Ingrijiri calificate la domiciliu

- ICD-
la pacienții cu

INSUFICIENTA RESPIRATORIE
CRONICĂ
Oxigenoterapie

Sef de Lucrari Universitar

Dr. Cristina Daia
 Cate tipuri de respiratie
cunoastem?

Respiratia este de doua tipuri:

 respiratia externa: la nivelul plamanului,
schimburile se fac la nivelul membranei
alveolo-capiare, alterarea schimburilor 
genereaza IRSC,
 respiratia interna, la nivelul celulelor, din
tesuturi
 Ce este insuficienta respiratorie
cronica? (IRSC)
Definitie:
= sindrom clinic care rezulta din
incapacitatea aparatului respirator (implicit a
plamanului) de a-si indeplinii functia sa
principala:
asigurarea schimburilor gazoase –
-
 intre aerul inspirat alveolar (prin si din alveolele pulmonare,
incarcat cu oxigen)

 si aerul expirat (din capilarele pulmonare, incarcat cu

CO2) la efort si in repaus
 Cum masuram saturatia in
oxigen la nivel capilar?

Cand suspectam IRsC

masuram satuaratia in
oxigen la nivel capilar
(Sat O2)
Acest lucru se realizeaza
cu ajutorul unui aparat
numit:
PULSOXIMETRU
care pozitioneaza la nivelul
indexului
Pulsoximetrul masoara si
frecventa cardiaca
(pulsul)
 Cat este valoarea normala a saturatiei in
oxigen (Sat O2) la nivel capilar?

Valoarea normala Sat O2 la nivel capilar > 95-96

mmHg, depinde de varsta
Acest lucru se numeste Normoxemie

Valoarea normala PaCO2 = 40±5 mmHg

Normocapnie
 Cat este valoarea normala a presiunii
partiale a oxigenului la nivel capilar?

IRSC se bazeaza pe 2 componente:

1. Componenta umorala, de laborator, pe care
se bazeaza si diagnosticul de baza,
reprezentat de presiunea arteriala partiala
a oxigenului, PaO2, sub 60 mmHg, cu sau
fara cresterea PaCO2 peste 46 mmHg
Valoarea normala PaO2 = 95-96 mmHg,
depinde de varsta
Valoarea normala PaCO2 = 40±5 mmHg
2. Componenta clinica: semnele clinice care
reflecta suferinta tisulara secundara
hipoxemiei si/sau hipercapniei
 ETIOLOGIE IRSC (Cauze)
1. Boli Pulmonare
: deregleaza schimburile gazoase alveolo-capilare
Boli bronho-pulmonare: cu sdr obstructiv
Bronho-pneumopatia cronica obstructiva, BPOC,
Astmul bronsic, AB,
Emfizemul pulmonar, EP
Infectii bronho-pulmonare (bronsita,
bronsioita, bronsectazie, abces pulmonar)
Neoplasm bronsic, neoplasm pulmonare
Fibroza chistica, fibroza interstitiala, atelectazie,
 ETIOLOGIE IRSC (Cauze)
II. Boli extrapulmonare
1) Boli cardiovasculare: insuficienta cardiaca
Tromembolismul pulmonar, TEP si EPA,
2) OBEZITATE
3) Insuficienta hepatica cu ASCITA
4) Boli neurologice
ETIOLOGIE IRSC (Cauze)
 care afecteaza centrii respiratori: TCC HIC, neoplasme cerebrale,
medicatie deprimanta respirator: barbiturice, sedative, anestezice, acool;
tulburari metabolice (scaderea sodiului, calciului, mixedem, alcaloza severa)
 Care afecteaza impulsurile eferente transmise medular: poliomielita,
SLA, Sdr Guilan Barre, TVM, neoplasme, hemoragii medulare
 Care afecteaza nervii si muschii respiratori: miastenie, polimiozita,
medicamente: aminoglicozide, cresterea calciului, scAderea potasiului si a
magneziului, infectii (botulism, tetanos)
 Care afecteaza caile aeriene superioare: tumori amigdaliene, polipi
nasali, gusa, infectii (laringita, epiglotita), traumatisme. Paralizie de corzi
vocale bilat, stenoza traheala, hemoragie retrolaringeana, compresiuni
traheale
 Torace si pleura: toracoplastie, traumatisme costale, scolioza si cifoza,
sclerodermie, SAP, pleura (fibroza tumora lichid)
Sindromul de detresa respiratorie, SDRA
(dispnee severa, tahipnee, cianoza si hipoxemie refractara la oxigenoterapie,
Rgr: infiltrate radiologice difuze bilateral, scderea brusca a compliantei Pl,
sdr restrictiv sever, sunt intrapulmonar dr-stg, HTP): Ventilatia mecanica cu
PEEP
 Manifestari clinice
Hipoxemie ACUTA Hipoxemie CRONICA
CLINICA IRsA IRsC

Tulburari respiratorii DISPNEE DISPNEE

si cardio-vasculare TAHIPNEE HTA
HTA,TA/ hTA BA CPC
CPA Edeme periferice
Aritmii cardiace
Tulburari neuro- Instabiitate neuro- SOMNOLENTA
psihice motorie Rulburari de atentie
Alterarea ideatiei Apatie
Tulburari de
personalitate
Semne fizice specifice CIANOZA POLIGLOBULIA
Hipocratismul digital
 IRSC TRATAMENT
1. OXIGENOTERAPIE
2. Tratamentul obstructiei bronsice
 hipersecretie
 edem
 bronhospasm

Bronhodilatatoare:
 simpatico-mimetice, substante beta-adrenergice pe cale inhalatorie:
salbutamol, terbutalina, albuterol (Ventolin), fenoterol (Berotec)
metoprotereneol, (Alupent), orciprenalina (Astmopent) se pot
administra la 1-2 ore, iar dupa 12 ore se poate trece la spatierea dozelor
 teofilina,
 anticolinergice, bromura de ipratropium (Atrovent)
Corticosteroizi (100 HHC iv la 6-8 ore)
nu se adm inhalatoriu in acut CS deoarece au efect iritant pe mucoasa bronsica si nu au efect imediat ci
retard
Cronic: beclomethazone (Becotide), dexamethazon nicotinat (Auxiloson)
 IRSC TRATAMENT
3. Tratamentul infectiei bronsice
 profilactic: vaccin antigripal (toamna),
imunomodulatori
 Curativ: antibioterapie
4. Controlul secretiilor bronsice
 Tratarea corecta a infectiei
 Hidratarea adecvata 2,5 l/zi
 Umidificarea aerului inspirat
 Medicatie ACC, Bromhexin, Ambroxol,
aerosoli
 IRSC TRATAMENT
5. Suprimarea deprimantelor respiratorii si
administrarea de analeptice
 Se exclude medicatia: opiacee (calmante cu tramal),
barbiturice (fenobarbital), sedative benzodiazepine
(diazepam)
 Analeptice: teofilina, doxapram, Acetat de
medroxiprogesteron, oxigenoterapia
6. Tratamentul HTP, CPC
7. Corectarea deficientelor nutritionale
 Aport caloric adecvat, dieta cu continut in grasimi,
saraca in HC (ca sa scadem productia de CO2),
aport proteic echilibrat
 Care sunt ingrijirile specifice ce pot fi
asigurate la domiciliul pacientului cu IRSC ?
1) Oxigenoterapia: corect administrata
2) Administrarea corecta a medicatiei cu insusirea
corecta a dozelor si orarului de administrare
3) Profilaxia corecta a infectiilor virale si bacteriene:
vaccinarea anuala antigripala sau tratament profilactic
antiviral, tratamentul focarelor de infectie de la nivel
bucal
4) Invatarea posturilor corecte de drenaj bronsic
5) Reguli de igiena a aerului: aerisirea 15 min de 2-3
ori/zi, umezirea aerului inspirat (prosoape umede)
6) Eliminarea din mediu a factorior poluanti: praf
(acarieni, fungi), polen, insecticide, coloranti, spray-uri
pentru par  pentru ca diminua iritatia bronsica si
poate incetinii progresia bolii
 Care sunt ingrijirile specifice ce pot fi
asigurate la domiciliul pacientului cu IRSC ?
7) Combaterea factorilor de risc: eliminarea
fumatului
Fumatul exercita urmatoarele efecte asupra
structurior pulmonare:
1. Stimuleza secretia bronsica de mucus, prin hipetrofia si hiperplazia gandelor
mucoase favorizand aparitia bronsitei cronice simple
2. Inhiba miscarea cililor bronsici si activitatea macrofagelor aveolare determinand o
scadre a rezistentei bronsice la infectii
3. Favorizeaza acumularea macrofagelor si neutrofilelor in jurul cailor aeriene distale,
elibereaza enzime proteolitice si inhiba antiproteazele eliberate in tesutul pulmonar
normal, generand un supradeficit de alfa 1 antitripsina, ce sta la baza leziunilor de
emfizem pulmonar
4. Fumul stimuleaza receptorii de iritatie din submucoasa brohiilor generand o
reactivitate bronsica crescuta, spasmul muschilor netezi bronsici (prin intermediul
vagului) si tablou clinic de bronsita astmatiforma
Cumularea tuturor acestor actiuni determina un sindrom obstructiv cronic pe caile
areiene, cu cresterea gradului de dispnee si scderea anormala a VEMS
Intreruperea fumatului este utila la orice varsta!
Ce presupune programul de recuperare la
pacientii cu IRSC ?
 Programul de recuperare la domiciliu presupune:
1) Invatarea posturilor corecte de drenaj bronsic
2) Educarea tusei:
- Pozitionarea la marginea patului sau in decubit lateral,
cu o perna in brate
- Controul respiratiei in timpul accesului de tuse: inspir
lent pe nas, scurta apnee, axpulsia puternica a aerului
in 2-3 reprize intimp ce corpul se apleaca inainte si
perna se preseaza pe andomen
- Sunetul scos trebuie sa fie profund, surd si nu spart
(tuse ineficienta)
3) Utilizarea de aparate de aerosolizare pentru a
preceda tusea controlata: cu acetilcisteina (solutie
10-20%) sau bicarbonat de soadiu sol 3-7%
 Care sunt ingrijirile specifice ce pot fi
asigurate la domiciliul pacientului cu IRSC ?
4) Program de exercitii fizice:
- Se fectueaza dupa erisirea incintei
- Pacientul la marginea patului executa miscarea usoara a
bratelor in serii de exercitii de F/E, abd/add simple,
ulterior cuplate cu inspir/expirul, efectuate rar, larg, cu
viteza mica
- Mobiizari usoare de trunchi stanga dreapta in planul
patului
- Performarea ortostatismului asistat sau ajutat
- Mers usor prin camera supravegheat asistat sau ajutat
- Combaterea sindromului de deconditionare: exercitiii la
bicicleta erometrica de apartament
- Antrenament prin terapie ocupationala: folosind mijloace
recreative preferate de pacient: lucru de mana, asamblarea
unor dispozitive, jocuri la calculator, partide de sah etc
Oxigenoterapia
Definitie
Imbogatirea aerului inspirat cu oxigen in
scopul combaterii:
 hipoxiei (aport de oxigen scazut la tesuturi)
 si a hipoxemiei (scaderea concentratiei de
oxigen in sange capilar )
La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub
forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3
ml oxigen la 100ml sange.
Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml
sange la administrarea O2 sub o atmosfera.
Oxigenoterapia
Indicatii:
= boli CV: insuficienta cardiaca, edem
pulmonar, infarct miocardic
= patololgie respiratorie: IRsC: BPOC, astm
cu dispnee continua, fibroze pulmonare,
bronsiectazii, boli ale cutiei toracice
(cifoscolioze,etc.), sechele TBC, cancere
pulmonare in faze avansate
= alte boli: soc, anestezii generale, complicatii
postoperatorii, nou nascuti
Oxigenoterapia
Se recomanda
- In IRsA Pa O2 scade sub 80 mm Hg – in
administrare acuta
- In IRsC Pas O2 scade sub 60 mmHg – in
administrare cronica, la domiciliu
Eficienta aplicarii oxigenoterapiei se verifica
cu Pulsoximetrul, targetul este min
valoarea de 90 mmHg
Modalitati de aplicare
Surse de oxigen:
= statie centrala de oxigen sau
microstatie (spital)
= butelie de oxigen (de 300-
10.000l oxigen comprimat la
150atm.) (ambulator)
= pentru a se putea administra, presiunea se
regleaza cu reductorul de presiune
(debitmetrul, care indica volumul in litri de
oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul
barbotorului.

a - butelia de oxigen cu : 1 - robinetul bombei ; 2 - reductor de presiune ; 3,4 -

manometre ; 5 - robinet de închidere ; 6 - robinet de reglare a presiunii de iesire
a oxigenului ; 7 - lant de fixare ;
b - umidificator cu 8 - oxigen de la butelie ; 9 - tub spre bolnav.
Oxigenoterapia
Administrarea oxigenului (tubul spre bolnav) se face cu:
 Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se
introduce in nara prin faringe, sau prin laringe schimbandu-se
de la o nara la alta, debitul de oxigen este 4-6 litri/ minut
 Ochelari pentru oxigen: se fixeaza dupa urechi si prezinta 2
mici sonde de plastic care patrund in nari. Se recomanda la
copii si bolnavi agitati.
 Masca pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se
fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu suportata
de bolnav datorita hamului de etanseizare; debitul de oxigen
este mai mare: 10-12 l/minut.
 Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50% a
oxigenului, realizeaza o circulatie deficitara a aerului, ducand
la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu gheata; este
folosit la bebelusi, in incubatoare
 Oxigenoterapia hiperbara
 Oxigenoterapia hiperbară (Hyperbaric Oxygen Therapy
– HBOT SUA, sau HBO Europa) este o metodă de
tratament ce constă în plasarea pacientului într-o incintă
rezistentă la presiune care conține oxigen pur sau aer îmbogățit
în oxigen (amestec respirator Nitrox), la o presiune superioară
celei atmosferice.

 Metoda de tratament constă în administrarea oxigenului într- o

barocameră (numita cheson) de tip monoloc (pentru o singura
persoana) sau multiloc (permite accesul a mai multe persoane
persoane).

 Oxigenoterapia hiperbară nu este o metodă unică și exclusivă

de tratament, ci complementară unor metode clasice care astfel
devin mai eficiente.
Efectele Oxigenului Hiperbar

1. Efectul de creştere a ratei de difuziune a

oxigenului în ţesuturi
2. Efect anti-edematos (edem cerebral din encefalopatiile
hipoxice, post traumatice, post electrocutie etc)
3. Efect angioneogenetic
4. Efect de activare a fibroblastelor şi a sintezei de
colagen. Regenerarea post-traumatică, in spasticidate
5. Efect de activare a osteoclastelor dar şi a
osteoblastelor cu osteoneogeneză ridicată,
ostemielite
6. Activarea leucocitelor şi macrofagelor ducând la
îmbunătăţirea răspunsului imunitar – boli
infectioase
7. Efect bactericid
Indicatii – nesistematizate, nespecifice

1. Paraplegiile spastice
2. Infirmitattea motorie centrala
3. Infectii cronice debilitante:
Osteomielita, Borrelioza, Aspergiloza,
Actinomicoza, Osteomielita
4. Boli cronice debilitante: Diabet, HTA
boli neurologice tip accidente vasculare
cerebrale, autism
21 aprilie 2009, primul
Centru de Medicină Hiperbară
Constanţa