Volum Rezumate

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL
PATOLOGIA RADIOIMAGISTICA A COLOANEI VERTEBRALE

AL III-LEA SIMPOZION CHAPTER ISMRM
TIMISOARA, 05 -06 NOIEMBRIE 2010
CUVANT INTRODUCTIV
Stimati colegi, dragi prieteni,
In numele Comitetului de organizare, am deosebita placere si
onoare de a va adresa un calduros bun venit la cea de a patra
manifestare nationala a Societatii de Imagistica Musculo-Scheletala
din Romania - manifestare desfasurata deja traditional, la Timisoara.
Si de aceasta data asociem evenimentultui si cel de-al III-lea
Simpozion al ISMRM - Chapter Romania - prilej cu care o serie de
oaspeti si prieteni din Europa ni se vor alatura dand acestor
manifestari un caracter international.
Cea de a patra Conferinta Nationala a SIMSR si-a propus sa
abordeze ca subiect principal patologia coloanei vertebrale, incercind
sa faca o punere la punct din punct de vedere anatomic, biomecanic, al
tehnicii radioimagistice, a patologiei specifice
traumatice,
degenerative, tumorale si chiar a solutiilor terapeutice chirurgicale si
de recuperare functionala.
Manifestarea reuneste preponderent radiologi din tara, dar este
de interes si pentru specialitatile ce se ocupa de patologia acestor
regiuni anatomice: ortopezi, balneofizioterapeuti, kinetoterapeuti,
reumatologi, medici de familie.
Programul stiintific este deosebit de bogat si cuprinde mai bine
de 40 de lucrari prezentate si de peste 20 de postere expuse.
Timisoara, recunoscut ca oras al florilor, candva considerata
Mica Viena va fi gazda buna si speram noi ca in clipele de ragaz sa
va faca sa va simtiti cit mai bine, iar noi timisorenii sa nu ne
dezmintim ca si prieteni ai domniilor voastre.
Multumesc mult tuturor celor care ati ales aceasta manifestare,
tuturor participantilor activi si nu numai, multumesc sponzorilor
nostri care au incredere in noi chiar si acum in aceste vremuri, nu
tocmai usoare!
Multumesc tuturor colegilor mei - organizatori - care au facut
posibila realizarea acestei Conferinte, asigurindu-i de toata stima si
respectul meu!
Presedinte SIMSR,
Conf. Dr. BIRSASTEANU FLORIN

VINERI 05 NOIEMBRIE 2010

8.30-9.00 DESCHIDEREA OFICIALA
SESIUNEA I: ANATOMIA. BIOMECANICA SI TEHNICA DE EXAMINARE A
COLOANEI VERTEBRALE
MODERATORI: Prof. Dr. Constantin Zaharia , Conf. Dr. Florin Birsasteanu,
Prof. Dr. Dan Nemes
9.00- 9.20 COLOANA VERTEBRALA: RAPPEL ANATOMIC - Carmen Camelia
Haivas, Catedra de anatomie i embriologie, UMF Victor Babe Timioara, Stud. Denise
Haivas, anul IV MG,, Stud. Dan Costachescu anul VI MG, Stud Laura Petruti anul V MG, Stud
Bogdan Birsasteanu anul II MG, Stud. Kumar Nishant Tiwari anul IV MG - UMF Victor
Babe, Timioara
9.20-9.40 ANATOMIA FUNCTIONALA A COLOANEI VERTEBRALE Prof. Dr.
C.Zaharia1, Ana Magdalena Bratu2, V.Efimov1 1.Clinica Radiologie Imagistica Medicala
Coltea 2.Centrul de Diagnostic Imagistic Hiperdia, Bucuresti.
9.40-10.00 EVALUAREA SI TERAPIA COMPLEXA A SCOLIOZELOR SECUNDARE
DIN BOLILE REUMATISMALE INFLAMATORII Prof. Dr. Dan Nemes, Daniel Popa,
Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes , Spitalul Clinic Municipal de Urgen
Timioara, Secia Clinic Recuperare Medical i Reumatologie, Timisoara
10.10-10.20 TEHNICA EXAMINARII RM A COLOANEI VERTEBRALE Mircea
Stanciu, D. Bejenaru, A. Tutelca, F. Birsasteanu, S. Dunarintu, D. Onet - Clinica de
Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM Timisoara
10.20-10.40 ALGORITM DE INTERPRETARE RM A COLOANEI VERTEBRALE
Sorin Motoi, S Cerbu, D. Onet, F. Birsasteanu, S. Dunarintu, A. Tutelca - Clinica de
Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM - Timisoara.
10.40-11.00 COFFE BREAK
SESIUNEA II: PATOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE
MODERATORI: Prof. Radu Manoliu, Prof. Ioan Codorean, Conf. Dr. Vladimir Ene
11.00-11.30
IMAGISTICA
COLOANEI
VERTEBRALE
IN
SPONDILITA
ANKILOPOETICA ROLUL TEHNICILOR IMAGISTICE Prof. Radu Manoliu MRI Center - Amsterdam, Olanda.
11.30-11.45 HERNIA DE DISC probleme vechi- solutii de diagnostic noi Conf. Dr.
Florin Birsasteanu, B. Birsasteanu, D. Costachescu, L. Petruti, S. Dunarintu, A.Tutelc, D.
Onet, S. Motoi, D. Bejenaru, M. Stanciu
Clinica de Radiologie si Imagistica Timisoara - Departamentul de IRM
Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM - Timisoara.
11.45-12.00 COMPLICATIILE HERNIEI DE DISC OPERATE - Sorin Motoi, S Cerbu, D.
Onet, F. Birsasteanu, S. Dunarintu, A. Tutelca - Clinica de Radiologie si Imagistica MedicalaDepartamentul IRM - Timisoara.
12.00-12.15 EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA IN TUBERCULOZA VERTEBRALA
-Ana Magdalena Bratu2, C.Zaharia1, V.Efimov1 1.Clinica Radiologie Imagistica Medicala
Coltea 2.Centrul de Diagnostic Imagistic Hiperdia Bucureti
12.15-12.30 TBC VERTEBRAL- FORMELE RADIO-IMAGISTICE SI PREZENTARI
DE CAZ Adrian Tutelca, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu - Clinica de
Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM Timisoara

12.30-12.45 DIAGNOSTICUL IRM AL STENOZEI SPINALE Simona Dunarintu, F.
Birsasteanu, D. Onet, A. Tutelca, S. Motoi, D. Malita, M. Mogoseanu, M Pascut, D. Bejenaru Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM - Timisoara
12.45 13.10 EVALUAREA IRM A LEZIUNILOR COMPRESIVE MEDULARE CU
LOCALIZARE IN COMPARTIMENTELE EXTRA SI SUBDURAL Prof. Ioan
Codorean, I. Bogdan Codorean*, F. Naftanaila, D. Cuzino, I. Rizea,Clinica de Radiologie Imagistica Medicala, Clinica de Ortopedie Traumatologie*,Spitalul Universitar de Urgenta
Militar Central Carol Davila, Bucuresti
13.10-13.30 EVALUAREA IRM A LEZIUNILOR INTRAMEDULARE Conf. Dr. Florin
Birsasteanu, B. Birsasteanu, D. Costachescu, L. Petruti, S. Dunarintu, A.Tutelc, D. Onet, S.
Motoi, D. Bejenaru, M. Stanciu, Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul
IRM - Timisoara
13.30-13.45 PREZENTARE FIRME GE
14.00-15.00 PRANZ
SESIUNEA III: TRAUMATISME, TRATAMENTUL DE RECUPERARE SI

CHIRURGICAL AL COLOANEI VERTEBRALE
MODERATORI: Prof. Dr. Maria Mogoseanu, Prof. Dr. George Iana, Conf. Dr.
Dragos Cuzino
15.00-15.10 LOMBALGIA - IDENTIFICARE, SEMNIFICATIE SI MANAGEMENT
RED FLAGS Iulia Dragoi- FKT, Specialist terapie manuala si recuperare disfunctii
musculoscheletale
15.10-15.25 CLASIFICAREA FRACTURILOR COLOANEI CERVICALE - scurt
review - Ana-Maria Maxim, D. Negoescu, Maria Mogoseanu, Magda Pascut, D. Malita, I.
Avram, Alina Feiler, F. Birsasteanu, D. V. Poenaru Clinica de Radiologie si Imagistica
Medicala-Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara
15.25-15.40 ALEGEREA METODEI DE TRATAMENT IN FRACTURILE CERVICALE
ALE SEGMENTULUI AXIAL C1-C2 - Dan Negoescu:, M. Angelescu , I. Popa, Prof. D.
Poenaru, Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara
15.40-15.47
COLOANA
CERVICALA-WHIPLASH-TRAUMATISMUL
PRIN
HIPEREXTENSIE-HIPERFLEXIE (LOVITURA DE BICI) - Iulia Dragoi- FKT,
Specialist terapie manuala si recuperare disfunctii musculoscheletale
15.47- 16.00 ALTERNATIVE DE TRATAMENT CONSERVATOR IN FRACTURILE
VERTEBRALE OSTEOPOROTICE Alina Totorean, 1Andreea Ni, 1Roxana Onofrei,
1
Radu Petroman-1UMF Victor Babe Timioara, 2Compartiment de Recuperare- Clinica II
Ortopedie Traumatologie Timioara
16.00-16.10 INDIRECT POSTERIOR REDUCTION BY LIGAMENTOTAXIS AFFECT
AND FIXATION OF TORACOLUMBAR BURST FRACTURES WITHOUT FUSION
Julian Popa - Orthopaedic Department County Emergency Hospital Timisoara - ROMANIA
16.10- 16.25 PERCUTANEOUS NUCLEOPLASTY IN THE TREATMENT OF
LUMBAR DISCAL PAIN OUR EXPERIENCE- Dorobat Bogdan, Rares Nechifor,
Tomescu Luminita, G. Iana- Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
16.25-16.35 ABORDAREA TERAPEUTICA A PATOLOGIEI DEGENERATIVE
LOMBARE - Dinu Vermesan, R. Prejbeanu, H. Haragus, C. Miu, F. Ramadani, I. Avram
Clinica de Ortopedie I Timisoara.
16.35-16.45 LONG TERM RESULTS OF USING A HOOK BASED IMPLANT WITH
PLATES FOR CORRECTION OF SPINAL DEFORMITIES.- Julian Popa, A.A.Laka**Orthopaedic Department County Emergency Hospital Timisoara, **RUDN Moscow, Russia
16.45-17.00 DISCUTII

SAMBATA 06 NOIEMBRIE 2010

AL III LEA SIMPOZION CHAPTER ROMAN ISMRM
MODERATORI: Prof. Ioan Codorean, Conf. Dr. Florin Birsasteanu, Prof. Dr J.
L. Gielen, Prof. Radu Manoliu
9.00- 9.20 ASPECTE IRM N PATOLOGIA DE TIP DEGENERATIV A COLOANEI
VERTEBRALE. COMPARATIE INTRE INSTALATIILE DE 1 SI DE 3 TESLA Conf.
Dr. Dragos Cuzino, Catalin Blaj, Ioan Codorean, Spitalul Universitar de Urgenta Militar
Central
9.20- 9.50 IRM IN PATOLOGIA MUSCULOTENDINOASA DE SUPRASOLICITARE
FIZICA Prof. Radu Manoliu- MRI Center - Amsterdam, Olanda.
9.50-10.30 MRI IN SPINAL BONE MARROW DISEASE Prof. Dr J. L. Gielen, P. Van
Dyck, F.M. Vanhoenacker, C. Venstermans., Antwerp University and University Hospital,
Belgium.
10.30-10.50 ROLUL EXPLORARII WHOLE-BODY IRM IN SCREENINGUL
AFECTIUNILOR COLOANEI VERTEBRALE Liliana Moisil Gheorghe - Universitatea
de Medicin si Farmacie Gr. T. Popa Iasi
10.50-11.20 PET/CT VERSUS IRM IN DIAGNOSTICUL METASTAZELOR
VERTEBRALE -Oreste Straciuc, Crenguta Oncu, Raluca Vlad, Lucian Unita, Universitatea
din Oradea, Centrul Pozitron Diagnosztika Oradea
SESIUNE VARIA MUSCULOSCHELETAL

MODERATORI: Prof. Dr. Magda Pascut, Conf. Dr Vladimir Ene, Conf. Dr.
Liliana Moisil Gheorghe
11.30-11.45ASPECTE IMAGISTICE IN PATOLOGIA TRAUMATICA A COLOANEI
VERTEBRALE Liliana Moisil Gheorghe - Universitatea de Medicin si Farmacie Gr. T.
Popa Iasi
11.45-12.00 LEZIUNI TRAUMATICE MUSCULARE ASPECTE IN IMAGISTICA
MAGNETICA DE 3T Sorin Ghiea1, E. M. Preda2, V. Ene1,3 -1 Centru Imagistic Signa Plus,
Bucuresti, 2 Institutul Clinic Fundeni, Bucuresti, 3 Spitalul de Urgenta Sf Ioan, Bucuresti
12.00-12.15 IRM- STUDIU IMAGISTIC AL MODIFICARILOR OSTEOARTICULARE
POSTCORTICOTERAPIE LA PACIENTII HEMATOLOGICI - Emi Marinela Preda,
Anca Filip-Flintoaca, Cristina Alexandra Nicolae, M. Grasu, Ioana Lupescu, Departamentul de
Radiologie si Imagistica Medicala al Institutului Clinic Fundeni
12.15-12.22 ASPECTUL IRM IN LIMFONUL BURKITT LOCALIZAT LA NIVELUL
COLOANEI VERTEBRALE Tehn. Carmen Cionca, (1,2) A. Orasan (1) , A. Hert (2) , T.
Guttman (2,3), D.Preda(1,2) -Sectia de imagistica medicala- Spitalul Clinic Judetean de Urgente
Cluj-Napoca, Clinica de imagistica medicala HIPERDIA Cluj-Napoca, Sectia de imagistica
medicala - Institutul de Oncologie Prof. Dr. I. Chiricuta Cluj- Napoca

12.22-12.30 APORTUL IMAGISTICII PRIN REZONANTA MAGNETICA DE 3T INTRUN CAZ DE RUPTURA DE TENDON AL EXTENSORULUI LUNG AL POLICELUI Sorin Ghiea1, E. M. Preda2 , M. Creteanu3 , V.Ene1,4 - 1 Centru Imagistic Signa Plus, Bucuresti, 2
Institutul Clinic Fundeni, Bucuresti, 3 Spitalul Universitar Bucuresti ,4 Spitalul de Urgenta Sf
Ioan, Bucuresti
12.30-12.40 AFECIUNILE COLOANEI VERTEBRALE DEPISTATE PRIN METOD
TERMOGRAFIC -Drd. Fizician Mihaela Amarandei1, I. Nicoar1, V. Grleanu21.
Universitatea Politehnic Timioara, 2. Clinica Grleanu i Sf. Mina Timioara
12.40-14.00 TEACHING CASES

12.40-12.50 CASE I Florin Birsasteanu
12.50-13.00 CASE II Dan Onet
13.00-13.10 CASE III Dan Malita
13.10-13.20 CASE IV Adrian Tutelca
13.20-13.50 CASE V - Prof. Radu Manoliu
14.00-14.30 FESTIVITATEA DE INCHIDERE
SESIUNE POSTERE
SESIUNEA I - COLOANA VERTEBRALA

1)ANATOMIC AND CLINICAL ASPECTS CONCERNING LOW BACK PAIN - Alina
iu - Department of Anatomy and Embryology, University of Medicine and Pharmacy Victor
Babes,
2)ASPECTE CLINICO-IMAGISTICE ALE SPONDILOZEI CERVICALE IN
INFECTIILE ORL - Elena Samfirescu , Rugescu-Samfirescu R. , Claudia Sandu , Lucia
Stoican , Alina Sisu , Codruta-Ileana Petrescu , Cebzan C. C. , Motoc A. , Universitatea de
Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara, Universitatea de Vest din Timisoara
3)SPONDILOZA CERVICALA SI INFLAMATIILE LARINGIENE - Elena Samfirescu ,
Rugescu-Samfirescu R. , Claudia Sandu , Lucia Stoican , Alina Sisu , Codruta-Ileana
Petrescu , Cebzan C. C. , Motoc A. ,Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes
din Timisoara, Universitatea de Vest din Timisoara
4)MODIFICRILE CURBURILOR FIZIOLOGICE ALE COLOANEI VERTEBRALE
LA COPII I ADOLESCENI N RAPORT CU DIVERSE POZIII VICIOASE 1.Sandu Claudia, 2.Stoican Lucia, 3.Samfirescu Elena, 4.Jebeleanu Diana, 5.Jebeleanu Laura,
6.Jebeleanu Sorin, 1,2,3 Asistent Universitar, Anatomie, UMF Victor Babe Timioara, 4,5,6
medic rezident
5)MODIFICRILE COLOANEI VERTEBRALE N DEFICIENELE VITAMINICE
LA COPILUL MIC - 1.Sandu Claudia, 2. Samfirescu Elena, 3. Stoican Lucia, 4. Jebereanu
Diana, 5.Jebereanu Laura, 6.Jebereanu Sorin, 1,2,3 Asistent Universitar, Anatomie, UMF
Victor Babe Timioara, 4,5,6 medic rezident

6)NOMENCLATURA SI CLASIFICAREA HERNIILOR DISCALE IN EVALUAREA
IRM - Dumitru M. Munteanu, R. Lesanu , R.L. Dumitru, Emi Preda , R. Capsa , Ioana
Gabriela Lupescu
7)ASPECTE IRM IN PATOLOGIA INFLAMATORIE DISCO-VERTEBRALA - RL Munteanu M., Lesanu R., Preda E., Lupescu I, Departamentul de Radiologie si Imagistica
Medicala, Insitutul Clinic Fundeni
8)RADIOIMAGISTICA DETERMINARILOR SECUNDARE VERTEBRALE - Cristian.
I. Mihalache, Emi Marinela Preda, Ioana Lupescu, Departamentul de Radiologie si Imagistica
Medicala Institutul Clinic Fundeni
9)TEHNICA VERTEBROPLASTIEI LA LIMITA DINTRE CHIRUGIE SI
RADIOLOGIE INTERVENTIONALA - R. Prejbeanu, D.Vermesan, B. Deleanu, D. Crisan,
M. Schmidt, H. Vermesan
10)INSTABILITATEA COLOANEI VERTEBRALE CERVICALE N ORTOPEDIA
PEDIATRIC DEPISTAT PRIN METOD TERMOGRAFIC - Drd. Fizician Mihaela
AMARANDEI1, Prof.dr.ing. Ioan NICOAR1, Dr. Viorica GRLEANU2, 1.Universitatea
POLITEHNIC Timioara, 2. Clinica Grleanu i Sf. Mina Timioara
11)SIRENOMELIA - ANOMALIE FETAL FOCAL A COLOANEI VERTEBRALE
-Stana L.G., Motoc A., iu A.M., Jianu A.M., elaru M., Ciobanu I., Hogea B. - Catedra I
Anatomie i Embriologie, Facultatea de Medicin, Universitatea de Medicin i Farmacie
Victor Babe din Timioara
SESIUNEA II - VARIA
1)HISTOPATHOLOGIC
AND
CLINICAL
ISSUES
CONCERNING
CHONDROSARCOMA - Andrei Motoc, Loredana Stana, Cebzan Cipran, Codruta Petrescu,
Bogdan Hogea, Cosmin Ilie, Roxana Folescu, Alina Sisu, Department of Anatomy and
Embryology, University of Medicine and Pharmacy Victor Babes, Timisoara
2)ANATOMIC ASPECTS CONCERNING THE SACRO-ILIAC JOINT LIGAMENTS Andrei Motoc, Ciprian Cebzan, Codruta Petrescu, Loredana Stana, Sorin Raducan, Adelina
Jianu, Mircea Selaru, Alina Sisu, Department of Anatomy and Embryology, University of
Medicine and Pharmacy Victor Babes, Timisoara
3)ANATOMICAL STUDY CONCERNING THE SAPHENOUS PERFORATING VEINSCodrua Petrescu, Ciprian Cebzan, Alina iu, Loredana Stana, Laura Vartolas, Marius
Niculescu, Andrei Motoc, Department of Anatomy and Embryology, University of Medicine
and Pharmacy Victor Babes
4)LEFT HIPERALGIC GONARTHROSIS A CASE REPORT - Alina iu, Codrua
Petrescu, Ciprian Cebzan, Laura Vartola, Samfirescu Elena, Stana Loredana, Gheorghe Stancu,
Motoc Andrei, Department of Anatomy and Embryology, University of Medicine and
Pharmacy Victor Babes,
5)URIC ACID METABOLISM IN GOUT - Codrua Petrescu , Alina iu, Ciprian Cebzan ,
Laura Vartolas, Elena Samfirescu, Gheorghe Stancu, Loredana Stana, Andrei Motoc ,
Department of Anatomy and Embryology, University of Medicine and Pharmacy Victor
Babes, Timisoara
6)ANATOMIC AND CLINICAL ISSUES CONCERNING CHONDROMALACIA
PATELLAE - Alina iu, Ciprian Cebzan, Codrua Petrescu, Marius Niculescu, Elena
Samfirescu, Loredana Stana, Laura Vartolas, Andrei Motoc, Department of Anatomy and
Embryology, University of Medicine and Pharmacy Victor Babes, Timisoara

7)SINDROM DE ENTRAPMENT AL ARTEREI POPLITEE - PREZENTARE DE CAZ 1
Sorin Ghiea, 2Emi Marinela Preda, 1,3Vladimir Ene, 1 Centrul Imagistic Signa Plus, Bucuresti, 2
Institutul Clinic Bucuresti, 3 Spitalul de Urgenta Sf Ioan, Bucuresti
8)BOALA OSGOOD SHLATTER SI SINDROMUL SINDING-LARSEN-JOHANSSON
CAUZE DE DURERE INFRAPATELARA LA SPORTIVI - Irina Bacanu1, Emi Preda1,
S.Ghiea2, Ioana Lupescu1, 1Departamentul de Radiologie si Imagistica Medicala Institutul
Clinic Fundeni, 2Signa Plus - Centru De Cercetare si Diagnostic in Imagistica Medicala
9)FABELLA : IMPORTANTA RADIOLOGICA, ASPECTE IMAGISTICE NORMALE
SI MODIFICARI PATOLOGICE - Osama Alnuaimi, C. I. Mihalache, Emi Marinela Preda,
Cristina Alexandra Nicolae, Ioana Lupescu, Departamentul de Radiologie si Imagistica
Medicala Institutul Clinic Fundeni
10)STUDIUL ELEMENTELOR DERMATOGLIFICE DE DIAGNOSTIC IN BOALA
DOWN - Lucia Stoican 1, Elena Samfirescu 2, Claudia Sandu 3, Universitatea de Medicin i
Farmacie Timioara - 1, 2, 3, Asistent universitar Departamentul de Anatomie i Embriologie
11)AFECTAREA VASCULAR N FRACTURILE CALCANEENE - Lucia Stoican 1,
Elena Samfirescu 2, Claudia Sandu 3, Universitatea de Medicina i Farmacie Timioara - 1, 2,
3, Asistent universitar Departamentul de Anatomie i Embriologie
12)ABDOMINAL BRANCHES OF VAGUS NERVE, MORPHOLOGICAL STUDY Stana LG, Motoc A, Sisu AM, Cebzan C, Petrescu CI, Rducan S, Daescu E - Catedra I
Anatomie i Embriologie, Facultatea de Medicin, Universitatea de Medicin i Farmacie
Victor Babe din Timioara
REZUMATELE LUCRARILOR
VINERI 05.11.2010
SESIUNEA I: ANATOMIA. BIOMECANICA SI TEHNICA DE EXAMINARE A
COLOANEI VERTEBRALE
9.00-9.20 COLOANA VERTEBRALA: RAPPEL ANATOMIC
Dr. Carmen Camelia Haivas, Catedra de Anatomie i Embriologie, UMF Victor
Babe Timioara, Stud. Denise Haivas, anul IV MG,, Stud. Dan Costachescu anul
VI MG, Stud Laura Petruti anul V MG, Stud Bogdan Birsasteanu anul II MG,
Stud. Kumar Nishant Tiwari anul IV MG - UMF Victor Babe, Timioara
Lucrarea prezint noiuni de anatomie referitoare la coloana vertebral, respectiv
caracterele generale i regionale ale vertebrelor, discurile i ligamentele intervertebrale, gaura
vertebral i coninutul ei, fascia toracodorsal, muchii profunzi (intrinseci) ai spatelui:
spenius al capului i al gtului, sacrospinal, semispinal, multifizi, rotatori, interspinali,
intertransversari, muchii i fasciile regiunii iliace, elementele vasculo-nervoase, noiuni de
biomecanic, precum i cteva date de patologie a regiunii.
Cuvinte cheie: coloan vertebral, discuri, ligamente intervertebrale, spenius,
semispinal, multifizi, rotatori.

9.20-9.40 ANATOMIA FUNCTIONALA A COLOANEI VERTEBRALE

Prof. Dr. Constantin Zaharia1, Ana Magdalena Bratu2, V.Efimov1
1.Clinica Radiologie Imagistica Medicala Coltea
2.Centrul de Diagnostic Imagistic Hiperdia
Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale inseamna interpretarea
radioclinica a imaginilor, fiind absolut necesara cunoasterea unor notiuni de anatomie si mai
ales de anatomie functionala a regiunii.
Coloana vertebrala are o biomecanica independenta pe anumite segmente, dar
actioneaza ca un ansamblu unitar, in functie de rolul ei in statica si dinamica.
Lucrarea face o sinteza a anatomiei coloanei vertebrale cu accente pe interrelatia dintre
elementul anatomic si rolul lui in biomecanica segmentului.
9.40-10.00 EVALUAREA I TERAPIA COMPLEX A SCOLIOZELOR

SECUNDARE DIN AFECIUNILE REUMATISMALE INFLAMATORII
Prof. Dr. Dan Neme, Asist. Univ. Dr. Daniel Popa
Universitatea de Medicin i Farmacie Victor Babe Timioara;
Spitalul Clinic Municipal de Urgen Timioara, Secia Clinic Recuperare
Medical i Reumatologie
O patologie cu incidenta crescanda in zilele noastre o reprezinta afectiunile
reumatismale inflamatorii cu implicaii economice importante afectnd precoce capacitatea
funcional i de munc, avnd carater handicapant-invalidant.
Majoritatea studiilor din literatura de specialitate cu privire la reumatismele
inflamatorii se refer la imunologia, etiopatogenia, sau terapia farmacologic a acestor
afeciuni i nu exist suficiente date privind deviatiile axiale vertebrale secundare din cadrul
acestor boli.
Desi procesul inflamator nu este localizat la nivelul articulatiilor coloanei vertebrale
(exceptand spondilartropatiile seronegative) totusi deviatiile axiale vertebrale secundare acestor
afectiuni au o incidenta crescuta. Dupa unii autori aproximativ 20 25% din pacientii cu
afectiuni reumatismale autoimune dezvolta deviatii axiale vertebrale secundare. Pozitiile
antalgice vicioase, scaderea tonusului muscular, sedentarismul datorate afectarii articulatiilor
atinse de procesul inflamator contribuie la dezvoltarea deviatiilor axiale. De mentionat ca
evolutia naturala a spondilitei anchilozante este spre cifoza rigida, fixa cu anchiloza
articulatiilor coloanei vertebrale. Osteoporoza secundara acestor boli are un rol important in
aparitia cifozei si scoliozei. Corticoterapia utilizata in terapia bolilor reumatismale autoimune
creste riscul acestor bolnavi de a dezvolta osteoporoza secundare si implicit al aparitiei
deviatiilor axiale vertebrale.
Complicatiile deviatiilor axiale vertebrale (durerea, disfunctia respiratorie si cardiaca,
compresiunea radacinilor nervilor spinali aparute ca urmare a modificarilor grilajului costal si
diametrelor toracelui, rotatiei corpilor vertebrali) contribuie la scaderea calitatii vietii acestor
pacienti.
In prezentare vom descrie experienta noastra in aceasta problema precum si o metoda
noua, neinvaziva de investigatie a coloanei vertebrale (scanarea geometrica folosind
ultrasunetele cu ajutorul aparatului Zebris Gmbh).

Lucrarea, efectuata in colaborare intre Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala
COLTEA si Centrul de Imagistica HIPERDIA COLENTINA, prezinta date generale de
epidemiologie si sintetizeaza semiologia radiologica conventionala, de tomografie
computerizata si IRM, accentuand pe avantajele si mai ales pe limitele fiecarei metode de
examinare.
Se creeaza astfel posibilitatea realizarii unui algoritm fiabil, atat diagnostic cat si
economic de explorare radioimagistica in cazul tuberculozei cu localizare vertebrala.
10.10-10.20 TEHNICA EXAMINARII RM A COLOANEI VERTEBRALE

Mircea Stanciu, D. Bejenaru, A. Tutelca, F. Birsasteanu, S. Dunarintu, D. Onet
Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM Timisoara
Examinarea IRM a coloanei permite afirmarea sau infirmarea diagnosticului
suspicionat clinic.
Prin examinarea IRM se pot pune in evidenta diferitele patologii ce apar la nivelul
coloanei vertebrale, cum ar fi: degenerarile disco-vertebrale, tumorile si traumatismele osoase,
patologia maduvei spinale si a tesuturilor moi paravertebrale.
S-a folosit un aparat GE HDe 1,5 T si antena CTL 8 canale, dedicata examinarii coloanei
vertebrale.
Aspecte particulare examinarii:
- FOV 22 24 pentru secventele axiale
- FOV 26 28 pentru secventele sagitale cervicale
- FOV 38 40 pentru secventele sagitale si coronale toracale
- FOV 34 36 pentru secventele sagitale si coronale lombare
- Grosime SLICE 4 mm si spatiu de 1 mm
- Incidente: axial, coronal si sagital
- Secvente folosite: Sag T2 FSE +/- FATSAT, Sag T1 FSE, Ax T2 FrFSE, Cor STIR
- Nativ sau cu SDC
10.20-10.40 ALGORITM DE INTERPRETARE RM A COLOANEI

VERTEBRALE
Sorin Motoi, S Cerbu, D. Onet, F. Birsasteanu, S. Dunarintu, A. Tutelca
Lucrarea prezinta dinamica abordarii imagistice in patologia coloanei pentru a prezenta
elementele patologice in vederea managementului tratamentului conservator sau chirurgical.
Tema lucrarii este durerea de coloana la orice nivel care implica toate particularitatile
clinice pe o paleta larga de patologie.
Scopul lucrarii este de a prezenta din punct de vedere utilitar, logistic si complet
elementele cheie in interpretarea imagisticii de coloana vertebrala in patologia degenerativa,
traumatica, infectioasa si tumorala.

SESIUNEA II: PATOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE
11.00-11.30 IMAGISTICA COLOANEI VERTEBRALE IN SPONDILITA

ANKILOPOETICA ROLUL TEHNICILOR IMAGISTICE
Prof. Radu Manoliu
MRI Centrum si Vrije Universiteit medical center Amsterdam, Olanda
Radiografia conventionala (RC), tomografia computerizata (CT) si imagistica prin
rezonanta magnetica (IRM) ofera informatii relevante pentru diagnosticul si evaluarea
incarcaturii lezionale in spondilita anchilozanta (SA) si deasemenea in urmarirea variatiilor de
activitate ale procesului inflamator sub influenta tratamentului biologic.
Radiografia conventionala evidentiaza eroziile lamelei osoase subcondrale,
osteoscleroza reactiva, calcificarile ligamentare si ale entezelor, existenta si avansul osificarilor
ligamentare, formarea sindesmofitelor si gradul de anchilozare. Radiografia conventionala nu
vizualizeaza insa inflamatia tesuturilor moi si edemul inflamator sau reactiv al maduvei osoase.
Tomografia computerizata este superioara radiografiei conventionale pentru detectia
eroziilor osoase, in special ale articulatiilor intervertebrale si costovertebrale. In special
articulatiile costovertebrale sunt practic de neinterpretat pe radiografiile conventionale din
cauza multiplelor suprapuneri osoase. Din nefericire pana acum nu au aparut in literatura decat
foarte putine studii asupra posibilitatilor tomografiei computerizate si aproape deloc asupra
detectiei focarelor inflamatorii active extraosoase.
IRM ofera o gama intreaga de informatii suplimentare asupra inflamatiei extraosoase
localizata in ligament, capsula, sinoviala si in plus evidentiaza edemul maduvei osoase in
zonele de inflamatie activa. IRM pune deasemenea in evidenta si procesul de transformare
grasa si scleroza maduvei osoase dupa ce procesul inflamator acut intra in remisie.
IRM vizualizeaza hiperemia inflamatorie datorita concentratiei crescute a substantei de
contrast.
IRM nu poate insa inlocui complect radiografiile conventionale pentru ca nu este
suficient de senzitiva pentru eroziile fine ale lamelei osoase subcondrale si pentru calcificarile
din tesuturile moi.
In aceasta comunicare sunt prezentate caracteristicile acestei boli pe baza tehnicilor
imagistice curente, subliniind aportul specific al diferitelor modalitati imagistice.
11.30-11.45 HERNIA DE DISC probleme vechi- solutii de diagnostic noi

Conf. Dr. Florin Birsasteanu, B. Birsasteanu, D. Costachescu, L. Petruti, S.
Dunarintu, A.Tutelc, D. Onet, S. Motoi, D. Bejenaru, M. Stanciu - Clinica de
Radiologie si Imagistica Medicala - Departamentul IRM - Timisoara.
Hernia de disc apare ca o mas anterioar sau anterolateral extradurala intrarahidiana,
care amprenteaz sau comprim rdcinile nervoase sau maduva.
Studiul RM trebuie s includ:
T1 sagital
T2 sagital
Seciuni axiale subiri T2 de 3-4 mm (necesare pentru a ilustra lateralizarea

discului herniat i extensia n gaura de conjugare)
10

Semnele RM de hernie de disc sunt: protruzia focala discala, stergerea grasimii

epidural, amprentarea sacului tecal, amputarea radacinii nervoase.
Examenul RM este superior CT in evidentierea fragmentelor libere, a integritatii sau
rupturii ligamentului longitudinal posterior.
Un aspect disputat este terminologia utilizat pentru descrierea diverselor condiii
degenerative ale discului.
Disc normal - semnal de intensitate normal, nlime, contur i arhitectur intern a

discului normala.
Bombare (debord) - extensie simetric circumferenial a discului n afara

interspaiului
Protruzie - extensie focal, asimetric a discului dincolo de interspaiu

(subligamentara)
Extruzie -extensie extrem a discului n afara interspaiului (transligamentara)
Sechestrarea este un tip specific de extruzie, in care exista un fragment discal

desprins, migrat.
Hernia de disc protruzie ce implica ruperea inelului fibros.

Examenul IRM permite aprecieri complete asupra herniei si raporturilor sale:
topografia: mediana, paramediana, laterala, foraminala sau extraforaminala
raportul herniei cu sacul dural si radacina afectata
volumul si marimea herniei
stabilirea traiectului herniar ascendent sau descendent
raportul herniei cu ligamentul vertebral comun posterior (hernie sub sau
transligamentara)
integritatea ligamentului intervertebral posterior: continuitate pastrata (hernii
subligamentare) sau intrerupt (hernii transligamentare, hernii excluse).
migrarea unui fragment discal
Aparatele IRM dedicate care permit examinarea in decubit dorsal si ortostatism
cresc gradul evidentierii herniilor discale in special a celor dinamice care se reduc in
decubit si apar evidente in examinarea in pozitie ortostatica.
11.45-12.00 COMPLICATIILE HERNIEI DE DISC OPERATE

Sorin Motoi, S Cerbu, D. Onet, F. Birsasteanu, S. Dunarintu, A. Tutelca
Lucrarea abordeaza complicatiile herniei de disc operate, complicatii care se impart in
complicatii imediate cum ar fii hematomul de parti moi si complicatii mai tardive: falsa
recidiva a herniei de disc operata, recidiva herniara, arahnoidita fibroasa postoperatorie si
fibroza epidurala postoperatorie complicatii care pun in dificultate strategia de recuperare.
Modificarile postoperatorii se intrica de cele mai multe ori si creeaza uneori probleme
de diagnostic diferential mai ales in complicatiile tardive. Un diagnostic corect presupune
abordarea sistematica a zonei modificate postoperator pentru a creea o imagine cat mai
completa asupra patologiei reziduale, patologie care trebuie integrata clinico-imagistic.
11

12.00-12.15 EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA

VERTEBRALA
Ana Magdalena Bratu2, C.Zaharia1, V.Efimov1,
1.Clinica Radiologie Imagistica Medicala Coltea,
2.Centrul de Diagnostic Imagistic Hiperdia
IN
TUBERCULOZA
Tuberculoza, cauzata de Mycobacterium tuberculosis, ramane inca o problema de

sanatate atat in Europa cat si in tara noastra, fiind constatate cazuri de imbolnavire din ce in ce
mai dese , dar si din ce in ce mai complicate in ultimii ani.
Reprezentand aproximativ 50% din localizarile osteoarticulare, tuberculoza vertebrala
poate evolua fie ca spondilita dar mai ales ca spondilodiscita, complicatiile neurologice fiind
raportate intre 10 43% din cazuri in raport cu arealul geografic.
12.15-12.30 TBC VERTEBRAL - FORMELE RADIO-IMAGISTICE SI

PREZENTARI DE CAZ
Adrian Tutelca, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu
Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM Timisoara
Localizarea vertebrala a infectiei tuberculoase, in peste 50% din cazurile de tuberculoza
osoasa, precum si complicatiile vertebro-medulare redutabile fac ca diagnosticul precoce si
catalogarea in diversele forme clinico-imagistice, sa aiba o importanta deosebita.
IRM este metoda de electie in diagnosticul tuberculozei vertebrale deoarece permite
atat un diagnostic incipient, cat si evidentierea formelor particulare si a complicatiilor.
Lucrarea de fata incearca o trecere in revista a formelor de manifestare a tuberculozei
vertebrale asociind prezentarea unor cazuri clinice intilnite in clinica noastra.
12.30-12.45 DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL STENOZEI SPINALE

Simona Dunarintu, F. Birsasteanu, D. Onet, A. Tutelca, S. Motoi, D. Malita, M.
Mogoseanu, M. Pascut, D. Bejenaru - Clinica de Radiologie si Imagistica
Medicala- Departamentul IRM - Timisoara
Stenoza spinala stenoza canalului vertebral sinonim "canalul ingust", este o entitate
clinica distincta, consecinta a diminuarii diametrelor canalului spinal, a recesurilor laterale si a
foramenelor radiculare, congenitala sau dobandita, care genereaza o simptomatologie
pluriradiculara, prin compresiunea neurala directa, precum si prin afectarea vascularizatiei
conului medular si a cozii de cal.
Stenoza rahidiana degenerativ poate fi produs de: protruzia posterioar a materialului
discal, osteofite, hipertrofia ligamentului galben, modificrile degenerative apofizare i uncale,
osificarea si calcificarea ligamentului longitudinal posterior.
Valorile sub 15 mm ale diametrului antero-posterior indica stenoza canalului spinal
(congenitala sau dobandita), sub 10 mm stenoza este severa, iar o distanta interpediculara sub
15 mm este sugestiva pentru stenoza.
12

Clasificarea in functie de localizare: stenoza centrala, stenoza recesului lateral,

stenoza foraminala; dupa gradul stenozei: usoara, moderata, severa; dupa nivelul afectat:
cervicala, toracala, lombara; dupa nivelele afectate: nivel unic, etajata.
Investigatiile radio-imagistice:
Examenul radiologic conventional -fata si profil: micsorarea diametrului anteroposterior, pediculii vertebrali scurti, hipertrofia articularelor, ingustarea gaurilor de conjugare,
prezenta spondilolistezisului.
Mielografia clasica a fost inlocuita in ultima perioada de investigatia mielo-RM.
Examenul CT permite precizeaza dimensiunea antero-posterioara a canalului vertebral,
precum si amploarea diferitelor componente care genereaza stenoza: degenerative (hipertrofia
ligamentelor galbene si a proceselor articulare, chisturi articulare posterioare, protruzii si hernii
discale), constitutionale (pediculi scurti, lame scurte si verticalizate).
Mieloscanerul permite efectuarea masuratorilor suprafetei de sectiune a conului dural
opacifiat. Astfel, o suprafata de sectiune a conului dural, opacifiata de substanta de contrast sub
80 mm2, corespunde unei reduceri sub 50% a suprafetei normale, in raport cu sectiunile
normale supra- si subiacente
Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) permite pe sectiunile sagitale evaluarea
extensiei pe inaltime a bolii, compresiunea duro-radiculara; pe sectiunile parasagitale, prin
gaurile de conjugare, permite aprecierea stenozelor laterale si evidentierea disparitiei
hipersemnalului adipos periradicular in T1. Hipertrofia osoasa se exprima prin semnal
hipointens in T1 si T2, iar ligamentul galben hipertrofiat are semnal intermediar. Folosirea
substantei de contrast paramagnetice (Gadolinium) are avantajul de a demonstra priza de
contrast intratecala la nivelul stenozei, expresie a stazei venoase, prin compresiunea de lunga
durata.
IRM dinamic are un rol deosebit in diagnosticul stenozelor cervicale, stenoza fiind
accentuata in hiperextensie si diminuata in hiperflexie. Rolul IRM dinamic este de a depista
stenozele semnificative in hiperextensie, slab sau nevizualizate in pozitie neutra.
Aparatele IRM dedicate care permit examinarea in decubit dorsal si ortostatism cresc
gradul evidentierii stenozelor lombare si gradul evidentierii anterolistezisului in examinarea in
pozitie verticala.
Concluzie: Examinarile imagistice moderne (CT si IRM) permit diagnosticarea facila a
stenozei spinale, aprecierea fiind facuta adesea pe baza aprecierii subiective sau concret pe baza
diverselor masuratori.
12.45-13.10 EVALUAREA IRM A LEZIUNILOR COMPRESIVE MEDULARE

CU LOCALIZARE IN COMPARTIMENTUL EXTRA SI SUBDURAL
Prof. Ioan Codorean, I. Bogdan Codorean*, F. Naftanaila, D. Cuzino, I. Rizea
Clinica de Radiologie - Imagistica Medicala, Clinica de Ortopedie
Traumatologie*
Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central Carol Davila, Bucuresti
SCOP: Prezentarea performantelor diagnostice ale imagisticii prin RM (IRM) in
detectia si caracterizarea leziunilor dezvoltate in compartimentele extra si subdurale ce induc
compresia la diferite nivele a cordonului medular precum si de a descrie caracteristicele
semiologice in raport cu etiologia substratului patologic
MATERIAL SI METODA: Lucrarea reprezinta un studiu retrospectiv a investigatiilor
IRM efectuate in clinica noastra in perioada ianuarie 2005 septembrie 2010 si in Centrul
13

clinic Remedis (aprile-septembrie 2010). Pacientii au fost investigati cu un echipament

Siemens Magnetom Harmony 1.0T , respectiv Philips Achiva 3,0T.
Examinare pacientilor cu sindrom compresiv medular s-a efectuat dupa un protocol
cuprinzand secvente ponderate T1, T2, STIR, T1 FS postcontrast. S-au realizat sectiuni sagitale
interesand tot canalul rahidian si secvente axiale T1 FS postcontrast, centrate pe leziunea
compresiva. Pentru detectia si caracterizarea leziunilor intradurale extramedulare s-au utilizat
si achizitii in plan frontal.
Studiu cuprinde un lot de 19747 pacienti cu varste cuprinse inte 17 si 82 de ani la care
s-a efectuat examinarea IRM a coloanei vertebrale pentru detectia unei leziuni responsabile
de dureri vertebrale asociate cu semne clinice de sindrom compresiv radicular si/sau medular.
REZULTATE: Din totalul de 19747 de examinari IRM, s-au identificat urmatoarele
entitati patologice compresive medular cu localizare in compartimentul extradural 737 (37%)
si respectiv 267 (13,5%) in compartimentul subdural
Sunt prezentate statistic spectrul etiologic a leziunilor identificate in fiecare
compartiment, substratul patologic, tumoral primar sau secundar, infectios, traumatic sau
degenerativ, caracterizarea IRM nativa si postcontrast precum si localizarea la nivelul
segmentelor vertebrale. Sunt prezentate cazuri clince selectate din cazuistica clinicii noastre.
CONCLUZII: IRM este investigatia de electie in identificarea leziunilor compresive
medular, evidentiaza cu precizie localizarea, forma si extensia acestora, apreciaza efectele
asupra tesuturilor si structurilor invecinate, si uneori permite diagnosticul naturii tumorale. IRM
permite deasemenea alegerea celei mai bune atitudini terapautice, cum ar fi tipul de interventie
chirurgicala.
13.10-13.30 EVALUAREA IRM A LEZIUNILOR INTRAMEDULARE

Conf. Dr. Florin Birsasteanu B. Birsasteanu, D. Costachescu, L. Petruti, S. Dunarintu,
A.Tutelc, D. Onet, S. Motoi, D. Bejenaru, M. Stanciu - Departamentul IRM - Timisoara
Cele mai frecvente tumori intramedulare sunt reprezentate de: astrocitom, ependimom,
hemangioblastom.
Tumorile intramedulare mai putin frecvente sunt: oligodendrogliomul, gangliocitomul,
limfomul, metastazele, lipomul, cavernomul, schwanomul.
Diagnosticul diferential al largirilor nontumorale ale canalului spinal includ:
MAV, fistulele durale, cavernoame
Leziuni inflamatorii si abcese: abces, chist hidatic al canalului spinal, tuberculom,
sarcoidoza
Mielita transversa, scleroza multipla, encefalopatia acuta diseminata, leziunile
ischemice acute, encefalomielita paraneoplazica
Leziunile traumatice acute
Hidrosiringomielia
IRM permite precizarea urmatoarelor elemente:
topografia i extensia leziunii : tumori centro-medulare, excentrice, exofitice
(tangente)
semnalul RMN al tumorii - toate ponderaiile i secvenele sunt necesare (minim o
ponderaie T1 i o ponderaie T2)
vasele peritumorale - vizibile dac au flux rapid
componenta parenchimatoas - i crete semnalul dup contrast
componenta grsoas - semnal spontan crescut, se anuleaz in FLAIR
calcificrile - sunt suspectate n T2, nu pot fi difereniate de depozitele hemoragice
14

chiste intratumorale - semnal sczut n T1 i hipersemnal n T2; secvene FLAIR pentru
coninutul acestuia
chiste satelite - in FLAIR au semnal aproape identic cu LCR
caviti hidrosiringomielinice - semnal identic cu LCR-ul n toate secvenele (n
FLAIR au semnal sczut)
edemul perilezional - semnal sczut n T1 i crescut n T2
Concluzii:
Diagnosticul precoce are un rol important n evaluarea leziunii compartimentului
medular au un impact determinant asupra terapiei i prognosticului pacientului.
IRM este metoda de prim intenie n suspiciunile clinice de compresiune medular.
Analiza sistematic a imaginilor RMN ofer argumente clare pentru orientarea
diagnosticului lezional .
SESIUNEA III: TRAUMATISME, TRATAMENTUL DE RECUPERARE SI

CHIRURGICAL AL COLOANEI VERTEBRALE
15.00-15.10
LOMBALGIA
IDENTIFICARE,
SEMNIFICATIE
SI
MANAGEMENT RED FLAGS
Iulia Dragoi- FKT, Specialist terapie manuala si recuperare disfunctii
musculoscheletale.
Identificarea corecta a lombalgiei indica tipul abordarii acestei patologii, previne
costurile inutile cu privire la investigatii si tratamente ineficiente si permite excluderea unor
semne de patologii grave ce se pot asocia lombalgiei.
Identificarea Red Flags este primordiala in tratarea pacientului cu lombalgie si necesita
abordare interdisciplinara de urgenta atunci cand sunt prezente si confirmate.
O semnificatie deosebita in lombalgie, o are alegerea corecta a tipului de investigatie
paraclinica optima fiecarui pacient in parte.
Sindrom Cauda Equina: Identificarea sindromului de coada de cal este esentiala in
cazul lombalgiei si necesita asistenta si interventie medicala de urgenta.
Astfel Ghidul de triere a pacientilor cu sindrom de Cauda Equinaeste necesar
monitorizarii si clasarii corecte a pacientului in functie de simptomele acestuia, in categorii
separate cu privire la urgenta interventiei medicale.
Diagnostic diferential in lombalgie si factorii cauzatori ai durerii.
15.10-15.25 CLASIFICAREA FRACTURILOR COLOANEI CERVICALE scurt review

Ana-Maria Maxim, D. Negoescu, M. Mogoseanu, M. Pascut, D. Malita, I. Avram,
A. Feiler, F. Birsasteanu, D. V. Poenaru
Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala Timisoara
Leziunile traumatice ale coloanei cervicale pot fi clasificate n funcie de mecanismul
lor de producere: flexie, flexie-rotaie, extensie, extensie-rotaie, compresiune vertical, flexie
15

lateral i mecanisme speciale implicate n fracturile procesului odontoid i
dislocaiile atlanto-axiale. De asemenea, exist leziuni produse de un singur vector de for
dominant, precum i leziuni complexe produse de mai muli vectori dominani.
Fracturile coloanei cervicale pot fi clasificate i n funcie de localizare: leziuni ale
segmentelor superioare (leziuni traumatice ale bazei de craniu condilii occipitali sau C0 i
cele de la nivel C1, C2) i leziuni traumatice ale segmentelor cervicale inferioare subaxiale
(traumatismele de la nivel C3 la C7).
O alt ncadrare a leziunilor traumatice cu localizare cervical se refer la clasificarea
lor n stabile i instabile. n aprecierea stabilitii coloanei vertebrale intervine teoria celor trei
piloni de stabilitate a lui Denis, precum i teoria celor doi piloni de stabilitate a lui Magerl, care
a iniiat o schem de clasificare a leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale toraco-lombare,
ulterior extins i la nivel cervical, subaxial i a stat la baza clasificrii AO a leziunilor spinale
clasificare de mare utilitate i aplicabilitate n practica de azi.
15.25-15.40 ALEGEREA METODEI DE TRATAMENT IN FRACTURILE

CERVICALE ALE SEGMENTULUI AXIAL C1-C2
Dr. Negoescu Dan, Dr. Angelescu Marcel, Dr. Popa Iulian, Prof Dr Poenaru Dan
Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara
Sunt examinate cazurile de fracturi C1-C2 in contextul pacientilor internati in
Compartimentul Politraumatologie Casa Austria in ultimii 6 ani (2004-2009). Din totalul de 60
de cazuri 16 (26.6%) au fost tratati chirurgical, 10 prin abord anterior cu fuziune si fixare C2C3, 3 cazuri prin fixare directa a odontoidei cu suruburi, 3 cazuri prin abord posterior
transpedicular C1-C2. In 44 cazuri (73.3%) tratamentul a fost conservator cu imobilizare in
vesta cu halou.
Consideram tratamentul chirurgical a fi superior celui conservator, rata incidetelor fiind
redusa.
Tratamentul conservator este rezervat cazurilor complexe care fac imposibila
interventia chirurgicala din punct de vedere al starii generale a pacientul precum si al
complexitatii lezionale.
Cuvinte cheie: fracturile cervicale axiale, C1-C2, tehnica harms, surub odontoida.
15.40-15.47 COLOANA CERVICALA-WHIPLASH-TRAUMATISMUL PRIN

HIPEREXTENSIE-HIPERFLEXIE (LOVITURA DE BICI)
Iulia Dragoi- FKT, Specialist terapie manuala si recuperare disfunctii
musculoscheletale
Termenul deWHIPLASH a fost introdus in 1928 in SUA si defineste efectele unor
forte externe bruste de acceleratie-deceleratie la nivelul coloanei cervicale si trunchiului
superior.
Aceasta patologie ramane o enigma printre afectiunile musculoscheletale datorita
prezentei simptomelor caracterizate prin durere si suferinta in absenta unor studii imagiste
pozitive si a semnelor clinice focale.
Semne clinice si sursa simptomelor.
Interventie terapeutica si Outcome.
16

15.47-16.00 ALTERNATIVE DE TRATAMENT CONSERVATOR IN

FRACTURILE VERTEBRALE OSTEOPOROTICE
1,2
Alina Totorean, 1Andreea Ni, 1Roxana Onofrei, 1Radu Petroman
1
UMF Victor Babe Timioara, 2Compartiment de Recuperare- Clinica II
Ortopedie Traumatologie Timioara
Introducere. Osteoporoza este o boal sistemic ce afecteaz calitatea osului, avnd
uneori consecine dramatice prin riscul de fractur.
Scopul lucrarii. Evaluarea clinico-funcional a pacienilor cu fracturi vertebrale
osteoporotice care au urmat un program de terapie fizicalkinetic asociat cu terapie
medicamentoas.
Material si metod. Au fost luai n studiu un numr de 32 de pacieni de sex feminin,
cu vrsta cuprins ntre 62 i 80 de de ani (vrsta medie 72,8 ani), diagnosticai cu fracturi
vertebrale osteoporotice pe o perioad de 5 ani (2005-2009). Protocolul terapeutic a cuprins
terapie fizicalkinetic adaptat (inclusiv ortezarea toraco-lombar), asociat unor scheme
terapeutice medicamentoase individualizate, constnd din antiresorbtive, calciu+ D3 i
analgezice. Evaluarea s-a fcut prin Chestionarul de Calitate a Vieii Qualeffo-41, aplicat la
iniierea tratamentului, dup cura de fizioterapie (14 edine) i la un control ulterior ( la 6
luni/1 an).
Rezultate: La evaluarea iniial s-au inregistrat scoruri cuprinse ntre 48 i 87 (un scor
mediu de 65.8) semnificnd aprecierea unei caliti de via deficitar i a unei funcionaliti
reduse. Dup tratamentul fizicalkinetic aplicat, scorurile s-au mbuntit ca valoare medie (83),
dei pacientele cu o apreciere redus la primul chestionar au meninut valori similare i dup
terapie. La cea de a treia evaluare scorurile au sczut fa de evaluarea postterapie, o medie de
75.37, dar s-au meninut peste cele de la evaluarea iniial. Rezultate mai bune au prezentat la 6
luni/1 an, pacientele care au purtat orteze de susinere toraco lombare i au continuat
tratamentul medicamentos asociat unui program de kinetoterapie.
Concluzii: Tratamentul conservator (fizicalkinetic i farmacologic) n fracturile
vertebrale are un impact pozitiv asupra calitii vieii, rmnnd o alternativ a tratamentului
chirurgical (vertebro- sau kifoplastie).
Cuvinte cheie: fracturi vertebrale, osteoporoz, tratament conservator.
16.00-16.10 INDIRECT POSTERIOR REDUCTION BY LIGAMENTOTAXIS

AFFECT AND FIXATION OF TORACOLUMBAR BURST FRACTURES
WITHOUT FUSION
Julian POPA
2nd Orthopaedic Department County Emergency Hospital Timisoara ROMANIA
Abstract : This article presents an evaluation of indirect, posterior reduction and
fixation of thoracolumbar burst fractures.
A prospective study of 25 patients with thoracolumbar burst fractures who underwent
C-arm machine-guided posterior indirect reduction and fixation with a new hook based implant
without fusion is described. No laminotomies were performed. All patients had a mean followup of 30.4 months. At postoperative review, the average anterior and posterior vertebral heights
were corrected from 57.9% to 99.0% and 89.0% to 99.0%, respectively. The Cobb angle was
corrected from 18.4 to 0.17. The canal compromise ratio was improved from 35.2% to 8.6%.
In all 25 cases, neurological status was intact at last follow-up.
17

Fluoroscopy guidance is an effective method to accomplish indirect reduction and
fixation. Reduction was confirmed on lateral fluoroscopic views by looking for a one-line
sign, which is the reconstitution of the posterior border of the vertebral body.
16.10- 16-25 PERCUTANEOUS NUCLEOPLASTY IN THE TREATMENT OF

LUMBAR DISCAL PAIN OUR EXPERIENCE
Dorobat Bogdan, Rares Nechifor, Tomescu Luminita, G. Iana
Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
AIMS: Nucleoplasty is a minimal invasive method of disc decompression with
important atvantages as compared to surgical methods such as: minimal tissue trauma, only
local anesthesia, short duration of procedure, faster recovery time, Until now only few technical
methods are available to perform nucleoplasty and all have the same goal: to reduce the volume
of nucleus pulpous and to decompress the nervous roots. The aim of our study was to centralize
the benefits and the side effect of the association of two types of nucleoplasty: mechanical
nucleoplasty using the Decompressor and nucleoplasty using discectomy with oxygen ozone
gas mixture (min. 48% O3).
METHODS: A 36 months (September 2007-September 2010).
Clinical study was started in the Emergency Universitary Hospital Bucharest. The study
included 450 patients presenting lumbar pathology. The inclusion criteria were: persistent
radicular pain with or without back pain, persistence of the leg pain, failure of conservative
therapy. MRI showing herniation less then 6 mm and preservation of disc height (less then 50%
loss). We excluded patients with no previous conservative therapy for at least 6 weeks,
significant neurological deficits, reflex changes. Pacients were randomized into 2 groups : for
the first group, constituited by the patients with preservation of the anatomical integrity of the
disc, the used method was the mecyhanical nucleoplasty (Decompressor) and ozonotherapy
intradiscal and paravertebral and for the second group, constituted by the patients with disc
extrusion, the method was the intradiscal discectomy with ozone and paravertebral
ozonetherapy. Administration of ozone in nucleoplasty seems to slow not only decompression
effects through deshidratation pulpous but aslo anti-inflammatory and analgesic effects and the
combination of the 2 methods showed improve the clinial results. After therapy all patients
received anti-inflammatory treatment for 2 weeks. The average time of hospitalization was 24
hours.
RESULTS: There were no procedural related complications. After 6 months 79%
patients reported improvement in the simptomatology and MRI image: 89% in the group of
patients reported improvement in the simptomatology with ozonoteraphy in just one sesion,
75% in the second group of patients with mechanical ozonotherapy after a medium of 3
session. The results of 12 months post procedures reporting 92% of patients satisfied with
significant reduction of analgesic intake. 8% of cases there was not benefit of the methods: 2%
from the first group and 6% from the secon group.
CONCLUSION: The result of the study confirm that nucleoplasy provides therapeutic benefits
of percutaneous disc decompression techniqes adapted to local anatomical modifications
showed in MRI exam without side effects if the selection of patients were correct. The number
of the session depends on the type of the nucleoplasty chosen and strictly related to the
presence of disc extrusion. Clinical results are very promising when promising when the
inclusion criterias are strictly respected and therefor we encourage the patients to expect rapid
and sustained pain reduction after the procedure.
18

16.25-16.35 ABORDAREA TERAPEUTICA A PATOLOGIEI DEGENERATIVE

LOMBARE
D. Vermesan, R. Prejbeanu, H. Haragus, C. Miu, F. Ramadani, I. Avram Clinica
de Ortopedie I - Timisoara
INTRODUCERE: Patologia degenerativa la nivelulul tuturor aparatelor si sitemelor are
un trend ascendent. Acest lucru se datoreaza in special cresterii asteptarii de viata, colana este si
ea afectata. Cel mai frecvent lezunile nu afecteaza doar un segment fuctional ci are un carcter
plurietajat. Diagnosticul corect al etajului generator al simptomelor este cheia succesului
tratamentului chirurgical ulterior.
MATERIAL SI METODA : Ne-am propus o scurta prezentare a tehnicilor de de
tratament chirurgicale folosite in Clinica I de Ortopedie si Traumatologie Timisoara pentru
tratamentul durerii lombare joase cu sau fara radiculopatie periferice. In perioada 2004-2009
am avut in tratament un numar de peste 198 de pacienti care au fost supusi interventiilor
chirurgicale complexe: laminectomie, fatetectomie, foraminotomie, discectomie asociate cu
diverse metode de fixare: suruburi transpediculare, cage-uri, stabilizari dinamice gen TFAS,
augmentari cu ciment acrilic.
REZULTATE: Boala degenerativa lombara in ansamblul ei poate fi tratata chirugical ea
avind un caracter evolutiv ireversibil. Scorurile functionale (Oeswtry, SAV) ale pacientilor
dovedesc o imbunatatire semnificativa a simptomatologiei care se mentin in primii 5 ani
postoperator dupa cum de obseva in statistica noastra.
CONCLUZIE: Tratamentul chirurgical al patologiei degenerative lombare ramane o
solutie de luat in considerare pentru ameliorarea simptomatologiei pacientului. Examenul
clinic in principal coroborat cu investigatiile imagistice stabilesc nivelele care urmeaza a fi
abordate chirurgical.
16.35-16.45 LONG TERM RESULTS OF USING A HOOK BASED IMPLANT

WITH PLATES FOR CORRECTION OF SPINAL DEFORMITIES
Julian Popa, A.A.Laka**- Orthopaedic Department County Emergency Hospital
Timisoara ROMANIA, **RUDN Moscow, Russia
This paper showed the results of surgical treatment using a new hook based implant
with plates in 1492 patients with scoliotic deformities of varying degrees of complexity.
Besides the obtained results during surgery and immediate postoperative period (up to 10 days),
is analyzing the evolution of correction over a long time period (more than 5 years).
The procedure permits, using a combination of specific details of the implant and
following strictly surgical procedure of their implantation, correction of scoliotic spinal
deformity in patients of different ages (in our study between 7 and 44 years), with excellent
results (from 70% to 100% Cobb angle correction according to age and degree of deformation).
This method does not require prolonged hospitalization of the patient, mobilization is
recommended immediately postoperative and the use of braces is not necessary. It does not
preclude other interventions on the spine or chest.
The procedure supposes minimal iatrogenic soft-tissue lesion, minimal blood loss, and
is not time consuming.
19

SAMBATA 06.11.2010
AL III LEA SIMPOZION CHAPTER ROMAN ISMRM
9.00- 9.20 ASPECTE IRM N PATOLOGIA DE TIP DEGENERATIV A

COLOANEI VERTEBRALE. COMPARATIE INTRE INSTALATIILE DE 1 SI
DE 3 TESLA.
Dragos Cuzino, Catalin Blaj, Ioan Codorean
Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central
SCOPUL LUCRRII: Este acela de a prezenta valoarea examenului IRM n explorarea
patologiei discale i vertebrale la aduli i de a exemplifica unele aspecte particulare ale acestui
tip de patologie precum i unele aspecte dificile de diagnostic.
MATERIAL I METOD: n perioada 2007-2010 s-au efectuat un numr de 2939 de
examinri ale coloanei vertebrale prin IRM cu instalaia Siemens Harmony 1 Tesla care au avut
ca diagnostic de trimitere suspiciunea de hernie discala sau spondiloza vertebrala n cel puin
una dintre regiunile cervical, toracal sau lombar. Aspectele constatate au fost comparate
pentru unii dintre pacienti cu cele obtinute cu instalatia IRM Philips 3 Tesla.
REZULTATE : Dintre cei 2939 de pacieni 1478 de pacieni au prezentat diverse tipuri
de leziuni care au avut ca rezultat diverse grade de compresie a rdcinilor nervoase sau a
mduvei. Lucrarea ilustreaz diverse tipuri de patologie degenerativ discal i vertebral cu
efect compresiv asupra rdcinilor nervoase i mduvei spinale. n funcie de tipul de patologie
se aplic o conduit terapeutic adecvat conservatoare, de tip minim invaziv sau chirurgical.
9.20-9.50
IRM
IN
PATOLOGIA MUSCULOTENDINOASA
SUPRASOLOCITARE FIZICA.
Prof. R. Manoliu
MRI Centrum si Vrije Universiteit medical centerAmsterdam, Olanda
DE
Scopul acestei prezentari bazata pe cazuistica IRM este de a aduce in atentia

auditoriului diverse leziuni musculotendinoase cauzate de o suprasolicitare anormala , care
sunt simptomatice sau chiar invalidante dar care sunt mai putin cunoscute.
Aceste leziuni sunt caracteristice, este important sa fie recunoscute si pot fi bine puse in
evidenta de examenul IRM.
Cazuistica IRM este prezentata astfel incat participarea interactiva a audientei sa fie
incurajata.
9.50-10.30 MRI IN SPINAL BONE MARROW DISEASE

Prof. Dr J. L. Gielen, P. Van Dyck, F.M. Vanhoenacker, PM. Parizel.
Antwerp University and University Hospital, Belgium.
20

Introduction.
This lecture focuses on the differentiation of normal bone marrow (BM) and its variants
and the recognition of focal and diffuse BM disease at the spine.
The key sequence to study bone marrow is the SE T1-WI sequence. Additional
sequences may be necessary, TSE T2 with STIR or TSE T2 FS, as well as intravenous
gadolinium administration. Whole body imaging offers major advantages. Novel sequences as
there are diffusion and perfusion weighted imaging and novel contrast agents are studied but
have actually no key role yet. The leading indication is metastatic disease. In the early stages of
metastatic infiltration, that is without destruction of trabecular and cortical bone, MRI offers the
advantage over radiography and CT of sensitive detection of metastatic disease.
Normal bone marrow and diffuse variants.
Important interindividual variations are detected in normal BM but there are limited
intervertebral variations. We have to recognize normal heterogeneities at the BM.
The overall SI of the BM depends on the water/fat balance. The mineralized component
is not important in the SI of BM. This water/fat balance is best depicted on SE T1-WI, the
higher the value the higher the SI. The water/fat balance in healthy adults is about 1, that is
higher in comparison to normal intervertebral discs. This SI of the intervertebral disc is used as
internal reference standard. In newborns and also in heavy smokers and endurance athletes the
balance is higher presenting with overall lower SI compared to intervertebral discs. In older
individuals, patients with radiation therapy at the spine, the amount of hematopoietic tissue
decreases with a water/fat balance lower than 1 resulting in a higher SI on T1-WI compared to
intervertebral discs. It is important to recognize that a normal SE T1 sequence does not exclude
abnormal plasmocytes or lymphocytes. In case of a limited number of abnormal cells there is
not sufficient alteration of water/fat balance to produce altered signal. In T2-WI no internal
reference standard is available, in T2-WI with FS or STIR the SI of normal bone marrow may
been low or moderately elevated. Gadolinium enhancement of normal bone marrow is barely
visible, in dynamic studies a maximum increase of 35% is noted.
Focal benign abnormalities.
Focal benign abnormalities of BM are vascular malformations, focal nodular
hyperplasia, enostosis and benign notochordal cell tumors. A vascular malformation is
frequently encountered at the spine and presents with iso- or hyperintense SI on T1-WI and
hyperintense SI on T2-WI. Focal nodular hyperplasia of red BM presents with decreased SI on
T1-WI and intermediate to low SI on T2-WI and moderately increased on T2-WI with FS and
after gadolinium administration. SI of enostosis is low on al imaging sequences.
Normal diffuse variants.
In normal diffuse variants the normal fat/water balance is disturbed as is in diffuse
hematopoietic marrow hyperplasia, fat conversion of the marrow and serous conversion of the
marrow with respectively intermediate, high and low SI of the bone marrow on T1-WI. The
differentiation of diffuse marrow infiltration with diffuse hematopoietic marrow hyperplasia is
not possible through MRI in case of enhancement of the bone marrow over 35%, blind iliac
crest biopsy is mandatory.
Focal malignant disease.
Focal BM disease may be metastatic disease or a focal pattern of myeloproliferative
disease. If no primary tumor is known, specific imaging guided biopsy is mandatory. A special
case is the differentiation of pathologic fracture and insufficiency or traumatic fracture of the
vertebral body. In recent not pathologic fractures there is normal SI in the non fractured
vertebrae and the SI is partially preserved in the involved vertebra. In pathologic fracture
multiple non collapsed vertebrae may present with pathologic signal. Also an involvement of
the posterior arch and a convex posterior contour are findings in metastatic collapse. Diffusion
weighted imaging may be used to differentiate pathologic and non pathologic collapse as the
diffusion restriction in pathologic collapse presents with high SI.
21

Diffuse disease.
Diffuse disease is often caused by hematological malignancies (multiple myeloma,
leukemia, polycytemia vera, Waldenstrms macroglobulinaemia) or lymphoma and metastasis.
Also in anaplastic anemia, myelodysplastic syndrome (myelofibrosis) and Gauchers disease
diffuse abnormal marrow SI is present. MRI is not specific and it cannot differentiate
hematological malignancies from enhancing diffuse marrow hyperplasia. A specific malignant
aspect of BM is low SI on T1, intermediate SI on T2 and increased SI on T2-WI with FS or
STIR compared to T2-WI.
Conclusion.
The key sequence is SE T1. Additional sequences are TSE T2, STIR (TSE-T2 FS) and
DWI. Whole body MRI offers significant advantages.
In focal marrow disease most often a clear differentiation between normal variants,
benign abnormalities and malignant disease is possible.
In diffuse low SI BM on T1 WI an increased SI on T2-FS (STIR) compared to T2-WI
is suggestive for malignant marrow disease.
References
Normal Variants of the Bone Marrow at MR Imaging of the Spine, Vande Berg BC et
al. Semin Musculoskelet Radiol 2009;13:87-96
MR Imaging of Bone Metastases and Choice of Sequence: Spin Echo, In-Phase
Gradient Echo, Diffusion, and Contrast Medium, Vanel D et al. Semin Musculoskelet Radiol
2009;13:97-103
Diffuse Marrow Changes, Berger FH et al. Semin Musculoskelet Radiol 2009;13:104110
Multiple Myeloma, Baur-Melnyk A et al. Semin Musculoskelet Radiol 2009;13:111119
Whole-Body Imaging of Bone Marrow, Smidt GP et al. Semin Musculoskelet Radiol
2009;13:120-133
Diffusion-Weighted Imaging of Bone Marrow Dietrich O and Biffar A, Semin
Musculoskelet Radiol 2009;13:134-144
New Perspectives on Bone Marrow Contrast Agents and Molecular Imaging, DaldrupLink HE et al. Semin Musculoskelet Radiol 2009;13:145-156
Spinal Bone Marrow Disorders, Demaerel Ph, in Spinal Imaging,p503-518, ed Van
Goethem J, van den Hauwe L and Parizel PM, 2007 Springer-Verlag Berlin
10.30-10.50 ROLUL EXPLORARII WHOLE-BODY IRM IN SCREENINGUL

AFECTIUNILOR COLOANEI VERTEBRALE
Universitatea de Medicin si Farmacie Gr. T. Popa Iasi
Rezonanta magnetic la nivelul ntregului corp ( Whole Body IRM) , ca metod
imagistic non-invaziv performant, permite screening-ul diverselor leziuni la nivelul coloanei
vertebrale cervico-dorso-lombare, de tip inflamator/infectios, degenerativ, tumoral primitiv sau
secundar, concomitent cu evidentierea modificrilor existente la nivel cerebral, toracic sau
abdomino-pelvin.
Explorarea permite examinarea pacientului fr repozitionarea acestuia, ulterior
necesitnd continuarea cu secvente IRM specifice segmentului de coloan afectat, eventual
administrarea i.v. a contrastului paramagnetic, n vederea caracterizrii diagnostice a
modificrilor vertebrale existente.
22

Whole Body-IRM poate orienta diagnosticul si explorrile ulterioare apreciind
localizarea exact a leziunilor vertebrale, permite alegerea conduitei terapeutice adecvate
scurtnd monitorizarea pacientului.
10.50-11.20 PET/CT VERSUS IRM IN DIAGNOSTICUL METASTAZELOR

VERTEBRALE
Oreste Straciuc, Crenguta Oncu, Raluca Vlad, Lucian Unita, Oradea
Universitatea din Oradea, Centrul Pozitron Diagnosztika Oradea
Introducere: Investigatia imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) reprezinta la ora
actuala cea mai eficienta metoda de detectare si evaluare a determinarilor secundare osoase
vertebrale. Imagistica hibrida prin tomografie cu emisie de pozitroni si tomografie
computerizata (PET/CT) cu fluor 18 deoxi-glucoza (FDG) ofera in plus argumentul functional
necesar pentru a diferentia leziunile osoase din punct de vedere metabolic.
Obiectiv: Prezentarea experientei de peste doi ani in diagnosticul metastazelor coloanei
vertebrale prin FDG PET/CT, a colectivului Centrului Pozitron Diagnosztika din Oradea.
Material si metoda: Studiu efectuat pe un un numar de 1169 de pacienti cu patologie
oncologica investigatii prin PET/CT timp de doi ani intre 01.06.2008 01.06.2010. Toate
cazurile au fost examinate prin protocol standard vertex-coapse, cu o instalatie PET/CT
Siemens tip Biograph 16, folosind ca radiotrasor unic FDG injectat intravenos, in doza
administrata de 0.1-0.15 mCi/kg corp. Examinarea fiecarui pacient a durat in media 30 minute.
215 dintre pacienti au efectuat examinari IRM anterioare, doar 3 dintre acestia avand examinat
intregul corp. Am urmarit detectarea, evaluare si monitorizarea evolutiei metastazelor
vertebrale.
Rezultate: Sunt expuse comparativ cu datele din literatura, cu specificarea punctului de
plecare malign, a tipului lezional metastatic vertebral, a localizarii exacte si estimarea evolutiei.
Am constatat o serie de discrepante intre concluziile examinarilor IRM si PET/CT privind
rezultatele fals pozitive si fals negative.
Concluziile: Subliniaza avantajele si limitele IRM si PET/CT in diagnosticul
metastazelor osoase vertebrale si sustin importanta corelarii celor doua metode pentru
detectarea si caracterizarea corecta a acestor leziuni.
SESIUNE VARIA MUSCULOSCHELETAL
11.30-11.45 ASPECTE IMAGISTICE IN PATOLOGIA TRAUMATICA A

COLOANEI VERTEBRALE
Universitatea de Medicin si Farmacie Gr. T. Popa Iasi
Apecierea diagnostic a unei leziuni traumatice la nivelul coloanei cervicale reprezinta
o provocare datorit complexittii anatomice a acestei regiuni.
Analiza unei imagini radiologice post-traumatice a rahisului este dificil si datorit
faptului c incidentele conventionale sunt dificile, uneori imposibil de realizat datorit atitudinii
23

antalgice, a deplasrilor vertebrale sau a leziunilor asociate. CT permite astfel o analiz mult
mai bun a traiectelor de fractur si a deplasrii diferitelor segmente.
IRM se impune actual ca examen de prim intentie n prezenta semnelor neurologice.
Severitatea traumatismului medular este determinant n prognosticul neurologic ulterior. O
cartografiere lezional initial detaliat prin IRM ghideaz imediat conduita terapeutic si
determin evolutia neurologic.
11.45-12.00 LEZIUNI TRAUMATICE

IMAGISTICA MAGNETICA DE 3T
Sorin Ghiea1, E. M. Preda2, V. Ene1,3 -1
Centru Imagistic Signa Plus, Bucuresti
2
Institutul Clinic Fundeni, Bucuresti
3
Spitalul de Urgenta Sf Ioan, Bucuresti
MUSCULARE
ASPECTE
IN
Autorii lucrarii isi propun prezentarea aspectului leziunilor musculare traumatice

(directe sau indirecte), de diferite grade, utilizand beneficiul calitativ al imaginii in camp
magnetic de 3 Tesla.
Examinarile au fost efectuate cu o instalatie IRM Signa HDxt 3T GE si antene
multichannel dedicate zonelor de investigat.
Lotul de studiu este format din 445 de pacienti cu investigatii musculo-scheletale in
perioada februarie-august 2010. Din acestia, 30 (6.7%) de pacienti au prezentat suferinta
musculara prin traumatism direct sau indirect trimisi in clinca noastra de medicul de medicina
sportiva sau de catre ortoped.
Descoperirea leziunilor a fost in majoritatea cazurilor concordanta cu simptomele
pacientului, si intr-o minoritate de cazuri leziunile au fost leziuni intamplator descoperite,
asociate eventual altor leziuni cu simptomatologie clinica mai rasunatoare.
S-au descoperit leziuni prin traumatism indirect (intinderi/rupturi) de gradul 1, 2, 3,
asociate sau nu unor leziuni osoase / articulare.
In 3 cazuri au existat leziuni prin traumatism direct (lovire).
Intr-un singur caz s-a putut urmariri evolutia in timp a traumatismului muscular,
dovedindu-se ca nerespectarea repaosului muscular dupa descoperirea unei intinderi, poate
duce la agravarea acesteia.
Utilizand un camp magnetic de 3T s-au putut diagnostica leziuni incipiente, cu o
acuratete deosebita, intr-un timp relativ scurt. Majoritatea pacientilor sunt sau au fost sportivi
de performanta.
Prin urmare, diagnosticarea corecta a tipului si sediului lezional, precum si colaborarea
cu clinicianul trimitator, a influentat decizia terapeutica si a reglat ritmului antrenamentului
ulterior efectuat in cazul sportivilor de performanta.
12.00-12.15
STUDIU
IMAGISTIC
AL
MODIFICARILOR
OSTEOARTICULARE
POSTCORTICOTERAPIE
LA
PACIENTII
HEMATOLOGICI
Emi Marinela Preda, Anca Filip-Flintoaca, Cristina Alexandra Nicolae, M. Grasu,
Ioana Lupescu
Departamentul de Radiologie si Imagistica Medicala al Institutului Clinic Fundeni
24

INTRODUCERE: Progresele recente in terapia neoplasmelor hematologice a
imbunatatit substantial prognosticul, dar a crescut si incidenta complicatiilor asociate.
Terapia cortizonica joaca un rol important in necroza aseptica osoasa intr-un stadiu
precoce al tratamentului. Leziunile, adesea multiple si progresive, afecteaza cel mai frecvent
femurul, conducand la aparitia unor grade de invaliditate a pacientilor. Examenul IRM este cea
mai sensibila investigatie in detectarea precoce a alterarilor structurii osoase si a leziunilor
articulare postcorticoterapie.
OBIECTIV: Studiu imagistic al modificarilor osteo-articulare si localizarilor acestora,
aparute in contextul terapiei corticosteroidiene la pacientii cu neoplasme hematologice.
MATERIAL SI METODA: Au fost analizate retrospectiv leziunile osteo-articulare
descoperite la pacientii hematologici aflati in cursul terapiei corticosteroidiene, examinati in
Departamentul de Radiologie si Imagistica Medicala al Institutului Clinic Fundeni in perioada
ianuarie 2005 - august 2010.
CONCLUZII: Modificarile de structura osoasa si leziunile articulare secundare terapiei
cortizonice trebuie prevenite si detectate cat mai precoce. Examinarea IRM de rutina este
importanta pentru diagnosticul precoce al acestor complicatii si pentru alegerea strategiei
terapeutice cea mai adecvata.
12.15-12.22 ASPECTUL IRM IN LIMFONUL BURKITT LOCALIZAT LA

NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE
Carmen Cionca, (1,2) A. Orasan (1) , A. Hert (2) , T. Guttman (2,3), D.Preda(1,2)
Sectia de imagistica medicala- Spitalul Clinic Judetean de Urgente Cluj-Napoca
Clinica de imagistica medicala HIPERDIA Cluj-Napoca
Sectia de imagistica medicala - Institutul de Oncologie Prof. Dr. I. Chiricuta
Cluj- Napoca
INTRODUCERE: Limfomul Burkitt este o forma particulara de limfom Non Hodgkin,
foarte agresiv, descoperit si descris in secolul trecut de catre Denis Burkitt in Africa in zonele
endemice pentru malarie. Incepand de atunci, Organizatia Mondiala a Sanatatii a catalogat
limfomul Burkitt in trei grupe:
- Forma endemica - se intalneste mai mult in Africa si este asociat cu virusului Epstein Barr in
95% din cazuri;
- Forma sporadica- se intalneste in America de Nord, in Nordul si Estul Europei si este asociat
cu virusul Epstein Barr in 15% din cazuri;
- Forma asociata la cei cu imunodeficienta se intalneste in special la pacientii cu HIV sau la
cei cu imunodeficienta congenitala.
Cel mai frecvent apare la copii si la adultii tineri, cu precadere la persoane de sexul
masculin.
Limfomul Burkitt este prima tumora umana care este asociata cu un virus ( EpsteinBarr ); este primul tip de limfom Non-Hodkgin descris in asociere cu infectia cu HIV.
SCOP: In aceasta lucrare ne propunem sa prezentam rolul investigatiilor prin
Rezonanta Magnetica in depistarea sau stadializarea limfomului Burkitt la nivelul coloanei
vertebrale si/sau a maduvei spinarii.
DISCUTII: Tinand cont ca localizarea limfomului Burkitt la nivelul maduvei spinarii
este in proportie de 70% , metastazele leptomeningeale se regasesc in proportie de pana la 40%
din cazuri, si are gradul de crestere dublat fata de oricare alta tumora juvenila, rolul depistarii
precoce a limfomului Burkitt este essentiala.
25

Investigatiile prin Rezonanta Magnetica pe langa faptul ca sunt noninvazive pot sa
aduca informatii atat despre starea coloanei vertebrale, cat si despre maduva spinarii.
12.22-12.30 APORTUL IMAGISTICII PRIN REZONANTA MAGNETICA DE 3T

INTR-UN CAZ DE RUPTURA DE TENDON AL EXTENSORULUI LUNG AL
POLICELUI
Sorin Ghiea1, E. M. Preda2 , M. Creteanu3 , V.Ene1,4
1
Centru Imagistic Signa Plus, Bucuresti, 2 Institutul Clinic Fundeni, Bucuresti,
3
Spitalul Universitar Bucuresti, 4 Spitalul de Urgenta Sf Ioan, Bucuresti
Autorii prezinta aspectul imagistic al unui caz de ruptura de tendon al extensorului lung
al policelui, investigat prin rezonanta magnetica la 3T.
Pacient in varsta de 29 ani, fara un istoric sugestiv pentru debutul relativ brusc al
simptomatologiei, insa cu utilizarea profesionala intensa a policelui, in special in flexie, dar si
in extensie, prezinta dureri intense, in special la baza metacarpianului I.
La examinare clinica, comparand aspectul tendonului extensorului lung al policelui, cu
partea contralaterala, se constata lipsa de vizualizare a acestuia, precum si diminuarea usoara a
fortei extensiei in policele afectat.
Investigatia IRM de 1.5 T efectuata in alta unitate nu aduce informatii clare exceptand
afimarea lipsei leziunilor osoase si existenta unei minime inflamatii articulare carpometacarpiene.
Investigatia IRM 3T, efectuata in unitatea noastra, aduce informatii diagnostice precise
privind starea tendonului extensorului lung al policelui, a articulatiilor carpo-metacarpiene si
metacarpo-falangiene, precum si asupra restului aparatului ligamentar si tendinos al mainii.
Ecografia mainii regaseste leziunea descrisa la IRM.
In concluzie, consideram rezonanta magnetica de 3T de electie in investigatia
patologiei mainii, in special datorita rezolutiei spatiale si raportului semnal/zgomot crescute dar
si a posibilitatii de investigare simultana, in ansamblu, a tuturor componentelor mainii (osoasa,
musculara, tendinoasa, ligamentara).
12.30 -12.40 AFECIUNILE COLOANEI VERTEBRALE DEPISTATE PRIN

METOD TERMOGRAFIC
Drd. Fizician Mihaela Amarandei1, I. Nicoar1, A. Tomuta, V. Grleanu2
1. Universitatea Politehnic Timioara
2. Clinica Grleanu i Sf. Mina Timioara
Radiografia descrie schimbrile structurale, iar termografia apreciaz gradul
dereglrilor funcionale lucru ce este mult mai important pentru medic.
1. SPONDILOZA VERTEBRAL: Primul stadiu - LOCAL: pe termogram focarele
hipertermice au o form rotund regulat i limite clare. Al doilea stadiu - MIOTONIC: se
caracterizeaz prin hipertermia total a suprafeei posterioare a gtului, pn la nivelul vertebrei
C7 cu ieire la nivelul segmentului toracic. Stadiul trei se numete IRITATIV unde imaginea
termografic a gtului n principiu nu se schimb. Pe msura agravrii procesului patologic,
gradientul de temperatur n zonele afectate crete, iar hipertermia apare pe suprafaa exterioar
a umerilor. Stadiul RADICULAR se observ o hipotermie sau hipertermie a zonei. La
26

comprimarea rdcinii nervoase apare o zon hipotermic n proiecia zonei de la nivelul
coapselor, gambelor i tlpilor. Stadiul cinci se numete ATROFIC apare sub form de focare
hipotermice, distribuite paravertebral. Aici, cazul spondilozei cervicale const n apariia
izotermiei suprafeei exterioare a gtului, semnul termografic obinuit este focarul hipotermic
n proiecia vertebrei cervicale C7.
2. HERNIA DISCULUI INTERVERTEBRAL: Dac regiunea hipotermic este simetric,
atunci este vorba de o hernie de disc median, cnd rdcina dreapt i median sufer n
aceeai msur. Dac exist hipotermie la unele sau aceleai dermatoame de ambele pri, dar
intensitatea hipotermiei este diferit atunci se poate crea concluzia c exist o hernie de disc
latero-madial.
3. SCOLIOZA COLOANEI VERTEBRALE: Simptomul termografic tipic al acestei
afeciuni este linia curb a coloanei vertebrale. Pe termogram nu sunt vizualizate procesele
osoase ci reacia reflectorie a vaselor ca rspuns la iritaiile rdcinilor nervoase care ies din
orificiile intervertebrale.
n acest fel, cu ajutorul termogramei se poate determina factorul existenei scoliozei vertebrale,
lucru ce este suficient n condiiile de screening. Screening-ul diagnostic al scoliozei n
colectivele de copii reprezint o problem important.
This work was partially supported by the strategic grant
POSDRU/88/1.5/S/50783, Project ID50783 (2009), co-financed by the European
Social Fund Investing in People, within the Sectoral Operational Programme
Human Resources Development 2007-2013.
1
12.40-14.00 TEACHING CASES
12.40-12.50 CASE I Florin Birsasteanu

12.50-13.00 CASE II Dan Onet
13.00-13.10 CASE III Dan Malita
13.10-13.20 CASE IV Adrian Tutelca
13.20-13.50 CASE V - Prof. Radu Manoliu
14.00-14.30 FESTIVITATE DE INCHIDERE
27

Sigle sponsori
BAYER SCHERING - Sponsor principal
GE
28

PHILIPS
BANCA TRANSILVANIA
29

SESIUNE POSTERE
SESIUNEA I - COLOANA VERTEBRALA
1)ANATOMIC AND CLINICAL ASPECTS CONCERNING LOW BACK PAIN

Alina iu
Department of Anatomy and Embryology,
University of Medicine and Pharmacy Victor Babes,
Low back pain (lumbago) represents a musculoskeletal disorder, affecting around 80%
of people during their lives. In duration can be acute, sub acute and chronic.
The causes are varied, most of them can be due to a strain or sprain in the back
muscles. Some patients may have tailbone pain (coccydynia). Others may have pain from their
sacroiliac joint where the spinal column attaches to the pelvis called sacroiliac joint
dysfunction. Causes may include ostroarthritis, rheumatoid arthritis, degeneration of the disc
between the vertebra or a disc herniation, a vertebral fracture, or rarely, an infection or tumor.
In the vast majority of cases no noteworthy or serious cause is ever identified.
Intensive testing for a physical cause without waiting for the pain to recede is not
prudent because any problems identified may be irrelevant and misleading. Half of all back
pain patients have acute pain caused by trauma. A contusion, torn muscle, or strained joint
resulting from a back injury can cause acute pain.
General recommendations are to resume normal, or near normal, activity as soon as
possible. Antiinflamatory drugs have been shown to be as effective in relieving pain. Some
people seem to benefit from the use of ice or heat. Stress causes muscles to contract, which
reduces blood flow to the tissues and often leads to pain. Even when the pain is severe, some
activity is still preferable to prolonged sitting or lying down.
Keywords: pain, sacroiliac joint, fracture
2)ASPECTE CLINICO-IMAGISTICE ALE SPONDILOZEI CERVICALE

IN INFECTIILE ORL.
Elena Samfirescu , Rugescu-Samfirescu R. , Claudia Sandu , Lucia Stoican ,
Alina Sisu , Codruta-Ileana Petrescu , Cebzan C. C. , Motoc A.
Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara
Universitatea de Vest din Timisoara
Durerea cefalica constituie un simptom dominant in patologia umana, iar in multe
cazuri medicul de specialitate ORL este primul solicitat sa precizeze cauza acesteia. Lucrarea
de fata releva cateva aspecte clinico-imagistice intr-un astfel de caz.
Studiu a fost efectuat in ambulatorul clinic de specialitate ORL, unde a fost consultata
o pacienta in varsta de 71 de ani, din mediul rural pentru : otalgie dreapta, persistenta, ameteli,
cefalee fronto-occipitala alternand cu hemicranie dreapta, tinitus, disfagie si disfonie moderata,
prelungita. Dupa un interogatoriu amanuntit, s-a efectuat examenul clinic de specialitate, care a
aratat o congestie moderata a mucoasei nazo-faringo-laringiene, modificari ale reperelor
30

timpanice, probe vestibulare normale, nistagmus absent. Pacienta a fost investigata paraclinic si
de laborator.
Examenele de laborator au evidentiat modificari moderate ale unor probe : fibrinogen,
VSH, factor reumatoid si a hemoleucogramei complete ; precum si prezenta unui stafilococ
patogen (auriu) nazal. Tomografia computerizata a regiunii cervicale a aratat : rhino-,
orofaringe, laringe fara modificari patologice ; multiple chiste cu diametrul de 6 mm in lobul
tiroidian drept si calcificari cu dimensiuni de 9 / 5 mm tot in lobul tiroidian drept ; 2 chiste de
maxim 5 mm au fost prezente in portiunea inferioara a lobului tiroidian stang ; limfodonuli
laterocervical cu diametrul maxim 1,1 cm ; glande parotide, submandibulare de aspect normal ;
modificari de spondiloza cervicala.
Diagosticul final a fost : Otita medie catarala bilaterala si externa congestiva ureche
stanga. Rhino-faringo-laringita subacuta. Stafilococie nazala. Chiste tiroidiene. Spondiloza
cervicala. S-a instituit tratament corespunzator si s-a indrumat spre consult de specialitate
endocrinologic, neurologic si reumatologic.
Cunoasterea tuturor datelor patologice privind pacientul prezent la consult de
specialitate ORL, sunt necesare pentru luarea unei decizii corespunzatoare privind tratamentul
corect si complet al acesteia.
Cuvinte cheie : cefalee, tinitus , ameteli , disfonie , spondiloza
3)SPONDILOZA CERVICALA SI INFLAMATIILE LARINGIENE.

Elena Samfirescu , Rugescu-Samfirescu R. , Claudia Sandu , Lucia Stoican ,
Alina Sisu , Codruta-Ileana Petrescu , Cebzan C. C. , Motoc A.
Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara
Universitatea de Vest din Timisoara
In epoca contemporana posibilitatile de agresiune patologica la nivelul mucoasei
respiratorii sunt in continua crestere si amplificare. Mucoasa cailor respiratorii este sediul
primului contact cu agentii patogeni din mediul inconjurator, fiind obligata sa faca eforturi
deosebite de adaptare si aparare. Lucrarea de fata a urmarit cateva aspecte particulare clinicoimagistice intr-un caz de spondiloza cervicala si afectare laringiana.
Studiul a fost efectuat in ambulatorul clinic de specialitate ORL unde s-a prezentat
pentru consultatie o pacienta in varsta de 61 de ani cu : disfonie prelungita, tuse seaca, disfagie,
odinofagie, acufene bilaterale, intermitente, cefalee fonto-occipitala de intensitate variabila.
Dupa interogatoriul amanuntit s-a efectuat examenul clinic de specialitate unde s-a
gasit : congestie moderata a mucoasei faringo-laringiene, modificari ale reperelor timpanice,
nistagmus absent, probe vestibulare normale si tensiune arteriala in limita normala. Pacienta a
fost investigata paraclinic si de laborator.
Analizele de laborator au aratat modificari discrete ale hemoleucogramei complete,
VSH si fibrinogen , ASLO in limite normale, exudat nazal si faringian cu flora nepatogena.
Examenul computer-tomograf a regiunii cervicale de la baza craniului la apertura toracica
superioara a evidentiat aspect normal a viscerelor (tiroida, laringe, hipofaringe, glande salivare,
spatiul parafaringian) si vasculo-ganglionara supra- si infrahioidiana ; modificari degenerative
de tip spondilartrozic ale coloanei cervicale. Diagnostic final a fost Otita medie catarala
bilaterala. Laringita cronica reacutizata. Sindrom anemic. Spondiloza cervicala. S-a instituit
tratament corespunzator si s-a indrumat spre consult neurologic si reumatologic.
Deoarece infectiile mucoasei cailor respiratorii superioare au etiologie polimorfa si un
aspect simptomatic variabil, pot influenta negativ evolutia unui proces inflamator cronic al
31

coloanei vertebrale cervicale, cum este cazul Spondilozei cervicale.
Cuvinte cheie : disfonie, cefalee fronto-occipitala, acufene, spondiloza
4)MODIFICRILE
CURBURILOR FIZIOLOGICE ALE COLOANEI
VERTEBRALE LA COPII I ADOLESCENI N RAPORT CU DIVERSE
POZIII VICIOASE
1.Sandu Claudia, 2.Stoican Lucia, 3.Samfirescu Elena, 4.Jebeleanu Diana,
5.Jebeleanu Laura, 6.Jebeleanu Sorin
1,2,3 Asistent Universitar, Anatomie, UMF Victor Babe Timioara
4,5,6 medic rezident
Din studiile efectuate n cabinetul de medicin de familie, pe loturi de copii grupai pe
vrste, respectiv: 1-6 ani, 7-13 ani, 14-20 ani i sex: fete, biei am observat c modificrile
coloanei vertebrale apar ndeosebi n grupa 14-20 ani i mai frecvent la biei.
Creterea scheletic proporional nceput la natere i nsoit de o dezvoltare
obinuit a osificrii face diagnosticul diferenial de maladiile congenitale i de distrofiile
cantitative aprute n diverse afeciuni patologice.
Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale prezint o mare importan staticodinamic, deoarece ele i confer proprietile i particularitile unei prghi complexe elastice.
n plan sagital, coloana vertebral prezint 4 curburi, n poriunea cervical i n
poriunea lombar convexitatea este orientat anterior (lordoze), n poriunea toracal i n
poriunea sacro-coccigian convexitatea este orientat posterior (cifoze). Modificrile acestor
curburi sunt legate frecvent de procesele patologice ale coloanei vertebrale.
Curburile coloanei vertebrale n plan frontal (laterale sau scoliozele) survin n urma
unor atitudini vicioase ale trunchiului lund uneori caracterul unor curburi patologice. Ele se
pot accentua n lipsa vitaminelor i mineralelor n perioada de cretere.
Prevenia pecum i regresia lor se face adoptnd poziia corect a trunchiului, exerciii
de gimnastic medical i un aport necesar de vitamine i minerale n special, n ultimii ani de
cretere a individului.
5)MODIFICRILE COLOANEI VERTEBRALE N DEFICIENELE

VITAMINICE LA COPILUL MIC
1.Sandu Claudia, 2. Samfirescu Elena, 3. Stoican Lucia, 4. Jebereanu Diana,
5.Jebereanu Laura, 6.Jebereanu Sorin
1,2,3 Asistent Universitar, Anatomie, UMF Victor Babe Timioara
4,5,6 medic rezident
Studiul a fost efecuat n cabinetul de medicin de familie pe copiii aflai pe lista de
pacieni. S-au urmrit evoluia prematurilor ct i a nou-nscuilor la termen n corelaie cu
alimentaia natural sau artificial.
Avitaminoza D n cursul osificrii la copiii subnutrii antreneaz rahitismul i se
manifest ndeosebi pn la 1-2 ani i mai rar mai trziu ca rahitism tardiv. Apar tulburri de
osificare vertebral cu apariia deformrilor ca cifoza, scolioza, cifoscolioza i lordoza.
n afar de acestea sunt afectate oasele lungi (membrele inferioare n form de O), cutia
toracic i sternul (n caren), ngrori ale extremitilor coastelor spre stern (mtniile
32

costale), bazin turtit, modificri de osificare ale craniului (nchiderea tardiv a fontanelelor iar
n cazuri mai grave craniotabis, craniu n a).
La cabinet au fost surprinse doar formele uoare de rahitism la 4 copii prematuri i 2
copii nscui la termen. Acetia s-au vindecat fr sechele sub tratamentul administrat i a
alimentaiei controlate.
Copiilor cu uoare modificri ale curburilor coloanei vertebrale li s-au indicat
gimnastica medical. Avitaminoze C sau A nu au fost semnalate.
6)NOMENCLATURA SI CLASIFICAREA HERNIILOR DISCALE IN

EVALUAREA IRM
Autori: Dumitru RL, Munteanu M., Lesanu R., Preda E., Lupescu I
Departamentul de Radiologie si Imagistica Medicala, Insitutul Clinic Fundeni
Introducere: Hernia de disc reprezinta o afectiune larg raspandita, ce implica
numeroase grupe de varsta; totusi, un diagnostic precis (atat clinic cat si imagistic) poate fi
dificil. Examinarea IRM este de departe cea mai frecventa metoda imagistica de investigare a
durerii disco-radiculare , fiind foarte sensibila in vizualizarea herniei de disc. Terminologia
folosita in descrierea modificarilor IRM trebuie standardizata, pentru a comunica in mod clar
informatiile atat pacientului, cat si clinicianului; diferentierea clara intre diferitele entitati
gnosologice trebuie facuta, pentru a transmite un rezultat univoc.
Material si Metoda: Studiu retrospectiv, ce a cuprins pacientii trimisi pentru
examinare IRM cu suspiciune de hernie de disc lombara in Clinica de Radiologie si Imagistica
Medicala Fundeni, in perioada 01.01.2005-01.09.2010. Protocolul de examinare a inclus
secvente T2 FSE, T1 SE si STIR in incidenta sagitala, secvente T2 FSE in incidenta coronala si
secvente T2 FSE in incidenta axiala, la nivel lezional.
Rezultate:Folosind materialul si metodologia expusa mai sus, au fost ilustrate aspectul
normal al discului, patologia degenerativa, rupturile anulare, protruzia/extruzia si hernia discala
si respectiv migrarea/sechestrarea discala, dar si topografia herniilor de disc (centrala,
paramediana, foraminala si extraforaminala).
Concluzie: Examinarea IRM are un rol central in diagnosticarea herniilor de disc, insa
terminologia folosita in redarea informatiei imagistice trebuie sa fie standardizata si cat mai
clara.
7)ASPECTE IRM IN PATOLOGIA INFLAMATORIE DISCO-VERTEBRALA

M. Munteanu, R. Lesanu , R.L. Dumitru, Emi Preda , R. Capsa , Ioana Gabriela
Lupescu
SCOPUL LUCRARII: Evaluarea tehnicilor si aspectelor IRM curente si particulare ale
leziunilor inflamatorii disco-vertebrale.
MATERIAL SI METODE: Studiu retrospectiv pe o perioada de cinci ani (2006
2010), analizand baza de date a Institutului Clinic Fundeni - Sectia de Radiologie si Imagistica
Medicala, cu selectia unui lot de 63 pacienti care au prezentat sindrom inflamator (markeri de
inflamatie prezenti) si modificari imagistice IRM sugestive pentru leziuni inflamatorii la nivelul
coloanei vertebrale.
33

Examinarile s-au realizat pe un aparat de 1,5 Tesla folosind un protocol standard care a
cuprins achizitii in plan sagital (ponderatii T2, T1, STIR), coronal (T2), axial (T2 la nivelul
regiunii de interes), nativ si postadministrare de substanta de contrast.
REZULTATE: Din pacientii selectati 36 au fost de sex feminin si restul de 27 de sex
masculin. In functie de regiune, afectarea a fost in 11 cazuri cervicala, 4 toracala, 7 toraco
-lombara, 23 lombara si in restul de 18 cazuri lombo- sacrata.
Semiologia proceselor inflamatorii a fost sub forma de leziuni in hipersemnal T2 si
STIR, hiposemnal T1, componenta abcedata fiind mult mai bine definita postcontrast, mai ales
cea epidurala.
Clinicianul doreste sa stie in urma examinarii IRM : diagnosticul, localizarea, extensia
procesului inflamator si deasemenea daca se pun in evidenta sau nu abcese paravertebrale si/sau
epidurale cu efecte compresive medulare sau radiculare .
Diagnosticul diferential al proceselor inflamatorii disculo-vertebrale se face cu leziuni
tumorale, traumatice sau cu osteocondroza vertebrala.
CONCLUZII: Leziunile inflamatorii disco-vertebrale reprezinta o entitate patologica
curenta, imbracand, in corelatie cu datele clinice si de laborator, un aspect IRM inalt sugestiv.
8) RADIOIMAGISTICA DETERMINARILOR SECUNDARE VERTEBRALE

Cristian. I. Mihalache, Emi Marinela Preda, Ioana Lupescu
Departamentul de Radiologie si Imagistica Medicala Institutul Clinic Fundeni
Obiectiv: Metastazele osoase reprezinta cele mai frecvente tumori intalnite la nivelul
coloanei vertebrale. Scopul lucrarii este evidentierea si caracterizarea determinarilor secundare
osoase la nivel vertebral prin radiografie standard, examen CT si IRM.
Material si metoda: Studiu retrospectiv al pacienilor oncologici examinati prin
radiografie standard, examen CT si IRM in departamentul de Radiologie si Imagistica Medicala
Fundeni in perioada 2005-2010.
Rezultate si concluzii: Radiografia standard este investigatia de prima intentie in
evidentierea metastazelor osoase, facand aprecieri asupra naturii litice sau sclerotice a acestora.
In cazul metastazelor de mici dimensiuni aspectul radiografic poate fi insa normal. Examenul
CT ofera informatii suplimentare in privinta extensiei corticale. Examenul IRM ofera o mai
buna caracterizare a structurii osoase, a extensiei in partile moi si a extensiei tumorale
intracanalare si este utila in urmarirea postterapeutica a metastazelor.
9) TEHNICA VERTEBROPLASTIEI LA LIMITA DINTRE CHIRUGIE SI

RADIOLOGIE INTERVENTIONALA
R. Prejbeanu, D.Vermesan, B. Deleanu, D. Crisan, M. Schmidt, H. Vermesan
INTRODUCERE: Tehnica vertebroplastiei reprezinta injectarea de ciment acrilic in
corpul vertebral sub control fluoroscopic, scopul final este cimentarea focarului fracturar si
refacerea imediata a rezistentei corpului vertebral. Este mai putin cunoscut faptul ca aceasta
tehnica a fost inventata de un radiolog francez si ulterior preluata si imbunatatita de chirurgi si
radiologi. In prezent exista un numar mare de siteme care ofera nu numai tehnici de cimentare
dar si modalitati de augmentare a corpului vertebral.
MATERIAL SI METODA: Am realizat un studiu clinic retrospectiv pe un numar de 14
pacienti internati si operati in clinica I de ortopedie si traumatologie in perioada 2006 2010.
34

Am analizat pacienti care au fost tratati prin tehnci de injectare sub control
fluoroscopic de ciment acrilic la nivelul coloanei toraco-lombare. Am evaluat pacientii in
functie de scadere a durerii pe SAV dar si incidentele si complicatiile intraoperatorii si
postoperatorii imediate.
REZULTATE: S-a observat o scadere de 6 puncte pe SAV de la 1-10 comparativ cu
preoperator, valori ce s-au mentinut peste 2 ani.
Cea mai frecventa complicatie intraoperatorie intilnita de catre noi a fost extravazarea de
ciment, intr-un numar de 3 cazuri. Nu am intilnit cazuri in care cimentul sa patrunda in spatiul
peridural si sa genereze complicatii neurologiece. Totusi am intilnit un caz in care cimentul a
patrun in spatiul discal si un numar de 2 cazuri in care cimentul a iesit in cantitate mica
anterior de corpul vertebral.
CONCLUZII: Rezultatele tehnicilor de cimentare vertebrala percutana sunt foarte bune
si predictibile. Aceasta tehnica este foarte facila din punct de vedere tehnic si poate fi realizata
atat folosind un angiograf cat si cu ajutorul unui floroscop. Totusi fiind o tehnica chirurgicala
trebuie aborda ca atare si in cazul unei complicatii cum ar fi extravazarea de ciment in canalul
vertebral pacintul trebuie deschis imediat pentru indepartarea cimentului.
10) INSTABILITATEA COLOANEI VERTEBRALE CERVICALE N

ORTOPEDIA PEDIATRIC DEPISTAT PRIN METOD TERMOGRAFIC
Drd. Fizician Mihaela AMARANDEI1, Prof.dr.ing. Ioan NICOAR1, Dr. Viorica
GRLEANU2
1. Universitatea POLITEHNIC Timioara, 2. Clinica Grleanu i Sf. Mina
Timioara
Instabilitatea coloanei vertebrale cervicale este o problem serioas a ortopediei pediatrice fiind
foarte rspndit i greu de stabilit un tratament corect.
Simptomatologia local const n apariia focarului hipertermic pe suprafaa posterioar a
gtului i treimii superioare a cutiei toracice. Termografic imaginile sunt asemntoare
spondilozei cervicale i toracice deoarece are acelai mecanism de formare spasmul muscular
persistent i iritarea rdcinilor vertebrelor cervicale.
Locul i formarea focarelor hipertermice sunt determinate de nivelul instabilitii
segmentului vertebro-motor.
De regul, n cazul instabilitii vertebrale a segmentului toracic n regiunea
interscapulovertebral apare o imagine hipertermic uor ptat. Motivul apariiei ei este dat
ca rspuns la iritarea rdcinilor nervoase i a spasmului acut al muchilor spatelui.
Simptomatologia termografic local pe suprafaa posterioar a gtului i spatelui poate
fi tears, neclar, de aceea n multe cazuri pronunarea vizavi de nivelul instabilitii vertebrale
este mai dificil. Pentru a trece de acest impediment i a diagnostica ct mai corect ne folosim
i de analiza simptomatologiei radiculare termoanomaliile n proiecia zonelor inervate de
ctre rdcinile plexului brahial.
n zonele inervate autonom (dermatoame) se pot urmri dou tipuri de termoanomalii:
hipertermie (sindromul iritativ) sau hipotermie (sindromul compresiv).
n concluzie, dac instabilitatea vertebral a aprut aproximativ de un an pn la
efectuarea examenului termografic, atunci predomin simptomatologia local. Dac din
momentul afectrii coloanei au trecut mai mult de cinci ani atunci simptomatologia radicular
se accentueaz. De aceea, n cazul diagnosticului termografic al instabilitii segmentului
vertebral cervico-toracic de natur traumatic trebuie de inut cont de data cnd s-a ntmplat
incidentul, dar i de vrsta copilului.
35

Instabilitatea segmentului vertebral cervico-toracic este o afeciune serioas. Se tie c

patologia vertebral nediagnosticat i netratat duce la dezvoltarea rapid a
spondilozei vertebrale cervicale i toracice, scoliozei i multe alte complicaii. De
aceea, se folosete cu succes ca metod de diagnostic termografia, deoarece doar ea
poate diagnostica corect i non-invaziv probleme vertebrale la copii de vrst foarte
mic.
Text ACKNOWLEDGMENT: This work was partially supported by the strategic
grant POSDRU/88/1.5/S/50783, Project ID50783 (2009), co-financed by the
European Social Fund Investing in People, within the Sectoral Operational
Programme Human Resources Development 2007-2013.
11)SIRENOMELIA - ANOMALIE FETAL FOCAL A COLOANEI

VERTEBRALE -Stana L.G., Motoc A., iu A.M., Jianu A.M., elaru M., Ciobanu
I., Hogea B. - Catedra I Anatomie i Embriologie, Facultatea de Medicin,
Universitatea de Medicin i Farmacie Victor Babe din Timioara
Sirenomielia este o afeciune complex datorat unei anomalii de dezvoltare embriologic
foarte precoce ce duce la regresie caudal. Sirenomelia i regsete denumirea n asemnarea
morfologic a malformaiei cu sirena, prin fuzionarea celor dou membre inferioare, n
condiiile absenei sau structurii anormale a picioarelor. Primul caz de sirenomelie a fost
raportat n anul 1542. Incidena, n literatur, este n jur de 1/60.000 nateri, cu variaii ntre
1/24.000 i 1/67.000 i predominena bieilor. Este caracterizat prin anomalii prezente la
membrele inferioare, coloana vertebral, renale, tract genito-urinar. Etiopatogenia implic un
deficit vascular, un vas derivat din artera vitelin, ce ia natere din aorta abdominal fetal i
returneaz direct sngele prin cordonul ombilical ctre placent i circulaia matern. Este
vorba de arter ombilical unic. Diagnosticul este stabilit prin echografie antenatal care este
relativ dificil, prima descoperire fiind oligoamniosul sever, datorat afectrii renale.
Malformaiile constau n: membre inferioare fuzionate, la nivelul coloanei vertebrale se
constat absena sacrumului i a unor vertebre lombare precum i segmentaia anormal a celor
prezente, agenezie renal bilateral, agenezie ureteral, vezical. Se asociaz i anomalii
pulmonare, cardiace i dolicocefalia. Este important examinarea Doppler pentru evidenierea
anomaliei vasculare i diferenierea sirenomeliei de alte tipuri de malformaii, iar IRM fetal
permite punerea n eviden a scheletului inferior, stabilind astfel un diagnostic de certitudine.
Prognosticul fetal este prost, sirenomelia fiind o afeciune letal, dar s-au raportat cazuri
sporadice care au supravieuit pe termen lung. Pentru un diagnostic imagistic prenatal exact este
important cunoaterea dezvoltrii embriologice, deoarece
jumtate din cazurile de
sirenomelie, de regul, sunt etichetate ca agenezie renal bilateral.
Cuvinte cheie: anomalii ale coloanei vertebrale, sirenomelie, diagnostic imagistic
36

SESIUNEA II - VARIA
1)HISTOPATHOLOGIC
CHONDROSARCOMA
AND
CLINICAL
ISSUES
CONCERNING
Andrei Motoc, Loredana Stana, Cebzan Cipran, Codruta Petrescu, Bogdan

Hogea, Cosmin Ilie, Roxana Folescu, Alina Sisu
University of Medicine and Pharmacy Victor Babes, Timisoara
Is the second most common primary malignant bone tumor, occurring more commonly
in men that in women, ratio 2/1. It is most frequently in the fourth to sixth decades (average
age, 45 years).
Chondrosarcoma occurs in three variants, classified according to location: central,
peripheral and juxtacortical. Central chondrosarcoma arises in the medullar cavity of pelvic
bones, ribs and long bones (femur, humerus), although any site may on occasion be affected
(skull bones).
Radiological, these tumors are characterized by poor defined borders, a thickened shaft,
and perforation of the cortex. Occurs in the fourth to sixth decades, and has a male to female
ratio of 2/1. It is most common in the long bones and on the surface of the pelvis.
The symptoms are the following: complaining of severe and persistent pain in the left
hip joint and presenting limitation of adduction movement, limitation of internal-external
rotation movements, and also could not be able to do thigh flexion on the abdomen.
Laboratory tests could not show any significance. Other investigations are
radiographies and magnetic nuclear resonance. Histopathology indicates the histological feature
more precisely and the treatment. Prognosis depends upon stage and histological grade.
Metastasis: usually spreads within the medullar cavity; pelvic tumors may invade the
adjacent organs. Distant metastases to lung are followed by skin and soft tissue. 5-year survival
rates were: 78% if low grade; 53% if moderate grade; 22% if high grade.
Keywords: chondrosarcoma, femur bone, histologic grade.
2)ANATOMIC ASPECTS CONCERNING THE SACRO-ILIAC JOINT

LIGAMENTS
Andrei Motoc, Ciprian Cebzan, Codruta Petrescu, Loredana Stana, Sorin
Raducan, Adelina Jianu, Mircea Selaru, Alina Sisu
The ligaments of the sacroiliac joint (SIJ) are the following: anterior sacroiliac
ligament; interosseous sacroiliac ligament ; posterior sacroiliac ligament s; sacrotuberous
ligament; sacrospinous ligament. The anterior ligament is not much of a ligament at all and in
most cases is just a slight thickening of the anterior joint capsule. It is thin and not as well
defined as are the posterior sacroiliac joint ligaments. The posterior sacroiliac ligaments can be
further divided into short or intrinsic and long or extrinsic. The dorsal interosseous ligaments
are very strong ligaments. These ligaments are even stronger than bone; such that the pelvis
37

will usually fracture before the ligament tears. The dorsal sacroiliac ligament runs
perpendicular from just behind the articular surfaces of the sacrum to the ilium and function to
keep the sacroiliac joint from distracting or opening. The extrinsic sacroiliac joint ligaments,
the sacrotuberous and sacrospinous ligaments, limit the amount the sacrum flexes. The long
posterior ligaments may be palpated in thin persons for pain and compared from one side of the
body to the other; however, the reliability and the validity of comparing ligaments for pain have
currently not been shown.
Keywords: ligament, sacroiliac joint, innominate bone.
3)ANATOMICAL STUDY CONCERNING THE SAPHENOUS PERFORATING

VEINS
Codrua Petrescu, Ciprian Cebzan, Alina iu, Loredana Stana, Laura Vartolas,
Marius Niculescu, Andrei Motoc
University of Medicine and Pharmacy Victor Babes
Direct perforating veins are classifying as following: foot perforating, maleola regions
perforating veins, leg perforating, knee perforating, thigh perforating and gluteal region
perforating veins. We realized the saphenous territory perforating study on 50 adult human
bodies, 24 males and 26 females, bilaterally dissected. Detailed dissection was followed by an
adequate digital photographic documentation of results.
Anatomical pieces were dissected in superficial plane, praising the whole superficial
venous network, viewing the penetration level in the fasciae by perforating veins. The crural
fasciae perforation place is varying in high: 4 cm for Cockett I vein; 15 cm for Cockett II vein;
4 cm for Cockett III vein; 4 cm for Cockett IV vein (perforating at 24 cm); 8 cm for tibiae
perforating veins.
We also determined, at Linton line level (a vertical line at 1 cm posterior of medial
maleola), placed on high the Cockett perforating and the tibiae ones (perforating at 24 cm,
middle tibiae, superior tibiae and Boyd perforating), and measured starting with the medial
maleola level.
The most simply perforate unit is constituted by: a supra aponevrotic segment; a trans
aponevrotic segment (can be sometimes accompanied by an arteriole and a nerve); a sub
aponevrotic segment; the valvular equipment (1 or 2 supra aponevrotic valves, 1-3 sub
aponevrotic valves).
Valves present the same structure as deep venous system. Perforating veins are the most
important, especially those named perforating veins of Cockett, having primordial role in
producing the pathological events in the third lower leg level.
Keywords: veins, maleola, leg
4)LEFT HIPERALGIC GONARTHROSIS A CASE REPORT

Alina iu, Codrua Petrescu, Ciprian Cebzan,
Laura Vartola, Samfirescu Elena, Stana Loredana,
Gheorghe Stancu, Motoc Andrei
Department of Anatomy and Embryology, University of Medicine and Pharmacy
Victor Babes
38

R.I., 55 years old, with known painful history on the left knee joint from 7 years, has
come in our department having the following symptoms and clinical signs: left knee increased
volume, painful spontaneous and palpation; with 250 knee joint valgus deformity, antialgic
limiting knee joint movements, movements of flexion-extension and internal external rotation,
with a maximum of 650 flexion.
On the front and profile radiography can be observed a limited joint space, bone spurs
and abnormal periarticular ossification. Surgical treatment was performed; practicing the total
knee arthroplasty with cemented total endoprosthesis stabilized bicompartimental back. It has
been established antialgic drug treatment and anticoagulation.
Early treatment of functional recovery is established at bedside, being carried out
physical therapy (Kinetec), the first day after surgery to prevent tromboembolic incidents. At 9
days after surgery the patient leaves hospital and start working with a physical therapy
rehabilitation program.
Key words: left knee joint, flexion, arthroplasty.
5)URIC ACID METABOLISM IN GOUT

Codrua Petrescu , Alina iu, Ciprian Cebzan , Laura Vartolas,
Samfirescu, Gheorghe Stancu, Loredana Stana, Andrei Motoc
Elena
Gout is a disease caused by deposition of monosodium urate (MSU) monohydrate

crystals that induce not only acute episodes of inflammation, but also, in the long-term history
of the disease, chronic inflammation that is associated with changes in articular and
periarticular structures. Imaging may be useful to evaluate the severity of disease (measurement
of structural joint changes), the extent of MSU deposition (location and magnitude of urate
deposition), and presence of chronic inflammation.
Gout is the most common form of inflammatory arthritis in elderly. In the last two
decades, hyperuricemia and gout have increased markedly and similar trends in the
epidemiology of the metabolic syndrome have been observed.
Recent studies provide new insights into the transporters that handle uric acid in the
kidney as well as possible links between these transporters, hyperuricemia, and hypertension.
Uric acid is end result of the purine metabolic pathway and the product of the
conversion of xanthine, by the action of xanthine oxidase, to uric acid. As uric acid is a weak
acid, its main form in plasma is MSU, which has a maximum solubility about 420 mol/L (7
mg/dL). Normal plasma urate levels are between 200 and 410 mol/L (3,3 to 6,9 mg/dL). Apart
from higher primates, all mammals express uricase, an enzyme that converts uric acid to
allantoin, and this explains why, in humans, urate levels are much higher than those of other
mammals.
The relationship between hyperuricemia, hypertension, and the metabolic syndrome
has long been debated.
Keywords: inflammation, hyperuricemia, uric acid.
39

6)ANATOMIC AND CLINICAL ISSUES CONCERNING CHONDROMALACIA

PATELLAE
Alina iu, Ciprian Cebzan, Codrua Petrescu, Marius Niculescu, Elena
Samfirescu, Loredana Stana, Laura Vartolas, Andrei Motoc
Chondromalacia patellae results from damage to the cartilage which covers the
posterior aspect of the patella (knee cap).
The cause of this damage can be either acute or due to a long-standing overuse injury.
Patella is normally pulled over the end of the femur in a straight line by the quadriceps muscle.
The symptoms of chondromalacia patella are generally a vague discomfort of the inner
knee area, aggravated by activity (jumping, climbing or descending stairs) or by prolonged
sitting with knees in a moderately bent position (the so called "theater sign" of pain upon
arising from a desk or theater seat).
Some patients may also have a vague sense of "tightness" or "fullness" in the knee area.
Occasionally, if chronic symptoms are ignored, the associated loss of quadriceps muscle
strength may cause the leg to "give out." Besides an obvious reduction in quadriceps muscle
mass, mild swelling of the knee area may occur.
Chondromalacia patella may also be a sign of arthritis of the kneecap, which is usually
seen in older individuals. People who have previously had a dislocation, fracture, or other
injury to the kneecap may be more likely to get chondromalacia.
As clinical signs: grating or grinding sensation when the knee is extended; knee pain in
the front of the knee that worsens after sitting for a long period of time; knee pain that worsens
with using stairs or getting out of a chair; knee tenderness.
Keywords: patella, kneecap, femur.
7)SINDROM DE ENTRAPMENT AL ARTEREI POPLITEE - PREZENTARE

DE CAZ
1
Sorin Ghiea, 2Emi Marinela Preda, 1,3Vladimir Ene
1
Centrul Imagistic Signa Plus, Bucuresti
2
Institutul Clinic Bucuresti
3
Spitalul de Urgenta Sf Ioan, Bucuresti
Autorii prezinta aspectul imagistic al unui caz de entrapment al arterei poplitee
investigat prin rezonanta magnetica la 3T.
Pacienta in varsta de 42 ani, cu un istoric relativ recent de claudicatie intermitenta la
nivelul gambei drepte. Investigatiile ecografice si eco-Doppler partial neconcludente,
evidentiind cu certitudine doar aspect de stenoza arteriala, fara a preciza cauza acesteia.
Investigatia prin angio-RM cu substanta de contrast, la nivelul intregului arbore arterial
al membrelor inferioare, evidentiaza traiect sinuos in baioneta al arterei poplitee drepte in
fosa popliteala, cu ingustarea acesteia la acest nivel, fara a se putea pune in evidenta cu
certitudine modificari intralumenale arteriale.
Consultul de specialitate (chirugie vasculara) ridica suspiciunea clinica de entrapment
de artera poplitee, si pacientul este trimis in clinica noastra pentru excluderea unei patologii
articulare, musculare sau osoase a pacientei, avand in vedere un mic traumatism in regiunea
anterioara a genunchiului.
40

Examinarea IRM 3T nativa a genunchiului drept nu evidentiza leziuni articulare,
osoase sau ligamentare posttraumatice, insa deceleaza prezenta unei insertii anormale a capului
medial al gastrocnemianului, mult mai lateralizat si mai superior decat pozitia normala.
Consecutiv, se produce compresia, entrapmentul arterei poplitee in acea zona.
Concluzia: imagistica prin rezonanta magnetica confirma diagnosticul clinic de
entrapment al arterei poplitee, precizad tipul acestuia (tip II prin anomalie de insertiei a
muschiului gastrocnemian). De remarcat importanta interpretarii in corelatie a examenului
angio-RM cu examinarea morfologica nativa a structurilor vasculare si perivasculare de la
nivelul fosei poplitee, precum si importanta unui indice ridicat de suspiciune clinica.
Rezonanta magnetica si angio-RM reprezinta deci o alternativa viabila a arteriografiei
clasice, pe langa avantajul non-invazivitatii, avandu-l si pe acela al vizualizarii structurile
periarteriale.
8)BOALA OSGOOD SHLATTER SI SINDROMUL SINDING-LARSENJOHANSSON CAUZE DE DURERE INFRAPATELARA LA SPORTIVI

Irina Bacanu1, Emi Preda1, S.Ghiea2, Ioana Lupescu1
1
2
Signa Plus - Centru De Cercetare si Diagnostic in Imagistica Medicala
Introducere:Boala Osgood Shlatter (cunoscuta si ca leziune de tractiune apofizara a
tuberculului tibial) reprezinta o ruptura a platoului de crestere la nivelul tuberozitatii tibiale.
Sindromul Sinding-Larsen-Johansson reprezinta o afectiune similara dar cu sediu diferit,
afectand tendonul patelar si portiunea inferioara a patelei, echivalentul la adulti fiind Jumpers
knee.
Obiective: Afectiunile tendonului patelar la sportivi, in special la tineri, sunt comune
dar deseori nediagnosticate sau subdiagnosticate clinic, avand consecinte nefaste atat din
punctul de vedere al aparitiei complicatiilor cat si al persistentei unei simptomatologii trenante,
invalidante care poate interfera cu evolutia competitionala a categoriei de pacienti vizati.
Material si metoda: S-au efectuat examinari detaliate atat din punct de vedere clinic cat
si paraclinic/ imagistic, punandu-se accentul pe examinarea RM in secventele ponderate PD Fat
Sat, T2 Fat Sat, T1 si Stir, cu achizitii in sagital si axial, evaluandu-se modificarile specifice
unei anumite clase de afectiuni, cu o frecventa net in favoarea sindromului Osgood-Shlatter.
Rezultate: Au fost prezentate cazurile a patru pacienti cu aceleasi acuze din punct de
vedere al simptomatologiei, in contextul practicarii unor sporturi sustinute, de performanta, dar
cu imagini IRM ce au pledat pentru diagnostice diferite in cadrul afectiunilor tendonului
patelar, respectiv boala Osgood-Shlatter si tendinoza tendonului patelar sau Jumpers knee.
Concluzii: IRM reprezinta o metoda utila de diagnostic si excludere a altor afectiuni
sau complicatii asociate bolilor mai sus mentionate, putand contribui la predictia timpurie
asupra potentialului curativ al leziunilor tendonului patelar.
9)FABELLA : IMPORTANTA RADIOLOGICA, ASPECTE IMAGISTICE

NORMALE SI MODIFICARI PATOLOGICE
Osama Alnuaimi, C. I. Mihalache, Emi Marinela Preda, Cristina Alexandra
Nicolae, Ioana Lupescu
41

REZUMAT: Fabella este o varianta anatomica normala, prezenta la 10-20% din
populatie.
Aspectul normal radiologic conventional si imagistic trebuie cunoscut, avand un rol
important in diagnosticul diferential in patologia compartimentului postero-lateral al
genunchiului si este un marker ecografic important, util in manevrele interventionale.
10) STUDIUL ELEMENTELOR DERMATOGLIFICE DE DIAGNOSTIC IN

BOALA DOWN
Lucia Stoican 1, Elena Samfirescu 2, Claudia Sandu 3, Universitatea de Medicin
i Farmacie Timioara
1, 2, 3, Asistent universitar Departamentul de Anatomie i Embriologie
Elementele certe care definesc dermatoglific syndromul Down pot fi: an simian (pliu
palmar transversal unic), triradiul carpatal sus situat, bucl cu deschidere cubital n
compartimentul hipotenar, frecvent bucl radial pe degetele 4 i 5 (i nu pe degetul 2 aa cum
este frecvent n populaia normal), o singur plic de flexiune pe degetul 5, an de flexiune
ntre haluce i degetul urmtor, predominana buclelor cu numr crescut de creste.
La un cuplu mam, tat i copil am efectuat un examen dermatoglific, deoarece copilul
fusese anterior diagnosticat clinic cu trisomie 21, avnd ns semne clinice atenuate. S-a
realizat studiul morfologiei dermatoglifelor digitale palmare i plantare. n urma analizei
dermatoglifice effectuate, copilul prezenta urmtoarele elemente dermatoglifice care ar pleda
pentru susinerea diagnosticului de syndrome Down: bucl n regiunea palmar superioar
spaial interdigital III, structuri arcuiforme prezente n regiunea tenar cu tendina de a forma
un unghi cu deschidere spre police. Comparativ au fost studiai i cei prini. Mama prezenta o
frecven mai mare a laurilor cubitale, fr ns a avea tendina de nlare a buclelor, spre
deosebire de tat i copil la care predomina tipul verticiliform la dermatoglifele digitale. Se
poate afirma c nu exist o concordan ntre diagnosticul dermatoglific i cel clinic la copil,
elementele care intervin n susinerea diagnosticului de syndrom Down fiind foarte srace i
prea puin reprezentative.
n concluzie se recomand evaluarea citogenetic la cazul n spe.
11) AFECTAREA VASCULAR N FRACTURILE CALCANEENE

Lucia Stoican 1, Elena Samfirescu 2, Claudia Sandu 3, Universitatea de Medicina
i Farmacie Timioara
1, 2, 3, Asistent universitar Departamentul de Anatomie i Embriologie
Pornind de la constatarea fcut n urma diseciilor piciorului, a existentei unei varieti
a vascularizaiei calcaneului, ne-am propus studierea corelaiilor ce ar putea exista ntre aceast
vascularizaie i fracturile produse la acest nivel.
Fcnd un studiu pe 5 ani (2005-2009) la Clinica de Ortopedie i Traumatologie din
Timioara al tipurilor de fracturi calcaneene am constat c din totalul fracturilor, fracturile
talamice sunt cele mai frecvente, incidenta lor fiind de 25%.
innd cont c n interiorul zonei talamice artera sinusului tarsi se anastomozeaz cu
ramuri din pediculul superior al arterei tibiale posterioare formndu-se n medie patru
42

anastomoze de calibru relativ mare, se poate presupune c aceast zon are o rezisten
mecanic diminuat datorit multitudinii de canale ce strbat aceast regiune.
Traiectele de fractur orict de diferite ar fi datorit bogiei reelelor anastomotice
existente att intra ct i extraosos, nu vor putea afecta fragmentele osoase de irigaia lor
arterial fiind astfel exclus posibilitatea unei necroze prin ischemie.
12)ABDOMINAL BRANCHES OF VAGUS NERVE, MORPHOLOGICAL

STUDY
Stana LG, Motoc A, Sisu AM, Cebzan C, Petrescu CI, Rducan S, Daescu E
Catedra I Anatomie i Embriologie, Facultatea de Medicin, Universitatea de
Medicin i Farmacie Victor Babe din Timioara
Knowledge the morphological variability of the abdominal portion of the vague nerve is a
major problem in surgical practice; it represents the starting point of vagotomies. The study was
made on 50 cadavers, 22 male and 23 female, conducted by the method of macroscopic
dissection. In all cases (100%) we have met three branches of hepatic plexiform appearance,
what he can give the name of hepatic plexus. Anterior gastric branches 4-6, arise from the left
side of the common trunk. Right branch, the medial one, forms the anterior main nerve of the
lesser curvature of the stomach (Latarjet). Five gastric branches were found in 25 cases (50%),
four branches in 16 cases (32%), 6 branches in nine investigated cases (18%). All posterior
branches start by a common trunk, called Delmas and Laux's abdominal vague. Solar branches
are three: right, left and middle. Posterior gastric branches are 4 or 5 and start by a common
trunk or two trunks. Four branches have met in 29 cases (58%), of which 26 (52%) came from
a common trunk and only three (6%) from two trunks. 5 branches were detected in 21 cases
(42%), of which 14 (28%) arise from a common trunk and 7 (14%) from two trunks. 4 or 5
posterior gastric branches were started by a common trunk in 40 cases (80%) and two trunks in
10 (20%) cases.
Keywords: hepatic plexus; gastric branches; hepatic branches;
43

MANIFESTARI ANTERIOARE SIMSR
44

45

MANIFESTARI VIITOARE
AL 3-LEA CONGRES NATIONAL AL SOCIETATII DE REZONANTA MAGNETICA DIN

ROMANIA
BUCURESTI, MAI 2011
46

CONGRESUL NATIONAL AL SOCIETATII DE IMAGISTICA DIN ROMANIA
CONGRES BALCANIC DE RADIOLOGIE
CLUJ- NAPOCA, SEPTEMBRIE 2011
INTERNATIONALE
47

48

49

Musculoskeletal I: Leiden (NL), 24-28 January

Musculoskeletal II: Izmir (TUR), 12-16 September 2011
GALEN ADVANCED COURSE

Musculoskeletal Cross-Sectional Imaging
November 17-18; Lille, France
Local organiser: Anne Cotton
50

SCHOOL OF MRI
Advanced MR Imaging of the Musculoskeletal System
September 15-17
Cyprus/GR
Advanced MR Imaging of the Musculoskeletal System

October 27-29, 2011
Cairo/EG
Advanced MR Imaging of the Musculoskeletal System - Spanish Language
November 10-12, 2011
Cordoba/ES
51

52

Volum Rezumate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Volum Rezumate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

PATOLOGIA RADIOIMAGISTICA A COLOANEI VERTEBRALE

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

VINERI 05 NOIEMBRIE 2010

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

SESIUNEA III: TRAUMATISME, TRATAMENTUL DE RECUPERARE SI

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

SAMBATA 06 NOIEMBRIE 2010

SESIUNE VARIA MUSCULOSCHELETAL

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

12.40-14.00 TEACHING CASES

14.00-14.30 FESTIVITATEA DE INCHIDERE

SESIUNEA I - COLOANA VERTEBRALA

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

9.20-9.40 ANATOMIA FUNCTIONALA A COLOANEI VERTEBRALE

9.40-10.00 EVALUAREA I TERAPIA COMPLEX A SCOLIOZELOR

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

10.10-10.20 TEHNICA EXAMINARII RM A COLOANEI VERTEBRALE

10.20-10.40 ALGORITM DE INTERPRETARE RM A COLOANEI

10.40-11.00 COFFE BREAK

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

SESIUNEA II: PATOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE

11.00-11.30 IMAGISTICA COLOANEI VERTEBRALE IN SPONDILITA

11.30-11.45 HERNIA DE DISC probleme vechi- solutii de diagnostic noi

Seciuni axiale subiri T2 de 3-4 mm (necesare pentru a ilustra lateralizarea

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

Semnele RM de hernie de disc sunt: protruzia focala discala, stergerea grasimii

Disc normal - semnal de intensitate normal, nlime, contur i arhitectur intern a

Bombare (debord) - extensie simetric circumferenial a discului n afara

Protruzie - extensie focal, asimetric a discului dincolo de interspaiu

Extruzie -extensie extrem a discului n afara interspaiului (transligamentara)

Sechestrarea este un tip specific de extruzie, in care exista un fragment discal

Hernia de disc protruzie ce implica ruperea inelului fibros.

11.45-12.00 COMPLICATIILE HERNIEI DE DISC OPERATE

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

12.00-12.15 EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA

Tuberculoza, cauzata de Mycobacterium tuberculosis, ramane inca o problema de

12.15-12.30 TBC VERTEBRAL - FORMELE RADIO-IMAGISTICE SI

12.30-12.45 DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL STENOZEI SPINALE

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

Clasificarea in functie de localizare: stenoza centrala, stenoza recesului lateral,

12.45-13.10 EVALUAREA IRM A LEZIUNILOR COMPRESIVE MEDULARE

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

clinic Remedis (aprile-septembrie 2010). Pacientii au fost investigati cu un echipament

13.10-13.30 EVALUAREA IRM A LEZIUNILOR INTRAMEDULARE

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

SESIUNEA III: TRAUMATISME, TRATAMENTUL DE RECUPERARE SI

15.10-15.25 CLASIFICAREA FRACTURILOR COLOANEI CERVICALE scurt review

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

15.25-15.40 ALEGEREA METODEI DE TRATAMENT IN FRACTURILE

15.40-15.47 COLOANA CERVICALA-WHIPLASH-TRAUMATISMUL PRIN

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

15.47-16.00 ALTERNATIVE DE TRATAMENT CONSERVATOR IN

16.00-16.10 INDIRECT POSTERIOR REDUCTION BY LIGAMENTOTAXIS

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

16.10- 16-25 PERCUTANEOUS NUCLEOPLASTY IN THE TREATMENT OF

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

16.25-16.35 ABORDAREA TERAPEUTICA A PATOLOGIEI DEGENERATIVE

16.35-16.45 LONG TERM RESULTS OF USING A HOOK BASED IMPLANT

CONFERINA NAIONALA DE IMAGISTICA MUSCULOSCHELETAL

9.00- 9.20 ASPECTE IRM N PATOLOGIA DE TIP DEGENERATIV A

Scopul acestei prezentari bazata pe cazuistica IRM este de a aduce in atentia