INSUFICIENTA

RESPIRATORIE
CRONICĂ
Disciplina:Pneumonologie
Coordonator: asist.universitar Cebotaru Aurelia
Student: Brinza Elena
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE

Respiraţia este un proces celular fundamental

Definiţie
incapacitatea organismului de a menţine
schimbul normal de gaze la nivel celular şi în
consecinţă de a menţine metabolismul aerob.
INSUFICIENTA RESPIRATORIE

Mecanismele :
incapacitatea sistemului toraco-pulmonar de a realiza un
schimb gazos normal la nivel pulmonar (insuficienta
respiratorie pulmonara);
incapacitatea sistemului cardiovascular de a mentine o
presiune de perfuzie optima (ex. In starile de soc);
incapacitatea tesuturilor de a utiliza oxigenul transportat
de sangele arterial la nivel arterial (ex. soc septic,
intoxicatie cu cianuri)
INSUFICIENTA RESPIRATORIE

Respiratia este o functie a sistemului

respirator

Definitie - incapacitatea plamanului de

mentine valorile normale ale oxigenului si a
dioxidului de carbon in sangele arterial.
 INSUFICIENTA RESPIRATORIE

Presiunea partiala a oxigenului in sangele arterial

PaO2< 60 mmHg
Hipoxemia este o consecinta obligatorie a insuficientei
respiratorii

Presiunea partiala a dioxidului de carbon

PaCO2> 44 mmHg

insuficienta respiratorie determina totdeauna scaderea PaO2

dar modificarea PaCO2 nu este o regula
 INSUFICIENTA RESPIRATORIE
PaO2

valoarea de 60 mmHg ca prag al hipoxemiei este relativ

valoarea PaO2 care defineste insuficienta respiratorie este
specifica pentru fiecare pacient
depinde de:
fractia inspiratorie de O2
varsta pacientului
nivelul cronic al gazelor sangvine
 CLASIFICAREA INSUFICIENTEI
RESPIRATORII

IR hipoxemica IR hipoxemica -
hipercapnica
PaO2< 55-60 mmHg
PaO2<55-60 mmHg
PaCO2</=40 mmHg
PaCO2>45-50 mmHg
Sinonime: Sinonime:
IR tip I IR tip II
IR partiala IR globala
IR nonventilatorie Insuficienta
ventilatorie
CLASIFICAREA INSUFICIENTEI
RESPIRATORII

Clasificare in functie de durata evolutiei:

IR acuta
IR cronica
INSUFICIENTA RESPIRATORIE

Caracteristicile IR acute:

IR apare in minute, ore sau zile;

se asociaza cu hipoxemia si dezechilibre acido-bazice

(acidemie sau alcalemie)

este o patologie amenintatoare de viata

INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Caracteristicile IR cronice:
IR apare dupa luni/ani de evolutie
se asociaza cu hipoxemie si hipercapnie
este o patologie potential amenintatoare de
viata
este rezultatul unei boli cronice sau a unei
sechele a unui proces acut sau cronic
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Mecanisme fiziopatologice ale IR:

scaderea FiO2
hipoventilatia alveolara
tulburari de ventilatie-perfuzie
alterarea difuziunii
sunt intrapulmonar

In practica clinica IR apare cel mai frecvent prin asocierea

mai multor mecanisme.
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Scaderea concentratiei inspiratorii de oxigen:

altitudine
spatii inchise
incendiu in spatiu inchis, etc.

sistem pulmonar normal

IR este rezultatul unor factori externi
tratament - inlaturarea factorilor de mediu
 INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Hipoventilatia alveolara
Schimburile gazoase pulmonare necesita o compozitie constanta,
normala a gazului alveolar. Scopul ventilatiei externe este de a
mentine compozitia normala a gazului alveolar.
Hipoventilatia alveolara (HA) este rezultatul alterarii
ventilatiei externe (compozitie anormala sau volum
anormal de aer la nivel alveolar)
HA apare la nivelul tuturor spatiilor alveolare

IR tip II (hipoxemica si hipercapnica)

 HIPOVENTILATIA ALVEOLARA

Mecanismele HA:
restrictia miscarilor sistemului toraco-pulmonar
(amplitudine si/sau frecventa);
obstructia cailor aeriene;
coexistenta mecanismelor restrictive si
obstructive
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA
RESTRICTIVA
Cauze:
1. Boli ce afecteaza centrul respirator
2. Boli ce afecteaza caile nervoase respiratorii
3. Boli musculare
4. Alterarea cutiei toracice
5. Alterarea continutului cutiei toracice
6. Alterarea importanta/extensiva a tesutului
pulmonar cu afectarea schimburilor de gaze
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA RESTRICTIVA

1. Boli ce afecteaza centrul respirator

supradozaj medicamentos (opioide, droguri anestezice, CO,
barbiturice, benzodiazepine, antidepresive triciclice, etc.)
come endogene sau exogene;
infectii (meningite, encefalite)
tumori;
traumatisme craniene si HTIC
AVC
alterarea drive-ului respirator initiat de centrul respirator
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA RESTRICTIVA

2. Boli ce afecteaza caile nervoase respiratorii:

boli medulare (traumatisme, poliomielita bulbara)

leziuni ale nervilor intercostal sau frenic
alterarea jonctiunii neuromusculare (miastenia gravis,
relaxante neuro-musculare)

alterarea transmiterii stimulului nervos la musculatura

respiratorie
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA RESTRICTIVA
3. Boli musculare
atrofia musculaturii respiratorii (reducerea masei musculare
respiratorii)
casexie, inanitie
distrofii, miopatii congenitale sau dobandite
slabiciunea musculaturii respiratorii (scaderea fortei musculare de
contractie)
distrofii musculare congenitale sau dobandite
miopatii, ipoKemie, corticoterapie, IRC
oboseala musculaturii respiratorii (scaderea fortei de contractie
datorata cresterii travaliului respirator)
forma finala a oricarui tip de IR
deces prin IR tip II indiferent de forma
initiala de IR (tip I sau II)
 HIPOVENTILATIA ALVEOLARA
RESTRICTIVA

4.Alterarea cutiei toracice

traumatism toracic (volet costal)
deformarea cutiei toracice (scolioza, cifoza)
 HIPOVENTILATIA ALVEOLARA
RESTRICTIVA

5. Alterarea continutului cutiei toracice:

interpozitie pleurala (pneumotorax, pleurezie
masiva, tumori)
tumori intratoracice
ascensionarea diafragmului (ascita masiva,
ocluzie intestinala, tumori abdominale
voluminoase)
 HIPOVENTILATIA ALVEOLARA
RESTRICTIVA

6. Alterarea extinsa a parenchimului pulmonar cu

alterarea schimbului de gaze:

edem pulmonar acut

pneumonie
bronho pneumonie

numai bolile parenchimatoase severe sau in stadiu tardiv

pot produce IR
HIPOVENTILATIA ALVEOLARA OBSTRUCTIVA

Cauze:
obstructia cailor aeriene superioare (nasofaringe, laringe,
trahee)
caderea limbii (coma, anestezie, TCC)
corpi straini solizi sau lichizi (sange, aspirare suc gastric, inec)
traumatism fata/ gat
tumori laringeale sau traheale
infectii (laringita, epiglotita)
obstructie bronsica
aspirare suc gastric, inec
 ALTERAREA RAPORTULUI
VENTILATIE-PERFUZIE
Cauze:
boli pulmonare ce afecteaza caile aeriene cu producerea unei
distributii inegale a aerului inspirator ex. Bronsita cronica
boli pulmonare cu afectarea functionala sau organica a
vascularizatiei pulmonare (vasospasm, tromboza vasculara,
distructia patului capilar pulmonar) ex. Embolie pulmonara,
emfizem

In BPOC coexista afectarea bronsica si vasculara

 ALTERAREA DIFUZIUNII
Mecanism:
cresterea gradientului alveolo-arterial de O2
Cauze:
alterarea structurii/grosimii membranei
alveolo-capilare (edem interstitial, EPA,
fibroza pulmonara)
reducerea timpului de contact al sangelui
arterial cu aerul alveolar (pneumectomie)
 SEMNE CLINICE DE HIPOXEMIE SI
HIPOXIE
Semne respiratorii:
hiperventilatie cu tahipnee (poate produce hipocapnie)
semne cardio-circulatorii:
raspuns adrenergic: HTA, tahicardie, cresterea debitului cardiac,
extremitati reci, transpiratii profuze
cianoza
depresie cardiocirculatorie: bradicardie, scaderea debitului
cardiac, hTA, oprire cardiaca
semne SNC:
oboseala si alterarea capacitatii mentale
initial agitatie ulterior stupor si coma
SEMNE CLINICE DE HIPERCAPNIE
Semne respiratorii:
hipoventilatie - volum/frecventa reduse
Semne cardiocirculatorii:
raspuns adrenergic: tahicardie, cresterea contractilitatii
vasodilatatie periferica
vasoconstrictie pulmonara
acidoza determina scaderea contractilitatii miocardice
Semne SNC:
alterarea progresiva a starii de constienta (carbonarcoza)
vasodilatatie cerebrala
 DIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI
RESPIRATORII

1. Examen clinic
dificil de efectuat la pacientul critic
agitat, stupor, coma
istoric dificil in prezenta dispneei
examinare dificila datorita monitorizarii, etc
extrem de important
se poate realiza la primul contact cu pacientul
poate stabili diagnosticul prezumptiv inaintea lab.
Evalueaza alte organe si sisteme
permite instituirea tratamentului de urgenta
 DIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI
RESPIRATORII

2. Analiza gazelor sangvine

Permite masurarea PaO2, PaCO2,pH si alti parametrii utili
in interpretarea statusului acidobazic.
Dovedeste existenta hipoxemiei
stabileste tipul de IR
evalueaza gradul de severitate al hipoxemiei
stabileste prezenta compensarii metabolice - diferenta IRA/IRC
permite evaluarea evolutiei IR inainte ca semnele clinice sa devina
diagnostice
 DIAGNOSTICUL INSUFICIENTEI
RESPIRATORII

3. Examenul radiologic si de laborator

examenul radiologic ofera date de morfologice si nu functionale;

util in stabilirea diagnosticului etiologic dar irelevant in
diagnosticul IR

datele de laborator sunt orientative pentru diagnosticul etiologic si

pentru evaluarea interesarii organice sau functionale a altor
organe
INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ

Tulburare cronică a ventilaţiei alveolare

Accentuată în timpul somnului
PaCO2 >50 mmHg, PaO2< 60 mmHg, pH
=normal.
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ

Etiologie:
Hipoventilaţia cronică se accentuează în
timpul infecţiilor respiratorii.
Bolile cele mai frecvente:
BPOC
Boli neuromusculare (ex. SLA, distrofii
musculare, disfuncţii ale diafragmului)
Scăderea mobilităţii toracelui (cifoscolioză,
sechele polio, spondilită ankilozantă severă,
obezitate
morbidă)

Apnee obstructivă severă şi hipoventilaţie asociate

 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ

Diagnostic
Semne şi simptome
Dispnee, cianoză, policitemie, semne şi simptome
de încărcare VD
Simptome care indică hipoventilaţie nocturnă
Somn agitat, cefalee şi somnolenţă matinale
Ziua: oboseală
Deteriorare a memoriei şi concentrării
Episoade recurente de insuficienţă respiratorie
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ

Diagnostic
Semne şi simptome
Dispnee, cianoză, policitemie, semne şi simptome
de încărcare VD
Simptome care indică hipoventilaţie nocturnă
Somn agitat, cefalee şi somnolenţă matinale
Ziua: oboseală
Deteriorare a memoriei şi concentrării
Episoade recurente de insuficienţă respiratorie
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ

Principii de tratament
Oxigenoterapia singură poate
accentua hipoventilaţia.
Ventilaţie asistată în timpul somnului.
Scop: prevenirea depresiei respiratorii în
timpul somnului, ameliorarea asimptomelor
datorate hipoventilaţiei, ameliorarea calităţii
somnului, ameliorarea performanţei diurne şi
reducerea episoadelor acute de insuficienţă
respiratorie.
• +/- oxigenoterapie
INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ

VNI pe mască, atunci când ventilaţia asistată

în timpul somnului este suficientă. Indicaţii:
Hipoventilaţie cronică stabilă sau uşor
progresivă
Deformităţi ale peretelui toracic
Distrofii musculare
Sechele poliomielită
Scleroză multiplă
Paralizie bilaterală a diafragmului
Sdr. Pickwick
Alte indicaţii posibile
SLA
BPOC la pacienţi selectaţi
INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICĂ

Ventilaţie invazivă prin traheostomie, atunci

când aceasta este necesară pentru cel puţin
15 /24 h (de exemplu sechele după traumatism
medular
înalt) sau când ventilaţia pe mască nu se poate
face sau nu mai este suficientă.
Alte opţiuni terapeutice
Pacing de nerv frenic
Hipoventilaţia centrală, când funcţiile n frenic şi ale
diafragmului sunt intacte, iar mobilitatea toracelui
bună.
Stimulente respiratorii
O opţiune când nu se poate folosi ventilatorul la domiciliu
medroxiprogesteron, acetazolamidă, almitrină
 Canula nazala
Canula introdusa in narine
Flux de oxigen utilizat 1-4 l/min
FiO2=0,24 – 0,40 la nivel traheal
Avantaje: -sistem simplu
-costuri mici
-permite fonatia si alimentatia bolnavului
Dezavantaje: -FiO2 variabil
-obstruare prin secretii
-risc de leziune a mucoasei nazale cu
epistaxis
-distensie gastrica cu regurgitare
 Masca faciala simpla
Flux de gaz >5l/min FiO2 0,35-0,50
Trebuie adaptata formei si marimii fetei pacientului
Avantaje: -sistem simplu
-fara risc de epistaxis
-costuri mici
-se poate utiliza si la cei cu obstructie
nazala
Dezavantaje: -interfera cu alimentatia, hidratarea
si expectoratia
 Masca cu rezervor

Functioneaza ca un rezervor de O2
Livrarea unei FiO2 crescute la un
flux scazut (8-10l/min cu FiO2 de
0,6-0,8)
Pot fi cu reinhalare partiala sau
fara reinhalare
SUPORTUL VENTILATOR
NONINVAZIV
 Bibliografie
Botnaru V. Pneumologie . Tipografia Balcron 2009
Botnaru V. Medicina interna. Breviar Modulul
Pneumologie . Tipografia Balcron 2009
https://pneumologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Insuf_Resp
_ro.pdf
https://emedicine.medscape.com/article/167981-overview
https://www.physio-pedia.com/Respiratory_Failure