CAILE DE

ADMINISTRARE A
MEDICAMENTELOR
 CLASIFICARE
 Caile de administrare a medicamentelor sunt:
A. Naturale: orala, sublinguala, rectala,
inhalatorie, topica(locala)
B. Artificiale=parenterale:
- intravasculare: intravenoasa, intraarteriala
- extravasculare: subcutanata, intramusculara
- intraseroase: intraperitoneala, intrapleurala,
intraarticulara
- intrarahidiana
1. Administrarea orala

 Reprezinta introducerea medicamentelor

peroral sau per os
 Constituie calea naturala de administrare a
acestora
 Este o cale de administrare care urmareste
instalarea efectului terapeutic la nivel
sistemic, dar poate fi utilizata si pentru efect
local
 1. Administrarea orala
 Caracteristici:
a) Locul de absorbtie:
- stomacul
- intestinul
1. Administrarea orala
b) Factorii care influenteaza
absorbtia:
- viteza de evacuare gastrica
- tranzitul intestinal
- prezenta alimentelor
- sucul gastric, enzimele digestive, flora
bacteriana intestinala
- forma farmaceutica> SOLUBILITATEA
Efectul primului pasaj
hepatic
1. Administrarea orala
AVANTAJE
 comoditatea administrarii; este calea cea
mai practica pentru terapia ambulatorie
 gr. de periculozitate 
 risc scazut de infectie
 costul adimnistrarii este mai  decat in
cazul cailor parenterale
1. Administrarea orala
DEZAVANTAJE

 efect terapeutic lent (30-40’) => nu este

eficienta in urgente
 nu toate M se pot administra oral:
- nu se absorb digestiv (aminoglicozide),
- sunt inactivate la pH acid (penicilina G),
- sunt inactivate de enzimele digestive
(insulina, heparina)
1. Administrarea orala
Nu se poate utiliza in urmatoarele situatii:
 2. Administrarea
sublingula
 Avantajele administrarii sublinguale:
- viteza de absorbtie rapida
- utilizata in urgentele medicale
- evita inactivarea M la “primul pasaj hepatic”

 Conditii pentru administrarea sublinguala:

- doar M ce se dizolva rapid=timp de stationare scurt
- doar M cu gust si miros acceptabil
- doar M neiritante
 Ex: NTG, nifedipin, medicamente homeopate
2. Administrarea
sublinguala
 2. Administrarea
sublinguala
 comprimatul sublingual – sub limba - sau
bucal – in vestibulul oral (intre gingie si
mucoasa bucala) trebuie mentinute pana
la dizolvarea lor completa la locul
administrarii
 nu se ingera lichide pe durata
administrarii lor
2. Administrarea
sublingula
3. Administrarea rectala
 Absorbtie partiala si neregulata
 3. Administrarea rectala
 Medicamentele administrate
rectal pot fi conditionate in
urmatoarele forme
farmaceutice: supozitoare,
unguente, clisme si
microclisme.
 Calea rectala ocoleste sistemul
venei porte, cu conditia ca
medicamentul sa fie
administrat la nivelul venei
hemoroidale inferioare (care se
varsa in vena cava)
3. Administrarea rectala

Efectul urmarit poate fi: - local

golirea rectului
diminuarea durerii
atenuarea peristaltismului intestinal
ameliorarea proceselor inflamatorii locale
Ex.: supozitoare cu efect emolient, laxativ,
antihemoroidal
3. Administrarea rectala

 sistemic:
 resorbtia are loc la nivelul mucoasei
rectala dar actiunea se manifesta la
nivelul intregului organism cum ar fi:
supozitoare cu subst. antipiretice, AI
 3. Administrarea rectala

AVANTAJE
 in sindrom de varsatura
 face posibila administrarea M la sugari
 in afectiuni genitale (anexite, dismenoree)
 in cazul M iritante gastrice
 3. Administrarea rectala
DEZAVANTAJE
 instalarea lenta a efectului terapeutic (30-
60’)=> nu in urgente
 supozitoarele administrate profund =>
circulatia sistemica si sufera efectul primului
pasaj hepatic
 complianta scazuta
 sunt degradate de flora bacteriana a
colonului
3. Administrarea rectala
 Contraindicatii:
 afectiuni ale rectului si anusului care
contraindica administrarea rectala
 interventii chirurgicale ale rectului
 diaree
4. Administrarea vaginala
 Aplicarea pe mucoasa vaginală a unor
medicamente, in vederea unui efect local
5. Administrarea inhalatorie
Se utilizeaza pentru obtinerea unui efect
terapeutic:
 GENERAL: anestezice generale volatile
5. Administrarea inhalatorie

 LOCAL: medicamente antiastmatice in

flacoane presurizate dozate, aerosoli
medicamentosi
5. Administrarea inhalatorie
 Se administreaza:
- gaze medicinale
- pulberi/ solutii nebulizate
- inhalatii
Caracteristici:
- particulele >20 µm se depun in cavitatea
bucala
- particulele < 0,5 µm se elimina prin expir
5. Administrarea inhalatorie

 AVANTAJE
 Suprafata de peste 100 m2 a alveolelor
pulmonare si vascularizatia lor bogata
favorizeaza absorbtia medicamentelor
 Tintirea tesutului pulmonar
 Instalarea rapida a efectului terapeutic
 Se poate administra pacientilor in stare
de inconstienta
5. Administrarea inhalatorie

 DEZAVANTAJE
 Dozarea poate fi inexacta
 Dificultati la auto-administrare (mai ales
in cazul copiilor, varstnicilor, persoanelor
cu dizabilitati)
 Unele substante active/ gaz propulsor
induc accese de tuse
6. Administrarea topica

Medicamentele sunt administrate fie pe

tegumente, fie pe mucoase (nazala,
oculara, otica) pentru a obtine efecte:
- LOCALE: unguente, pudre,
emulsii,lotiuni, suspensii, erine, colire,
picaturi auriculare
- SISTEMICE: STT, unguente
6. Administrarea topica
 6. Administrarea topica
Administrarea topica pe tegumente:
6. Administrarea topica

Caracteristicile administrarii pe tegumente:

 M liposolubile traverseaza mai usor
pielea
 absorbtia poate fi crescuta prin masaj,
vasodilatatie locala, hidatare
 6. Administrarea topica
Sistemele terapeutice transdermice STT
 Sunt sisteme de cedare controlata a substantei
medicamentoase
Avantaje: - usor de utilizat
- asigura concentratii plasmatice stabile/24-72h
Dezavantaje: - pot cauza alergii cutanate
- nu pot fi aplicate pe pielea lezata
- trebuie respectat locul de aplicare indicat de
producator, deoarece absorbtia depinde de
grosimea stratului de piele
6. Administrarea topica

Exemple:
nitroglicerina
fentanyl
scopolamina
estrogeni
6. Administrarea topica
6. Administrarea topica

Administrarea nazala:
6. Administrarea topica

Administrarea oculara: colire, geluri si

unguente oftalmice, bai oculare, lacrimi
artificiale, sol. pt. lentile de contact
Preparatele pentru administrare oculara
trebuie sa respecte anumite conditii
speciale: sterilitate, izotonicitate, izohidrie
 6. Administrarea topica
 Administrarea oftalmica:

 in sacul conjunctival se administreaza o picatura de

colir, cantitatea considerata optima
 daca este necesar pentru instilarea celei de-a doua
picaturi se recomanda un interval de 5 minute fata de
administrarea precedenta
 se apasa usor pe sacul lacrimal folosid un pansament
steril timp de 1-2 minute, dupa instilatie pentru a preveni
absorbtia sistemica prin canalul lacrimal
 dupa instilare - inchiderea ochilor timp de 1-2 minute
favorizeaza absorbtia medicamentului
6. Administrarea topica

Administrarea auriculara: picaturi

auriculare
Picaturile auriculare trebuie incalzite la
temperatura corpului in momentul
administrarii.