RADIODIAGNOSTICUL

SISTEMULUI
OSTEOARTICULAR 1
I. Anatomia radiologică normală a
oaselor
• Componenta minerală fosfo-calcică radio-
opacă – contrastul natural
• Ţesutul osos – compact şi spongios; nuclee
de osificare primară
• Traveele osoase = structura de rezistenţă a
osului
• Componente calcare heterotrope lipsite de
structură
 I. Anatomia radiologică normală a
oaselor
• Macrostructura osoasă
– Periost

– Măduva osoasă

– Canal medular

– Spongioasa

• Forma oaselor

– Oase scurte
– Oase lungi:epifiza,metafiza,diafiza
I. Anatomia radiologică normală a
oaselor
• Articulaţiile – asigură legătura între oase
– Tipuri:
• Diartroze: articulaţiile scapulo-humerale
• Amfiartroze: legătură prin structuri fibro-
cartilaginoase (intertarsian)
• Sinartrozele: legături între oase prin formaţiuni
cartilaginoase fibro-cartilaginoase (suturi
craniene)
I. Anatomia radiologică normală a
oaselor
• Criterii de descriere (Schinz)
– Numărul segmentelor osoase afectate
• Monostic/monotop
• Poliostic/politop
– Modificări de formă şi dimensiune: alungire,
scurtare, deformare, încurbare (scoliostoză), suflare
(oedostoză), subţiere/îngroşare
– Modificări de spaţiu articular: lărgire, îngustare,
dispariţie
– Localizarea procesului patologic: diafiză, metafiză,
epifize
– Forma procesului patologic: rotund, ovalar, etc.
– Conturul procesului patologic: bine delimitat,
imprecis delimitat, şters, infiltrativ
II. Leziunile elementare osoase
• Leziuni elementare osoase distructive

– Osteoporoza
– Osteoliza
– Osteonecroza
– Atrofia prin compresie
• Leziuni elementare osoase reconstructive
– Osteoscleroza
– Periostoza
– Osificările heterotope
– Distrofiile osoase
 1. Osteoporoza
Diminuarea cantităţii de săruri fosfo-calcice
cu păstrarea matricei conjunctive

• Etiopatogeneza
– Factorul sanguin
• Lipsă de reconstrucţie osoasă: bătrâni, caşectici
• Aport calcic insuficient – tulb de absorbţie intestinală
• Pierdere exagerată de calciu: drenaj biliar prelungit
• Hiperfuncţie paratiroidiană: boala Recklinghausen
– Factorul circulator
• Hiperemia intraosoasă – modificări de pH (acidoză)
– Factorul conjunctiv
• Starea celulelor osoase şi a matricei conjunctive dependentă
de vitamine: C, D.
 1. Osteoporoza

• Etiopatogeneza
– Factorul mecanic
• Suprimarea sarcinilor mecanice – demineralizare
• Presiunea exercitată perpendicular pe os –
demineralizare, “osul suflat”
• Tracţiunea – dublu proces
– Osificare în inserţia ligamentară
– Rarefacţie osoasă în osul vecin
– Zonele de resorbţie LOOSER
– Fractura “de oboseală”
1. Osteoporoza
• Forme clinico-radiologice
– Osteoporoza din procesele inflamatorii osoase
• Osteomielita acută
• Tuberculoza osoasă
– Osteoporoza din osteoartropatiile
dismetabolice
• Rahitism
• Scorbut
• Osteomalacie
– Osteoporoza în osteoartropatii discrinice
• Boala Recklinghausen
• Sindromul Cushing
– Osteoporoza în procese tumorale
• Osteosarcomul osteolitic central
• Sarcomul Ewing
• Plasmocitomul
2. Osteoliza
proces de distrucţie osoasă interesând toate
componentele, inclusiv matricea conjunctivă.

– Proces de osteoclazie – osteoclastul, celula

specializată
• Fiziologică
• Patologică: cavernă, chist, gomă, carie, uzură, osteoliză
centrală
• apare in
artropatiile inflamatorii
• Osteomielita acută
• Tbc osteoarticular
• Sifilisul osos
artropatii discrinice
• Boala Recklinghausen
distrofii osoase
• Chistul osos esenţial
• Osteodistrofia fibroasă localizată Jaffe-Lichtenstein
tumorile osoase
• Tumori osoase benigne: fibrom, condrom, condromatoză
osoasă
• Tumori osoase maligne: osteosarcomul, sarcomul
condroblastic, sarcomul osos Ewing, fibrosarcomul,
metastazele osteolitice, plasmocitomul
bolile de depozit
• Lipoidoze
• Boala Hand-Schuller-Christian
• Granulomul eozinofilic
Osteoliza (clasificarea Lodwick)
Tip Ia – unica,contur net, lizereu sclerotic
Tip Ib – unica, contur net fara lizereu
calcar
Tip Ic – unica, contur difuz
Osteoliza (clasificarea Lodwick)
• Tip II – multiple, aspect de “os mâncat
de molii”
• Tip III – infiltrative, mici
Tip IA
Tip IB
Tip IC
Tip II
Tip III
Granulom eozinofil
Zonă extinsă de osteoliză a aripii iliace stângi
Osteosarcom osteolitic
3. Osteonecroza

• Definiţie:proces distructiv osos apărut

prin obstrucţia unui vas sanguin osos de
cauză septică-aseptică
• Forme clinico-radiologice
– Osteonecroze septice: osteomielita acută
– Osteonecroze aseptice
Osteonecroza
4. Atrofia prin compresie
proces distructiv osos produs prin compresie
asupra vaselor care irigă osul

• Anevrism aortic
• Chist osos
• Otite cronice colesteatomatoase
• Neurinom de acustic
• Ganglioneurom
Chist Osos
Osteoscleroza
depunere în exces de săruri fosfo-calcice, cu
îngroşarea traveelor osoase şi compactei osoase cu
ştergerea spongioasei şi canalului medular

• După sediu:
– Spongioscleroza: producţie de os nou la
nivelul spongioasei
• Monoastică monotopă
• Poliostică politopă
– Endostoza: producţie de os nou la nivelul
compactei
• Îngroşare de compactă
• Obstruare de canal medular
Osteoscleroza
– procese inflamatorii osoase:
• Osteomielita
• Tuberculoza osoasă
• Sifilisul osos
– distrofiile osoase
• Osteodistrofia deformantă Paget
• Meloreostoza Leri
• Osteopoichilia Albers-Schonberg
• Osteopoichilia Voorhoeve
• Osteopetroza Albers-Schonberg
• Boala Camuratti-Engelmann
• Hiperostoza frontală internă (sdr. Morell-Morgagni-Stewart)
Osteoscleroza
– intoxicaţii cu metale/metaloide
• Osteoscleroza bismutică
• Osteoscleroza în saturnism
• Osteoscleroza în intoxicaţii cronice cu fosfor
– tumori osoase
• Osteomul osteoid
• Osteosarcomul osteocondensat
• Metastaze osoase osteosclerotice
Periostoza
formarea de os la nivelul periostului

• Periostul (membrană fibro-elastică) nu

are expresie radiologică !
• Vascularizaţia periostului este în relaţii
strânse cu vascularizaţia osului şi a
musculaturii adiacente
Periostoza
Traumatismele, inflamaţiile, staza venoasă din varice

Congestie periostală

Edem periostal

Hiperemie (rezorbţia sărurilor fosfo-calcice)

Periostoză (prin transformarea sărurilor fosfo-

calcice în periost !)
Periostoza
• Periostoza/apoziţia periostală se
evidenţiază radiologic la 2-3 săptămâni
de la debutul tulburărilor de circulaţie
periostală!
– Locală
– Regională
– Generală
Periostoza
Tipuri de reacţie periostală (Ragsdale 1981):
– Reacţie periostală continuă
– Expandată, în carapace simplă
– În carapace ondulată
– În creastă de scoică, cu trabeculaţii, “bule de
săpun”
– Solidă, netedă, ondulată
– Spiculi solizi
– Lamelă unică
– Lamele multiple
– Spiculi în perie
– Spiculi divergenţi, în raze de soare
– Reacţie periostală întrerupta: triunghi Codman cu
lamelă unică/cu lamelă multiplă, spiculi
Periostoza
inflamaţii osoase
• Osteomielita stafilococică
• Sifilisul osos
• Tuberculoza osteo-articulară
• Actinomicoza
• Procese inflamatorii periosoase (celulite, miozite)
leziuni traumatice
• Hematoamele subperiostale – periostoza
afecţiuni reumatismale/colagenoze
• PCE
• Spondilita anchilozantă
• artroze
Periostoza
afecţiuni dismetabolice:
rahitism, scorbut, hiperuricemie
discrinii: acromegalia, boala Recklinghausen
tulburări circulatorii: varicele, arteritele
diabetice, arteritele senile
tumorile osoase: osteosarcomul
osteocondensat/litic, sarcomul Ewing,
sarcoame parostale, metastaze osoase
Tulburări distrofice osoase
= tulburări cantitative şi calitative care modifică profund
macrostructura compactei şi spongioasei osoase

• Patogeneză
demineralizare osoasă dezordonată - hiperemie

mobilizarea complexulului fosfo-calcic

distrofie – fibrozare, lichefiere,formaţiuni chistice

redepozitare dezordonata a sarurilor fosfo-calcice

STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ ALTERATĂ

Tulburări distrofice osoase

– Monoostice/monotope:
• Chistul osos solitar
– Poliostice:
• Osteodistrofia fibroasă Jaffe-Lichtenstein
• Generalizate: osteita deformantă Paget
4.Osificari heterotope
• Osteofite
• Productii de tesut osos la nivelul marginilor
cartilajelor articulare degenerate - artroze
• Entesofite
• Productii osoase la nivel de insertii ligamentare,
tendinoase;
• Sindesmofite
• Productii osoase intraligamentare, la nivel de
inele fibroase discale vertebrale
sindesmofit osteofit entezofit
Tulburări de formă osoasa
Scoliostoza = curbarea axului osos
• În osteoartropatii dismetabolice (rahitism, osteomalacie)
• În distrofii osoase
– Boala Jaffe-Lichtenstein, boala Recklinghausen
• În tumori osoase
• În displazii encondrale: boala Basel-Hagen, boala
Mandelung
• În displazii conjunctive: osteopsatiroza Lobstein
Oedostoza – fenomenul de suflare osoasă
Osteita condensanta os iliac
Osteopoichilie
(poichilos =
pătat)
Displazii osoase
A. Displazii determinate de tulburarea
mecanismelor de creştere în
dimensiune ale oaselor
B. Displazii determinate de tulburarea
mecansimelor de tubulaţie şi
modelare osoasă
A. Displazii determinate de tulburarea
mecanismelor de creştere în dimensiune
ale oaselor
echilibru între creşterea encondrală şi
periostală
– Hiperplazia: gigantism
– Hipoplazia: nanism
dezechilibru intre creşterea encondrală şi cea
periostală
– Displazii periostale (conjunctivale): osteogeneza
imperfectă Vrolick, osteopsatiroza Lobstein
– Displazii encondrale (condrodisplazii): sindrom
Morquio, sindrom Hurler (gargoilism), acondroplazia
Parrot
– Displazii direcţionale: boala exostozantă,
condromatoza osoasă, boala Ollier
Boala sclerelor albastre
Osteogeneza imperfecta
OSTEOPSATIROZĂ
DISCONDROPLAZIE
B. Displazii determinate de tulburarea
mecansimelor de tubulaţie şi modelare
osoasă

• Tulburarea procesului de tubulaţie:

boala Camuratti-Engelmann
• Tulburarea procesului de modelare
osoasă
– Boala oaselor de marmură(osteopetroza)
OSTEOPETROZĂ
Osteoartropatii traumatice

• Fracturile osoase
• Luxaţii
• Entorse
 Fracturile osoase
(frango = a rupe)
• Examenul radiologic – importanţă deosebită
– Confirmă supoziţia clinică de fractură şi mecanismul
probabil de producere
– Precizează sediul fracturii
– Precizează numărul fragmentelor
– Furnizează date prvind structura osului fracturat (os
sănătos/patologic)
– Arată dacă reducerea a fost corectă cu consolidare
normală/vicioasă
– Permite urmărirea evoluţiei fracturii sub tratament
– Permite evaluarea prognosticului fracturii
Fracturile osoase
• Clasificare
– După intensitatea şi durata traumatismului
• Fracturi de forţă
• Fracturi de oboseală / de marş
– După terenul osos: în os sănătos/patologic
– După modul de acţiune al agentului traumatic:
fracturi directe / indirecte
– După mecansimul de producere
• Prin flexiune
• Prin compresiune verticală
• Prin tracţiune
• Prin torsiune
– După aspectul radiografic: complete, incomplete
(în “lemn verde”)
Fracturile osoase
• Clasificare
– După sediul fracturii: diafizare, diafizo-epifizare,
epifizare, cu interesarea cartilajului de crestere
– După numărul traiectelor de fractură
• Unice / multiple
• Cominutive
• Simultane
– După direcţia liniei de fractură
• Transversale
• Oblice
• Spiroide
• Longitudinale (extrem de rare)
– După dislocarea fragmentelor fracturate: deplasări
longitudinale, deplasări laterale
Fracturile osoase

• Fisurile osoase: linii de fractură

incomplete
– Localizare foarte diferită
– Diagnostic diferenţial cu
• Canale vasculare osoase
• Anomalii congenitale
• Imagini de sumaţie
• Nuclei de osificare nesudaţi
Fracturile osoase

• Evoluţia fracturilor
– Vindecare – calus provizoriu – calus definitiv
– Complicare
• Calusuri anormale – sudare în baionetă, unghi, rotaţie
• Calusuri cu evoluţie patologică
– Calusuri exuberante
– Pseudoartroză fibroasă
– Pseudoartroză liberă flotantă
• Osteoporoza dureroasă
• Calcificări anormale
• Miozita osificantă post-traumatică
• Boala Pellegrini-Stieda
Fractură Poutteau-Colles
Fractură bazin
Fractura tibiala Fractura coloana
cervicala
Luxaţii

• Definiţie:
– Îndepărtarea durabilă a suprafeţelor articulare, cu
modificarea permanentă a raporturilor anatomice
• Clasificare:
– Congenitale: luxaţia congenitală de şold
– Patologice: PCE, artrite nespecifice/specifice
– Traumatice:
• Scapulo-humerală
• Cot
• Coxo-femurală
Luxatie humerala
 Entorse
• Definiţie:
– Leziuni traumatice cu lezarea în diferite
grade a aparatului ligamentar, dar cu
menţinerea suprafeţelor articulare în
contact
• Fără expresie radiografică; smulgerea
de fragment osos din zona de inserţie
ligamentară – vizualizare radiografică
• examenul IRM evidentiaza leziunile
ligamentare si colectiile intraarticulare
Traumatologia maxilo-facială

A. Fracturile maxilarului superior

B. Fracturile maxilarului inferior
C. Fracturile arcadei temporo-zigomatice
D. Fracturile oaselor nazale
E. Fracturile A.T.M.
 INCIDENŢELE DE ELECŢIE
• WATERS – occipitomentală
• CALDWELL – occipitofrontală
• smv – submentală verticală
• TOWNE – anteroposterioară axială
 A. Fracturile maxilarului superior
• Examenul radiologic este indispensabil
• Evidenţiază fractura şi o localizează
• Evidenţiază traiectul fracturii: transversal, oblic, spiroid,
longitudinal şi mixt
• Precizează numărul şi mărimea fragmentelor, dacă sunt sau
nu disclocate
• Precizează structura osului din jurul fracturii
• Precizează dacă sunt sau nu asociate fracturi ale dinţilor sau
ale regiunilor învecinate la distanţă
• Permite stabilirea atitudinii terapeutice privind alegerea
metodelor de reducere şi imobilizare de urgenţă definitivă
• Descoperă corpii străini radioopaci proiectaţi în ţesuturile moi,
focare de fractură, cavităţi osoase
• Apreciază corectitudinea tratamentului ortopedic şi evoluţia
normală/anormală a procesului de consolidare osoasă.
A. Fracturile maxilarului superior
• Evaluarea traiectelor de fractură maxilo-
faciale
– Liniile lui Campbell şi McGregor
• Curba orbitară superioară
• Curba orbitară inferioară
• Curba palato-nazală
• Curba ocluzală
– Liniile lui Le Dinh, Ginestet şi Robert Buchet
• Linia fronto-zigomatică superioară
• Linia orbitară infero-laterală
• Linia maxilo-zygomatică inferioară
Liniile lui Campbell şi McGregor
1. Curba orbitară superioară
2. Curba orbitară inferioară
3. Curba palato-nazală
4. Curba ocluzală
Liniile lui Le Dinh, Ginestet
şi Robert Buchet
1. Linia fronto-zigomatică
superioară
2. Linia orbitară infero-laterală
3. Linia maxilo-zygomatică
inferioară
A. Fracturile maxilarului superior
• Clasificare
– Fracturi totale
• Fracturi orizontale:
– inferioare (Le Fort I),
– mijlocii (Le Fort II),
– superioare (Le Fort III)
• Fracturi verticale şi oblice: medio-sagitale, laterale
• Fracturi combinate: fractura Richet şi Walther
• Fracturi cominutive
– Fracturi parţiale:
• creastă alveolară, boltă palatină, pereţi sinusali,
tuberozitate, apofiza zigomatică
Fractura orizontală inferioară: fractura Le Fort I
sau Guerin
Fractura orizontală mijlocie: fractura Le Fort II
Fractura orizontală superioară: fractura Le Fort III
B. Fracturile maxilarului inferior
• Reprezintă 50-80% din totalul fracturilor
maxilo-faciale
• Localizări predilecte:
– Simfiză
– Unghi
– Ramură orizontală
– Apofiza condiliană
 Ilustrarea posibilităţilor de
fracturare a mandibulei în
funcţie de direcţia de
acţiune a agentului
traumatic

A – imact latero-lateral cu fractură mediană de menton, B – impact mentonier şi

latero-lateral cu fractura paramediană a mentonului, C – fractura paramediană
dreaptă de menton şi de ramură orizontală, D – imact cu direcţie caudo-cranială la
nivelul mentonului cu fractura unghiului mandibular
C. Fracturile arcadei temporo-
zigomatice
• Reprezintă 15% din totalul fracturilor
masivului facial
• Examen clinic de bază
• Tipuri
– Orbito-sinusale (anterioare)
– Arcada subţire (posterioară)
D. Fracturile oaselor nazale
• Asociere cu alte traumatisme
• Prăbuşire, deviere, înfundare ale
piramidei nazale
• Posibilitate de producere în os patologic
(tumori)
• Examenul radiografic foarte important
E. Fracturile A.T.M.
• Rară izolată; asociată marilor traumatisme
• Luxaţii asociate cu fracturi
– Luxaţia centrală cu înfundarea codilului în
cavitatea glenoidală
– Luxaţia mandibulei şi fractura stâncii
– Luxaţia posterioară cu fractura canalului auditiv
extern
– Luxaţia internă a condilului mandibular, totdeauna
asociată cu fractura
Luxaţie anterioară (A) şi posterioară (B – punctat) a
articulaţiei temporo-mandibulare
Luxaţia congenitală de şold
• Proces anormal de dezvoltare al articulaţiei
coxo-femurale în viaţa intrauterină
• Mai frecventă la fete
• Mai des unilaterală
• Examenul radiografic – indicaţie de elecţie
• NOTĂ: de preferat a fi efectuat după vârsta
de 8 luni, după apariţia nucleului capului
femural, înainte ca sugarul să înceapă să
meargă !
Luxaţia congenitală de şold
• Proiectarea nucleului capului femural în
cadranul infero-extern/supero-extern
OMBREDANNE; normal în cadranul infero-
intern!!
• Unghi acetabular modificat: normal este de
34º la naştere şi 24º la un an; orice valori în
afara acestora sunt patologice
• Nuclei osoşi ischio-pubieni dehiscenţi, cu
aspect în “gheară de rac”
Luxaţia congenitală de şold
• Arc cervico-obturator SHENTON-
MENARD întrerupt
• Femur hipoplazic de partea luxată şi
în “erecţie”
• Distanţa d mai mare de 16 mm (femur
lateralizat), iar distanţa h mai mică de 6
mm (femur mai aproape de linia
Hilgenreiner)
Luxaţie congenitală de şold
Osteonecrozele aseptice
• Etiopatogeneză neelucidată
• Lezarea epifizelor oaselor lungi, apofizelor şi
oaselor scurte
• Traumatismele repetate – factor favorizant
• Principalele osteonecroze aseptice
– Necroza aseptică de cap femural
– Osteocondrita tuberozităţii aterioare a tibiei
– Osteocondrita rotuliană
– Osteonecroza capului metatarsianului II
– Osteonecroza tuberozităţii calcaneului
– Cifoza juvenilă
– Osteonecroza aseptică de astragal
 Necroza aseptică de cap femural
= boala Legg-Calve-Perhtes-Waldenstrom
• Radiologic
– Structură osoasă de cap femural prăbuşită, cu
rarefacţie, cu aspect chistic (hemoragii)
– Aplatizare de nucleu cefalic care dă aspect în
“tampon de vagon”
– Cartilaj de creştere neregulat
– Spaţiu articular normal/lărgit de partea bolnavă
– Turtire şi fragmentare de cap femural
– După 4-5 ani de evoluţie, epifiză rotunjită, cu col
femural scurtat
– Diagnostic diferenţial cu coxită TBC
Osteonecroză aseptică a capului femural (boala Legg-
Calve-Perthes-Waldenstrom)
Osteonecroza aseptica de CF
Osteocondrita tuberozităţii anterioare
a tibiei
= boala Schlatter-Osgood-Lannelongue
• Predilecţie pentru vârsta de 12-16 ani
• Preponderenţă la băieţi
• Clinic: tumefacţie şi dureri
• Radiologic:
– Fragmentare de tubercul tibial anterior
– Lărgirea spaţiului ocupat de cartilajul de creştere
dintre tuberculul anterior şi metafiză
– Decalcificarea metafizei
– Depărtarea vârfului tuberozităţii tibiale cu aspect în
“trompă de tapir”
Osteocondrita tuberozităţii anterioare tibiale (boala Schlatter-
Osgood-Lanelongue)
Osteocondrita rotuliana
= boala Sinding-Larsen-Johansohn

• Denumită şi patelita de creştere

• Rotună cu structură alterată
• Posibilitate de evoluţie pe os patologic
(tumoră)