CURS MEDICINĂ DE URGENȚĂ

Conf. dr. Adela Golea

Medic primar Medicină de Urgență
UMF Cluj
 Managementul căii aeriene în urgență.
Monitorizarea respiratorie a pacientului în urgență

 Obiectivele cursului:

 Evaluarea căii aeriene

 Dezobstrucția căi aeriene
 Menținerea permeabilității căii aeriene
 Dispozitive de administrarea a oxigenului
 Monitorizarea respiratorie
Importanța managementului căii aeriene (CA)
 Evaluarea ABCDE – calea aeriană este prima evaluată: A
 Obstrucția căii aeriene este cel mai rapid “ucigaş” al pacientului în urgență
 Managementul căilor aeriene este întotdeauna primul pas în asistenţa
pacientului critic
 Pacientul conștient, alert, care vorbește, fără zgomote auzibile are CA
deschisă
FACTORI DE RISC ÎN OBSTRUCŢIA CĂILOR
AERIENE
 Alterarea stării de conştienţă:
 Traumatisme cranio-cerebrale
 Efectele alcoolului sau a drogurilor
 Patologia cerebro vasculară sau tumorală cerebrală
 Postcritic

 Fracturile faciale – cu/fără sângerare în sfera ORL

 Traumatismele închise ale gâtului
 Arsurile / inhalarea de fum
 Edemul facial/cervical
 CAUZE COMUNE DE OBSTRUCŢIE A
CĂILOR AERIENE

 Poziţia capului – flexie

 Sânge
 Vomismente
 Corpi străini
 Compresie extrinsecă:
 Hematoame ale gâtului
 Abcese ale gâtului
 Edem al pereţilor căilor aeriene
SEMNELE OBSTRUCŢIEI CĂILOR AERIENE

 Sunete respiratorii
 Respirație zgomotoasă
 Disfonie
 Stridor
 Imposibilitate de a vorbi
 Retracţie
 Sternală, costală, subcostală
 Utilizarea musculaturii accesorii
 Mișcare paradoxală torace și abdomen
 Cianoză centrală (caldă) – semn tardiv
 Alterarea stării de conștiență – obstrucție prin căderea posterioară a
limbii
 Managementul CA

 Obiective: deschisă, permebilă, patentă

 CA amenințată – se protezează

 Abordarea obstrucției
 Tripla manevră Safar – deschidere CA neaparativă
 Aspirație
 Dispozitive oro/nasofaringiene
 Dispozitive supraglotice/IOT
 Administrare de oxigen utilizând diferite dispozitive
 Managementul CA
 Dezobstrucția neaparativă

 Fără suspiciune de leziune

cervicală
 Hiperextensia capului
 Ridicarea mandibulei
 Menținerea deschisă manual

 Suspiciune de leziune cervicală

 Subluxația mandibulei
 Ridicarea mandibulei
 Menținerea deschisă manual
 Managementul CA

 Aspirația CA

 Cavitatea bucală și hipofaringele cu sondă rigidă Yankauer

 Îndepărtarea corpilor străini orofaringieni cu pensa Magill

 Aspirație pe sondă sau dispozitive supraglotice cu sondă moale

Aspirare CA
 Managementul CA
 Dispozitive oro/nasofaringiene
 Pipa orofaringiană
 Pipa nasofaringiană
Managementul CA

 La pacientul intubat
 Managementul CA
 Dispozitive supraglotice/IOT
 I gel – ușor de montat, permite:
 Combitub sau tub laringian
 Mască laringiană

 Materiale pentru intubație – necesită a fi pregătite

Managementul CA
 I-gel – ușor de utilizat
 Permite aspirația hipofaringelui
 Permite intubația prin I gel
 Nu produce leziuni
Managementul CA
 Combitub
 Utilizat de paramedici
 Necesită verificare capăt terminal
pentru alegere cale de ventilație
Managementul CA
 Masca laringiana
 Utilizată în intubația dificilă
 Necesită cunoașterea tehnicii de introducere
 Managementul CA

 Pregătirea materialelor de IOT

 Intubație
 Aspirație
 Medicație
 Ventilație
 Plan de rezervă – IOT dificilă
Managementul CA
Managementul CA
 Managementul CA
 Administrare de oxigen utilizând diferite dispozitive
 Canula nazală: 0,25 – 8l/min, FiO2 22-45% (la 6/min atinge max. de FiO2)
 Usucă mucoasa nazală

 Dă disconfort și cefalee

 Masca simplă: 5-10l/min, FiO2 35-60%

Managementul CA
 Administrare de oxigen utilizând diferite dispozitive
 Mască cu reinhalare parțială (mască simplă cu rezervor de oxigen): FiO2 35-60%, 6-
10l/min
 Mască fără reinhalare – valvă ce împiedică reinhalarea: FiO2 60-80%, 10-15l/min
Managementul CA
 Administrare de oxigen utilizând diferite dispozitive
 Mască Venturi
Managementul CA
 Ventilația pacientului
 Gură la batista salvatorului
 Cu mască cu valvă unidirecțională
 FiO2 21%
Managementul CA
 Ventilația pacientului
 Pe balon și mască
 6-10 ml/kgc, raport I/E=1:2
 Supliment de oxigen
Monitorizarea respiratorie
 Mișcările toracice: ample, simetrice
 RR: 12-18/min la adult
 SpO2
 Definitie: procedura noninvaziva de masurare a
hemoglobinei ce transporta oxigen la nivelul
circulatiei arteriale
 CONDITIE: PREZENTA REUMPLERII CAPILARE SI A
PULSULUI
 95 – 100%
 Sub 90% - desaturare semnificativa
 EtCO2
 Pattern respirator
 Gaze arteriale: PaO2, PaCO2, Ph
 Monitorizarea respiratorie
 EtCO2
 Definitie: reprezinta valoarea maxima de eliminare a
CO2 la sfarsitul expirului
 CALORIMETRICE
› A- violaceu -- EtCO2 < 0.5%
› B- rosu -- EtCO2 0.5-2%
› C- galben – EtCO2 >2%
 Contaminare cu acid gastric, lidocaina, epinefrina

 CAPNOGRAFIE
 CAPNOMETRIE
 Valoare normala:
 5%
 35 – 37 mmHg (45 mmHg) la un raport V/Q normal de
0.8
 Gradientul: PaCO2 – ETCO2= 5-6 mmHg
 Monitorizarea respiratorie
 EtCO2
 Definitie: reprezinta valoarea maxima de
eliminare a CO2 la sfarsitul expirului
 Variatii:
› Scadere brusca: SCR
› Scadere graduala:
 scade productia: hipotermie, sedare
 hiperventilatie
 scaderea perfuziei pulmonare: hipovolemie
 Curba anormala:
› Platou alveolar absent sau anormal:
 Bronhospasm
 Obstructie sonda traheala cu secretii
 Monitorizarea respiratorie

 Pattern respirator
 Amplitudine: 500 ml (6-10ml/Kgc)
 Frecvenţă: 12-18/min
 Regularitate 1:2
 Alternanţă inspir/expir: regulată
 Raportul duratei acestora: 1:2
 Monitorizarea respiratorie
 Pattern respirator
 Tipuri de ventilație
 Respiraţia profundă şi accelerată (hiperpneea)
 Respiraţia frecventă, superficială (polipneea)
 Respiraţia rară şi profundă (bradipneea)
 Dispneea:
 Senzația de respirație dificilă
 Subiectiv tradusă prin "lipsă de aer“
 Obiectiv: tulburarea frecvenței, amplitudinii
sau/și a ritmului mișcărilor respiratorii.
 Apneea:
 definită ca lipsa mișcărilor respiratorii
 Respirația de tip obstructiv
 obstrucție la nivel laringotraheal, supracarinar: stridor,
cornaj, retracții ale foselor supraclaviculare în inspir
 Astm (obstrucția pe căile aeriene de calibru redus):
wheezing, expir prelungit, retracții intercostale
 BPOC: dispnee cronică, expir prelungit, aspect de “gură
de pește”
 Respirația de tip restrictiv: emfizemul pulmonar,
fibroza pulmonară
 Dispnee cronică
 Tahipnee - polipnee
 Respirații superficiale
Monitorizarea respiratorie
Pattern respirator
 Respirația Kussmaul: apare la efort, acidoză
 Regulată, amplă
 Frecvenţă moderată
 Fără pauză postexpiratorie.

 Respirația Cheyne-Stokes - comă, uremie,

intoxicație cu barbiturice
 Alternanța hipoventilație/hiperventilație: 30-
170 sec
 Apnee de 20-60 sec.

 Respirația neregulată Biot - în șoc, hipoxie

cerebrală
 caracterizată prin inspir rapid și scurt
 Cu pauze
 Fiecare respiraţie are aceeaşi amplitudine
 Monitorizarea respiratorie

 Pattern respirator
 Respirație paradoxală - plăgi pleuro-pulmonare, volet costal
 în inspir toracele se deprimă
 în expir toracele se destinde
 Monitorizarea respiratorie
 Gaze arteriale: PaO2, PaCO2, Ph
 Analiză în 5 pași:
 Starea pacientului
 Valori normale:  Hipoxie
 pH: 7.35 – 7.42  Hipercapnie
 PaO2: 75 – 100 mmHg  pH
 PaCO2: 35 – 45 mmHg  Compensare (bicarbonat)
 HCO3¯: 22 – 26mEq/l
Monitorizarea respiratorie
 Gaze arteriale: PaO2, PaCO2, Ph

interpretare pH PaCO2 Cauze

Acidoza respiratorie <7.35 >45mmHg Depresie SNC (medicatie),
asfixie, hipoventilatie, boli
neuro musculare
Alcaloza respiratorie >7.42 <35 mmHg Hiperventilatie (durere,
anxietate), hipoxie, febra,
hipertermie
interpretare pH HCO3¯ Cauze
Acidoza metabolica <7.35 <22 mEq/l Diaree, fistule, soc, hipoxie,
intoxicatii medicamentoase

Alcaloza metabolica >7.42 >26 mEq/l Pierdere de acid gastric,

terapie diuretica sau cu
corticosteroizi
Vă mulțumesc!