Disectia arterelor cervico-cerebrale

Este printre primele (poate prima) cauze de AVC ischemic la tineri

Poate fi spontana (aparent fara cauze, desi se speculeaza existenta unor defecte de structura a peretelui
arterial- necroza chistica a intimei, sindrom Ehler Danlos tip IV, displazie fibromusculara, etc) in care
declansarea poate fi produsa de pozitii de rotatie anormala a capului, sau minime traume (gen cadere de la
aceeasi inaltime). Poate fi si posttraumatica dupa traume severe ale regiunii cervicale.
Arterele afectate sunt cel mai adesea carotida interna la nivel cervical (de obicei postbulbar, intrapietros),
apoi vertebrala (mai ales V2distal si V3), rar artere mari intracraniene cum ar fi ACM sau art bazilara.
Afectarea poate fi uni- bilaterala, mono- sau multiarteriala, putand aparea si disectii recurente ale aceleiasi
artere.
Mecanismul ischemic cerebral poate fi si prin emboli din trombul asociat disectiei, dar si hemodinamic prin
ocluzie ACI sau vertebrala.
Clinic

- Semne locale: disectie ACI : durere cervicala si retroorbitala, rar anevrism disecant pulsatil cervical. Sindrom
Claude Bernard Horner prin dilatatia ACI disecata cu compresie a plexului simpatic pericarotic. Pareze de
nervi cranieni: hipoglos (comprimat cervical), rar atingere vagala prin acelasi mecanism si pareze oculomotori
prin ischemie indirecta (afectarea vasa nervorum cu origine in ACI in sinusul cavernos).
- Semne cerebrale de ischemie in teritoriul ACM sau ACA, sau amauroza (fugace sau persistenta prin ischemie
retiniana / nerv optic) homolateral.
1

Disectia arterelor cervico-cerebrale

Paraclinic: - ex IRM (cu angio IRM) este de electie in a demonstra ingustarea filiforma postbulbara a
lumenului ACI (semnul firului), sau aspect de flacara de lumanare al bulbului cu ocluzie imediat postbulbara,
dar mai important, evidentierea lumenului dublu si a aspectului de hematom parietal semilunar
(hipersemnal T1) la sectiunea axiala prin zona de disectie (aspect patognomonic). IRM si CT evidentiaza
si eventuale leziuni cerebrale ischemice.
In unele cazuri o disectie segmentara de mici dimensiuni poate fi evidentiata doar cu angiografie cu cateter (DSA).

Terapia antiagreganta este astazi acceptata ca fiind cu eficienta similara cu cea anticoagulanta
(heparinica numai daca AVC este mic si disectia nu a penetrat intracranian cu sangerare subarahnoidiana).
Daca evolutia sub antiagregante nu este favorabila, se trece la anticoagulare heparinica sau, in cazuri rare
angioplastie dilatativa cu stent. Durata anticoagularii este limitata, 3-6 luni, apoi antiagregante pe termen lung.