CaPrrolUL 3

A AP,$IATULIUI] BESPIRAIIOIiI

Pflntre nLrmeroasele melode imagislice de invesiigarea ioracelui, examinarea radiologicerAmaneo metodafundamentala patoto ce pune in ev denle modificerite gice,lurnizand cllnicianului informalii cu privire la sediut, intinderea, naturaproba bilA$l chiarSi etiologia t'nunelecazun,precum proceselor manifeste. 9i la evolulia In unele cazuripoaleevidentia anomalii lipsile de expresie clintce, iar in cazulunor afecliuniinc piente maginearadiotogicd este normale. l\,4etodele imag stice - CT (compulertomogratia) prin rezonan$i lR[,t (irnagistica prin eliminarea au ameliorat rezullatele permi sumattei la magneticd) struciurilor, land qi anallzadensitomevicaa aceslora(CT).

MEIOOE DE EXPI.ORARE
Explorarea loraceluibeneficraze de un numdrmare de tehnicide examinare. UtiltateaSi valoarea tiecdruiprocedeu lehnjcsunt condtlionate de o indjcalie corecta,bazatepe cunoa$lerea posbliialilorSi timiletoror reale Ategerea tehnicii pos bllitalile depinde de simptomatolog a clinica, de examinare Si de consecinlete terapeulrce. Nu trebuie uilatenici cfiteriile pacienlului. economice $i iradierea princlpalele In practrca curenlA, tehnici utilizale suni: 1. Radiografia standard de fatd in inc denld postero-anlerioare (pA) Qiradiogra, ila de prolil.pentrua oblineo reprezentare spaliale. Un sinqurprofitestesuiicient, (stang sau drept, in funclie de localzarea leziuni pe radiografiade fale), care se executein insoir orofLrnd . alteincldente: - cliseu in expir,de exemplupenlru: j diaf explorarea mobilitAli ragmului; denlificareaunui corp strdin aflat in ceile respiratorii superioarei - examinarea unui mic pneumolorax penlru in hiperlordoza - cli$eu studiulapexurilor; (ex:explorarea cliseu in decubit laleral pleural); unui mtc epangamenl in decubit - cli9eu dorsal(ex:studiul mobilitatii unuiepangament). . radiogralia,,linlitd" . radiograia cu .,razedufe" pentruexplorarea structurilormediastinale, a leziupu rnonareSi pentrusludiereaformaliunilor nilor cafcrnomatoase osoasetoracice. 2. Radioscopia - esleun examen dinamic, ce olerdposibilitatea de a studiami9careaorganelorinlratoracce Si de a examinapacientul in diversepozilii 9i incidenle.

30

infeclii de lracl respiratorinferior. Clinica, diagnosticSi lratamenl

mai ales in cazul copil Daioritadozei de radiererelativmari are indicalii restranse, lor 3. Tomografia conventionalAeste,in mareparte,inlocuiteaslezi prin computerinca de indicalii, Tolugi ea beneficiazd tomografie. linandcont de echipamentele disponibile(ex: ev denlierealeziunilorulceraliveinaparenlepe imagineastandard inconjuretoare; departajarea slruclurilor datorila prezenleide procesecondensanle hilunlor eic). penirubilanlul ulilizate dilataliilor bronhice 4. Bronhografia esle o metoda Si compulerunoreventuale fistule, Eatindesa lie iniocuitd de examinarea evidenlierea tomogralice majord examiconvenlionale sau digitalizata 5. Angiografia - are ca indicatie vasculare. nareaemboliilorpulmonare 5i a malformatiilor 6. Computer-lomografia (CT) pulrhonara, hilara 9i mediastinale - a inlocuit tomogralia convenlionala,mai a{es in sludiul patologieipulmonaretumorale $i a precis patologiei pleuraleEa permite (numdr, al leziunilor forma, un bilanlmultmaa grdsoase sau lichidede cele solide)9i, gra_ localizare, struclurd,separand structurile pe.mite de contrasl iodale non-ionice, efectuarea distincliei tie uiilizarisubstantelor inve structurilevasculare(vase normale,aberantesau anevrismale) 9r mase tumo' ghrdarea permite, uneibiopsiisau a unui lavajbtonqic rale.Tehnica de asemenea, directa a endoscopulur. orinvizualizarea planaxialdesecliune intr-un CT utilizeaza raxele X pentru a produce o rfiagine de faptul ce imaginilesectionaleelimine Principalulavantatal CT este reprezentat redandtoate cele lrer dimensiuni(o serie de secefectulde sumalie al structurilor, in ax longi_ la n veluri furnizeaze in{ormalii asupraextinderii efectuate diferite liuni in planul leziuni, in ad tie cu dimensiunile masurabile de secliune). tudinal a Lrnei Leziunle sunt idenlificaie prin CT deoareceprezenlaunei mase allereazecon turul unei slrucluri normae 9i/saupentrucA are o densitatedilerite fale de lesuturile normaleinconjuretoare. De cele mai mulleori, se observaatat allerariale conturului, precizia Densilatea unei leziuni, conturuluL cat Si ale densitatii. 9i comporiamentul post-administrare de substanlede contrastpol orienta asupra unui diagnostic.Ca exemplu,prin CT se pot diferentiachisturile mediastinalede mase gresoasesau tumori solide. Totusi,o rnasa solidA poate ll benigndsau maligna, acesl caracter prin CT (un abcespoateaveaacela$icaracterCT f diJerentiat intotdeauna neputand hamartom). O alti limita este reprezenhlade incapa ca o lumord ma igne sau un mai mici decal o anumite Asltel,leziunile de a detecta leziuni dimensiune. citatea abdominalesi Delvinemai mici de 15-20mm diametru sunt rareori detectate.La plamanului, CT Jiindin mod nodLrli foartemici, de 3 4 mm pot fi detectali, nrveLul pulmonare precoce.Trebuieamintit particularutile pentrua diagnostica inetastazele diferenliati nu pot fi lntotdeauna insd ce noduli pulmonar de cauzagranulomaloasa pulmonare prln (sensibilitate mare, specificitateredusd). doar CT de metaslazele Acesi deiicit de specificitateal metodei este una din limitele majore ale CT in final practrca fadioimagistice, diagnosticul cl nrca,la fel ca 9i penlrualte metode qi, probe evenlual, lerapeutice. incluzand argumente clinice, biologice 9 cu achizilie crearea CT uluispiral, Dezvo tareatehnoogicadin anil '90 a permis a imbunatatil considerabil volumetr ca; ma tarzu, apariliaCT-uluimultidelector perlormantele mal toracelui. ulillzarea CT spiral(secliunl melodei. Penlru explorarea

respiralor Explorarea radio'imagisticA a aparatului

31

nodulilor line, obtinuleintr o slngura perioaddde apnee)a imbunatatilcuantificarea metaslalici,caracterizarea nodulilorpulmonarisolitari9i evaluarea densitometricd a penlruprezenla nodulilor calciticarilor sau a grasimii(indicator de proces benign). posl in Scanarea loraceluiin momentulopacifieriimaximalea arterelorpulmonare, jeciare .v. a substantei permile pulrnonare. de contrast, evaluarea embo|ilor Sensiqi specifLctaiea pulmonare CT sptral'ind\agrosticul emboliilor sunt com' bilitatea parabile Ana aplicalie cu cele ale scinligrafiei de venlilatie-perfuzie. a CT spiralin palologia (3D)a cailorrespiratorii. toracica tri dimensionalA DupA esie vlz!alizarea imaginilorpentru a produceo repreo achizilie rapidd esie folositd post pfocesarea In prus. zerrare 3D a suprdletelo'srrJcluri.or cdilorrespirdlorii. datele dchizilrolale potti manipulaie prinsoJluri tip Navigator pentru virtualA a oblineo ,,bronhoscopie , iormaneinvaziva de endoscopie 7. lmagistica prin rezonantemagnetice (lBM) este o metoddutilizatdin special penlru (angio-RM). mediastinale vasculara studiul alecliunrlor $i a celorde natura Metodauti izeazaunde de radiofiecvenla in prezenlaunui cemp electromagnetic conlrolat,penvu a produceimagini seclionaleale corpuluiin orice plan. IRM are ca avantajfale de CT posibi italea de a manipulacontraslulinlre diferiieletesuturi prin moditicarea secventelor uti izate,pentrua p!ne in evidenldmodjficarilepatologiceSpredeosebire de CI unde scalade gt' artibrilildileritelor lesuturieste invariabild, in IRM valoarca pixel-ului"' poale vatia foarte mult pentru acelagi tesut, acesl fapl insemnand ce scalade gri a lesuiurilor nu esteconsianta. Deaceeaesle esenlialsd tie imaginile. cunoscute secvenlele utilizaliatuncicend se inlerpreteaza Si parametril ullrasunetele, cu vaioarein idenliflcarea 8. Ecografia este o metodece utilizeazd pleurale pulmonare lbere Si inchislate asociate bolilor colectiilor Si in diferentierea pleurala. Eco uneicoleclii inchistate de o masapleurala solidasau de o ingroqare grafia permile,de asemenea,localizarea cu acuratelea unei coleclii pieuraleinainpoale i fecula in departamentul acesteiaiexaminarea de radiole de punctionarea in pozilie cu o sondade 3,5 sau 5 [rHz, cu pacieniul ogiesau la patulpacientulur 9ezanda. principalaprocedura Dinlretoale rnetodele enumerate, de investigare este radioqrafjatoraclca. prima inlenlie F ind usoraccesibila iefiina, esie metodi de care 9r permite vizualizareaunor detalii structuralede finete, olerind o mare canlitaie de plemanii, pleura, hilurile, mediastinul, diairagmele, cordul intormalie. Se examineaze toracic (p5rlilemoi 9i scheleiul). $i vaselemarr, inclusrvperetele

oqin4A cu ajutotulunui tub rctativ Mtinuu in tinpul ' CTspnal achiz4bnale votune ca cantinuA depbseni constanle a nesei " scala de gti scala Haunsfield- densitata unui vorel este dire., prapo1ionalecu caeficienlulde (cantitatea de n.lialie absabiE depixel),a constanEtisulareinflue4a6 de nulti taclut. Dupd atenuate intene a scannerului.densitatea Cf a apei estefixa6 la zerc iat ceaa ae.uluila 1000 uniali cahbratea (HU) Dtver*br ttpunde lesutuli le sunt at buite valarlpe sala Uounstield Haunstietd '"'pixel . pidure etenent cea nai nica uhdatea unai tonog/afii tumputetizate,care reptetnd o prcpa4ie anuhe dth n,teega atie scanah ln luuie de grcsirea wliunil plxelul rcprezind ti un element de lesotal carui valun estedeteminatdegrcsirea sediunii, dinehsiuneanalticei ti dianettul ne elenent) canDulu i ffi nat lvate1= volu

32

Iniect i de tract respiralorinferior. Clinice, diagnostic$i lratameni

Interpretarea unei radiogratii

lmaginile furnizate depindde calilaiea radiografiei analizei 9i de rigurozilatea acesteja lnterpretarea unei radiograliiimplicacinci etape de baze carc farmeazA o scheme logice ce trebue urmata ca atare. l. lclentificarea pacientului: numele,varsla $i data examinarii trebuie sa fie scrlse pe radiografie9i trebuieverificate. 2. Consi.leralii tehnicer inierpretarea imaginiidepindein mod critic de condiliile in care a lost efecluala radiogralia.De importanta particulardsunl incidenta,parapacientului metriielectrici ut lizali,orientarea (atatin spatiu, cat Si retativ ta caseta), distanla tub-film ui. Trebule urmdrite urmdtoarete aspec $i gradu inspiru Si evaluate . Marcaiul filnuluj lrarcarea fiimului cu semn de dreapta(de obrcei)permite orientareaacestuia. Relatia semnului c! anumitestructuf (apexul cordului, bula de aer a stomacului) trebuieobservata(situs inversus,dexlrocardie, dextropozitie). . lncidenla (poslero-anterioard vs antero posierioare) Ca rezullal al pozi{jei sale anlerioare,cordul apare mai mare pe radiografiile electuate in rncidenF antero-posterioard decatin lncidenldpostero-anterioard. Acest lapt,cuplalcu o distanla tub{ilm redusa utilizate in incidenta AP face ca evatuarea dimensiuniLor cordului sd iie imoroDrie. . Poz4la(ortostalism vs decubil) Poziliapacientului are un efect profund asupraimaginiiradiotogice. Cauzete nivelur - deteciarea lor aer-lich d: relalivd - marimea a vaselor sanguine dtn zonele superioare $i inferioare; dislribulia aerului in spaliulpleural: $i Iluidelor - pozitia medrastrnului Si coniuruldialragmulut, Stcordutur. ldenlilicareapoz tiei ln care a fosl electuatbradrograiiase lace prin inscriptionare pe ti m ln absentaacesteiase folosegtepozilia bulei de aer a stomaculul (aflate in fornixin ortostalism ln decubi0 Siin antru poalef rasucit Pacientui in jurulcelor Vei axe.Rotatia cea mai lrecvenla, in jurul axulu lungal corpului, distorsioneaze struciuriie mediastinale conduce la inega, Si I lali ,1lrelrarsoarenld hemirordcelut stang9t drept ln p.acttce, aceasta rotalte este cea mai cofiund cauza de hiperlransparenld unilaterale.Gradui rotaliei poate ii evaluatprin mesurarea distanteidintre exlremitelilemedialeale ctavicutetor fala de apofizaspinoasda unei vertebreloracice.Rolaliain jurul axei orizontale(coronale) conducela o proiecliecitolica sau lordolicemai maredecat cea normala. graduluide in acela$ilimp cu evaluarea rolalietrebuie notate deforSjeventualele mefr ale cutiei toracicelstern infundat,cifoscolioza). . Distanla lub'film [/lodificarea acesleia va altera dimensiunile aparente ale cordului. . Gradulinspirului Un Inspirmai reduspoate fi cauzat de lipsade cooperare a pacientului saude un procespatologrc. In mod normaltrebuievizuaiizate 5-7 arcuricoslaleanterioare dea

Explorarea radio-imagstica a aparaluluiresprrator

supracupolei diafragmatice drepte. Devaliilesuntconstderale anormale. Un qradde Inso'/m c'edL-e drterenla de mdrime dinttevasele zonplor ,nfenoate st suo;noare conturul mediastinului, in specialacordulut. Si afecteaze 9i d mensiunile . Patanetrii electrici utjlizali (kV" 4 vs kV V) Aceqtiamodificegradul de penetrabititate al fascicututui de raze Xi in consecintd db ,rlalea dF r inregstrd !, vpdFa r1spec.ar orversele corponenteale toracetur. Cete meo,.srnale. d6o.nde In modcriticde fV {ex.slrLcruri osoase vs oarenchirpulmona4. ln acestmoment, analiza uneiradiogratii toracice trebuie se facd posibile urma loareaafrrmatre. este o radiografie ,,aceasla non-rotatd, in ortoslatism,incidentapA. cu kV mare'.Drumul pentru estedeschis evaluarea oricdremodficaripatologice. 3, Detectarea i descrielea imaginilor patologice Faclorii perceperea care influenleaze lezunilorpulmonare sunl complecai. Degi muili radiologi cu experlenta utitizeaze un ptan proprtude examinare, pentruun ncepator, o abordareslructuralaeste de preferat. Ordineade examinare este llpsita de imporlantd,atala vreme cat sunl examtnate toate slrLlclurile vtzibtleoe radiooraprps,pu'le .ao ologr(e lie A^pa<tJ norma 6 5i a p.no o-na cJloaslere a an6lomie paiologice. crpalelor imagrn Orlceanomalie observaia trebuiedescrise in delaliu deoarece aceslfapl laciliteaza anatiza critice. Regun te dif cit de examinat datoritA suprapuneri structurilcrnofmal exrstente lrebuie reexaminale t^nainte ca evaluarea sa fie considerata termrnalb. Acesteregiunisuni reprezentate de: apexuri, hiluri, qi retrodiafragmatice anile relrocardiace (bazaleposterioare) Sl zoneleperifericeale plamaniior, allatein irnediata vecinaiale a peretilor toracici. In limpulacestei pot fi detectate examineri irei tipuride moditicari patologice: o modilicare a uneistrucluri normal viz bi ei - o ane cu opactlate cresculal - o ariede h perlransparenla. Pasul urmator a analtzei pozit/adimensiunile, dep ndede numdrul, forma,intensrtatea,omogenitatea, gi preciztaconluru slructura,contLlrul ui acestoropac, lali/transparenle. Semnee radiologce palognomontce sunl rare. lnterprelarea semnelor radiologicese bazeazape cunoa$terea proceselor I ziopatologice ale bolil qi, penlru a recunoagte importantalor patologtca, trebuiecomparatecu ceea ce denu mrm Vanattiem n me de la normal, susceptibrle de a scapaallormetode 'normal (papare, perculie. auscultalie) dar vizrbte radiotogic, lac posibitca examrnarea radlo ogica sa-$tdemonstfeze va oareain d agnostcul precoce. In aceastaetapa, pe lang5 r scut de a nu observaimagini patotogce, existASi I sculde a supraevalua incorect acele devialii de la normal 9i de a interpreta carenu au semnlficalie clinicAO a la surse de eroare estede a alribui toate simptomele care nal pe pacientsa se prezinte -au determ la medicunei modificari demonslrablle radlologic. Exsla multe procesepatotogice care au o simptomatotogie c|nicd silenlioase; ele sunt sechele ale unei bolivechisau oot fi considerate descooeriri Inld-nplalod'e'ca'loorld,lrarnrelal,dcLnqni'eslarilectrrcep'ezenlesausunt afectiuni in stadiul ncipient. infraclinic.

34

In{ect i de tractrespiralor inleriorClinicd, diagnostic Ai valament

4. Stabilirca cliagnosticului genetic ReprezintA al 4-leapas l^n analza uneiradiografii toracice. Trebuie utilizata sepentru (pariem ologialezlunilor ldenlrfrcaie a le incadra schemalic intr-un sindrom lal, pleural, mediastinal. cardiac sau pulmonar). pulmonard. Aceasla Ca exemplilicarevom analiza modilicarilede transparent5 ooatefi crescutesau scdzulefala de normal.In ambelecazuri inlervinfactori intra(ex:gravidar 9 intraAnumiie condilii{iziologice 9i exlrapulmonari, $i exlratoracici. gazosal alveolelor ditate) moditicd conlinutul vasculard a pldmenului. $r structura Daceconlinut!l gazosal alveolelor este redusprinlr o alelectazie, un exsudatsau alveolarsau prin exlensiainlilaative a unei tumori,transparenla un transsudat palului pulmonare dirninuA in acearegiune. S tuatia estesimilare 9i ln cazulcreslerii vascularlale de norma . Cauzacea mai lrecventd de accentuare a tramej pulmonare poateli inlalnitain este slaza pulmonara, mai rar, o cre$tere a circulatieipulmonare caz de guntstangadreaptasau de pletordde allAcauzdori lramila difuzecongeslive (cade exemp nespeclfica u in vrrozele respiralorii) ori iramita difuza din granulia TBC la debul. Cauzeleextrapulmonare dar inlratoracice de scaderea transpafenlei unui pleurale:exsudat,transsudal,sechelepleuplaman sunl reprezentate de procesele priniitive paiologice rale,leziuni neoplazice saumetastatice. Modificerile aleparlilor pulmonard (o moi $i scheetulu toracic influenteaza de asemenea transparenla leziune iumorald benigna a pielii,melaslaze osoase de exemplu de la un cancer de prostate). Creqiereatransparenteiunu plaman/hemilorace de cauzA inlrapulmonara este date de cregiereaconlinutuluigazos al alveolelor, dislruclia lesutului pulmonarsau palului vascular Pfezenlaaeruluiin cavitateapleuralain caz de pneumoreducerea de torax sponlan,traumatic sau iatrogeneste o cauzd de cregterea transparenlei origineextrapulmonare dar intraloracicei ln acestcaz, plamanulpoateaveatranspa renla normala sau redusa dependenlede gradul de coiaps. O hipertransparenle poate fi de asemeneadata de colec!ii gazoasein lesulurile moi (emfizemsubcutanat), de locare osteoliticeln caz de metastaze osoasecostalesau de maladii siste va avea acela9i mice In plus, absenta slruclurilortoracice normale(mastectomia) erecr. 5. Stabilirca unui diagnostic specitic rcptezinlaelapa iinald a analizei Peniruaceasla,trebureluatein consideralieurmatoarele elemente: radio ogiceobservale celecu valoare discrimi- loalesemnele Si,ln modspecial, nalorie: varsta9i sexulpacientului; ql evolulia legalede istoricul bolii,examenul clinic 9i examindrile - nformalirle paraclinice (colaborare stranse interdisciplinare). Rareori este posibilastabilirea unui diagnoslic unic; cel mai des se enumera ,n ordinea oragnosr celeco.npalrbile descresc6nda a proDabililatri. presupune tinal al examinerilor radio-imagistice exislentaatat a unui Rezultatul imaginea a imagine cat Si a unu bulelin scris.De la aparitia radiologiei, document fosl slocatd pe drver$i receptorifolografici care conve(esc informalia stocate in Inilialau iosl folosile luminoase, apoi filmede raxele X lntr-otormdvizibila. ecrane (sistem plastic impregnate intr o emulsie lolosensibile de managemenl al imaginilo0.

frplora.ed..dro-rmagtslt.J a do.ratul.l/espirator

35

In paralel s-a dezvoltatun sistem de management al informaliei,avand ca suport hartia.Acesl sistem permiteprogramarea pacienlilor;inregistrafea, slocareaimagi nilorienitereabuletinului radiologict procedurilor conlrolulcosturilor eiectuale. Dezvoltarea lehnologie iniormalicea influentat in mod considerabit acestedoud sistene, strans legate

Avantarele sistemuluinon-digital de radiologie Si dezavantajele

Filmu,componenta cheiea sistemului radiologic aclual, are o rezolutie spaliale loarte mare, o durabilitatein timp foa(e bund (necesitand putine conditii penlru a preveni degradareaimaglnii) Si poaie li examinatt^naproapeorice situatie (daca exisli o sursa de lumtna).Slsternui de managemenl alfjlrneloreste relalivu9or.intr-o prcgramarite maniere similara, managementul, butetinetor radiologice 9i redactarea elecluatepe suport de harlie nu necesta personalspecial instruit cu experienlede iucTu Decomouler. Dezavantaie Exista,totu$i, caieva dezavantaje ale metodeinon-digitate. in ceea ce priveste srstemul de management al maginior, dezavantajul majoresle legatchiarde film. Deoarece fiecareimagrne a Llnet examinari esteinregislrate doar pe un tilm, orice magine datanu poatefi inir un anumt moment decaiinlr-unsingurtoc,tdcandim posibile consultafea persoane er simullane de catre aflale in locuridilerile Deoarece durab lilatea unu filmeslemare gesirea unuliilm saua unuisetde examinari dintr,un marenumAr de filmepoaleti dilicilegi estemareconsumatoare de t/mp.Uneori, un iilm se pierde$i lrebuie repetaiaexaminarea. Spaliutfizic necesarpentrua depozita Jilmele esteintins.Filmu/ nu oteraposlbilitdlj de imbunetalire a imaginii; dacafitmul este insuficieni expus sau subdevelopat, el lrebu e repetat penlru a nu pierde inlormalii radioloqice Sisternul de managementpe hartie, ulitizat in departamenlete de radiotogle penlrumultiani, a devenil pnn experienla. eticient Acestlucr! nu inseamnd ce este cea mai eiicienla metod5de management pe un sislem bazal al resurseor, operarea pe hartienecesitand multpersona9l fiindconsumaloare de timp.De exemptu, Jimilele lizice ale procedurlor manualede programare sunl reprezentate de dispefsia activitAtilor ln mu liplepuncte de lucru, determinand consirangeri severe in abitilatea de adaptare, i'nfunclie de disponibititalea canrerelor, asistenlitor O atta Sia medicilor. lirnlte este nabllitalea lor de a urmari usorpacienlit in spiiatsauin deparlamentul de fadiologie. Transcriefea manuale buletinelor radiologice consumd mult 9i e iberarea limp,in specal ln siiualile in caretrebuie trimise in tocuri aftalela maredistanta.

Departamentele digiialede radiologie

Conceptu de departamenl radiologic digitalinctude mai mu[e tuncli compute rizate decatacelea a e unuisimplu sistem imagistic digitatde management at imaginilor 9i al unui s stem de management al inlormaliilor care susline programarea examinerilor, inregistfarea emiterea buletinelor managementul folderelor de imagini. 9i

36

inferiorClinice, diagnoslic Infecli de tractrespirator ai tralament

vocLl9i Un adevaratdeparlamentdigital include,de asemenea,recunoasterea intre di{erilestalii de luautomaid,mail elecvonic,relelecomputerlzate transcrierea cru peniru a cre9te posibiiitateade acces la informalii, precum 9i capacilateade Te econlerinleiecu alte centre medicale,po$ta electronicavccala telecomunicare. prin satelit catre radiologice pentru rapidaa buletinelor diseminarea Ei comunicarea deparpulin falete ale unui adevaral mai apropiate, sunttoate maimlrlt sau ate zone, tamenl digilal. Trebuieavut in vedere in mod clar, cd niciuna din melodee expuse nu este qi se potenleaza ierarhic maglstic in dragnosticul inlailibila $i ca elese completeaze reciproc. cu limitele fiecareimetodede explorare nu trebuieconfundale De asemenea, practica. limitele celuicareo

Bib I iog I alie setec tivt : 1. Bad@lagie du fhorax par J Ftija, P. Attal, D. Attali, O Hunier, JL. Monlazel, V Segal Calution Abreoes de l bdicine. 1995,lo Editian, liasen, Pans 2. Le Paunan parJ P Manniea J M Tubiana, L. Monnier Cotlecron Cahierc de Fadiolagie 1992 Zd Edition, Massan Pais. 3. Bad@tagie lnagistice nedicala, s.A Geargescu, C zaha.ia Ed universilare "CarclDavila"

4. Lessenliet du ndiadiagnoshc par P.a. Delplace,A Caussenent 1986, of lnaging, R G Gtainger,O J Allson 5. Diagnoslic Badialagy.An AngtoAnerican Textbook 1992, SecandEdlton Chutchlll Livingstane. 6. Factars alfecting perceptianal pulmuary lesions, B.G Bragdon,c A Kelsev,R D Maselev 1983, Radiot Chn No h An 21: 633 651 &7-656 7. Spnal (hetical)cT J.P. Hetken,J.A. Brink, M.W Vannie.Badiologly19 t 189(3); a. Radiologyon cD, J.M Tavetas,J.T. Fe(ucci, l99a CD Bom Editian, Lippincott Willians a Ollo. H Wegenet, 1992,Secand Edition, Blackwel 9. whote Body conputed Tamography, 10.Spnal cT al the Chestand Abdonen, F. BrcokeJelfrey,Elliot K. Fishman, 1996,Lippincott11 The MBI feaching File CD'Ran, Bobet B Lufkin, wilian G &adley Mtchael Btant' tnleractive,Dtst,ibutedw RavenPtess zawadzki, Praducerlby tuledtcal