Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investigații paraclinice:
Investigații de laborator:
2
Bacteriologie
Urocultură Sterilă
Examen bacteriologic al sputei pentru 2 probe negative
BAAR in M.O.
Examen bateriologic pentru floră Flora fara semnificație clinică
nespecifică
Radiografie torace: Desen interstitial accentuat, fara condensari alveolare. SCD libere
Diagnostic pozitiv:
Bronhopneumopatie obstructiva cronica std III- exacerbare infectioasa
Insuficienta respiratorie cronica acutizata
Oxigenoterapie de lunga durata la domiciliu
Cardiopatie ishemica cronica
Hipertensiune arterială gradul II cu risc cardio-vascular foarte înalt
Tinitus bilateral vascular
Susțin diagnosticul pozitiv de BPOC std III, clasa E, pe baza următoarelor date:
- clinice - subiective - prezența de aproximativ 1 săptămâna a tuse cu expectoratie
mucopurulenta, dispnee grad IV mMRC.
- obiective – CAT= 29; o spitalizare pentru exacerbare in urma cu 30 zile; VEMS-
0,77L (%PRED-35.5%)
- biologice – HLG – leucocitoza cu neutrofilie
- VSH crescut
3
Diagnosticul diferențial al dispneei:
1. Astm: episoade de dispnee, însoțite adesea de sibilanțe și tuse paroxistică, care pot fi
declanșate de factori alergici sau iritanți.
2. Insuficiență cardiacă congestivă: dispneea în ICC poate fi mai pronunțată noaptea
sau la efort, asociată adesea cu edeme ale membrelor inferioare și oboseală.
3. Pneumonie: dispnee din cauza deteriorării țesutului pulmonar și scăderii capacității de
schimb de gaze.
4. Embolism pulmonar: dispnee bruscă și severă, adesea însoțită de durere toracică și
tuse.
5. Boala Pulmonară Interstițială: afectează țesutul pulmonar și pot duce la fibroză și
scăderea funcției pulmonare, provocând dispnee progresivă.
6. Anemie: dispnee din cauza insuficienței de oxigen.
7. Obstrucție acută a căilor respiratorii: reacția alergică (anafilaxie), corp străin sau
tumori pot obstrucționa brusc căile respiratorii, determinând dispnee imediată.
8. Traumatism toracic: leziunile pulmonare sau ale cutiei toracice pot cauza dispnee
prin afectarea funcției respiratorii.
9. Anomalii neurologice: afectează musculatura respiratorie si pot duce la dispnee, cum
ar fi miastenia gravis sau scleroza laterală amiotrofică.
1. Infecții Respiratorii: gripa, răceala comună, bronșita acută sau pneumonia pot
provoca tuse. Caracteristicile tusei pot varia în funcție de infecția specifică.
2. Astm: tuse paroxistică, care poate fi mai accentuată noaptea sau în anumite medii
iritante.
3. Refluxul Gastroesofagian: poate provoca tuse, în special tuse seacă, care poate fi mai
evidentă noaptea sau după masă.
4. Alergii: rinitele alergice sau alte alergii pot declanșa tuse, în special tuse seacă,
asociată cu mâncărime sau iritație la nivelul gâtului.
5. Boala Pulmonară Interstițială: afectează țesutul pulmonar și poate determina tuse
persistentă.
4
6. Cancerul Pulmonar: tusea persistentă sau care se agravează, uneori cu spută
sângeroasă, poate fi un semn al cancerului pulmonar.
7. Medicamente: în special inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei (IECA),
pot provoca tuse cronică la anumiți pacienți.
8. Afecțiuni cardiace: insuficiența cardiacă congestivă poate provoca tuse, de obicei
nocturnă și asociată cu dificultatea respiratorie.
Tratament:
a). intraspitalicesc:
igieno-dietetic:
o evitarea păstrării aceleiași poziții (profilaxia escarelor)
o regim alimentar hiposodat
o tapotajul toracelui pentru eliminarea facila a secretiilor
b). la domiciliu:
igieno-dietetic:
5
̶ Aport echilibrat de nutrienți: O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume,
proteine slabe și grăsimi sănătoase, poate contribui la menținerea stării de sănătate.
̶ Controlul aportului de lichide: Pentru unii pacienți cu BPOC, limitarea cantității
de lichide înainte de culcare poate ajuta la reducerea dispneei nocturne.
̶ Evitarea poluanților: Evitarea expunerii la fumul de tutun și alte substanțe
iritante din mediu este esențială pentru menținerea sănătății plămânilor.
̶ Aer curat: O atmosferă curată, fără iritanți sau alergeni, poate fi benefică pentru
gestionarea simptomelor BPOC-ului.
̶ Activitate fizică regulată: Un program de exerciții fizice aprobate de medic poate
îmbunătăți funcția pulmonară și starea generală de sănătate.
̶ Gestionarea stresului: Tehnicile de relaxare, precum meditația, respirația
profundă și alte forme de reducere a stresului, pot fi benefice pentru ameliorarea
tensiunii arteriale și a simptomelor BPOC
Evoluția pacientului a fost favorabilă, atât din punct de vedere clinic (tusea s-a ameliorat,
cantitatea de sputa s-a diminuat, dispneea s-a remis), cât și paraclinic (neutrofilie și VSH în
scădere). Valorile tensionale, ale frecvenței cardiace s-au controlat optim pe perioada
spitalizării.
Discuții:
S-a decis instituirea triplei terapii prin asocierea de beta-agonist de lunga durata,
corticosteroid si anticolinergic deoarece pacientul intruneste criteriile de escaladare
terapeutica:
Bibliografie:
6
Respir Med. 2020 May;166:105938. doi: 10.1016/j.rmed.2020.105938. Epub 2020
Mar 21. PMID: 32250871.
2. MacLeod M, Papi A, Contoli M, Beghé B, Celli BR, Wedzicha JA, Fabbri LM.
Chronic obstructive pulmonary disease exacerbation fundamentals: Diagnosis,
treatment, prevention and disease impact. Respirology. 2021 Jun;26(6):532-551. doi:
10.1111/resp.14041. Epub 2021 Apr 24. PMID: 33893708.