CURS 1 - STRATEGII DE DIAGNOSTIC IN REUMATOLOGIE-Principalele Sindroame in Reumatologie

REUMATOLOGIE
curs 1
Strategii de diagnostic in Reumatologie
Sindroame in bolile reumatismale
PROF. UNIV. DR. CLAUDIA MIHAILOV

REUMATOLOGIE
 Ramura medicinii care se ocupă cu tratamentul bolilor articulare și

musculo-scheletale, excluzând traumatismele
 Mai mult de 150 de afecțiuni sunt clasificate drept boli reumatice, fiecare
cu patogenie specifica, aspecte clinice, tratament și prognostic propriu.
 Bolile reumatice pot prezenta afectare multisistemica, ce influenteaza

prognosticul bolii
RHEUMATOLOGY – the 10th edition ; MARC C. HOCHBERG, MD

REUMATOLOGIE
Principalele grupe de afectiuni reumatismale:
afectiuni degenerative-artroza sau osteoartrita (gonartroze, coxartroze,

spondilodiscartroze)
afectiuni inflamatorii mediate imun (artrita reumatoida, spondiloartrite, artrita

psoriazica) si boli autoimune (lupus eritematos sistemic, polimiozite/
dermatomiozite, scleroza sistemica,boala mixta de tesut conjunctiv, sindrom
Sjogren, vasculite).
afectiuni inflamatorii ale structurilor moi periarticulare: tendinite, entezite,

bursite, capsulite, fibromialgie, sindroame canalare (ex: canal carpian)
REUMATOLOGIE
 afectiuni articulare produse de microcristale: guta, pseudoguta,

condrocalcinoza, calcificari ale tendoanelor
 afectiuni metabolice: osteoporoza, osteomalacia
 afectiuni produse de germeni patogeni: artrite infectioase

SIMPTOME, SEMNE, SINDROAME IN
BOLILE REUMATICE
 Afectarea osteoarticulara – cauza frecventa de adresabilitate la medic
 Diagnostic pozitiv – coroborarea datelor clinice, paraclinice si anamnestice
 Investigatia bolnavului reumatic necesita rigoare si acuratete
> sindrom reumatoid poate ascunde o afectare sistemica asociata
 Diagnosticul precoce > tratament corect > evolutie favorabila

SIMPTOME, SEMNE, SINDROAME IN
BOLILE REUMATICE
 Identificarea modificarilor patologice
 Localizarea anatomica a modificarilor patologice
 Interpretarea modificarilor patologice
 Elaborarea de ipoteze despre modificarilor patologice ale pacientului
 Testarea ipotezelor prin evaluari paraclinice si coroborarea cu datele anamnestice si clinice
 Stabilirea unui diagnostic de certitudine pe baza stiintifica
 Elaborarea unui plan terapeutic si aplicarea acestuia impreuna cu pacientul astfel incat sa se
muleze pe nevoile si posibilitatile acestuia
ANAMNEZA
DUREREA- simptomul major in reumatologie
Caracteristici:
Localizare
Iradiere
Mod debut (brusc, insidios, mono-/poliarticular)
Nr/tip articulatii afectate
Durata: continuu / intermitent; +/- exacerbari
Caracter: mecanic; inflamator; mixt
Evolutie
DUREREA - evaluare
Orientarea corecta a diagnosticului in functie de durere:
Tipul: articular, periarticular sau non-articular
Originea: la nivel musculoscheletal sau alte sisteme (neurologic, vascular)
Caracter : mecanic (artralgie cu substrat degenerativ) sau inflamator (artrita)
Localizare: axial / periferic; simetric / asimetric; articulatii mici / mari
Nr structurilor afectate: monoarticular; oligoarticular, poliarticular
Prezenta afectarilor sistemice concomitente: pulmonar, vascular, hepatic,

gastrointestinal, neurologic (periferic sau central)

ANAMNEZA
1. Mod de debut
Debut acut:
• guta, artrita infectioasa
• artrita reactiva
• reumatism palindromic
Debut insidios:
• AR (rar si nespecific poate avea si debut acut, frecvent la copii)
• spondilartrite (cu afectare axiala si periferica)
• miopatiile inflamatorii
ANAMNEZA
2. Numarul articulatiilor afectate (NAD, NAT)
Monoarticular (o singura articulatie afectata):
 poate fi debutul unei patologii cu evolutie poliarticulara sau poate fi autolimitata la o

singura articulatie
 artrita din atacul de guta, artrita infectioasa bacteriana,
Oligoarticular (maxim 3 articulatii implicate)
 spondiloartrite cu afectare periferica (preponderent genunchi si glezne); artrita

psoriazica (afectare articulatii mici mana: IFD, IFP sau MCF)
Poliarticular (> 3 articulatii afectate: mici si mari)
 AR, RAA, artrita din LES, osteoartrita

ANAMNEZA
MONOARTRITE
Distributia afectarii oligo - /poli - articulare
TIP exemple
Simetrica Asimetrica
 bacteriene, fungice,
infectioase Inflamatorii
virale, boala Lyme
 guta AR Spondilartropatii:
Boala Still a adultului Spondilita anchilozanta
inflamatorii  debut atipic AR
LES Artrita reactiva
 sarcoidoza Polimialgia reumatica Artrita psoriazica
 osteonecroza Artrita Jacoud Artrita enteropatica
noninflamatorii  hemartroza Boala mixta de tesut Reumatism palindromic
 boala Paget a osului conjunctiv
Degenerative / cu cristale
 MTS sinoviale (din
tumori solide) osteoartrita guta
tumorale  sarcom sinovial
 sinovita vilonodulara
pigmentata

LOCALIZARE
AFECTARE AXIALA
Articulatiile care formeaza scheletul axial:
• art sacro-iliace
• sternoclaviculare
• manubrio-sternale (dupa unii autori umerii si soldurile)
Afectiuni reumatice cu afectare axiala: spondilita anchilozanta,

spondiloartrite non-radiografice
Reumatologie – Ileana Claudia Mihailov - 2016

LOCALIZARE
AFECTARE PERIFERICA
IFP,MCF bilateral – AR (IFD implicate rara, nespecific in fazele avansate ale AR)
Durere la nivelul structurilor proximale (centura pelvina si scapulara)= polimialgia

reumatica
IFD – artrita psoriazica, osteoartrita Heberden si Bouchard
MTF I (monoarticular) – podagra( atac de guta)
genunchi si glezne – spondiloartrite cu afectare periferica (artrite reactive, artrite

enteropatice)

ASPECT LOCAL AL AFECTARII
ARTICULARE
 Tumefactie IFP – in AR, elastica si insotita de caldura locala dar lipseste

roseata tegumentara adiacenta, confera aspectul de deget fusiform specifi
 Noduli-Osteoartrita Heberden, guta tofacee – cu consistenta dura, fara

semne celsiene de inflamatie, cu dispozitie asimetrica
 Aspect “puffy finger” – cu pattern simetric – sclerodermie (faze precoce) si

boala mixta de tesut conjunctiv
 Distructii articulare cu anchiloze – AR severa in stadii avansate;
 Contractura cu flexie degetelor – scleroza sistemica in faze tardive

ANAMNEZA
CARACTERISTIC STATUS BOALA
I
Prezenta AR, LES, Guta
Inflamatie
Absenta Reumatism degenerativ cronic
Monoarticular Gute, traumatism, artrita infectioasa,

boala Lyme
Nr articulatii afectate
Oligoarticular Spondiloartrite periferice
Poliarticular AR, RAA
Interfalangiene Reumatism degenerativ cr, APso

(IFD)
Tipul articulatiei
afectate IFP, MCF, RCC Conectivite
MCF Guta

ANAMNEZA
CARACTERISTICA MECANIC INFLAMATOR
DURERII
Ameliorata de: Repaus articular Mobilizare articulara
Redoare matinala (rigiditate) < 30 min > 60 min
Manifestari sistemice Nu Da
Eritem local Nu Prezent uneori
Caldura locala Nu Prezent uneori
ARTICULATIE ART. MICI MANA GENUNCHI ART SACRO- COLOANA

ILIACE VERTEBRALA
AR:RCC,MCF,IFP AR / AIJ AR/AIJ (rar) AR (C1,C2)
LES: RCC,MCF,IFP LES; BA SASN SASN
Guta, Inf virale SASN TBC osos BA (cervical, lombar)
BOALA APso: IFD Sarcoidoza (10%) B. Sheuermann
RAA – RCC migratorie Artrite septice (toracal)
Sarcoidoza: RCC, IFP Discite

APP
Pot fi esentiale in orientarea diagnosticului.
 Avorturi spontane repetate – LES (sdr antifosfolipidic)
 Sindrom Raynaud – Sclerodermie, LES, BMTC, Sdr Sjogren
 Infectii – RAA, Artrita reactiva
AHC
 Boli cu agregare familiala :
• HLA-B27 – Spondilita anchilozanta
• HLA-DR4, - B9,- DQ3 – Artrita psoriazica
• HLA-DRB 0401, - DRB0101,-DRB 0404 – Artrita reumatoida

EXAMENUL OBIECTIV
 Inspectie
 Palpare
 Obligatoriu examenul pe aparate si sisteme
+
 Bilant osteoarticular
INSPECTIE GENERALA
• Tegumente:
 Alopecie: difuza / localizata (LES)
 Leziuni eritemato-scuamoase – zonele de

extensie art. sau pielea capului
PSORIAZIS
 Eritem facial – rash malar, rash heliotrop (Dr. Mihailov C.- arhiva
personala)
 Teleangiectazii, ulceratii
 Noduli subcutanati: reumatoizi, tofi gutosi,

calcificari subcutane din sdr CREST etc
Sdr CREST
(Dr. Mihailov C.- arhiva personala) Sdr RAYNAUD
msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/peripheral-arterial-disorders/raynaud-syndrome
INSPECTIE GENERALA
RASH HELIOTROP
RASH MALAR
LIVEDO
RETICULARIS
NODUL SUBCUTANAT
(Dr. Mihailov C.- arhiva
personala) TOFI GUTOȘI ERITEM NODOS
https://www.studyblue.com/notes/note/n/skin-signs-of-systemic-disease/deck/13831824
healthjade.com/mottled-skin/
srreumatologie.ro/imaginea-saptamanii-05-13apr/, wiki/Eritema_nodoso
swewe.net/word_show.htm/?262118_1&Tofi_gutosi
slideplayer.biz.tr/slide/9718103/
INSPECTIE GENERALA
Mucoase:
 uscaciune(xerostomie,xeroftalmie) –
sdr Sjogren, sdr Sicca
ulceratii – boala Behçet, LES, vasculite
Ocular:
UAA (1) (iridociclita) – manifestare
extraarticulara in SA
Noduli reumatoizi (2) – scleromalacia
perforans
Ochi rosu + scaderea secretiei lacrimale
– sdr Sjogren
Exoftalmie – miozita
https://webeye.ophth.uiowa.edu/eyeforum/atlas/pages/Scleromalacia-perforans/index.htm
EXAMEN OBIECTIV PE APARATE SI
SISTEME
Aparat respirator:
 Murmur vezicular diminuat, dispnee – pneumopatii fibrozante (AR, SD, PM/DM)
 Wheezing – B. Churg-Strauss
 Hemoptizii – Poligranulomatoza Wegener
 Serozita – LES, AR
Aparat cardiovascular
 Frecatura pericardica – LES, AR
 Afectare valvulara – endocardita Libmann-Sacks (LES),
- aortica (SA veche)

EXAMEN OBIECTIV PE APARATE SI
SISTEME
Sistem nervos
 modificari ROT – leziuni radiculare
 Semne de poli- / mononevrita prezente in vasculite
 Afectare SNC - LES

BILANT OSTEOARTICULAR
BILANT OSTEOARTICULAR
PALPAREA
Caldura locala (semn al inflamatiei)
Tumefactia:
dura (noduli Heberden, Bouchard, gutosi)
elastica: proliferare sinoviala, acumulare lichid sinovial
Cracmente la mobilizarea articulara – distructii
Rigiditate cu imposibilitatea realizarii unui pliu cutanat
Scleroza sistemica
Diagnosis and Early Management of Scleroderma - Johns Hopkins

ARTICULATIILE INTEFALANGIENE
INSPECTIE:
Tulburari ale aliniamentului articular:
“deget butoniera” – flexie IFP si hiperextensie IFD (1) - AR
“deget in gat de lebada” – hiperextensie IFP si flexie IFD (2) - AR
Police in “Z” (3) - AR
IFP IFD
(1)
(3)
(2)
Foto 1,2,3 – Dr Mihailov Claudia arhiva personala

ARTICULATIILE INTEFALANGIENE
PALPARE
IFD: interfalangiene distale(1,2,3,4)
(1) (2)
(3) (4)
IFP: interfalangiene proximale (5,6,7,8)
(5) (6) (7) (8)
Systematic Musculoskeletal Exam - G. Lawry , 2012

ARTICULATII METACARPO-FALANGIENE
(MCF)
INSPECTIE
Asocieri
deformari + atrofie muschi interososi >
mana cu aspect “dromader” (1) (1)
PALPARE: (2,3,4,5)
(3) (5)
(2)
(4) (1) Prof. Claudia Mihailov – arhiva personala

(2-4) Systematic Musculoskeletal Exam - G. Lawry , 2012
ARTICULATIA RADIO-CUBITO-CARPIANA
RCC
INSPECTIE
Tulburari ale aliniamentului articular
Tumefactii (1)
1
PERCUTIE
Dureroasa in: AR, traumatisme
Semn Tinel – parestezii pe teritoriul nervului median (2) – sdr canal carpian
PALPARE(3)
2
3 Foto 1 – Dr Mihailov Claudia – arhiva personala
Foto 2 - https://lataifas.ro/boli-si-tratamente-naturiste/42952/sindromul-de-tunel-carpian-cauze-simptome-tratament
Foto 3 Systematic Musculoskeletal Exam - G. Lawry , 2012
ARTICULATIA RADIO-CUBITO-CARPIANA
RCC
MOBILIZARE
•Activa - realizata de catre pacient,
- fara ajutor (1,2)
(2)
(1)
•Pasiva - realizata de catre examinator – (3,4)
(3) (4)
ARTICULATIA COTULUI
Bursite olecraniene
Epicondilite
Laterala: “cotul jucatorului de tenis - durere pe fata

antebratului la extensia cotului impotriva unei
rezistente cu articulatia pumnului mentinuta in flexie (1)
Test Mills
1 –pozitia start;
2 – pozitie final
Mediala: “cotul jucatorului de golf durere la flexia

mainii importiva unei rezistente aplicata de (2)
examinator (3)
(3)
Special Tests in Musculoskeletal Examination; An evidence-based guide for clinicians Paul Hattam ,2010
ARTICULATIA UMARULUI
INSPECTIE:
Rash, deformari / tulburari ale aliniamentului articular si asimetrii, atrofii.
PALPARE
1.Tumefieri dure/elastice; noduli; efuziuni lichidiene;
2.Identificarea zonelor/ punctelor dureroase

ARTICULATIA UMARULUI
MOBILIZARE – teste pt identificarea
structurilor afectate
1.Patologia tendonului m. biceps - tendinita
 Testul Yergason pozitiv cand tendonul

bicipital este inflamat și durerea este
simțităanterior, in santul bicipital
2. Abductie pasiva
Inflamatia structurilor subacromiale
Artrita gleno-humerala
Capsulita adeziva

ARTICULATIA SOLDULUI
(coxo-femurala)
 articulație extrem de stabilă
 osul coxal – os iliac + os ischiatic + pubis
 osul femural – cel mai lung os
disfuncțiile sunt de obicei limitate la traumatisme

si degenerari
 este esentiala : natura și locația simptomelor precum si durata și
intensitatea acestora
http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni-de-anatomie/articulatia-soldului/
(coxo-femurala)
Durerea la acest nivel se poate corela cu:
 disfunctii ale simfizei pubiene, art sacro-iliace
 afectare degenerativa discala lombara +/- afectari radiculare
 spondilartrite
 sdr miofascial
(coxo-femurala)
INSPECTIE:
•Modificari ale aliniamentului
• Tulburari ale mersului
•Asimetrii
•Tumefactii
•Pozitia adoptata in sezut / in ortostatism

(coxo-femurala)
PALPARE
zone cu efuziune localizată, contururi osoase, circumferința musculară
 trebuie aplicata o presiune ferma dar delicata pentru a determina zonele de

sensibilitate, durere sau deformari
bursita trohanteriana aplicarea unei presiuni
ferme asupra regiunii laterale pentru
fiecare trohanter (1)
creasta iliaca - sensibilitatea poate orienta
diagnosticul (SA)
1

(coxo-femurala)
MOBILIZARE
a)Rotatie externa (1); interna (2)
b) Flexie (3)
Poate evidentia afectare radiculara 1 2
Manevra Lasegue (+): iradierea durerii cu dispozitie dermatomerica

(coxo-femurala)
c) Abductie (4); adductie (5)
d) Asocieri Manevra Patrick: flexie+abductie+rotatie externa (6)
Pozitiva (durere inghinala) in cazul degenerarilor articulatiei coxo-femurale
4 5
6
http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni-de-anatomie/articulatia-soldului/
https://en.wikipedia.org/wiki/Patrick%27s_test
(coxo-femurala)
MANEVRE DE PROVOCARE A DURERII PENTRU
ARTICULAȚIILE SACROILIACE
1.Manevra de forfecare efectuată cu pacientul în ortostatism unipodal și

apăsare pe umeri declanșează durere în cazul afectării articulațieisacroiliace pe
partea testată. (1)
2.Manevra Eriksen în decubit dorsal: se efectuează presiunea spinelor iliace

antero-superioare;
3.Manevra Mennell: pacientul aşezat în decubit lateral, cu membrul de sprijin

pe planul patului în flexie, iar membrul inferior testat face hiperextensie şi
abducție. (2)
Elena Rezuș- Reumatologie, 2014

(coxo-femurala)
1 2

(coxo-femurala)
4.Presiunea pe sacrum: cu pacientul în decubit ventral, examinatorul exercită
presiune pe sacrum; manevra este pozitivă dacă apare durere la nivelul
articulaţiilor sacroiliace (3)
5.Semnul Gaenslen: pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior testat

poziţionat pe marginea mesei de examinare. Pacientul este rugat să
imobilizeze coloana lombară prin susţinerea cu membrele superioare a
membrului inferior controlateral flectat (genunchiul pe coapsă şi coapsa pe
abdomen) (4)
3 4
ARTICULATIA GENUNCHIULUI
 Cea mai mare si mai complexa articulație sinovială
 Alcatuita din
 oase: femur, tibie și patella
 două articulații: tibiofemurala și patellofemurala
 Cu implicații evidente in functionalitate si asistență în mecanică in locomoție
 Mișcarea este stabilizată și limitata de mușchi (dinamic) sau ligamente

(static)
http://mihairascu.ro/proteza-totala-a-genunchiului/
INSPECTIE:
Tegumente: eritem, hematoame (traumatism); cicatrici (interventii

chirurgicale)
Aliniament articular – pozitie “genum varum” (1); “genum valgum” (2)
Tulburari ale mersului si pozitiei
1 2
https://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwi8os-TlfbdAhWSDewKHbyzDycQjRx6BAgBEAU&url=https%3A%2F%2
Fwww.pinterest.com%2Fpin%2F14777504998544511%2F&psig=AOvVaw2n-UIWsnEzC5dqdK84k2Dz&ust=1539064524505867
 Atrofie musculara
 Deformari
 Tumefieri – dureroase / nedureroase; unilaterale (3) (artrita septica, artrita

reactiva, spondilartrite – debut); bilaterale
 Efuziuni lichidiene: sinovite, chist Baker (4)
4
3
PALPARE
Caldura locala (inflamatie)
Cracmente la mobilizare (afectare degenerativa)
Consistenta tumefactiilor: dura (noduli), elastica, mobila (efuziuni

lichidiene)
“Bulge sign” – punerea in evidenta a unei efuziuni lichidiene in cantitate mica

(start -1, final -2)
1 2

 “semnul cubului de gheata” –

compresia bursei
suprapatelare, percutia patelei
va genera o miscare de “plutire
in lichid” in cazul efuziunii in 3
cantitate moderata (3,4,5)
4
5

MOBILIZARE
a)Flexie si extensie (1)
a) Testul sertarului – (2) mobilizarea platoului tibial sub femur
2
1. http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica-kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/carte_anatomie_LP.pdf
2,3,4. Systematic Musculoskeletal Exam - G. Lawry , 2012
GLEZNA SI PICIORUL
 structură complexă cuprinzând 28 oase (inclusiv două oase sesamoide) și 55
articulații (inclusiv 30 de articulații sinoviale), interconectate prin ligamente și
mușchii.
INSPECTIE
 Tulburari ale aliniamentului articular
 Tumefactii (dureroase/nedureroase)
 Efuziuni lichidiene
 Eritem, cicatrici (post-traumatic, interventii chirurgicale)
 Afectarea mersului (antalgic)
Orthopaedic Examination, Evaluation and Intervention - Mark Dutton, 2022

COLOANA VERTEBRALA
INSPECTIE
Tulburari ale aliniamentului
articular
 In plan sagital: accentuare
cifoza dorsala – (1):
(spondilartrite, pozitii
inadecvate) 1
 In plan frontal: scolioze

(dorsale, lombare) dextro- (2)
sau levo- (3) convexe
(degenerari, demineralizari)
 Rasucire in ax + scolioza=
maladia Sheurmann
2 3
http://www.ortokinetic.ro/p68-Scolioza
http://medicinafizica.ro/cifoza.html
COLOANA VERTEBRALA
PALPARE
Apofize spinoase –palparea ferma dar delicata;
sensibile, dureroase in caz de inflamatie (spondilartrite)
fracturi (traumatisme, osteopenie / osteoporoza)
determinari secundare maligne
poate fi insotita de sensibilitatea zonelor moi adiacente
Musculatura paravertebrala
Contractura (inflamatii, degenerari discuri intervertebrale) muschilor paravetebrali
Tumefactii (traumatisme)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dermatom
COLOANA VERTEBRALA
MOBILITATEA
Flexia (mişcarea de înclinare înainte)
Extensia (apecarea coloanei înapoi) In plan frontal

Înclinarea laterală în partea dreapta sau stângă în jurul axului sagital;
Rotaţia se execută spre dreapta sau stânga în jurul unui ax vertical ce trece prin centrul
discurilor intervertebrale;
Circumducţia este mişcarea rezultată din executarea alternativă a mişcărilor precedente.
limitata si insotita de durere in Spondilita anchilozanta (SA)
masuratori care folosesc indici specifici – ajuta la evaluarea in dinamica a evolutiei SA si a

impactului asupra functionalitatii

COLOANA VERTEBRALA
1
Segment cervical:
1.indice occiput perete
(extensie) : N<5 cm
2.indice menton-stern (flexie)
3.rotatie cervicala laterala (3)
4.inflexiuni larerale (4)
4 http://wikige.wikia.com/wiki/Distance_menton-sternum
Physical Examination of the Spine and Extremities - S. Hoppenfeld, 2013
COLOANA VERTEBRALA
Segment toracal (dorsal)
1)Indice Ott (flexie) – (1)
se determina apofiza spinoasa a vertebrei cervicale C7 (reper 1);
se masoara distal 30 cm (reper 2).
se executa apoi flexia trunchiului, marind distanta dintre cele doua repere
1
https://www.youtube.com/watch?v=N5HhfwVPT2E
COLOANA VERTEBRALA
2)Indice cirtometric / expansiune cutie toracica (extensie) – (2)
la nivelul mameloanelor (barbati) / spatiul V i.c. linia medioclaviculara
diferenta dintre valorile diametrului masurat in inspir (max) si expir (min)
https://www.youtube.com/watch?v=N5HhfwVPT2E
COLOANA VERTEBRALA
Segment lombar
1)Flexie
a) Indice Schober (N>5 cm )
- se stabileste un punct de reper la 10 cm
superior de la cel de-al doilea reper, situat la
intersectia coloanei lombare cu linia 1
orizontala care uneste spinele iliace postero-
superioare in ortostatism
- pacientul (fara sa flecteze genunchi) se
va apleca in fata maxim posibil si se
masoara din nou distanta dintre cele doua
repere
b) Indice deget-sol(2)
http://www.mymed.ro/proba-schober.html
Physical Examination of the Spi ne and Extremities- S. Hoppenfeld , 2013
COLOANA VERTEBRALA
2) Extensie (3)
3) Flexia laterala(4)
Physical Examination of the Spine and Extremities - S. Hoppenfeld, 2013

CONCLUZII
 Datele complete clinice, atât subiective (istoricul bolii, APP, AHC) și
obiective (examenul obiectiv), coroborate cu cele paraclinice ( teste de
laborator si imagistice), precizeaza diagnosticul pozitiv al ununi sindrom
reumatoid.
 Evaluarea pacientului și planul terapeutic adecvat includ analiza

informatiilor obtinute si identificarea raspunsurilor medicale sustinute pe
baze stiintifice.
 Un plan terapeutic de succes necesită bune abilități interpersonale și

sensibilitatea față de nevoile pacientului, mijloacele economice, structura și
dinamica familiei.
BIBLIOGRAFIE
• Gary S. Firestein & Ralph C. Budd & Sherine E Gabriel & Iain B McInnes & James R O'Dell - Kelley and
Firestein's Textbook of Rheumatology, 10th Edition, Elsevier 2020
• Johannes W.J. Bijlsma, Eric Hachulla- EULAR Textbook on Rheumatic Diseases third edition, BMJ 2018
• Marc Hochberg & Alan Silman & Josef Smolen & Michael Weinblatt & Michael Weisman- Rheumatology,
Elsevier, 2022
• Ileana Claudia Mihailov. Codrina Ancuta - “Esentialul în Reumatologie pentru specialitatea Recuperare Medicala”,
Editura Zigotto, 2017
• Ileana Claudia Mihailov- “Reumatologie”, Editura Zigotto, 2016
• Elena Rezuș- “Reumatologie”, Editura „Gr. T. Popa”, 2014
• Ruxandra Ionescu - Reumatologie - Curs Universitar UMF Carol Davila , Editura Universitara Carol Davila 2017
• Ionescu R. si colab., „Esentialul in Reumatologie” ed a3a, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 2022
• Fauci, A. S. et al. Harrison's Principles of Internal Medicine. 21th ed. McGraw-Hill, 2022 .
• Imboden, J.B.; Hellmann; D.B, Stone, J.H. Current Diagnosis and Treatment – Rheumatology. 4th ed. McGraw-
Hill, 2021
VA MULTUMESC!

CURS 1 - STRATEGII DE DIAGNOSTIC IN REUMATOLOGIE-Principalele Sindroame in Reumatologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 1 - STRATEGII DE DIAGNOSTIC IN REUMATOLOGIE-Principalele Sindroame in Reumatologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REUMATOLOGIE

PROF. UNIV. DR. CLAUDIA MIHAILOV

 Ramura medicinii care se ocupă cu tratamentul bolilor articulare și

 Bolile reumatice pot prezenta afectare multisistemica, ce influenteaza

RHEUMATOLOGY – the 10th edition ; MARC C. HOCHBERG, MD

Principalele grupe de afectiuni reumatismale:

afectiuni degenerative-artroza sau osteoartrita (gonartroze, coxartroze,

afectiuni inflamatorii mediate imun (artrita reumatoida, spondiloartrite, artrita

afectiuni inflamatorii ale structurilor moi periarticulare: tendinite, entezite,

 afectiuni articulare produse de microcristale: guta, pseudoguta,

 afectiuni metabolice: osteoporoza, osteomalacia

 afectiuni produse de germeni patogeni: artrite infectioase

 Afectarea osteoarticulara – cauza frecventa de adresabilitate la medic

 Diagnostic pozitiv – coroborarea datelor clinice, paraclinice si anamnestice

 Investigatia bolnavului reumatic necesita rigoare si acuratete

> sindrom reumatoid poate ascunde o afectare sistemica asociata

 Diagnosticul precoce > tratament corect > evolutie favorabila

 Localizarea anatomica a modificarilor patologice

 Interpretarea modificarilor patologice

 Elaborarea de ipoteze despre modificarilor patologice ale pacientului

 Testarea ipotezelor prin evaluari paraclinice si coroborarea cu datele anamnestice si clinice

 Stabilirea unui diagnostic de certitudine pe baza stiintifica

DUREREA- simptomul major in reumatologie

Mod debut (brusc, insidios, mono-/poli- articular)

Nr/tip articulatii afectate

Durata: continuu / intermitent; +/- exacerbari

Caracter: mecanic; inflamator; mixt

Tipul: articular, periarticular sau non-articular

Originea: la nivel musculoscheletal sau alte sisteme (neurologic, vascular)

Caracter : mecanic (artralgie cu substrat degenerativ) sau inflamator (artrita)

Localizare: axial / periferic; simetric / asimetric; articulatii mici / mari

Nr structurilor afectate: monoarticular; oligoarticular, poliarticular

Prezenta afectarilor sistemice concomitente: pulmonar, vascular, hepatic,

RHEUMATOLOGY – the 10th edition ; MARC C. HOCHBERG, MD

• guta, artrita infectioasa

• AR (rar si nespecific poate avea si debut acut, frecvent la copii)

• spondilartrite (cu afectare axiala si periferica)

Monoarticular (o singura articulatie afectata):

 poate fi debutul unei patologii cu evolutie poliarticulara sau poate fi autolimitata la o

 artrita din atacul de guta, artrita infectioasa bacteriana,

Oligoarticular (maxim 3 articulatii implicate)

 spondiloartrite cu afectare periferica (preponderent genunchi si glezne); artrita

Poliarticular (> 3 articulatii afectate: mici si mari)

 AR, RAA, artrita din LES, osteoartrita

RHEUMATOLOGY – the 10th edition ; MARC C. HOCHBERG, MD

Articulatiile care formeaza scheletul axial:

• manubrio-sternale (dupa unii autori umerii si soldurile)

Afectiuni reumatice cu afectare axiala: spondilita anchilozanta,

Reumatologie – Ileana Claudia Mihailov - 2016

Durere la nivelul structurilor proximale (centura pelvina si scapulara)= polimialgia

IFD – artrita psoriazica, osteoartrita Heberden si Bouchard

MTF I (monoarticular) – podagra( atac de guta)

genunchi si glezne – spondiloartrite cu afectare periferica (artrite reactive, artrite

Reumatologie – Ileana Claudia Mihailov - 2016

 Tumefactie IFP – in AR, elastica si insotita de caldura locala dar lipseste

 Noduli-Osteoartrita Heberden, guta tofacee – cu consistenta dura, fara

 Aspect “puffy finger” – cu pattern simetric – sclerodermie (faze precoce) si

 Distructii articulare cu anchiloze – AR severa in stadii avansate;

 Contractura cu flexie degetelor – scleroza sistemica in faze tardive

Reumatologie – Ileana Claudia Mihailov - 2016

Monoarticular Gute, traumatism, artrita infectioasa,

Poliarticular AR, RAA

Interfalangiene Reumatism degenerativ cr, APso