LACURILE

TERAPEUTICE

Sef lucrari dr. Luana Macovei

 definitie

lacuri continentale ce au calitati fizico-chimice deosebite

ale apei

Efectele terapeutice sunt exercitate prin:

• termalitate
• osmolaritate
• componenta chimica a apei
clasificare

Fct de geneza lor,

lacurile se clasifica in:

Lacul Techirghiol 1. Lacuri de liman

2. Lacuri de campie

3. Lacuri din masivele de

Lacul Amara
sare

Lacul Sovata
 lacurile de liman

au luat nastere prin temperatura apei

bararea gurii de sub actiunea depinde de o serie
varsare a unei ape climatului uscat, parametri:
curgatoare cu un apa lacului s-a • temperatura
grind fluviatil sau concentrat f aerului
cordon marin ce a mult,iar
• durata si
condus la temperatura a
intensitatea
separarea crescut sub
radiatiei calorice
definitiva de mare actiunea razelor
a unei suprafete de solare • volumul lacului
apa

Techirghiol – cel mai cunoscut lac de liman utilizat in scop

terapeutic; apa cloruro- sodica/ magneziana- sulfatata de
concentratie medie, folosit in cura externa
 lacurile de campie
• Apar pe resturile fostei mari Pontice
• Au o compozitie chimica variata, in functie de compozitia solului (saruri de Na, sulfati Mg si
Ca)
• Compozitia chimica a apei este influentata de:
• Argila impregnata
• Vanturile de stepa, care au capacitatea de a depune aluviunile in anumite zone
• Aceste lacuri depun namoluri sapropelice care se recolteaza si se folosesc pt onctiuni
• Apele acestor lacuri sunt utile in curele terapeutice externe

Subclasificare
Lacuri cu ape amare – domina sulfatii fata de cloruri

Lacuri cu ape sarate si salcii – sunt lacurile concentrate (L. Sarat, L Amara)

Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara,

Campeni,Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila
 lacurile din masivele de sare

 Eroziunile si degradarile realizeaza un contact important de lunga durata

si determina o concentratie crescuta a apelor sarate
 Mineralizarea neomogena a apelor lacurilor sarate si gradul diferentiat
de incalzire explica fenomenul de heliotermie care are caracter
terapeutic
 Toate aceste lacuri depun pe fundul lor namoluri sapropelice care
alaturi de calitatea terapeutica a apelor sporesc valoarea balneara a
acestora si gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate

Sovata, Tg.
Ocna Slanic, Ocnele Mari, Cojocna, Ocna Mures
 beneficiile bailor in lacuri terapeutice

lacurile de beneficiile terapeutice sunt datorate namolului

liman
determina stimularea sistemului imunitar
indicatii: afectiuni reumatismale cronice
 beneficiile bailor in lacuri terapeutice

lacurile ce se folosesc in cura externa pentru baile reci din sezonul estival,
cu efecte favorabile datorita salinitatii ridicate a apei si
provin din caracterului lor helioterm
masivele
de sare lacurile cu apa minerala clorurosodica hipertona au o mare
concentratie in saruri – fiecare in cantitate redusa, dar toate la
un loc au un rol terapeutic important

caracterul helioterm al lacurilor este dat de stratificatia

salinitatii apei

sunt influentate favorabil: tulburarile circulatorii venoase la

nivelul membrelor inferioare, sciatica cronica, afectiunile
ginecologice
 Lacul Ursu
lac cu apa sarata concentrata

prezinta fenomenul de heliotermie

stratificarea apei sarate pe verticala, cu concentratii crescande de la

suprafata spre adancime
nu exista curenti verticali, care sa amestece aceste straturi
caldura solara – absorbita diferentiat de fiecare strat de apa (apa
lacului este mai calda spre profunzime, refractia razelor solare
contribuind la acumularea de caldura)
• la suprafaţa apei - strat de 5-6 cm de apa indulcita, cu
temperatura de 20—22°C
• la adancimea de 1.5 m temperatura apei poate atinge chiar 40-
50°C
• corpul beneficiaza de temperatura ridicata a apei la nivelul
abdomenului, bazinului si membrelor inferioare, in timp ce
toracele, umerii si gatul se gasesc la o temperatura racoroasa,
uşor de suportat de bolnavi
 Lacul Ursu
indicatii
Boli ginecologice - boli cronice inflamatorii ginecologice, sechele post-
operatorii, stari dishormonale, sterilitatea feminina, infertilitatea, hipoplazia
uterina
Boli endocrine - dezechilibre neurohormonale, insuficiente
hormonale,insuficienta ovariana

Boli reumatismale - reumatism cronic inflamator si degenerativ, stari

posttraumatice, reumatism abarticular

Boli neurologice - pareze si paralizii ale nervilor periferici, stari si sechele

posthemoragice, tromboze cerebrale

Boli metabolice - guta, obezitate

 Lacul Ursu
contraindicatii, modalitati de utilizare

Contraindicatii
• bolile acute sau subacute
Durata bai
• cancere
• boli cardiovasculare grave • Copii: 10-15 minute
• hipertensiune arteriala (valori • Adulti: 20-30 minute
peste 180/120 mmHg)
• boli venerice
• boli grave psihiatrice
Modalitati de utilizare
• hemofilia
• boli infectioase • Bai calde
• toxicomaniile, dependenti de • In baza de tratament a statiunii
droguri Sovata - bai calde sau irigatii
vaginale
 GAZELE
TERAPEUTICE
NATURALE
 Mofetele
emanatii naturale de gaze, cel mai frecvent CO2

Mofete pure: Covasna, Balvanyos, Tusnad, Singeorz, Miercurea Ciuc, Borsec

Eruptiile gazoase din zona Carpatilor Orientali contin: CO2 = 94,55-99,8%; N2 = 0,19-
5,71%; As = 0,0278%; hidrocarburi = 0,2%

Eruptiile gazoase din zona Carpatilor Apuseni au continut mai mare de azot, intre 18.2-
91%.

In zona eruptivului Gutai-Caliman-Harghita - au in compozitie si H2S in procente de

0.081-0.56 mg‰  gazele naturale un caracter sulfurat  astfel de emanatii poarta
numele de sulfatarii si se gasesc la noi in tara la Harghita, Herculane si Turia
Clasificarea mofetelor

Mofetele se pot clasifica in:

• Mofete uscate - majoritatea

• Mofete umede - sunt antrenati vapori de
apa proveniti din apele termale
emanatii umede si calde (temp=800C)
• Mofete naturale
• Mofete artificiale
 Gazele naturale terapeutice

• Actiune:
-CO2 vasodilatatoare → hta;
-H2S → asupra mucoasei respiratorii
• Indicatii: HTA, sechele dupa tromboflebite, arterite, varice,
afectiuni reumatismale cronice, bronsite cronice, rinite
• Emanatii naturale de:
-CO2: Tusnad, Covasna, Harghita
-H2S: Baile Herculane
Parametrii specifici in incintele mofetariene

Temperatura medie = 12 -22 grade C

Umiditatea relativa = 50 – 80%
Concentratia CO2 gazos = 80 – 99 volume %
Ionizarea 2000 → 1500 ioni/cm³
Mofeta naturala

Este emanatia naturala de CO2 uscat

Este un fenomen unic in lume prezent si utilizat la noi in

tara

Superioritatea efectelor emanatiilor naturale de CO2 fata

de apele carbogazoase consta in eliminarea factorului
termic si mecanic prezent in cazul bailor cu importanta pt
patologia cardio-vasculara in care sunt indicate mofetele
Mofetele artificiale

mofetele folosesc:
• fie CO2 extras din apele minerale carbogazoase
• fie CO2 inmagazinat in containere si utilizat in scop terapeutic

modalitati de utilizare:
• aplicatii generale
• aplicatii partiale
Efectele terapeutice ale mofetelor

la nivel cerebral
mofetele cresc fluxul
sanguin cu
la nivelul cordului CO2 aproximativ 75% (prin
determina: inhalarea CO2 in cursul
determina • scaderea perioadei mofetoterapiei)
vasodilatatie de preejectie
periferica cu • cresterea perioadei
reducerea secundara de ejectie
a valorilor tensiunii • scaderea raportului
arteriale preejectie/ejectie
Indicatii
hipertensiunea arteriala stadiul I si II

arteriopatii periferice

cardiopatia cronica ischemica nedureroasa

boala varicoasa, sechele dupa tromboflebita

valvulopatii fara tulburari clinice hemodinamice

sechele dupa accidente vasculare cerebrale la bolnavii echilibrati cardio-

vascular
profilaxia bolilor cardio-vasculare la indivizi cu antecedente familiale
incarcate sau cu risc crescut de boala cardio- vasculara
 SALINELE
TERAPEUTICE
generalitati

• se caracterizeaza printr-un microclimat cu parametri fizici,

chimici si microbiologici constanti in comparatie cu aerul exterior
(care este supus variatiilor zilnice sau sezoniere)
• in interiorul salinelor se gasesc:
• cantitati crescute de CO2 si H2S
• Na, Ca, Mg
• nu exista poluanti atmosferici
• aerul are pH usor acid
• efecte: imbunatatirea starii clinice, reducerea zilelor spitalizare si
a dozelor de medicamente, ameliorarea calitatii vietii, reducerea
stress-ului determinat de boala si de incapacitatea de a desfasura
activitatile cotidiene
• Statiuni: Slanic Prahova, Tg. Ocna, Praid
microclimatul de salina

Temperatura - racoroasa constanta, 9-14 ºC

Umezeala - scazuta, 50-70%
Nu exista curenti de aer SAU au o viteza f mica (< 0.1 m/sec)
Atmosfera bogata in aerosoli salini
Ionizarea este moderata 700-1500 ioni/cm³
Stres cutanat - redus (usor hipertonic)
Stres pulmonar - redus (usor deshidratant)

Bioclimatul de salina are un caracter sedativ, de crutare, usor

racoros ca temperatura si echilibrat sub aspect de umezeala.
aerosolul terapeutic

micro-particule aflate in suspensie intr-un mediu gazos

Aerosolii salini Aerosolii de

de 0.5-0.9 dimensiuni
microni se mici, 0.1-0.5
Aerosolii salini
depun pe caile microni ajung
sunt inhalati in
respiratorii in laringe,
mod natural
superioare bronhii,
nazal si pe gura
(cavitate bronhiole,
bucala, nazala, alveole
faringe) pulmonare
efectele salinelor terapeutice

Sarea:
 substanta bactericida
 nu permite dezvoltarea culturilor microbiene (se
comporta ca un dezinfectant)

Efectele se produc prin:

• depunerea si absortia ionilor salini la nivelul cailor respiratorii
superioare si inferioare
• proprietatea puternic higroscopica a salinelor
• efectul de dilutie a depunerilor de impuritati sau materie straina
corpului uman (inclusiv microorganisme) care provoaca boli si
disfunctii respiratorii
efectele salinelor terapeutice

Prin absorbtie, aerosolii salini realizeaza:

• dezinfectie
• fluidizarea mucoaselor
• eliminarea toxinelor
• refacerea elasticitatii membranelor celulelor
• reducerea pH-ului cailor respiratorii
• reducerea si gruparea microorganismelor iritante
• contactul (prin intermediul pielii) cu atmosfera incarcata cu aerosolii
salini absorbiti la nivelul pielii expuse, in proportii corespunzatoare
absorbtiei oxigenului, umiditatii
• depunere/precipitare datorita umezelii si diferentei de temperatura la
suprafata piele - atmosfera
indicatii

astm bronsic la copii si adulti cu debut

recent, forme clinice usoare si medii
bronsite
cronice simple
afectiuni alergice ale cailor aeriene superioare
(rinite,rinosinuzite) in afara perioadelor de acutizare
contraindicatii
tuberculoza pulmonara, cord pulmonar cronic
decompensat
insuficienta cardiaca

neoplasm pulmonar

reumatism inflamator si degenerativ in puseu acut

infectii

pacienti febrili

astm bronsic in criza

Se recomanda prudenta la cei peste 60 -70 ani, la care astmul

bronsic si bronsita cronica se asociaza cu alte comorbiditati.
metodologie
Expunere progresiva (de la cateva ore la 16 ore/zi) - intervalul de timp
petrecut intr-o zi in salina variaza in functie de patologie si gradul de
toleranta al pacientului
Cura totala 2-3 sapt (copii – cateva luni)
Recomandat – pacienti cronici  1-2 cure/an

Efecul terapeutic al unei cure subterane dureaza cateva luni

Program dimineata, 4 ore:

-odihna in salina
-kinetoterapie respiratorie si generala
-program de antrenament fizic dozat - jocuri distractive si activitati
sportive (sah, tenis de masa, biliard, plimbari, alergari usoare,
psihoterapie, programe de educatie sanitara si de preventie)
Saline naturale

32
Saline artificiale

33
CLIMATOTERAPIA

SEF LUCRARI DR.LUANA MACOVEI

DEFINITII
CLIMA= factorul activ din mediul extern in care se desfasoara viata
D.p.d.v. medical clima reprezinta ansamblul de factori cosmici, telurici,
atmosferici, terestri si biologici, caracteristici pt. o anumita regiune, care
pot produce modificari fiziologice.

BIOCLIMATISMUL = studiul relatiilor dintre organism si climat

CLIMATOLOGIA = stiinta despre studiul climei, ce investigheaza

fenomenele si cauzele lor
CLIMATOLOGIA MEDICALA = se ocupa cu studiul influentelor pe care
factorii de mediu de origine atmosferica, cosmica sau telurica o au
asupra organismului

◎ACLIMATIZAREA = proces complex de adaptari functionale prin care

un organism transpus intr-un mediu nou geofizic, climateric, de fauna si
flora, adica intr – un nou bioclimat, le parcurge
ATMOSFERA Este cadrul de desfasurare a fenomenelor
climaterice si reprezinta stratul de gaze ce
inconjoara pamantul.

Organizatia Meteorologica Mondiala clasificare in fct de

densitate, presiune, variatii termice:
• 1. Exosfera: stratul cel mai superficial, cu densitate foarte mica, moleculele
de gaz fiind foarte rare; situata la 3000-1000 km.
• 2. Termosfera: stratul cu temperaturile cele mai ridicate, grad mare de
ionizare (rad X, UV, rad corpusculare emise de soare si cosmice venite din
spatiul interplanetar); 1000-80 km; are rol in propagarea undelor radio pe
care le reflecta total.
• 3. Mezosfera: contine ozon, retine radiatiile UV cu λ=280 mμ; 80-32 km.
• 4. Stratosfera:temp medie=-55C, pres este redusa, aprox 1% din pres atm de
la supraf pamantului; 32-11 km.
• 5. Troposfera: cu variatii de grosime ale straturilor atm - la pol = 7-8 km;
latitudinea mijlocie 10-11 km; ecuator 17-18 km; este str cel mai dens; are
conditii propice pt viata.
TROPOSFERA

Compozitie chimica constanta - vapori de apa 95%, pulberi

Masele de aer sunt animate de miscari (orizontale,

verticale, in spirala) care le transporta dintr-o zona
geografica in alta

Proprietati fizice = instabile (fenomene meteorologice)

Aerul atmosferic contine costituenti - principali, secundari,

accidentali.
 • Aerosoli naturali (dupa origine -
AERUL ATMOSFERIC de padure, marini)
• Vapori de apa (ceata, ploaie,
grindina)
• Pulberi aeriene - de natura
• Oxigen-20,95%
organica (celule epiteliale, fire de
• Azot-78,09% lana, par, pene) si anorg
• Ozon-1-2mg la 100m3 de anice(siliciu, cuart, fier,
aer carbune,magneziu)
• CO2=0,03%
• Gaze rare (Ne, He, kripton,
argon, xenon) CONSTITUIENTI
SECUNDARI
CONSTITUENTI
PRINCIPALI
• amoniac
• gaze toxice
• H2SO4
• HCl,SO2, NaCl

CONSTITUIENTI
ACCIDENTALI
 PRINCIPALII PARAMETRI CLIMATICI

1. Nr. mediu de zile de iarna (20-30 zile pe litoral, 70- 80 la munte) si de vara
(120 zile la campie, 10 zile la inaltimi >1000 m).
2. Umezeala relativa medie: 70% in zonele de campie, 84-86% in zonele
montane.
3. Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui: nr de zile de cer senin
scade cu cresterea in altitudine.
4. Cantitatea medie de precipitatii : 400 mm col H2O in Delta, 1500 mm col
H2O in Muntii Apuseni.
5. Presiunea atmosferica: 1015 mBarr la niv marii, 850 mBarr la 1500m
altitudine.
6. Regimul vanturilor: influentat de altitudine si formele de relief.

7. Confortul termic: vara disconfort termic in zonele de campie, iar iarna la

peste 1500 m.
 INDICII BIOCLIMATICI

1. Indicele de 2. Indicii
confort termic bioclimatici de
(aprox 10 stress, infl de
zile/luna) altitudine:

• Stress-ul cutanat (influentat de temperatura si

vant)
• Stress-ul pulmonar (det de concentratia vaporilor
de apa in aer si de altitudine)
• Stress-ul bioclimatic global (se obt din insumarea
celorlalti; are o val min in zona de dealuri,
subcarpatica, in sud (aici exista un nr max de zile
de relaxare si echilibrate); are o val max la munte.
 AEROIONIZAREA ATMOSFERICA

500-600 ioni mici si medii/cm³ aer

domina ionii pozitivi

coeficientul de unipolaritate = 1,2

valori maxime - seara si primavara; valori minime – la amiaza si iarna.

nivelul real este influentat de conditiile locale: roci radioactive, cascade,

suprafete impadurite.
pe litoral: aeroionizare atm 600-1300 ioni/cm³ aer (datorita spargerii
valurilor de tarm), coeficient de unipolaritate=1,02-1,7
aeroionizarea este influentata de circulatia atmosferica, descarcarile
electrice, aparitia sau nu a viscolelor.
 CHIMISMUL AERULUI

POLUANTI
-Zonele AEROSOLI
depresionare TERAPEUTICI
(circulatia aerului NATURALI
este mai mica)
-Marini: I, Na, Cl
-In anumite
conditii meteo -Salini: NaCl
(inversiuni
termice, calm
atm)
 CLIMA ROMANIEI
FACTORI GENETICI
I.RADIATIA SOLARA
• se exprima in nr de cal /cm²/an - pe litoral = 130 cal/cm²/an; la munte < 100 cal/cm²/an
• este max in iunie: 15,2-17,5; min în dec: 2,2-3,4
• este elementul principal al climei

II. CIRCULATIA GENERALA ATMOSFERICA

• 4 CENTRI BARICI
• 1. Anticiclonul Azorelor: mase de aer umede si reci vara, umede si calde iarna
• 2. Anticiclonul Siberian: responsabil de gerurile de iarna
• 3. Depresiunea Islandeza: mase de aer rece si umed
• 4. Depresiunea Mediteraneeana: precipitatii si vant in timpul iernii
• Alte tipuri de mase de aer: din zona polara, zona tropicala

III. SUPRAFATA SUBIACENTA:

• conditii climatice de deasupra Muntilor Carpati, Marea Neagra, aglomerari urbane si industriale
 PRINCIPALELE ELEMENTE ALE CLIMEI
Temperatura medie anuala: in sud=11ºC, la munte=-2ºC; in ian=-10-0ºC, in
iul=36-20ºC.
Umezeala aerului - in corelatie cu tensiunea vaporilor de apa

Nebulozitatea

Durata de stralucire a soarelui (litoral=2300 ore/an; munte=1800 ore/an);

in semestrul cald=1300-1800 ore/an; rece=500-700 ore/an.
Precipitatiile atmosferice - scad de la vest la est si cresc cu altitudinea; nr
mediu de zile cu precipitatii/ an = 70-80, 140-170 zile/an
Presiunea atmosferica

Regimul vanturilor: viteza medie cca 37m/sec

 CLIMA ROMANIEI - SECTOARE

1. Sector cu clima continentala

moderata (campia Tisei,
podisul Transilvaniei)
2. Sector cu clima continentala temperata (regiunea
de ses din Ardeal, din jurul m. Carpati, reg. de stepa-
Campia Romana, Podisul Moldovei, Dobrogea)
3. Clima de litoral
maritim=15-20 km de-
a lungul Marii Negre
4. Clima de munte: altitudinea 600-
1950 m  clima muntilor mijlocii;
>1950m  clima pajistilor alpine
 BIOCLIMA ROMANIEI - CLASIFICARE

1.BIOCLIMA SEDATIV 2.BIOCLIMA

3.BIOCLIMA TONICO-
INDIFERENTA (DE EXCITANT-
STIMULANTA
CRUTARE) SOLICITANTA

B. DE LITORAL
A. DE STEPA
MARIN
 1. BIOCLIMA SEDATIV INDIFERENTA
Se caracterizeaza prin solicitarea redusa a sistemului neuro-endocrin.

= DE CRUTARE

In zona altitudinilor medii: 200-300m →600-800m

Prezinta valori medii anuale ale:

• temperaturii
• umiditatii ( 75%)
• presiunii atmosferice (= 980-920 mBarr)
• duratei de stralucire a soarelui (=1800-2800 ore/an)
• precipitatiilor (= 600-800mm/m²)
• viteza vanturilor mica
Aclimatizarea se face usor

Indicatii: nevroze, convalescenta, surmenaj psihic, boli cardio-vasculare, boli respiratorii

Statiuni: Felix (bolireumatismale), Lipova, Buzias (boli CV), Sovata (boli ginecologice), Sangeorz( boli
digestive), Calimanesti, Caciulata( boli digestive), Govora (boli reumatismale, boli respiratorii), Olanesti
(boli renale)
 1. BIOCLIMA SEDATIV INDIFERENTA

SALINELE
• Temperatura racoroasa, constanta (9º-14ºC)
• Umezeala scazuta
• Nu exista curenti de aer
• Ionizarea este moderata
• Stress-ul cutanat este redus, usor hipertonic
• Stress-ul pulmonar este redus, usor deshidratant

MOFETELE
• Temperatura medie 12º-22ºC
• Umiditatea relativa
• Concentratia CO2 gazos 80-99 volume%
• Ionizarea este importanta
 2. BIOCLIMA EXCITANT - SOLICITANTA

Se caracterizeaza prin solicitarea:

• SNC
• SNV
• glandelor cu secretie interna

↑depunerile de Ca la nivelul sistemului osos

Solicita mecanismul de termoreglare
Aclimatizarea se face dificil
 2A. BIOCLIMA EXCITANT - SOLICITANTA DE STEPA
• Statiuni si regiuni: N-E Baragan (Amara, Lacul Sarat), podisul Moldovei (Nicolina),
Dobrogea (Murighiol)
• Perioada de tratament: mai-oct
• Factori climatici activi:
temp. medie diurna a aerului ↑
umiditate redusa (mai ales vara)
nebulozitate scazuta
insolatie abundenta, durata de stralucire a soarelui 2100-2200 ore/an
calm atmosferic
viteza vantului mica
regimul precipitatiilor redus
presiunea atmosferica medie anuala 1000 mBarr
• Efecte biologice si terapeutice se dat solicitarii echilibrului termic, sistemului
endocrin, amelioarea proceselor imunologice nespecifice, activitatea metabolismului
calcic
• Indicatii: b ap locomotor, b SN periferic, ginecopatii cr, TBC extrapulmonara,
osteoporoza
• CI: afectiuni pulmonare avansate, afectiuni CV decompensate, suferinte ale SNC si
periferic cu hiperactivitate nervoasa, boala ulceroasa activa
 2B. BIOCLIMA EXCITANT - SOLICITANTA DE LITORAL MARIN
• Are loc un proces de antrenare si calire termica
• Efectele terapeutice se datoresc:
◎ duratei crescute de stralucire a soarelui (345h in iulie fata de 320h la
Amara)
◎ temp confortabile a aerului( briza marii)
◎ umiditatii moderate 80%
◎ cantitatii mici de precipitatii 400 ml
• Vantul este de regula permanent, 4-5 m/sec
• Presiunea atmosferica = 1015 mBarr
• Confort termic redus
• Stress -ul biologic, bioclimatic =mare; stressul cutanat →vant;
pulmonar→umezeala mare
• Indicatii: dermatoze, rahitism, osteoporoza, ginecopatii cr, tulb de crestere la
copii, astm, BPOC
• CI: TBC pulm activa, focare infectioase, ulcer gastro-duodenal in evolutie,
hipertiroidie, nevroze, afectiuni CV decompensate
 3. BIOCLIMA TONICO-STIMULANTA MONTANA
 Are efect de echilibrare si normalizare a activitatii
SNC si SNV, stimuleaza
procesele imunologice nespecifice, stimuleaza hematopoieza, ↓ activitatea
tiroidiana, creste rezistenta la infectii
 Climatul se caract prin:
◎ -↓ presiunea atm si presiunea partiala a O2
◎ -↑intensit rad solare globale
◎ -↑ durata de insolatie
◎ -temperatura scazuta iarna, moderata vara
◎ -nebulozitate crescuta
◎ -precipitatii: 900-1500mm/m³
 Climat subalpin (<1000m): Slanic Moldova, Tusnad, Vatra-Dornei, Sinaia,
Borsec
 Climat alpin: Paltinis, Stanca din Vale
 Indicatii: forme incipiente de hipertiroidism, nevroza, convalescente, surmenaj,
astenie, TBC pulm si extrapulm, astm
 CI: afect CV decompensate
 Principalul factor natural de cura este aerohelioterapia.