Epidemiologia bolilor infectioase, procesul

epidemic, clasificarea epidemiologica a bolilor

infectioase, activitatea si asistenta antiepidemica
Definitie epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile
umane, a cauzelor si conditiilor care le determina, in vederea
elaborarii masurilor de combatere, prevenire, eradicare.
Obiectivele epidemiologiei se refera la depistarea factorilor (verigilor)
procesului epidemiologic.Acestia se impart in factori epidemiologici
determinanti si favorizanti.
I Factori epidemiologici determinanti cuprind:
1. Izvorul de infectie
2. Caile de transmitere
3 Populatia receptive
II Factori epidemiologici favorizanti.
1 Factori social-economici
2 Factori naturali
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic

1 Izvorul de infectie este organismul sau mediul in care agentul

patogen poate fi adapostit , se poate multiplica si unde pe cai diferite
se poate elimina in mediul exterior.
 Izvorul de infectie poate fi :
A Omul bolnav cu boala tipica,care elimina agentul patogen. Ex.
Rujeola, rubeola, gripa.
B Omul bolnav cu boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin
necunoscut si astfel nu mai este depistat, izolat si contribuie la
mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex. Hepatitele virale.
C Bolnavul cronic care evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria,
bruceloza hepatite virale si favorizeaza endemizarea.
D Omul purtator care poate fi purtator sanatos sau aparent sanatos si
care adaposteste organismul sau germeni patogeni si ii elimina
continuu sau intermitent. Ex, rujeola varicela.
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic

 Purtatorii se pot imparti astfel:

a. purtatori precoce: se intalnesc in perioada de incubatie a bolii si
elimina germenii cu cateva zile inainte de invazia bolii. Ex.
Poliomielita, hepatite virale, holera
b purtatori convalescenti (fosti bolnavi) care elimina germenii si in
perioada de convalescenta
c purtatori cronici: starea de purtator este favorizata de existenta in
organism a unor procese patologice generale sau locale.
d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina
agentul patogen in plina sanatate.Ei nu au facut boala, ci doar o
infectie inaparenta (au ramas in faza de contaminare).
O parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni
fie continuu ( in permanenta) sau intermitent
Rolul purtatorilor este foarte mare, ei constituie izvoare de infectie
ascunse, care circula in colectivitate.
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic

E Animalele ca izvor de infectie sunt bolnave sau purtatoare de

germeni patogeni si pot fi pentru om izvoare de infectie determinand
boli numite zoonoze.Exemple: bruceloza, leptospiroza, rabia.
F Izvoare secundare de infectie.Trecand de la izvorul de infectie uman
sau animal, germenii pot ajunge in vectorii vii sau in animale.Aici se
pot inmultii si se pot raspaindi devenind in acelasi timp si cai de
transmitere secundare. Ex. Tantarul anofel care transmite malaria.
G Infectii din focarul natural se refera la animalele salbatice, care prin
intermediul animalelor domestice imbolnavesc pe om sau in mod
direct cand omul lucreaza in anumite conditii de munca (defrisari,
vanatori, desteleniri, padurari) Exemple: febra Q, antraxul, rabia
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic

Solul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor
substante organice si a pH alcalin.Solul se contamineaza cu:
-produse patologice de la om sau de la animale
-cadavre de la om sau animale
-apa reziduala de la spitalele de boli infectioase
-mine inundate
-legume si zarzavaturi contaminate
d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. Se transmit
boli cu poarta de intrare digestiva. In caz de toxiinfectii alimentare, alimentele pot fi
contaminate secundar cu :urina si excremente animale, sol, vectori.
Sunt unele alimente bune medii de cultura: laptele si produsele lactate-permit dezvoltarea
salmonelelor, streptococilor etc. sau pot provenii de la animale bolnave cu brucela si
tuberculoza sau animale sanatoase, dar laptele poluat ulterior.Carnea, produse de
origine vegetala, produse de patiserie cu continut de ou pot fi bune medii de cultura,
daca nu se pastreaza la temperature scazute.
e Obiectele pot transmite germeni mai ales tesaturile de lana, bumbac, blanuri,hartie,
clanta usilor, bani, jucarii, carti, scaunele latrinelor, obiecte de toaleta.
f Rezidurile prin dejectii umane si animale
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic

g Maini murdare de la propriul organism bolnav sau purtator, alti oameni bolnavi sau
purtatori, animale bolnave sau purtatoare, obiecte, alimente, rezidii,apa, sol.
h Transmitatori vii
-vectori simpli mecanici ex. Paduchele pentru tifosul exantematic
-vectori ca izvoare secundare in care agentul patogen sufera un ciclu evolutiv ex. mustele,
gandacul de bucatarie
3 Populatia receptiva reprezinta masa de persoane aflate in conditiile vietii sociale si de
mediu fizic extern, favorabila contactarii unei infectii manifeste sau inaparente, in urma
agresiunii unui agent patogen.
Organismul uman se poate gasi fata de agentul etiologic in stare de receptivitate sau de
rezistenta specifica ori nespecifica.
Imunitatea este proprietatea organismului de a nu contacta o infectie, cand sufera un
contact infectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui.
Dupa mecanismul de instalare, rezistenta specifica poate fi:
-rezistenta naturala, mostenita si castigat
-rezistenta artificiala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri.
Indicele de contagiozitate reprezinta pocentul de indivizi, care expusi infectiei fac boala
tipica. Indicele de contagiozitate (Ic) este de 90-100% in caz de pesta, rujeola, varicela.
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic

Factori naturali influenzeaza toate verigile procesului epidemiologic.

A Anotimpul ; frigul favorizeaza transmiterea catarurilor respiratorii. Caldura
favorizeaza transmiterea vectorilor:
-mustele care intervin in bolile digestive
-tantarii care intervin in malaria
-capusele intervin in transmiterea de encefalite
-rozatoarele sunt incriminate in epizotii, leptospiroze, tularemia
B Modificari ale presiunii atmosferice si temperaturile scazute afecteaza
persoanele meteorosensibile si intervin in infectii respiratorii de tipul gripei.
C Precipitatiile abundente ; ploile, topirea zapezilor favorizeaza diseminarea
unor agenti : bacilii tifici, bacilii dizentereici, virusurile hepatitei A,
enterovirozele, geohelmintii
D Vanturile pot transmite agenti patogeni, vectori
E Radiatile ultraviolete si in general radiatile solare contribuie la
autopurificarea aerului, apei, solului.Au rolul de crestere a rezistentei
organismului fata de infectii, prin cresterea capacitatii de protectie cutanata.
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic

2 Factori social-economici actioneaza asupra tuturor verigilor procesului epidemiologic.

A Conditile vietii sociale: starea economica a populatiei,
- conditiile de munca,
-conditiile de coabitar(numarul de membrii intr-o familie)
-aglomeratia in locuinte
-alimentatia
-miscarea demografica
-nivelul sanitar, cultural si moral
B Locuinta: umeda, intunecata, prostventilata, supraaglomerata favorizeaza aparitia
tuberculozei,gripei, dizenteriei, febrei tifoide, hepatitelor virale
C Aglomeratia in incaperi in mijloacele de transport in comun favorizeaza transmiterea
agentilor patogeni in boli infectioase aerogene si prin vectori
D Alimentatia necorespunzatoare sau contaminata favorizeaza transmiterea bolilor
transmisibile digestive
E Aprovizionarea cu apa potabila nesupravegheata poate da febra tifoida, holera, dizenterie,
hepatite virale, poliomielita.
F Miscarile de populatie (turism) pot contribui la aparitia unor epidemii de febra tifoida,
holera, variola, gripa, tifos exantematic
 Epidemiologia bolilor infectioase
Procesul epidemic, clasificarea epidemiologica a
bolilor infectioase,
G Profesia si conditiile de munca pot favoriza aparitia de boli infectioase: personalul medico-
sanitar din laboratoare, sectii de boli infectioase, pediatrie, obstetrica-ginecologie,
stomatologie, chirurgie: veterinari, tabacari, ingrijitori de animale,vanatori.Ex. hepatite
virale, tuberculoza, tularemia, bruceloza, pesta, leptospiroza, antrax.
H calamitatile sociale: razboaiele duc la saracirea populatiei,mizerie, aglomeratii,
promiscuitate in locuinte, deplasari de mase mari de populatie, lipsa de salubritate.
 Clasificarea bolilor
Boala tipica este cazul in care infectia se manifesta cu toate semnele clinice obisnuite.Omul
bolnav cu boala tipica, elimina agentul patogen pe cai variate.
Boala atipica este cazul in care infectia se manifesta numai cu anumite semne clinice Omul
bolnav cu boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin necunoscut si astfel nu mai este
depistat, izolat si contribuie la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex.
Hepatitele virale.
Infectia inaparenta este situatia in care nu se manifesta nici un semn de boala, procesul
infectios fiind dovedit numai prin manifestari imunologice si biochimice. Asigura
epidemizarea invizibila sau latenta. In hepatita virala B (HVB) la 1 caz de boala tipica
sunt 10 cazuri de boala atipica si 100 de cazuri de infectii inaparente.
Bolnavul cronic evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria, bruceloza hepatite virale si
favorizeaza endemizarea
 Epidemiologia bolilor infectioase,
clasificarea epidemiologica a bolilor infectioase

Procesul epidemiologic se poate manifesta sub forma sporadica, endemica,

epidemica si pandemica.
1 Forma sporadica se caracterizeza prin imbolnaviri imprastiate teritorial, un
numar mic de cazuri. Este vorba de o masa mare de populatie, care a
devenit refractara la boli prin imunizari sau imbolnavire.
2 Forma epidemica se caracterizeza prin un numar mai mare de cazuri, fata
de forma sporadica, fara o legatura aparenta, intr-o zona mai populate,
ex. in orase.
Boli cu evolutie endemica: tusea convulsiva, scarlatina, dizenteria, hepatitele
virale
3 Forma epidemica se caracterizeaza prin imbolnaviri numeroase intr-o
colectivitate dintr-un teritoriu, intr-o anumita perioada de timp.
Se intalneste in boli infectioase cu contagiozitate mare: rujeola, gripa, tusea
convulsiva, febra tifoida, dizenteria, toxiinfectii alimentare, holera.
 Epidemiologia bolilor infectioase,
clasificarea epidemiologica a bolilor infectioase

4 Epidemia apare in urmatoarele conditii:

-populatia este receptivă 100%
-populatia este partial receptivă, dar in ea patrund numerosi bolnavi in faza acuta
-germenii cauzali poseda o virulenta maxima
-exista numeroase cai de transmitere sau exista o cale cu potential crescut ex. Apa
contaminată de un germene patogen.
-intervin factori favorizanti neprevazuti: ploi abundente, inundatii, cutremure,
razboaie.
Epidemiile explozive au debut brusc, prezinta un numar mare de cazuri intr-un
interval foarte scurt de timp.Ex toxiinfectiile alimentare, gripa, rujeola, varicela.
Epidemiile cu debut lent sunt cele in care contactul infectant se produce
intermittent si individual sau pe grupe mici de populatie, transmiterea fiind de
contact.
 Epidemiologia bolilor infectioase,
clasificarea epidemiologica a bolilor infectioase

4 Forma pandemica (pandemia) este o manifestare amplificata a epidemiei, care cuprinde tari si
continente, focarele de boli se extend succesiv si permanent.
Ex. pandemia de gripă de grup A evoluează cu o periodicitate de 12-16 ani, SIDA
evolueaza pandemic fiind diagnosticata in intreaga lume.
Bolile infectioase sunt produse de agenti etiologici care au poarta de intrare:
1 unica ex. infectii respiratorii: gripa, tusea convulsiva,
infectii digestive: febra tifoida, dizenteria bacilara, holera
2 cai multiple ex. poliomielita care patrunde atat pe cale respiratorie cat si pe cale
digestivă.
Dupa poarta de intrare bolile infectioase se clasifica in 4 categorii:
1 Infectii respiratorii : rujeola, rubeola, parotidita, encefaliata, gripa, tusea convulsiva,
scarlatina, adenoviroze
2 Infectii digestive : febra tifoida, dizenteria bacilara, holera, poliomielita, hepatita virala
A, toxiinfectii alimentare, bruceloza
3 Infectii cutaneo-mucoase: conjunctivita, erizipelul, stafilococii, gangrene gazoasa,
sifilis, gomoree
4 Infectii sanguine: malaria, tifos exantematic, hepatita virala B, SIDA, pesta.
 Epidemiologia bolilor infectioase,
activitatea si asistenta antiepidemica

-este obligatorie pentru toata reteaua sanitara

-are un caracter permanent si planificat ( se planifica
baza materiala, termenii de livrare, se incadreaza in
calendarul anual de vaccinari). Sarcinile retelei
antiepidemice de baza sunt :
1 Cunosterea si stabilirea profilului epidemiologic ,
adica a totalitatii potentialelor epidemiologice ale
BT existente in populatie
2 Supravegherea epidemiologica a populatiei , adica
depistarea precoce a BT, in vederea izolarii si
impiedicarea aparitiei cazurilor secundare.
 Epidemiologia bolilor infectioase,
activitatea si asistenta antiepidemica
Informatiile despre cazurile noi se obtin din surse diferite:
1.Informatii de la populatie
2 Informatii de la echipele de Crucea Rosie
3 Informatii din cursul activitatii zilnice ale cadrelor medicale din cadrul
cabinetelor medicilor de familie.
4 Depistarea cazurilor noi prin efecturea triajelor epidemiologice populatiei
Triajul epidemiologic reprezinta examinarea medicala a populatiei in scopul
depistarii cazurilor noi de boala si se efectueaza de catre medici, asistente
medicale, cadre didctice.Se urmaresc simptome ca: febra, angina, eruptia
cutanata, icterul sclero-tegumentar,diareea, rinoreea
Triajul epidemiologic se poate clasifica astfel:
a. Triajul epidemiologic permanent
-la nivel de cabinet de consultatii indiferent de nivel si de profil, insistand la
grupele extreme: copii si varstnici
- la nivel de ambulatoriu de specialitate: intrarea copiilor se face prin filtru, iar cei
depistati pozitivi, cu infectii de cai respiratorii, cu o BT sunt pusi in izolator
 Epidemiologia bolilor infectioase,
activitatea si asistenta antiepidemica
b. Triajul epidemiologic zilnic se executa in 2 situatii:
1 La copii prescolari din colectivitati, dimineata, la intrarea in colectivitate de catre
asistenta medicala care ii termometrizeaza (la cresa) sau la copii la intrarea in tabere.
2 La personalul de la marile blocuri alimentarede catre asistenta dieteticiana.
C Triajul epidemiologic periodic se executa la elevi la inceputul semestrului de catre
personalul medical de la cabinetul scolar.
d Triajul epidemiologic ocazional se efectueaza:
-la construirea unei colectivitati temporare: tabere, santiere, sanatorii, cure balneo-
climaterice
-cu prilejul depistarii active in iminenta sau in cursul unei epidemii
3 Neutralizarea riscului epidemiologic potential reprezentat de purtatorii de germeni.
Dintre germenii patogeni care sunt vehiculati de purtatori in Romania cu cea mai mare
frecventa sunt:
-pentru calea aeriana: streptococul β hemolitic, bacilul difteric, stafilococul auriu
hemolitic
-pentru calea digestiva: bacilul tific, bacilii dizenterici, virusul hepatitei A
 Epidemiologia bolilor infectioase,
activitatea si asistenta antiepidemica
 Masuri luate:
-asanarea starii de portaj in ambulatoriu sau in internarea in spitalul de boli contagioase
(antibioterapie dupa antibiograma, interventie chirurgicala)
-examinari medicale periodice clinice si bacteriologice la angajare si periodic, conform
HG 355/2007
-schimbarea locului de munca pentru lucratorii din alimentatie publica, aprovizionarea cu
apa potabila, institutii de copii, sector medical.
-instruirea sanitara a purtatorilor pentru insusirea unui comportament care sa reduca la
minimum germenii prin dezinfectie a produselor patologice proprii, a obiectelor
contaminate, autodezinfectia miinilor, faringelui etc..
-interdictia de comercializare a alimentelor din gospodaria proprie (lapte, branzeturi,
zarzavaturi, fructe, preparate de carne) se face prin instruirea purtatorilor, educatie
sanitara a intregii populatii ,supravegherea sanitara a pietelor
 -salubrizarea locuintelor si gospodariilor, prin asigurarea unei surse de apa
corespunzatoare, grupuri sanitare corect construite, efectuarea de catre cabinetele
medicale a unor masuri DDD.
-protectia receptivilor (familii, colectivitati de munca) prin imunoprofilaxie activa,
educatie sanitara, protectie individuala.
 Epidemiologia bolilor infectioase,
activitatea si asistenta antiepidemica
Efectuarea masurilor profilactice DDD (dezinfectie,dezinsectie,deratizare) prin:
-clorinarea apei potabile
-DDD in unitati alimentare, pasteurizarea laptelui
-dezinfectia mijloacelor de transport in comun, a salilor de gradinita, ale claselor, salilor de
spectacol
-obligativitatea conducerii fiecarei unitati sa asigure curatenia si dezinfectia
-dezinfectia preventiva in sezonul cald si dezinsectii speciale, mai ales pentru muste si tantari
in sezonul cald, iar in sezonul rece deparazitari pentru paduchi)
-deratizari preventive facute ocazional la nivelul intregii localitati sau la nivelul anumitor
obiective: abatoare, silozuri, uzine de apa, vapoare.
6 Realizarea programului national de imunizari conform instructiunilor Ministerului Sanatatii.
7 Educatie sanitara si antiepidemica prin:
-informarea populatiei privind patologia infectioasa intalnita (epidemie de gripa, rabie,
trichineloza)
-colaborarea cu populatia in actiuni profilacticede masa: imunizari, deratizari, triaje
epidemiologice
-formarea unor deprinderi si obiceiuri igienice corecte, mai ales la copii si tineri prin prelegeri,
conferinte, demonstratii practice,difuzarea de carti, brosuri,pliante, filme.