Sunteți pe pagina 1din 87

PNEUMONIILE

PNEUMONIILE
 Reprezintă o suferinţă inflamatorie a
parenchimului pulmonar

 În urma interacţiunii organismului cu


diferiţi agenţi patogeni, se declanşează un
sindrom inflamator, în urma căruia se
produce umplerea alveolelor, bronhiilor şi
bronşiolelor cu exudat, ceea ce va da
imaginea radiologică caracteristică
PNEUMONIILE
PNEUMONIILE
 SIMPTOMATOLOGIE:
• Frison
• Febră
• Dispnee
• Tuse
• Stare generală alterată
• Durere la nivelul hemitoracelui
PNEUMONIILE
 ASPECTE RADIOLOGICE:
 OPACITĂŢI
• cu dimensiuni reduse, grupate/localizate
• intense
• neomogene Omogene
• unele confluente
• localizate periferic progresie spre
hil(centru)
• contur estompat/ precis (delimitat de o
scizură)
PNEUMONIILE – BRONHOGRAMĂ
AERICĂ
PNEUMONIILE – BRONHOGRAMĂ
AERICĂ
PNEUMONIILE
 LOCALIZAREA OPACTĂŢII:
• la nivelul unui SEGMENT (forma
triunghiulară-baza spre peretele toracic şi
vârful spre hil (PROFIL)
• în formele severe extindere la nivelul unui
LOB sau la nivelul unui HEMICÂMP pulmonar
• aspect rotund-ovalar
• cel mai frecvent afectează segmentele
inferioare ale LOBILOR INFERIORI, segment
LINGULAR, segment anterior LOB SUPERIOR
PNEUMONIILE DE LOB SUPERIOR
 Mai frecvent la copii
 OPACITATEA PNEUMONICĂ:
• omogenă (intensitate mai mare în centru-
parenchim pulmonar în cantitate mai mare)
• aspect triunghiular
• LOCALIZATA: in 2/3 superioare a câmpului
pulmonar
• INFERIOR bine delimitatat de scizura orizontală
(pe partea dreaptă), contur estompat (pe
partea stângă)
PNEUMONIILE DE LOB SUPERIOR
PNEUMONIILE DE LOB SUPERIOR
PNEUMONIILE DE LOB SUPERIOR
PNEUMONIILE DE LOB SUPERIOR
PNEUMONIILE DE LOB MIJLOCIU
 OPACITATEA PNEUMONICĂ:
• omogenă
• aspect triunghiular/ovalar
• LOCALIZATĂ: în 1/3 inferioară a câmpului
pulmonar
• bine delimitată SUPERIOR de scizura orizontală
• slab delimitată INFERIOR cu ştergerea
conturului cordului
• Sinusul costo-diafragmatic liber
PNEUMONIILE DE LOB MIJLOCIU
PNEUMONIILE DE LOB MIJLOCIU
PNEUMONIILE DE LOB MIJLOCIU
PNEUMONIILE DE LOB MIJLOCIU
PNEUMONIILE DE LOB INFERIOR

 OPACITATEA PNEUMONICĂ:
• omogenă (intensitatea imaginii diminuă spre
regiunea apicală, spre mediastin și sinusul
costo-diafragmatic)
• LOCALIZATĂ: in 2/3 inferioara a câmpului
pulmonar
• slab delimitată SUPERIOR
PNEUMONIILE DE LOB INFERIOR
PNEUMONIILE DE LOB INFERIOR
PNEUMONIILE DE LOB INFERIOR
ELEMENTE RADIOLOGICE
DIFERENŢIALE
PNEUMONIE ATELECTAZIE CC BORNHO- PLEUREZIE
LOBARĂ PULMONAR INCHISTATĂ

CONTURUL DREPT,LINIAR CONVEX NEREGULAT CONCAV


INFERIOR AL
IMAGINII

MEDIASTIN NEDEPLASAT DEPLASAT DEPLASAT DEVIAT SPRE


SPRE PARTEA SPRE PARTEA PARTEA OPUSĂ
AFECTATĂ AFECTATĂ SAU
NEMODIFICAT
HEMIDIAFRA POZIŢIE POZIĂIE COBORÂT FĂRĂ
GM NORMALĂ ÎNALTĂ MODIFICĂRI
ELEMENTE RADIOLOGICE
DIFERENŢIALE
PNEUMONIE ATELECTAZIE PLEUREZIE
LOBARĂ
INFERIOARĂ
CONTUR ESTOMPAT ÎN ESTOMPAT ÎN ESTOMPAT ÎN
SUS SI ÎN JOS SUS SUS

MEDIASTIN NEDEPLASAT DEPLASAT SPRE DEPLASAT SPRE


PARTEA PARTEA OPUSĂ
AFECTATĂ
SINUSURI RAREORI OPACIFIAT OPACIFIAT
COSTO- OPACIFIAT
DIAFRAGMATIC
E (SCD)
TORACE NORMAL RETRACTAT LĂRGIT
COMPLICAŢIILE PNEUMONIEI
 Sunt rare şi apar mai frecvent la pacieţii cu
imunitate scăzută (vârstnici, copii,
alcoolici, imunodeprimaţi, etc)

 Cele mai frecvente sunt:


 PLEUREZIA
 ABCESUL PULMONAR
 PNEUMONIA CRONICĂ
COMPLICAŢIILE PNEUMONIEI
 PLEUREZIE SERO-FIBRINOASĂ
 Evoluţie favorabilă
 Resorbţie în două săptămâni

 PLEUREZIA PURULENTĂ
PLEUREZIE
COMPLICAŢIILE PNEUMONIEI
 ABCESUL PULMONAR
 Opacitate neomogenă cu asptect HIDRO-
AERIC
 Febră
 Expectoraţie purulentă
ABCESUL PULMONAR
COMPLICAŢIILE PNEUMONIEI
 PNEUMONIA CRONICĂ
 Evoluţie lentă (câteva luni) în resorbţia
focarului pneumonic cu transformare
FIBROASĂ
 Aspect radiologic necaracterisitc:
 OPACITĂŢI discrete, neomogene, slab/bine
delimitate, rotunde/ovalare consolidare
 Modificări de fibroză (tracţionarea hilului
pulmonar si a mediastinului, reducerea
spaţiilor intercostale, diafragm în poziţie înaltă,
fixată)
PNEUMONIA CRONICĂ
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 ETIOLOGIA:
cel mai frecvent DIPLOCOCCUS
PNEUMONIE, Gram pozitiv

 Mai frecvent apare la bărbaţi intre 30-50 ani

 Incidenţamai mare iarna şi primăvara, în


epidemii de gripă
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 PNEUMONIE DE ASPIRAŢIE:
 microbul pătrunde în organism prin căile
aeriene -> ajunge în zonele periferice ale
plămânului-> unde determină un edem
inflamator (multiplicarea microbiilor)
 STADIUL DE HEPATIZAŢIE ROŞIE:
 Exudatul înărcat cu bacterii propagă de la
alveola la alveolă prin porii Khon
 Apare congestia capilară, PMN şi eritrocitele
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 STADIUL DE HEPATIZAŢIE
GALBENĂ/GRI:
• Alveolele pline de fibrină şi PMN
• Dispariţia congestiei capilare

 REZOLUŢIA:
• Macrofagele pătrund în alveole, includ PMN
• Capilarele se redeschid
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 SIMPTOMATOLOGIE:
 debut brusc
 febră
 frisoane
 tuse neproductivă -> expectoraţii ruginii
(cu sânge) sau verzui
 durere intensă pleurală
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 ASPECTUL RADIOGRAFIC:
 OPACITATE:
 omogenă
 nu respectă limitele segmentare
 bronhogramă aerică prezentă
 limitată la un LOB
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 ASPECTUL CT (computer tomografic):

• creşterea densităţii interstiţiului pulmonar


cu aspect de “geam mat” condensare
(în stadiile avansate)
• bronhogramă aerică prezentă
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 COMPLICAŢII:

• PLEUREZIE
• ABCES PULMONAR
• EMPIEM
• PNEUMONIE CRONICĂ
• MENINGITĂ, ENDOCARDITĂ,
PERICARDITĂ
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
 Cauza: STAFILICOCUL AURIU, germen Gram
pozitiv, produce coagulaza
 Apare cel mai frecvent la nou-nascuţi si sugari
(copii < 1 an); foarte rar la adulţii sănătoşi
• La pacienţii imunodeprimaţi / suprainfectarea unei
inflamaţii virale
 Leziunileelementare sunt nodulii stafilococici
(microabcese cu centru necrotic), in vecinătatea
unor bronhii distale; alvelolele din jur conţin fibrină
și PMN
 Diseminare pe cale BRONHOGENĂ / HEMATOGENĂ
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
 FORME ACUTE FULMINANTE:
• EDEM PULMONAR HEMORAGIC SEVER:
începe la nivelul căilor aeriene ->distrugerea
peretelui bronşic->umplerea alveolelor

FORME CU EVOLUŢIE INSIDIOASĂ:


•ABCESE PERIBRONŞICE: comunică cu
bronhiilie
-> PNEUMATOCELE (umplerea abceselor cu
aer)
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
 SIMPTOMATOLOGIE:
• LA COPII MICI: debut brusc, febră,
tahipnee, cianoză

 LA ADULŢI si COPII:
• tablou clinic al gripei cu suprapunerea
urmatoarelor simptome: durere pleurală,
tuse, expectoraţie purulenta
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
 ASPECTE RADIOLOGICE:
 OPACITAŢI: micronodulare (miliare) /
nodulare, slab delimitate, unele confluente;
• la copii ocupa un lob întreg, mai mulţi lobi
• La adulti formarea de MICROABCESE
• In interiorul opacităţiilor nodulare, ZONE DE
TRANSPARENŢĂ CRESCUTĂ
(rotunde/ovalare, cu pereţi subţiri, nivel
lichidian)-PNEUMATOCEL
• Se asociază frecvent cu PLEUREZIE
(bilaterală), PAHIPLEURITĂ
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
PNEUMATOCELE
PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
 COMPLICAŢII:
• PNEUMATOCELE
• PNEUMOTORAX (PIONEUMOTORAX)
• EMPIEM
• MENINGITE
• ABCESE CEREBRALE
• ENDOCARDITE
PNEUMONIILE VIROTICE
 Cauza: diferite categorii de virusuri:
• mixovirusuri (virus gripal, paragripal, al
rujeloei, etc), adenovirusuri, enterovirusuri,
virusul coxackie, etc sau alte
microorganisme (mycoplasme, rickettsii)

 Infiltraţia
interstiţiului pulmonar
PERIBRONHO-VASCULAR cu monocite si
PMN
PNEUMONIILE VIROTICE
 SIMPTOMATOLOGIE:

• debut insidios
• astenie
• tuse
• rinofaringita catarală
• febră si frisoane (in perioada de stare a
bolii)
PNEUMONIILE VIROTICE
 ASPECTE RADIOLOGICE:
 PRIMA FAZĂ:
 benzi/desen reticular interstiţial cu contururi
şterse (inflamaţie acută interstiţială)
 A DOUA FAZĂ:
 opacităţi alveolare unice-multiple, contur
şters, de intensitate mică, neomogene
(infecţia se extinde la nivel alveolar)
 A TREIA FAZĂ:
 Persitenţa desenului reticular interstiţial şi
 dispariţia opacităţilor alveolare
PNEUMONIILE VIROTICE
 ASPECTE RADIOLOGICE:
 asocierea ADENOPATIILOR
 extindere de la nivelul HILULUI
PULMONAR spre PERIFERIE
 cea mai frecventă localizeare:
• LOBUL INFERIOR ( pe partea STÂNGĂ
50%)
PNEUMONIILE VIROTICE
PNEUMONIILE VIROTICE
PNEUMONIILE VIROTICE
PNEUMONIILE VIROTICE
 COMPLICAŢII:
 foarte rare
 infecţii bacteriene supraadăugate:
 BRONŞITE PURULENTE
 BRONHOPNEUMONII
 PLEUREZIE
 EMPIEM
PNEUMONIA COVID 19
 - infectia cu Sars- Cov 2- pandemica in
2020
 Aspect radio-imagistic:
-Arii in geam mat cu dispozitie periferica,
multifocala, asimetrica, predominent bazal,
ce asociaza ingrosari peribronhovasculare,
condensari reticulare si retractile
-Evolutie- tendinta la fibrozare cu distorsiuni
parenchimatoase si bronsiectazii de
tractiune
PNEUMONIE COVID 19
PNEUMONIE COVID 19
PNEUMONIE COVID 19
BRONHOPNEUMONIA
 Cauza: diferiţi agenţi patogeni (nu există
un agent specific)
 Afecţiune inflamatorie în care sunt
afectate în egală măsură ALVEOLELE şi
BRONHIOLELE
 Cel mai frecvent afectează persoanele cu
imunitate scăzută: copii, persoanele în
vârstă, persoanele spitalizate; apare rar la
adulţii sănătoşi
BRONHOPNEUMONIA
 Se evidentiază multiple leziuni bronşice şi
alveolare, diseminate sau grupate
 Leziunea elementară o reprezintă procesul
de BRONHOALVEOLITĂ
 Pereţii bronhiilor sunt îngroşaţi,infiltraţi;
bronhiile sunt pline cu secreţii; alveolele
din jur sunt de asemenea pline cu secreţii
şi celule
BRONHOPNEUMONIA
 SIMPTOMATOLOGIE:

 debut insidios
 stare generală alterată
 tuse
 expectoraţie muco-purulentă
 subfebrilităţi
BRONHOPNEUMONIA
 ASPECTE RADIOLOGICE:
 Modificarile radiologice sunt POLIMORFE
(afectare bronho-alveolara)
 OPACITATI: multiple, neregulate,
rotunde/ovalare, cu dimensiuni diferite
• Intensitate mica, neomogena, mai exprimata
în centru cu descreșterea intensității spre
periferie
 LOCALIZARE: perihilar şi bazal
 Variabilitate mare de la un examen la altul
BRONHOPNEUMONIA
BRONHOPNEUMONIA
BRONHOPNEUMONIA
BRONHOPNEUMONIA
BRONHOPNEUMONIA
 COMPLICAŢII:

 ABCES PULMONAR
 PLEUREZII PURULENTE
 DILATAŢII BRONŞICE
PNEUMONIA DE ASPIRATIE
 Pneumonia de aspirație este o complicație
a aspirației pulmonare.
 Procesul pulmonar infecțios care apare
după intrarea anormală a lichidelor în
tractul respirator inferior este denumit
pneumonie de aspirație.
 Lichidul aspirat poate fi format din secreții
orofaringiene sau particule ori conținut
gastric.
PNEUMONIA DE ASPIRATIE
 Factorii de risc pentru penumonia de
aspirație sunt crizele de epilepsie,
accidentul vascular cerebral, demența,
probleme dentare, tulburări de înghițire,
anumite boli neurologice, boala de reflux
gastroesofagian, radioterapia.
PNEUMONIA DE ASPIRATIE
ALTE FORME DE PNEUMONII
 PNEUMONII CU BACILLUS ANTHRACIS
 PNEUMONII CU LISTERIA MONOCYTOGENES
 PNEUMONII CU PSEUDOMONAS
 PNEUMONII CU KLEBSIELLA
 PNEUMONII CU SALMONELLA
 PNEUMONII CU HEMOPHILUS
 PNEUMONII DETERMINATA DE ANAEROBI
 PNEUMONII CU BACILI FUSIFORMI SI
SPIROCHETE
PNEUMONII CU PSEUDOMONAS
AERUGINOSA
PNEUMONII CU KLEBSIELLA
PNEUMONII CU HEMOPHILUS
PNEUMONII CU ASPERGILLUS
PNEUMONII CU PNEUMOCYSTIS
CARINII
PNEUMONII CU VARICELA
PNEUMONII CU
CYTOMEGALOVIRUS

PNEUMONII CU
MYCOPLASMA
TEST
TEST
TEST
TEST
VĂ MULȚUMESC!

S-ar putea să vă placă și