INSUFICIENTA

RESPIRATORIE
ACUTA

Student:Brigadiru Mihaela
AMG 4 GRUPA 7
 Definiţie

► Incapacitatea organismului de a mentine un schimb gazos

► PaO2< 60 mmHg
hipoxemia este o consecinta obligatorie a insuficientei respiratorii

► PaCO2>50 mmHg sau <36 mmHg

insuficienta respiratorie determina totdeauna scaderea PaO2
dar modificarea PaCO2 nu este o regula
Clasificare
► Fiziopatologică: hipoxemică
hipoxemic- hipercapnica

► După durata de evoluţie: acută

cronică
 Fiziopatologic
►IR hipoxemica ► IR hipoxemic -
hipercapnica
 PaO2<55-60 mmHg
 PaO2< 55-60  PaCO2>45-50 mmHg
mmHg
 PaCO2</=40 Sinonime:
IR tip II
mmHg IR globala
Sinonime: Insuficienta ventilatorie

IR tip I
IR partiala
IR nonventilatorie
 Durata de evoluţie
IR acuta: IR cronica:
 apare dupa luni/ani de
 apare in minute, ore sau evolutie
zile;
 se asociaza cu hipoxemie
 se asociaza cu hipoxemia si hipercapnie
si dezechilibre acido-  patologie potential
bazice (acidemie sau amenintatoare de viata
alcalemie)  rezultatul unei boli
cronice sau a unei
 patologie amenintatoare sechele a unui proces
de viata acut sau cronic
Mecanisme fiziopatologice ale IR:
► scaderea FiO2
► hipoventilatia alveolara: IR restrictivă
(insuficienţa de pompă)
obstructivă
► tulburari de ventilatie-perfuzie: spaţiu mort
şunt
► alterarea difuziunii
► sunt intrapulmonar

In practica clinica IR apare cel mai frecvent prin

asocierea mai multor mecanisme.
 Mecanismele hipoxemiei si
hipercapniei

► Hipoxemia – Hipoventilatie alveolara

- Neomogenitatea ventilatie/perfuzie
- Cresterea suntului pulmonar

► Hipercapnie – Hipoventilate alveolara

- Neomogenitatea ventilatie/perfuzie
 SEMNE CLINICE DE INSUFICIENTA
RESPIRATORIE

► Semne clinice de hipoxemie si hipoxie

► semne clinice de hipo/hipercapnie

Semnele clinice de hipoxemie si hipoxie

depind de:
 rapiditatea instalarii
 gradul hipoxemiei
 durata hipoxemiei
 asocierea modificarilor PaCO2
SEMNE CLINICE DE HIPOXEMIE
SI HIPOXIE
► Semne respiratorii:
 hiperventilatie cu tahipnee (poate produce hipocapnie)

► semne cardio-circulatorii:
 raspuns adrenergic: HTA, tahicardie, cresterea debitului cardiac,
extremitati reci, transpiratii profuze
 cianoza
 depresie cardiocirculatorie: bradicardie, scaderea debitului
cardiac, hTA, oprire cardiaca
► semne SNC:
 oboseala si alterarea capacitatii mentale
 initial agitatie ulterior stupor si coma
 SEMNE CLINICE DE HIPERCAPNIE

► Semne respiratorii:
 hipoventilatie - volum/frecventa reduse

► Semne cardiocirculatorii:
 raspuns adrenergic: tahicardie, cresterea contractilitatii
 vasodilatatie periferica
 vasoconstrictie pulmonara
 acidoza determina scaderea contractilitatii miocardice

► Semne SNC:
 alterarea progresiva a starii de constienta (carbonarcoza)
 vasodilatatie cerebrala
 DIAGNOSTIC

► Examen clinic

► Măsurarea gazelor sanguine şi a datelor

derivate

► Examene radiologice + alte examene

paraclinice
 Examen clinic

► dificil de efectuat la pacientul critic

 agitat, stupor, coma
 istoric dificil in prezenta dispneei
 examinare dificila datorita monitorizarii, etc

► extrem de important
 se poate realiza la primul contact cu pacientul
 poate stabili diagnosticul prezumptiv inaintea lab.
 Evalueaza alte organe si sisteme
 permite instituirea tratamentului de urgenta
 Examen clinic
► Scurtă evaluare a funcţiilor vitale (mod
respiraţie, coloraţia tegumentelor, puls)

► Inspecţia – cea mai importantă componentă

!
 mod respiraţie
 frecv şi amplitudinea mişcărilor respiratorii
 recrutarea musculaturii respiratorii accesorii
 mişcări abdominale în cursul respiraţiei
 tiraj
 Semnele travaliului respirator
crescut

► Respiraţie frecventă şi superficială

► Respiraţie abdominală (protruzia abdomenului în cursul
inspirului)
► Respiraţia alternantă
► Balansul abdomino-toracic (protruzia abdomenului şi
depresia toracelui în inspir)
► Recrutarea altor muşchi respiratorii accesorii (aripi nas,
scaleni, SCM)
► Respiraţia agonică
! IOT şi VM
 Semne clinice de obstrucţie a CAS
► Dispnee severă
► Respiraţie laborioasă cu recrutarea evidentă a
musculaturii accesorii
► Tiraj sever, stridor inspirator

! DECI: ex clinic suficient pt diagnostic în:

- Obstrucţia CAS
- erori IOT
- oboseala musculaturii respiratorii
- pneumotorax sub tensiune
- atelectazia pulmonară
- astmul bronşic
► Recoltarea de sange arterial (radial ,
femural ,brahial) intr-o seringa heparinata

► Proba trebuie lucrata imediat dupa recoltare

► Valori normale: pH=7,35-7,45(H=35-45nmol/l)

PaO2=80-100 mmHg
PaCO2=35-45
HCO3-=22-26mmol/l
BE=-3 - +3
► Masurarea PaO2 (raportul PaO2/FiO2) –
obiectivarea hipoxemiei
► Masurarea PaCO2-diferentierea IR tip 1 sau 2
► Masurarea pH-ului – diferentierea IR acuta/cronica
► Determinarea HCO3 si BE – identificarea
tulburarilor acido-bazice metabolice
► Identificarea precoce a IR
► Evaluarea raspunsului la tratament
 Examene radiologice + alte examene
paraclinice

► Ex radiologic clasic Modif morfologice,

► Ex CT nu funcţionale

► Altele : evaluarea etiologiei şi a

consecinţelor pe alte organe
 TRATAMENTUL INSUFICIENTEI
RESPIRATORII
► OXIGENOTERAPIA

► ELIBERAREA CAILOR AERIENE

► SUPORT VENTILATOR
Oxigenoterapia
 Indicaţii hipoxemie :PaO2 < 60 mmHg,SaO2 < 90%
hipoxie tisulara (scadere transportului de
O2 la tesuturi)
 oxigen umidificat

 metode: - canulă nazală FiO2=0.24-0.40

- cateter nazo-faringian
- mască simpla(FiO2=0.35-0.5 ) sau
cu rezervor (FiO2=0,6-0,8)
Venturi(FiO2 fix)
cu aerosoli
-canula traheala

-cortul de oxigen la nn. si sugari(FiO2=0.21-0.6)

Efectele secundare ale oxigenoterapiei
 iritarea si uscaciunea mucoasei cailor aeriene superioare
(traheobronsita, disfunctie mucociliara)

 efecte toxice pulmonare prin producerea de radicali liberi

de oxigen

 atelectazie de resorbtie - apare din prima ora de

administrare O2 100%

 Fibroplazia retrolenticulara a prematurului

 Efecte secundare date de dispozitivele de administrare:

epistaxis, leziuni de decubit
 ELIBERARE CAI AERIENE

► Aspirare secretii traheobronsice

► Bronhofibroscopie

► Kinesiterapie

► IOT
Eliberarea căii aeriene şi ventilaţia artificială

Se face prin instrumente medicale:

Pipe oro/nasofaringiene
Măşti faciale – balon autogonflabil
Intubaţia traheală
Metode alternative: masca laringiană, obturator esofagian,combitub-ul,
traheostomia

*Avantaje intubaţie orotraheală:

-eliberarea şi menţinerea patenţei căii aeriene
-protecţie faţă de aspiraţia de conţinut gastric
-administrare de O2 100%
-cale de administrare droguri
-acces de durată la cale aeriană
-aspiraţia traheală
 SUPORTUL VENTILATOR:INDICAŢII

1.Cauze respiratorii: IR tip 1 sau 2

travaliu respirator excesiv
2.Cauze circulatorii : oprire cardio-respiratorie
soc
sepsis sever
3.Lipsa de protectie a caii aeriene

4.Alte cauze : recuperare postanestezica prelungita

HTIC
transportul unui pacient instabil
 SUPORTUL
VENTILATOR:CLASIFICARE
► invaziv (ventilatie pe sonda de IOT)
► noninvaziv (ventilatie pe masca faciala)

► controlat
► asistat
► asistat - controlat
 VENTILAŢIA NONINVAZIVĂ

► pacient treaz si cooperant

► functii CAS intacte

► stabil hemodinamic

► absenta leziunilor traumatice faciale

► absenta secretiilor bronsice abundente

 VENTILAŢIA INVAZIVĂ
► Avantaje: -protectia caii aeriene

-permite VM controlata

-cale aeriana sigura(obligatorie la pacientul

instabil)

-asistare ventilatorie cu grad mare de

suport

-permite sedarea si ventilatia pacientilor

necooperant,
NIV