent sau a
stazei şi utilizării crescute a oxigenului la nivelul ţesuturilor:
este “rece”, (temperatura cutanată apreciată cu faţa
palmară a mâinii este mai scăzută decât în mod normal);
predomină la extremităţi;
nu interesează limba şi mucoasa bucală;
dispare la masajul lobulului urechii (când acesta este
interesat).
a) tulburări de circulaţie venoasă (stază cu creșterea consumului de
oxigen)
 tromboflebită, varice
 compresiuni extrinseci ale venelor (de origine neoplazică etc)
◦ limitată numai la teritoriul aferent obstrucţiei;
◦ însoţită de edem cu aceeaşi topografie;
◦ asociată cu peteşii

b) tulburări de circulaţie arterială (scăderea debitului sgv arterial)

 arterită Bürger, arterită aterosclerotică
 embolii şi tromboze arteriale
◦ este localizată în zona aferentă tulburării de irigare arterială;
◦ pe prim plan este ischemia !!
◦ asociază durere
◦ inițial paloare şi răcire a tegumentelor, apoi cianoza marmorată apoi
gangrena
Cianoza periferică
aspecte particulare
 a) C. din sindromul Raynaud
◦ spasme ale arteriolelor distale de la degete,
◦ evoluţie în crize: fază de paloare însoţită de durere, urmată
de o fază de cianoză a degetelor;

 b) acrocianoza (întâlnită la femeile tinere)

◦ tulburări neurovegetative,
◦ vasodilataţie periferică cu stază sanguină
◦ se manifestă numai la extremităţi, are aspect marmorat, se
accentuează la frig şi se însoţeşte de transpiraţii excesive în
zona cianotică.
Cianoza centrală
 consecinţa deficitului de oxigenare a sângelui (Hb)
 “centrală” semnificaţie de “pulmonară”
a) secundară unor afecţiuni cardiace:
 stază pulmonară prelungită (stenoza şi insuficienţa mitrală);
 aport insuficient de sânge la plămâni (stenoza arterei pulmonare);
 scleroza arterei pulmonare (secundară luesului dar şi altor
infecţii cronice nespecifice), care determină o C. intensă
(“cardiacii negri” denumiţi de Ayerza);
 congenitale, cu şunt dreapta-stânga, (defect de sept interatrial şi
interventricular, persistenţa canalului arterial);

b) secundară afecţiunilor pulmonare acute (pneumonie,

pneumotorax) şi cronice (emfizemul pulmonar, sclerozele
pulmonare, TBC);
Cianoza centrală
particularităţi
este “caldă”, temperatura cutanată fiind normală sau

mai crescută decât cea normală;

este generalizată

interesează limba şi mucoasa bucală;

nu dispare la masajul lobulului urechii.

Pseudocianoza
 modificări de culoare ale tegumentelor şi mucoaselor

asemănătoare cianozei (nuanţă albăstruie)

 produsă prin compuşi anormali ai Hb

◦ methemoglobină -medicamente (nitriţii, fenacetina şi

sulfamidele)
◦ sulfhemoglobină – enterite, etc
icterul
Coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor
(pigmenti şi săruri biliare)
Nuante: palid-galbui, verzui, portocaliu
Icter
Icter – leziuni de grataj
discromii
Tulburari de încărcare cu melanina:
 Exces = hipercromie

 Deficit = acromie
Hipercromiile = melanodermii
1. Constitutionale:
 rasiale
 efelide/pistrui

2. Fiziologice:
 de sarcina = masca gravidica/ cloasma
 expunere la soare (lentigo solar)
rasiala
efelide
- la fata
- pe decolteu
Cloasma
fata, areola mamara, linia alba supra si sub ombilicala
Expunerea la soare
3. Patologice:
 nevi pigmentari
 boala Addison
 acanthosis nigricans
 sindromul Peutz-Jeghers
 hemocromatoza
 melanoza vagabonzilor
 neurofibromatoza Recklinghausen
Nevi pigmentari
Pete plane/proeminente, brun-negricioase, asimetrice,
uneori cu fire de păr
Boala Addison
Acanthosis nigricans
culoarea negricioasă a pielii în regiunea axilară și alte pliuri
Afecțiuni endocrinologice
Hipercorticism, acromegalie, sdr ovare polichistice
Afecțiuni autoimune
vitiligo
tireotoxicoza
lupus eritematos diseminat
Afecțiuni maligne
cancer gastric
cancer pulmonar
cancer ovarian
Postmedicamentos
estrogeni
acid nicotinic
glucocorticoizi
insulina
 Sdr. Peutz-Jeghers
Polipoză intestinală asociată
+
pete mici, brun-violacee, localizate peribucal
hemocromatoza
Melanoza vagabonzilor
-hiperpigmentare localizată predominant la nivelul
tegumentelor regiunii cervicale şi umerilor (“pelerina
vagabondului”),
-secundară carenţelor nutriţionale şi leziunilor de grataj
 Neurofibromatoza Recklinghausen
hiperpigmentări circumscrise (café au lait),
dispunere în special pe
trunchi, asociate cu
tumorete cutanate
Hipo/acromiile
Albinismul (ereditar): piele alba, iris rosu, fotofobie,

par alb
Vitiligo (dobindit): deplasarea pigmentului
albinism
Vitiligo
Cuprins
Examenul tegumentelor - continuare
1. Modificari de structura tegumentara

2. Modificari de culoare

3. Eruptiile cutanate

4. Dungile Trousseau

5. Eritemul nodos

6. Hemoragiile cutanate

7. Circulatia venoasa colaterala superficiala

3. Eruptiile cutanate
Boli infecto-contagioase cu expresie
generalizata:
 rujeola, rubeola, varicela, scarlatina, tifos
exantematic

Boli eruptive localizate:

 Erizipel
 Herpes
 Zona Zoster
 Erizipel
•dermită streptococică

•placă roşie, uşor proeminentă, cu marginile bine delimitate

•se localizează cu predilecţie la faţă şi extremităţi

Rujeola si Varicela
pojar si varsat de vânt
Herpesul
 aspect caracteristic
 erupţie grupată de vezicule înconjurate de o areolă
hiperemică;
 sediul predilect - limita dintre tegumente şi mucoase:
 buze (herpes labial),
 faţă, nas (herpes nazal),
 organe genitale (herpes genital).
 produs de virusul herpetic (virus latent)
 Condiţii favorizante: gripă, pneumonia bacteriană,
ciclul menstrual (herpes catamenial) etc.
Herpes
Herpes genital
Zona zoster
erupţie herpetică situată pe traiectul unui

trunchi nervos (neurodermită)

dispunere unilaterală

însoţită de durere vie.

Zona Zoster
Cuprins
Examenul tegumentelor
1. Modificari de structura tegumentara

2. Modificari de culoare

3. Eruptiile cutanate

4. Dungile Trousseau

5. Eritemul nodos

6. Hemoragiile cutanate

7. Circulatia venoasa colaterala superficiala

 4. Dungile Trousseau
(dermografism)

eritem intens si trecator

isterii, nevroze
hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori
apar prin stimulare mecanică uşoară
5. Eritemul nodos
noduli 2-3mm—2-3cm
roz-galbui-palid
pe fata ant a gambelor, simetric
evolutie cu vindecare in 10 zile fara
cicatrice
apar în reumatism infectios, TB, alergii
 Eritemul nodos
(noduli dermo-epidermici)
6. Hemoragiile cutanate
Pete rosii

Nu dispar la vitropresiune (≠ eritem)

Purpura: punctiforme, rotunde sau ovalare,

rosu-violaceu-verzui-galben
Echimoze: placi hemoragice mari, forme

diferite
Hemoragiile cutanate
Cauze:
traumatisme
trombocitopenia
vasopatii
hemofilia
boli infectocontagioase
factori toxici, medicamentosi
leucemiile
unele cancere
avitaminoze
LEZIUNI TEGUMENTARE :HEMORAGII
PURPURĂ
LEZIUNI TEGUMENTARE :HEMORAGII
PURPURĂ (VIBICE)
Echimoza
Hematom
Hemoragiile mucoase
bucala = stomatoragie

gingivala = gingivoragie

uterina = metroragie

tisulara = hematoame

articulatii = hemartroze
cuprins
Examenul tegumentelor
1. Modificari de structura tegumentara

2. Modificari de culoare

3. Eruptiile cutanate

4. Dungile Trousseau

5. Eritemul nodos

6. Hemoragiile cutanate

7. Circulatia venoasa colaterala superficiala

7. Circulatia venoasa colaterala
superficiala
In mod normal venele subcutanate de la nivelul
abdomenului nu sunt vizibile;
Indică un obstacol pe unul din cele trei trunchiuri
venoase profunde: vena portă (VP), vena cavă
inferioară (VCI) sau vena cavă superioară (VCS).
 Tipuri:
 Porto-cav: periombilical “cap de meduza” (CH, HTP)
 Cavo-cav inferior: abdomen (T. abd, ascita)
 Cavo-cav superior: torace (T. mediastinale)
Circulatia venoasa colaterala superficiala
porto-cav

HTP - CAPUT
MEDUSAE
Circulatia venoasa colaterala
superficiala cavo-cav inferior
 Circulatia venoasa colaterala
superficiala cavo-cav superior
Circulaţie venoasă colaterală
predominentă pe faţa anterioară a toracelui,
 însoţită uneori de cianoză şi edem “în pelerină”;
indică un obstacol pe VCS