NOȚIUNI DE

VENTILATIE
MECANICA

Dr. Simion Luisa-Corina

 De ce să ne legăm la cap? sau
Necesitatea ventilatiei mecanice
 Insuficiența respiratorie hipoxica
 Insuficiența respiratorie hipercapnica
 Pe fondul insuficienţei respiratorii cronice (IRCr)
(procese patologice ale sistemului toraco-
pulmonar) acţiunea unor factori precipitanţi
poate determina agravarea acută a stării
preexistente, favorizând apariţia Insuficienței
respiratorii cronice acutizate .
 În practică apare frecvent un complex
multifactorial precipitant (ex. infecţie,
hipotiroidism, malnutriţie, depresie SNC, etc.).
 Elementul principal în deteriorarea acută a IRCr
este oboseala musculaturii respiratorii.
 Încă o gură de aer….
 Creşterea travaliului respirator (WR) este necesara
pentru menţinerii la valori acceptabile a funcţiei respiratorii
pulmonare.
 În condiţii normale consumul de O2 al musculaturii
respiratorii este de 2-3% din consumul total de O2 al
organismului, aceasta operând cu o eficienţă de
aproximativ 10%.
 În condiţii patologice travaliul respirator creste
• creşterea rezistenţelor la fluxul aerian
• alterarea rezistenţelor elastice (scăderea complianţei),
 Consecinta este creştere exagerată a consumului de O2
 Se ajunge pana momentul in care musculatura
respiratorie consuma tot O2 organismului.
Pacientii ar reduce travaliul respirator ca sa
nu mai consume O2 dar …..

 În situaţii cu rezistenţe crescute la fluxul

de aer, evitarea unui WR excesiv se
realizează prin prelungirea expirului
(scade frecvenţa respiratorie) şi prin
creşterea volumului curent (VT) (respiraţie
profundă).
 In fibroza pulmonara scade complianta
astfel ca încercarea de economisire a WR
se face prin creşterea frecvenţei
respiratorii şi reducerea VT (respiraţie
superficială).
 SITUATIA AGRAVATA sau
cand sa te ingrijorezi?….
 Alterarea starii de constienta:
• agitatie,
• confuzie,
• coma
 Transpiraţii profuze
 Dacă pacientul este conştient, poate relata o stare de
“oboseală” iar tu observi
• Folosirea musculaturii respiratorii accesorie,
• Tiraj suprasternal,
• Tiraj intercostal
 Dispnee, tahipnee, respiraţie paradoxală toraco-abdominală
 Stop respirator
 Secreţii muco-purulente abundente sau prost vehiculate în
cazul bronşitei cronice suprainfectate
 Silenţiu respirator în starea de rău astmatic
 Să ne creadă cineva…..
 EAB
• util in orice patologie pulmonara dar mai ales în status
astmaticus, unde normalizarea sau creşterea PaCO2 anunţă
iminenţa IRC acutizata
• BPOC –pacienţii pot tolera uneori valori ale PaCO2 de peste 85
mmHg.
• Apariţia unei tulburări acido-bazice mixte, acidoză
respiratorie şi acidoză metabolică, este un element de
gravitate; acidoza metabolică este de obicei lactică.
 Cardiovascular:
• Semnele cordului pulmonar cronic (clinic şi ECG)
• Aritmii, mai ales pe fondul hipoxemiei/hipercapniei severe
• Scăderea volumului sanguin efectiv, cu hipotensiune arteriala
şi semne ale hipoperfuziei tisulare
 Examen radiologic:
• Modificările specifice bronşitei cronice, emfizemului, fibrozelor
pulmonare, etc.,
• eventual imaginea unor procese infecţioase supraadăugate
 MEDICINA BAZATA PE DOVEZI
 Echilibrul hidroelectrolitic apar mai ales la BPOC
(bronşită cronică):
• retenţie hidrică,
• hiposodemie, consecinţa activării axei renină-aldosteron
şi arginin vasopresină prin hipoxemia şi hipercapnia
cronică
 Pulsoximetria este o metodă neinvazivă de
evaluare a tendinţei evolutive a saturaţiei în O2 a
sângelui arterial. Bazată pe principiul
spectrofotometriei de transmisie, necesită
detectarea undei pulsatile arteriale periferice.
Determinarea se face de obicei, la nivelul
policelui. valorile normale fiind de 96-100%.
 MEDICINA BAZATA PE DOVEZI
CAPNOMETRIA
 Este metoda neinvazivă prin care se determină
cantitatea de CO2 eliminată în aerul expirat şi
anume la sfârşitul expirului (END TIDAL CO2), cu
ajutorul unui analizor în infraroşu.
 Cantitatea de CO2 eliminată în aerul expirat este
exprimată în mmHg sau procentual, realizându-
se totodată şi reprezentarea grafică, sub forma
capnogramei.
 În condiţiile unui schimb gazos pulmonar normal,
există o echivalenţă între valoarea ETCO2 (36-40
mmHg) şi valoarea PaCO2, diferenţa PaCO2-
ETCO2 fiind în general sub 5 mmHg.
 CORELATII INTRE ETCO2 SI
DIFERITE PATOLOGII
Scăderea ETCO2 Creșterea ETCO2

BPOC WR (creșterea travaliului

ASTM respirator la cei cu musculatura
ATELECTAZIE epuizata)
INFECTII PULMONARE
CRESTEREA SPATIULUI MORT
1. RESPIRATII SUPERFICIALE
2. IOT( CIRCUIT VENTILATOR
DESCHIS)
SCĂDEREA DEBITULUI CARDIAC
1. RCP
2. Socul hipovolemic
CAPNOGRAFIA
CAPNOGRAFIA IN DIFERITE
SITUATII PATOLOGICE
 EAB
OXIGENAREA SANGELUI EFICIENȚA ELIMINĂRII CO2
ARTERIAL se regaseste in valorile PaCO2
situate intre 36-40 mmHg

PaO2 > 95 mmHg In acutizări frecvent PaCO2

SpO2 >92 % >90mmHg cu aparitia acidozei
respiratorii

Sub 60 mmHg si sub 55 % Compensator fiecare crestere

=scaderi dramatice ale acută de 10 mmHg a PaCO2
oxigenarii va produce cresterea cu 1
mmol a HCO3
Compensator fiecare crestere
cronică de 10 mmHg a PaCO2
va produce cresterea cu 4
mmol a HCO3
 EAB
ALCALOZA RESPIRATORIE
 În cazurile mai rare de hiperventilaţie cu pH>7,45 apare
alcaloza respiratorie ca tulburare primară caracterizată
prin scăderea PaCO2 sub 35 mmHg.
 În alcaloza respiratorie acută apare o scădere a HCO3-
cu câte 2 mmol pentru fiecare scădere a PaCO2 cu câte 10
mmHg sub valoarea normală de 40.
 Această situaţie, relativ rară, poate fi eventual surprinsă la
debutul unor leziuni pulmonare primare
• ALI
• ARDS
• contuzia pulmonară
• forme de pneumonie
 În alcaloza respiratorie cronică, scăderea HCO3- este de
3mmol pentru fiecare scădere de 10 mmHg a PaCO2 sub
40.
• Este o situaţie particulară, observată uneori la locuitorii din
zonele de înaltă altitudine (peste 3000 m).
 CAUZELE ACIDOZEI
METABOLICE
 Pacienţii cu insuficienta respiratorie au
frecvent acidoza metabolica
1. hipoxemie severă
2. sindrom de debit cardiac scăzut
3. hipovolemie severă
4. oboseala musculaturii respiratorii
5. şoc septic
 În acest context poate apare frecvent
1. Creșterea acidului lactic peste valorile normale
de 4.5- 19.8 mg/dL (0.5-2.2 mmol/L)
2. Scăderea excesului de baze (BE) cu mult sub
–2 (normal ± 2)
 Monitorizarea parametrilor
mecanici ai funcţiei ventilatorii
 Aceşti parametri pot fi monitorizaţi
continuu la pacienţii cu IRespA cu suport
ventilator, datorită dispozitivelor
specializate în acest sens prezente la
aparatele de ventilaţie moderne
 Determinarea presiunilor în căile aeriene
are o dublă importanţă
• aprecierea rezistenţei faţă de fluxul de aer în
căile aeriene
• reducerea incidenţei unei complicaţii severe a
suportului ventilator, barotrauma, prin evitarea
folosirii unor presiuni prea mari de insuflaţie
Valorile presionale monitorizate
Presiunea Presiunea la Presiunea la
inspiratorie sfarsitul inspirului sfarsitul expirului
maximală (peak) Valori normale sub Monitorizata la
Ppeak < 50 cmH2O 35cmH2O aparatele care
permit PEEP

Daca este crescuta Daca este > de 35 cmH2O

1. DOPURI DE MUCUS
Poate apare sechestrare
aeriana si hiperinflatie
poate fi consecinta 2. SECRETII Auto-PEEP
PNEUMOTORAXULUI ABUNDENTE PEEP intrinsec
3. BRONHOSPASM
4. CRESTERI ALE
REZISTENTELOR
LA FLUX IN CAILE
AERIENE
 PARAMETRI VENTILATIEI
 Termeni utilizaţi:
• Volumul tidal: VT – volumul administrat la o ventilaţie:
6-10ml/Kgc (uzual 7-8ml/Kgc)
• Frecvenţa respiratorie: = 12 – 20/min
• Concentraţia de oxigen în aerul inspirat : FiO2=0,21-1
(O2 21-100%)
• Presiunea inspiratorie max ≤ 35cm H2O
• Rata fluxului inspirator: IFR – viteza cu care VT este
eliberat în timpul inspirului – la adult 60 l/min
 rate mai mari 90-120 l/min la BPOC, lupta cu ventilatorul
 rate mai mici pentru recrutare alveolara sau diminuarea
efectelor cardiovasculare)
• Presiunea pozitivă end expiratorie: PEEP – oferă o
presiune statică în căile aeriene în timpul inspirului şi
expirului – frecvent 5cm H2O şi se poate creşte funcţie
de oxigenare
PEAK INSPIRATORY PRESSURE

 Reflectă rezistenta cailor aeriene și

implicit complianta pulmonara
 Setarea ei va permite livrarea unui
volum tidal adecvat
Efortul respirator in VM
Monitorizarea volumelor pulmonare
 Aduc informaţii asupra eficienţei
ventilatorii la pacienţii cu respiraţie
spontană sau a parametrilor suportului
ventilator la pacienţii cu suport ventilator
total.
 Volumul curent (tidal volume) VT
 MV minut-volumul 85-100 ml/kg/min
 Complianţa caracterizeaza proprietăţile
elastice, distensibilitatea pulmonară.
MONITORIZAREA FRACTIEI INSPIRATORII DE OXIGEN
SAU CUM PUTEM PREVENII TOXICITATEA
OXIGENULUI
 În general, pentru siguranţa pacientului, se
recomandă ca FiO2 utilizat să fie sub 0,5.
 În urgență folosiți FiO2 100%
 Toxicitatea O2 a fost observată în condiţiile
administrării unor concentraţii mari FiO2 =1 (O2
-100%), timp îndelungat, peste 12 / 36 ore.
 Folosirea unor artificii tehnice, cum ar fi aplicarea
PEEP, contribuie la diminuarea riscurilor toxicităţii
O2 prin folosirea unor concentraţii mai mici, fără
a compromite însă efectele favorabile asupra
oxigenării sanguine.
 Efectele secundare ale administrării de O2
 Atelectazia de rezoluţie poate să apară în arii pulmonare cu
raport V/Q scăzut. Este consecinţa înlocuirii azotului de către O2 .
Oxigenul, mai solubil în sânge comparativ cu azotul, trece în
circulaţie, determinând o reducere a volumului alveolar. Aceasta
favorizează colabarea alveolară. Atelectaziile pot să apară la
administrarea îndelungată a unor concentraţii crescute de O2 (80-
100%).
 Toxicitatea pulmonară a O2 este dependentă de durata
expunerii la concentraţii mari de O2 şi de valoarea presiunii
parţiale alveolare a O2. Toxicitatea este expresia apariţiei
radicalilor liberi ai oxigenului. Aceştia îşi exercită efectul citotoxic
prin interacţiune cu ADN-ul celular, cu lipidele şi proteinele
membranare. Efectele toxice ale O2 la nivelul membranei alveolo-
capilare sunt asemănătoare celor din ARDS:
• creşterea permeabilităţii capilare
• distrucţii celulare
• proliferarea pneumocitelor de tip II.
 Fibroza retrolentară – administrarea de O2 pur la nou-născuţii
la care există un grad de imaturitate retiniană, poate să inducă
proliferarea vasculară anarhică şi fibroza. Acestea pot favoriza
dezlipirea de retină şi cecitatea definitivă.
 Terapia suportiva ventilatorie
 Ameliorarea schimbului gazos pulmonar şi
corectarea hipoxemiei
 Îmbunătaţirea mecanicii pulmonare şi
reducerea hipercapniei
 Coretarea acidozei respiratorii severe
 Scăderea travaliului excesiv al
musculaturii respiratorii şi refacerea forţei
contractile a acesteia
 Evitarea efectelor secundare nedorite ale
terapiei ventilatorii
 Obiectivele ventilatiei mecanice
Îmbunătățirea PaO2 Scăderea PaCO2

Creșterea FiO2 Creșterea Volumului Tidal

Creșterea presiunii medii în Creșterea frecvenței

căile aeriene respiratorii

Prin aplicare de PEEP

Modificarea duratei inspirului

I:E
(adult 1:2, nou-nascut 1:1)
 SĂ-L INTUBĂM ?..... MAI BINE NU !
VENTILATIA NON INVAZIVA CU PRESIUNE
POZITIVA (NIPPV)
 Oboseala musculaturii inspiratorii in faza finala a unei insuficiente
respiratorii duce la scăderea capacitatii musculare a pacientului de
a ventila in conditii de scadere a rezistentei la flux in caile aeriene
• BPOC,
• EPAC,
• Pneumonii
 Rezolvarea poate fi efectuata in doua moduri :
• Cu presiune pozitiva continua (CPAP)
• Folosirea presiunii pozitive intre doua niveluri presionale
pozitive (BIPAP) =bilevel positive airway pressure
• nivelul superior inspirator
• şi cel inferior, expirator
 CPAP

 Presiunea este mentinuta constant pe toata

durata ciclului respirator si este aplicata printr-o
masca faciala sau nazala
• Imbunatateste functia pulmonara
• reducerea travaliului respirator
• mentinerea umplerii alveolelor atelectatice
• imbunatateste complianta pulmonara
• imbunatateste hemodinamica prin reducerea
pre si post sarcinii
• imbunatateste debitul cardiac in IVS
 CPAP
 In UPU CPAP poate fi folosita in insuficienta
respiratorie acuta:
• BPOC,
• status astmatic,
• ARDS,
• EPAC,
• pneumonie,
• insuficienta respiratorie
 Se folosesc presiuni de 5-10 cm H2O
 La valori de 10-12,5 cm H2O s-a constatat o
 Crestere a PaO2,
 Crestere a volumului de ejectie,
• Scaderea fractiei suntului pulmonar,
• Scadere a gradientului de oxigen alveolo-arterial
• Scade necesitatea IOT
 CPAP / BIPAP IN TRAUMA
 In trauma se observa o reducere a capacitatii reziduale
functionale (CRF) care duce la insuficienta respiratorie
usoara sau moderata
 Criteriile de alegere a NIPPV pentru trauma sunt :
• Respiratie spontana
• Absenta acidozei hipercarbice
• Status mental pastrat
• PaO2 >65mmHg
• Prezenta unei sonde nazogastrice functionale
• Absenta leziunilor grave maxilo-faciale
 Se poate incepe cu 5 mm H2O
 NIPPV IN TRAUMA
 CONTUZIA PULMONARA
 VOLETUL COSTAL
 PNEUMOTORAX
 HEMOPNEUMOTORAX
 PLAGI MULTIPLE IMPUSCATE SAU
INJUNGHIATE ALE TORACELUI SI
ABDOMENULUI
 CONTRAINDICAȚIILE CPAP
IN TRAUMĂ
 Leziuni grave esofagiene
 Leziuni traheale
 Fracturi maxilofaciale
 Fracturi de baza de craniu
 Ischemie miocardica
 Aritmii
 Hipotensiune
 COMPLICATIILE NIPPV
 Poate scadea perfuzia miocardica prin
cresterea presiunii intratoracice mai ales
la valori de 15 mmH2O
 Dificultati de etanseizare ( Santa Klaus)
 Distensia gastrica
 Sindrom de aspiratie traheo bronsica
 Intoleranta la presiunea pozitiva
 Deteriorarea tenului la folosire indelungata
 TEHNICI DE VENTILAȚIE
 SUPORT TOTAL mişcările respiratorii sunt
realizate în întregime de către sistemul
ventilator, fără nici un efort din partea
pacientului. Necesită în majoritatea
cazurilor sedare şi relaxare musculară.
 Indicaţii relativ restrânse la pacienţii
• în stop respirator
• pentru perioade relativ scurte, la iniţierea
terapiei ventilatorii,
• până la ameliorarea parţială a unei hipoxii
severe şi tatonarea unui alt tip de suport
ventilator
 TEHNICI DE VENTILATIE
 PARȚIAL pacientul are o schiţă de respiraţie
spontană, sistemul ventilator suplimentând
efortul acestuia, în vederea realizării unor
parametri respiratorii optimali.
 Este tipul de suport ventilator cel mai folosit în
terapia IRA, date fiind avantajele conservării
respiraţiei spontane.
 Permițând pacientului sa respire veți obtine:
• Reducerea necesitaților de sedare
• Reantrenarea mușchilor respiratori
• Reduceți presiunile medii in căile aeriene
 Tehnicile actuale de suport ventilator
 Volume curente mai mici VT= 5-10 ml/kgcorp
 Presiuni mai scăzute în căile aeriene (presiunea
medie la sfârşitul expirului<35 cmH2O)
 Recrutarea alveolară (deschiderea şi evitarea
colapsului alveolar cu ajutorul unei presiuni
pozitive la sfârşitul expirului – PEEP extrinsec de
5-15 cmH2O)
 Scopul principal al suportului ventilator fiind
ameliorarea hipoxemiei, se acceptă la ora
actuală, pentru a evita efectele secundare, valori
mai crescute ale PaCO2 sau așa numita
hipercapnie permisivă.
Modul de ventilaţie funcţie de trei
variabile
 Trigger: evenimentul ce iniţiază inspiraţia –
efort pacient sau iniţierea presiunii pozitive de
ventilator

 Limită: parametru de flux aerian (air flow)

reglat în inspir – rată flux sau presiune în calea
aeriană

 Ciclare : terminarea inspirului

• de volumul prestabilit – care a fost administrat
• de presiune prestabilită – presiune transmisă într-o
perioadă de timp
• suportul presional – pacientul încetează efortul
respirator
 Metodele invazive de suport ventilator
 CMV=control mode ventilation (IPPV)
• În absenţa respiraţiei spontane, sistemul ventilator
realizează mişcările respiratorii, ciclarea fiind în volum
sau în presiune (PC=pressure control). Suportul
ventilator este total
 A/CMV=assist/control mode ventilation. Este
modul ventilator al aparatelor moderne.
• Funcţionează atât în CMV cât şi în sistem de asistare
respiratorie(AMV), efortul inspirator al pacientului,
respectiv presiunea negativă ce apare în căile aeriene la
începutul inspirului, este sesizată de un dispozitiv special
care va declanşa în continuare iniţierea inspirului de
către aparat
 IPPV
 Setați ventilatorul cu urmatorii parametri :
• MV=85-100ml/kg/min
• VT =7-10 ml/kg
• FR =12-18/min
• I:E =1:1,5 sau 1:2
• Presiunea max in caile respiratorii < 35-40 cmH2O
 In bronhospasmul sever sau boli obstructive
• scadeti FR,
• setati I:E prelungit sau
• acceptati hipercapnia permisiva
 In hipoxemia severa
• inversati raportul I:E la 3:1 sau 4:1
• un flux redus pentru evitarea presiunilor mari in caile
respiratorii
• FR va fi redusa pentru a evita un volum pulmonar la sfârșitul
expirului foarte mare
 REACTIILE ADVERSE ALE VENTILATIEI
CU PRESIUNE POZITIVA
 Creșterea presiunii intratoracice
 Scăderea întoarcerii venoase
 Scăderea debitului cardiac
 Creștera raportului V/Q
 Scăderea fluxului sangvin renal, scăderea filtrării
glomerulare si implicit retenție de fluide
 Auto PEEP
 Barotrauma
 Infecții nozocomiale la nivel pulmonar sau sinusale
 Alcaloza respiratorie
 Agitație
 Hipoventilație daca scade complianta sau exista creștere a
rezistenței in căile respiratorii
 Metodele asistate de suport ventilator
 IMV=intermittent mandatory ventilation.
• Acest mod de suport ventilator parţial permite respiraţia
spontană a pacientului. Aparatul realizează respiraţii periodice,
ciclate volumetric, la o frecvenţă preselectată. Aceste respiraţii
periodice suplimentează minut-volumul realizat de pacient
până la valoarea considerată optimală.
 SIMV = synchronised intermittent mandatory
ventilation.
• Este varianta îmbunătăţită a IMV, în sensul că respiraţiile
periodice realizate de aparat sunt programate la intervale
specifice.
• Înaintea declanşării respiraţiei există o perioadă de aşteptare
prestabilită.
• Dacă în această perioadă pacientul începe să inspire, aparatul
declanşază inspirul, completându-l pe cel spontan, ceea ce
asigură o bună compatibilitate între aparat şi bolnav.
• Reprezintă unul dintre modurile ventilatorii utilizate în
perioada desprinderii de suportul ventilator.
FORMELE VOLUPTOASE LA
MARE CAUTARE
 Metodele asistat de suport ventilator
 PSV=pressure support ventilation. Este un mod de suport ventilator
parţial, cu control în presiune.
• Fiecare efort inspirator al pacientului este preluat şi amplificat de aparat până se
atinge o valoare prestabilită a presiunii inspiratorii în căile aeriene.
• Cu acest mod sunt evitate valori presionale maximale şi medii inspiratorii
excesive, iar musculatura respiratorie realizează WR în sistem presional şi
volumetric asemănător celui fiziologic.
• Datorită acestor avantaje, este mult folosit ca suport ventilator în IRA
• Pressure regulated volume control – o presiune constanta aplicata de-a lungul
inspirului ce va imbunatatii oxigenarea datorita decelerarii fluxului inspirator
• Monitorizeaza fiecare VT si compara cu cel setat daca este mai mic atunci va
creste presiunea inspiratorie la urmatoarea respiratie

 APRV=airway pressure release ventilation. Acest suport ventilator

parţial poate fi descris ca o combinaţie între CPAP şi PSV.
• Pacientul respiră spontan în regim asemănător CPAP, valva de flux inspirator
fiind deschisă în tot timpul ciclului respirator.
• La intervale prestabilite, pe o respiraţie spontană se suprapune suportul
ventilator care permite o scădere a presiunii pozitive din căile aeriene, ceea ce
determină o reducere a volumului pulmonar de repaos, până spre valoarea CRF.
• Metoda şi-a dovedit utilitatea în unele tipuri de IRAH refractare.
 Metodele asistate de suport ventilator
 BIPAP=biphasic positive airway pressure. Este un mod
de suport ventilator derivat din APRV, care poate funcţiona
atât total, cât şi parţial.
• La aparat sunt prestabilite două valori ale nivelelor presionale:
superior (inspirator) şi inferior (expirator).
• În suport parţial, pacientul respiră spontan între aceste două
nivele presionale. În cazul în care respiraţia sa nu este
suficientă pentru a atinge nivelele presionale prestabilite,
aceasta este în continuare susţinută prin deplasarea unui
volum suplimentar, datorat gradientului creat între cele două
nivele presionale.
• În suportul ventilator total controlat în presiune, se
realizează deplasarea mecanică a volumului de aer necesar
între cele două valori presionale. Prin acest mod sunt realizate
condiţiile unui suport ventilator protector pentru pulmon, ceea
ce explică amploarea utilizării sale în terapia IRA.
 PRECIZĂRI
MOD DE CONTROLUL RESPIRATIE SINCRON
VENTILATIE VOLUMULUI CONTROLATA
/CONTROLUL SAU
PRESIUNII SPONTANA
IPPV VC/PC Controlată Nu

SIMV VC/PC Controlată Da

PCV și BIPAP PC Controlată Da

PC sau ASB PC Spontană Da

 •Cand va aflati in modul de ventilare control volum puteti
regla presiunea maxim acceptata P limit
Cand va aflati in modul de ventilare control presiune puteti
regla presiunea tinta a ventilarii P inspir
Cand va aflati in modul de ventilare adaptativ BIPAP puteti
regla alarma pentru presiune ridicata P alarm
 PEEP
POSITIVE END-EXPIRATORY PRESSURE
 Aplicarea unei presiuni pozitive la sfârşitul expirului urmăreşte
• recrutarea de noi unităţi funcţionale respiratorii
• ameliorarea oxigenării arteriale în condiţiile folosirii unor concentraţii
de O2 sub pragul toxicităţii (FiO2 <0,5).
• Reduce presarcina ventricului stang si drept
• Creste post sarcina ventricului drept
 Sunt folosite valori de 5-15 cm H2O.
 Poate determina
• creşterea presiunii intratoracice
• scaderea intoarcerii venoase
• scăderea debitului cardiac (atentie la pacienţii hipovolemici)
 PEEP-ul extrinsec, denumit astfel pentru a fi diferenţiat de PEEP-ul
intrinsec şi auto-PEEP, se referă la aplicarea presiunii pozitive la
sfârşitul expirului în condiţiile absenţei respiraţiei spontane.
 Când aceasta este prezentă, presiunea pozitivă la sfârşitul
expirului este definită prin CPAP sau CPPB (continuous positive
pressure breathing). CPAP constituie atât o metodă noninvazivă
cât şi invazivă de suport ventilator.
 PEEP
AVANTAJE DEZAVANTAJE
CRESTE CAPACITATEA CRESTE PRESIUNEA DE VÂRF
REZIDUALA
CREȘTE COMPLIANȚA CREȘTE PRESIUNEA MEDIE

REDISTRIBUIREA LICHIDELOR CREȘTE RISCUL DE

PULMONARE DIN ALVEOLE IN BAROTRAUMA
INTERSTIȚIU
REDUCE MICROATELECTAZIILE CREȘTE PRESIUNEA
INTRACRANIANĂ
POATE ??? CREȘTE DEBITUL CREȘTE CONGESTIA HEPATICĂ
CARDIAC MAI ALES LA CEI CU
IVS
REDUCE ȘUNTUL CAPILAR SCADE DEBITUL CARDIAC MAI
ALES LA VALORI PESTE 10 cm
H2O
FAVORIZEAZA RECUPERAREA CREȘTE POSTSARCINA
PLĂMÂNULUI VENTRICULUI DREPT
 PEEP intrinsec

 PEEP intrinsec apare in prezenta creșterii

rezistenței la fluxul de aer (timpul pentru expir
este insuficient pentru a realiza un expir complet)
 emfizem
 astm bronșic
• Air trapping
• retentie de CO2
• creșterea presiunii in caile aeriene
 Nivelele mari de PEEPi pot intarzia sevrajul prin
cresterea efortului respirator
 Crește PEEPi cand folosim un raport I:E mare sau
inversat
 SETARI IN URGENTA FUNCTIE DE PATOLOGIE
Patologie Mod de FiO2 VT FR I:E PEEP
ventilatie
Supradozaj CMV, A/C, 100% 8-10 10-12 1:2 0-5
opioide IMV,SIMV
Soc CMV, A/C 100% 8-10 8-12 1:2 0-5
hipovolemic IMV / SIMV
EPAC CMV, A/C 100% 8-10 10-12 1:2 2,5-15
IMV / SIMV
Status CMV, A/C 100% 5-10 8-12 1:4 2,5-10
astmaticus IMV / 6-10 2,5-10
SIMV 5-8 2,5-10
ARDS CMV, A/C 100% 6-8 20-25 1:2 2,5-10
IMV / SIMV 6-8 1:1/1:2
Invers ratio 6-8 8-12 2:1 2,5-5
BPOC / CMV, A/C 100% 5-10 10-12 1:3/1:4 2,5-10
Acidoza IMV / 10-12 1:3/1:4 2,5-10
respiratorie SIMV 5-8 8-12 2,5-10