SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC

1. Anatomofiziologie
NMP = calea eferent unic a actului motor: "calea final comun"(Sherrington)
1.1. Pericarionul
1.1.1. Origine:
- cornul ant.al MS
- ncl.motorii ai nv.cranieni: III, IV, V, VI, VII, IX, X, XI, XII
1.1.2. Somatotopie: cornul ant.al MS
- ncl.anteromediali: muchii paravertebrali
- ncl.anterolaterali: muchii extremitilor
- neuronii motori ai muchilor flexori sunt dispui medial i caudal fa de
neuronii muchilor extensori corespunztori
- neuronii laterali inerveaz muchii distali
1.2. Dendritele:
- peste 1000 conexiuni pentru fiecare neuron cu:
- fsc.piramidal sau fsc.geniculat, direct sau prin intermediul neuronilor
intercalari
- fsc.reticulospinal, direct sau X, de la structuri extrapiramidale, cerebelare
sau corticale
- fsc.olivo-, tecto- i rubrospinal
- componenta aferent a rfl.miotatic din neuronii gl.spinali
1.3. Axonii
- cornul ant.al MS - rd.ant.
- ncl.motorii din TC - originea aparent a nv.cranieni
- rd.ant.se apropie i se altur rd.post., n spaiul subarahnoidian
- rd.ant. + rd.post. = nv.spinal (rahidian), cu fibre mixte (motorii i senzitive)
- nv.spinal prsete canalul vertebral prin foramenul intervertebral = por iunea
funicular
- plexurile nervoase = fibre din mai multe rd.ant.
- nv.periferici: fibre din plexurile nervoase
- distribuia fibrelor motorii din nv.cranieni nu sufer modificri importante n
traiectul lor periferic, cu excepla unor anastomoze de mic importan
- la periferie axonii NMP se termin la nivelul jonclunii (sinapsei)
neuromusculare
- unitatea motorie = 1 NMP + fibrele musculare pe care le inerveaz
- nr.de fibre musculare ale unei UM este invers proporional cu gradul de
precizie al micrii (de la 2000 fibre n m.gastrocnemian la 5 fibre n
m.oculari)
- teritoriile UM (unutate motorie) vecine se suprapun
2. Simptomatologie
2.1. Tulb.de motilitate
2.1.1. Tulb.de motilitate activ: deficite motorii - pareze sau paralizii
- afectate numai grupele musculare corespunztoare UM lezat
- direct proporionale cu gradul de afectare al NMP
- limitate sau extinse
- asimetrice sau simetrice
2.1.2. Tulb.de motilitate pasiv: hipo-atonie muscular
- tergerea reliefului m.
- scderea consistenei m.
- exagerarea micrilor pasive
2.1.3. Tulb.de motilitate automat
- diminuat sau abolit

2.1.4. Tulb.de motilitate sincinetic

- diminuat sau abolit
2.1.5. Tulb.de motilitate involuntar
- apariia fasciculaiilor musculare n leziunile iritative i instalate lent
progresiv la nivelul pericarionului sau, rareori, ale axonului, n imediata
apropiere a pericarionului
2.2. Tulb.de reflexe
2.2.1. Rfl.osteotendinoase
- diminuate sau abolite - limitat la UM afectat
- scderea intensitii ROT este proporional cu nr.UM afectate de care
depinde rfl.respective
2.2.2. Rfl.cutanate, mucoase, articulare i de postur
- diminuate sau abolite n aceleai condiii ca la 2.2.1.
2.2.3. Rfl.idiomuscular (contracla idiomuscular)
- prezent, uneori exagerat, ct timp atrofia m.nu este sever
- tardiv, rfl.idiomuscular diminu, ns decontracla este lent (reacle
miotonic)
2.3. Tulb.trofice
2.3.1. Atrofia muscular
- debut dup 2-3 spt.de la instalarea leziunilor
- leziuni rapid instalate = paralizia i hipotonia preced atrofia m.
- leziuni lent progresive: atrofia m.se instaleaz prima
- strict localizate la grupele m.ale cror UM sunt afectate
2.3.2. Alte tulb.trofice
- ulcere trofice ("mal perforant"): afectarea tegumentelor, fanerelor, esutului
subcutanat
- deformri articulare
- disfuncla trofic a SNV (sistem nervos autonom)
2.4. Tulb.excitabilitii neuromusculare
2.4.1. Modificrile testelor electrice clasice
- reacle de degenerescen parial sau total
2.4.2. Electromiografia: traseu neurogen
- apariia unei activiti bioelectrice spontane (de repaus)
- potenialele de fibrilaie
- potenialul lent de denervare
- potenialul de fasciculaie
- potenialele de aclune n timpul micrilor active
- dispar n caz de denervare total a m.
- particulariti n caz de denervare parial a m.
- contracla m.maximal nu poate realiza traseul interferenial
- traseu simplu accelerat sau traseu intermediar bogat
- apariia potenialelor de oscilaie unic
- apariia potenialelor de reinervare

3. Diagnosticul topografic
3.1. Nivelul pericarional
- distribuia metameric (segmentar) a paraliziilor i a atrofiilor m.
- integritatea m.inervai de segmentele supra- i subiacente leziunii
- simetria paraliziilor i atrofiilor m.n b.eredodegenerative
- asimetria paraliziilor i atrofiilor m.n b.dobndite
- apariia, n afecluni cronice, a paraliziilor i atrofiilor m.n poriunea distal a
membrului sup.(de tip"Aran-Duchenne")
- prezena fasciculaiilor n leziunile cu instalare lent progresiv
- pstrarea n limite normale a vitezei de conducere neuromotorie

- pstrarea rfl.pilomotor
3.2. Nivelul radicular
- distribuia segmentar a paraliziilor i a atrofiilor m.(topografie radicular)
- prezena cu totul exceplonal a fasciculaiilor
- pstrarea rfl.pilomotor dac leziunea este naintea jonclunii cu ramura
comunicant cenuie i abolirea acestuia dac leziunea radicular este
distal de jonclune
- frecventa asociere a sdr.radicular ant.cu sdr.radicular post.datorit vecintii
celor dou rdcini
3.3. Nivelul plexular
- distribuia intermediar a paraliziilor i atrofiilor m.ntre cea segmentar
(radicular) i cea troncular (nevritic)
- asocierea constant a sdr.de protoneuron senzitiv
3.4. Nivelul troncular
- sdr.pur motor dac:
- nv.nu conine fibre senzitive
- agentul patogen are un tropism deosebit pentru fibrele motorii
- sdr.senzitivo-motor (de NMP i de protoneuron senzitiv) dac nv.este mixt
- topografie corespunztoare teritoriului de distribuie a unui nv.
(mononeuropatie), a mai multor nv.dispersai (mononeuropatie multipl) sau
a mai multor nv.afectai bilateral i simetric (polineuropatie)
- accentuarea progresiv i distal a simptomatologiei la nivelul membrelor n
cazul polineuropatiilor
- sdr.trofic vegetativ simpatic distal:
- piele subire, neted, lucioas, palid sau cianotic
- unghii striate i crpate
- ulcere trofice de diferite grade (tegumente, esut subcutanat, muchi,
aponevroze, oase)
Sindromul de neuron motor periferic (SNMP) - apare n leziunea cii motorii periferice care
ncepe cu pericarionul neuronului din coarnele anterioare si celulele motorii, leziunea nervilor
cranieni, rdcinilor, trunchiurilor, plexurilor si nervilor periferici. Clinic se manifest prin:
a. Tulburri ale motricitii active: pareze si paralizii care sunt limitate la nervul, rdcina,
plexul sau segmentul medular lezat, respectiv nervii cranieni motori interesai. De obicei
parezele si paraliziile sunt parcelare, interesnd numai unitile motorii ale crui neuron este
lezat, asa nct deseori numai un grup muscular prezint deficit motor.
b. Modificri ale tonusului muscular. Tonusul muscular este diminuat (hipotonie) sau abolit si
intereseaz grupele musculare paralizate.
c. Modificri ale reflexelor: ROT si cutanate sunt diminuate sau abolite deoarece este
ntrerupt componenta eferent a arcului reflex.
d. Prezena fasciculaiilor musculare cnd leziunea intereseaz perocarionul (scleroz lateral
amiotrofic, poliomielita anterioar cronic).
e. Atrofia muscular este localizat pe grupele musculare paralizate.
Tipuri de SNMP:
Leziunea pericarionului (poliomielit, scleroz lateral amiotrofic, siringomielie. Sindromul
poate fi simetric sau asimetric.);
Leziunea rdcinilor anterioare (la nivelul MS avem 3 tipuri (manifestrile clinice se suprapun
peste cele ale leziunii plexului brahial): superior (afectate rdcinile C5-C6); mediu (afectat
rdcina C7); inferior (afectate rdcinile C8-T11); la MI ntlnim sindromul de coad de

cal care determin paralizie flasc, tulburri de sensibilitate, tulburri de evacuare a vezicii,
tulburri erectile si constipaie);
Leziunile plexurilor:
Paralizia de plex brahial exist 4 tipuri clinice si unul total.
- Tipul superior - afectat rdcinile C5-C6 (Dchenne Erb).
Atitudinea particular: bra n ADD si RI, antebra extins si pronat.
Deficit motor: afecate miscrile n articulaia umrului si cotului. Poate s execute miscarea
de ridicare a umrului (prin trapez inervat de n. accesor), flexia antebraului este mult redus.
Musculatura afectat: deltoid, dorsal mare, parial pectoral mare si mic, supra si subspinos,
subscapular, dinat mare, biceps brahial, lungul supinator, triceps brahial. ROT: diminuat sau
abolit reflexul bicipital.
Tulburrile de sensibilitate: band de hipoestezie pe toat faa lateral a MS, de la umr la
police.
Tulburri trofice: hipotrofia musculaturi umrului, umr n epolet.
- Tipul mijlociu - afectat rdcina C7 (Remak).
Atitudinea particular: antebra si pumn usor flectate.
Deficit motor: dificulti n extensia antebraului, pumnului si primei falange a degetelor.
Musculatura afectat: triceps, extensor lung degete, rotund si ptrat pronator. ROT:
diminuat sau abolit reflexul tricipital, stiloradial.
Tulburrile de sensibilitate: band de hipoestezie pe zona lateral a minii si degetele II-III.
Tulburri trofice: hipotrofia musculaturii din regiunea dorsal bra si antebra.
- Tipul inferior - afectat rdcinile C8-T1.
Atitudinea particular: mna n grif policele se aseaz n planul celorlalte degete,
degetele II-V prezint hiperextensia primei falange si flexia celorlalte dou.
Deficit motor: deficitare flexia pumnului, abducla, adducla policelui, abducla, adducla si
flexia primei falange si extensia celorlalte dou a degetelor II-V.
Musculatura afectat: afectai muschii flexori ai degetelor, interososi, lombricali, muschii
eminenei tenare si hipotenare. ROT: diminuat sau abolit reflexul cubito-pronotar.
Tulburrile de sensibilitate: zon de hipoestezie pe marginea anteromedial a MS si a
degetelor IV-V.
Tulburri trofice: hipotrofia musculaturii afectate, sindrom Claude-Bernard-Horner (ptoz si
mioz) de partea afectat ca urmare a coninutului de fibre vegetative din rdcinile C8-T1.
- Tipul total - afectat rdcinile C5-T1.
Atitudinea particular: MS flasc, atarn pe lng trunchi datorit paraliziei tuturor
muschilor.
Deficit motor: sunt afectate toate miscrile MS, poate doar s ridice umrul (trapez).
Musculatura afectat: toi muschii. ROT: diminuat sau abolit reflexul bicipital, tricipital,
stilo-radial.
Tulburrile de sensibilitate: zon de hipoestezie ce cuprinde ntreg MS.
Tulburri trofice: umr n epolet, sindrom Claude-Bernard-Horner, hipotrofie muscular
pe ntreg membru, edem, cianoz, hipotermie. Evaluarea funclonal - presupune complian
din partea pacientului si mult rbdare din partea kinetoterapeutului. Accentul att pe o
evaluare analitic ct si pe acele funcli si miscri globale, activiti cotidiene (din grupa ADLurilor) n care este implicat segmentul sau membrul a crei inervaie este asigurat de structura
nervoas periferic interesat, se evalueaz prehensiunea.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic :

Tehnici de facilitare neuroproprioceptiv (FNP):

a) FNP generale: inversarea lent (IL), inversarea cu opunere (ILO), contracii repetate
(CR), secvenialitate pentru ntrire (SI), inversarea agonistic (IA).
b) FNP specifice: pentru promovarea mobilitii (iniierea ritmic- IR, rotaia ritmic RR,
micarea activ de relaxare opunere MARO, relaxare - opunere RO, relaxare
contracie RC, stabilizare ritmic - SR); pentru promovarea elasticitii (contracie izometric
n zona scurt CIS, izometrie alternant IzA, stabilitate ritmic-SR).
1. Evitarea, corectarea apariiei deformrilor, redorilor articulare si atitudinilor vicioase:
posturri n poziie funclonal prin folosirea de atele simple, mulate plastice, usoare elastice
sau cu arcuri, benzi adezive corectoare, orteze fixe si mobile, ntinderi pasive prelungite
(stretching) pe musculatura antagonist celei paralizate, aplicaii de masaj si cldur local,
electroterapie (ex. ultrasunet n zona muschi-tendon);
2. Evitarea atrofiei musculaturii paralizate: electrostimulri cu cureni exponeniali, elemente
de facilitare (att extero ct si proprioceptive) si tehnici FNP (facilitare neuro-muscular i
proprioceptiv) n special ntinderile rapide, mobilizri articulare pasive pe toat amplitudinea
pentru meninerea imaginii kinestezice, biofeedback.
3. Cresterea funclei fibrelor musculare restante sntoase: mobilizri pasive, pasivo-active cu
ntinderi scurte la captul miscrii folosind elementele de facilitare exteroceptive (tapotajul,
atingera usoar, contactul manual), tehnici FNP IL, ILO, CR, SI, IA, schemele de facilitare din
metoda Kabat (diagonalele de flexie si extensie pentru membre superioare aplicate n funcle de
tipul leziunii), miscri efectuate n ap (pentru calmarea durerii, relaxarea antagonistului,
facilitarea agonistului), mobilizri active si active cu rezisten, electrostimulare, biofeedbak,
terapie ocupaional.
4. Redobndirea coordonrii miscrilor: exerciii active pe diferite scheme de miscare, la MI
ex. tip Frenkel, terapie ocupaional.
5. Meninerea/mbuntirea mobilitii si forei segmentelor neafecate de paralizie: exerciii
active pe toat amplitudinea de miscare, exerciii izometrice, exerciii active cu rezisten.
6. Recuperarea sindromului senzitiv: se realizeaz dup urmtoarea succesiune: sensibilitatea
la presiune si durere, proprioceple, kinestezie, sensibilitatea termic (rece si apoi cald),
discriminarea a dou puncte, stereognozia.
7. Recuperarea sindromului vasculo-trofic: posturare elevat, ortezare, mnus elastic,
gimnastica Moberg pentru MS, crioterapie, masaj de drenaj veno-limfatic, hidroterapie (baie de
tip whirlpool), bi alternante, electroterapie, respectarea normelor de igien local si general.
8. Recstigarea maximului funclonal: terapie ocupaional.
Paralizia de nerv radial.
Atitudinea particular: antebra n usoar flexie, pronaie, pumn n hiperflexie (mn n gt
de lebd), policele n adducle si usor flectat.
Deficit motor: la nivelul antebraului dispar miscarea de extensie si supinaie, de flexie a
antebraului pe bra, nclinarea radial, abducla si extensia policelui, miscarea de extensie a
primei falange a degetelor II-V. Se pstreaz miscarea de extensie a ultimelor dou falange prin
aclunea muschilor interososi si lombricali. Scade si fora de flexie a degetelor si prehensiunea
pentru c se pierde sinergia normal dintre extensia pumnului si flexia degetelor.
Musculatura afectat: triceps, brahial, anconeu, scurt supinator, extensor radial al carpului,
extesori ai degetelor. ROT: diminuat/abolit reflexul tricipital si stiloradial.
Tulburrile de sensibilitate: pe faa dorsal a minii 2/3 laterale, faa posterioar a policelui,
faa dorsal prima falang a degetelor II-III si jumtate deget IV.
Tulburri trofice: edem la nivelul minii, hipotrofia musculaturii dorsale bra, antebra.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic:

1. Prevenirea si corectarea deviaiilor: posturare n poziie de extensie a articulaiei

radiocarpiene, extensia articulaiei MCF cu ajutorul orezelor fixe/dinamice care permit
funclonalitatea minii.
2. Prevenirea limitrilor de mobilitate articular: mobilizri pasive, mobilizri pasivo-active si
active odat cu apariia reinervrii.
3. Prevenirea si combaterea tulburrilor vasculo-trofice: ridicarea MS deasupra orizontalei
pentru favorizarea ntoarcerii venoase; masajul manual n sens centripet cu MS n pozi ie
elevat; mobilizri articulare pasive; dispozitive externe de pompaj.
4. Meninerea forei musculaturii neafectate: ex. active si active cu rezisten la nivelul tuturor
muschilor neafectai fr a tonifia musculatura degetelor pentru a nu crea un dezechilibru
funclonal ntre flexori (neafecai) si extensori.
5. Cresterea forei musculaturii paralizate: ntinderi rapide, aplicarea de tehnici FNP - IR, CR,
SI si elemente de facilitare - atingerea usoar cu ghea, vibraia; schemele de facilitare Kabat:
diagonalele DI de extensie si DII de flexie (varianta a 2-a pentru muschii articula iei cotului);
exerciii analitice pentru fiecare muschi inervat; exerciii n lan kinetic deschis de tripl
extensie, cnd este posibil ex. cu rezisten si izometrice.
6. Reeducarea abilitii: exerciii complexe combinate de la distal la proximal si invers,
activiti specifice terapiei ocupaionale efectuate cu sau fr ortez.
7. Reeducarea sensibilitii: se realizeaz dup urmtoarea succesiune: sensibilitatea la
presiune si durere, proprioceple, kinestezie, sensibilitatea termic (rece si apoi cald),
discriminarea a dou puncte, stereognozia.
Paralizia de nerv median.
Atitudinea particular: mna simian, policele se aseaz n planul celeorlalte degete
neputnd face opozabilitatea, indicele nu se flecteaz deloc iar medianul se flecteaz doar
parial.
Deficit motor: la nivelul antebraului nu se face pronaia, deficit de flexie a pumnului
(miscarea posibil prin flexorul ulnar al carpului), policele nu face abducla, flexie si
opozabilitate, afecat flexia ultimelor dou falange degete II-III.
Musculatura afectat: rotund pronator, ptrat pronator, lungul palmar, flexor radial al
carpului, flexor profund degete (pentru index si medius), flexor superficial degete, opozantul
policelui, abductorul scurt al policelui, primii doi lombricali. ROT: diminuat/abolit reflexul
cubito-pronator.
Tulburrile de sensibilitate: zon de hipoestezie pe faa palmar a minii / laterale, primele
3 degete si lateral degetul 4 iar pe faa dorsal ultimele 2 falange degetele 2-3, si jumtatea
lateral degetul 4.
Tulburri trofice: cianoza degetelor cu hipersudoraia palmei, hipotrofie unghii si pr,
tegumente.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic:
1. Prevenirea si corectarea deviaiilor: posturare n poziie de abducle si usoar opoziie a
policelui pentru a creste funclonalitatea mnii, ortez pentru prevenirea hiperextensiei MCF.
2. Prevenirea limitrilor de mobilitate articular: mobilizri pasive, mobilizri pasivo-active si
active odat cu apariia reinervrii.
3. Prevenirea si combaterea tulburrilor vasculo-trofice: ridicarea MS deasupra orizontalei
pentru favorizarea ntoarcerii venoase; masajul manual n sens centripet cu MS n pozi ie
elevat; mobilizri articulare pasive; dispozitive externe de pompaj.
4. Meninerea forei musculaturii neafectate: exerciii active si active cu rezisten la nivelul
tuturor muschilor neafectai.

5. Cresterea forei musculaturii paralizate: exerciii analitice pentru flexorii pumnului si

degetelor, pentru muschii emineneei tenare; ntinderi rapide, aplicarea de tehnici FNP - IR, CR,
SI si elemente de facilitare - atingerea usoar cu ghea, vibraia; schemele de facilitare Kabat:
diagonalele DI de flexie si DII de extensie; exerciii n lan kinetic deschis de tripl flexie, iar
cnd este posibil ex. Cu rezisten si izometrice.
6. Reeducarea abilitii: ex. si activiti de terapie ocupaional prin care antreneaz prizele si
prehensiunea. Terapia ocupaional ce recomand nc din perioada ortezrii dinamice.
Antrenarea prizelor tripulpare (scris, pictat) sau activiti de nnodare-desfacere, antrenarea
prizei digito-palmare si prizei n O ntre police si fiecare deget prin folosirea diferitelor inele
de care se pot atrna greuti.
7. Reeducarea sensibilitii: tulburrile de sensibilitate afecteaz abilitatea manual prin
pierderea sensibilitii la nivelul feei volare a minii si este foarte important pentru a preveni
accidentele prin arsuri, leziuni, frig. Se realizeaz dup urmtoarea succesiune: sensibilitatea la
presiune si durere, proprioceple, kinestezie, sensibilitatea termic (rece si apoi cald),
discriminarea a dou puncte, stereognozia.
Paralizia de nerv cubital.
Atitudinea particular: apare grifa ulnar cu extensia primei falange si flexia celorlalte
dou la degetele 2-5 datorit paraliziei muschilor interososi si aclunea antagonic ai muschilor
extensori ai degetelor fiind mai exprimat la degetele 4-5 unde se adaug si paralizia ultimilor 2
lombricali.
Deficit motor: la mn deficit de flexie prin paralizia flexorului ulnar al carpului si ultimele
dou fascicole ale flexorului profund degete. La nivelul degetelor adducla policelui abolit, iar
la nivelul degetelor abducla si adducla degetelor 2-5, flexia primei falange si extensia
celorlalte dou. Nu se poate face pensa latero-lateral ntre police si index.
Musculatura afectat: flexor cubital al carpului si jumtate din flexor profund degete,
flexorul degetului mic, interososii, opozantul degetului mic, abductorul degetului mic si parial
flexor scurt police. ROT: abolit/diminuat reflexul cubitopronatorul.
Tulburrile de sensibilitate: zon de hipoestezie n treimea medial a palmei pe faa palmar
si dorsal, degetul 5 tot si medial a degetului 4.
Tulburri trofice: hipotrofia musculaturii eminenei hipotenare, a muschilor interososi si
flexorului ulnar al carpului. Uscarea pielii cu hiperkeratoz, deformaii ale unghiilor, ulceraii.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic:
1. Prevenirea si corectarea deviaiilor: se vor folosi orteze mici pentru prevenirea
hiperextensiei degetelor 4-5 fr a limita flexia complet a articulaiei MCF sau orteze dinamice
pentru stabilizarea MCF si blocarea hiperextensiei lor si care permite flexia complet MCF cu
meninerea mobilitii, policele asezat n poziie de abducle primar.
2. Prevenirea limitrilor de mobilitate articular: mobilizri pasive, mobilizri auto-pasive cu
sau fr orteze, mobilizri pasivo-active sau active odat cu apariia reinervrii mai ales n MCF
si interfalangian degete 4-5.
3. Prevenirea si combaterea tulburrilor vasculo-trofice: ridicarea MS deasupra orizontalei
pentru favorizarea ntoarcerii venoase; masajul manual n sens centripet cu MS n pozi ie
elevat; mobilizri articulare pasive; dispozitive externe de pompaj.
4. Meninerea forei musculaturii neafectate: exerciii active si active cu rezisten la nivelul
tuturor muschilor neafectai.
5. Cresterea forei musculaturii paralizate: exerciii analitice pentru muschii afectai; ntinderi
rapide, aplicarea de tehnici FNP - IR, CR, SI si elemente de facilitare - atingerea usoar cu
ghea, vibraia; exerciii contralaterale pe musculatura MS neafectat; schemele de facilitare
Kabat: diagonalele DI de flexie si DII de extensie; exerciii n lan kinetic deschis de tripl
flexie, iar cnd este posibil exerciii cu rezisten si izometrice.

6. Reeducarea abilitii: ex. si activiti de terapie ocupaional prin care antreneaz prizele si
prehensiunea. Terapia ocupaional ce recomand nc din perioada ortezrii dinamice.
7. Reeducarea sensibilitii: tulburrile de sensibilitate expun la leziuni ale feei palmare a
minii, n special la arsuri. Reeducarea se realizeaz dup urmtoarea succesiune: sensibilitatea
la presiune si durere, proprioceple, kinestezie, sensibilitatea termic (rece si apoi cald),
discriminarea a dou puncte, stereognozia.
Paralizia de nerv circumflex.
Atitudinea particular: umr n epolet.
Deficit motor: deficit pe flexia, extensia si abducla braului, parial si rotaie extern.
Musculatura afectat: deltoid, rotund mic.
Tulburri trofice: hipotrofia musculaturii umrului.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic:
1. Prevenirea limitrilor de mobilitate articular: evitarea subluxaiei umrului prin meninerea
braului si antebraului cu esarf, posturarea braului n abducle de 45 si mobilizri pasive.
2. Meninerea forei musculaturii neafectate: ex. active si active cu rezisten la nivelul tuturor
muschilor neafectai.
3. Cresterea forei musculaturii paralizate: exerciii analitice pentru muschii afectai; ntinderi
rapide, aplicarea de tehnici FNP - IR, CR, SI si elemente de facilitare - atingerea usoar cu
ghea, vibraia; exerciii contralaterale pe musculatura MS neafectat; schemele de facilitare
Kabat: diagonalele DI de flexie si DII de extensie; exerciii n lan kinetic deschis de tripl
flexie, iar cnd este posibil ex. Cu rezisten si izometrice.
4. Reeducarea abilitii: exerciii si activiti de terapie ocupaional.
5. Reeducarea sensibilitii: Reeducarea se realizeaz dup urmtoarea succesiune:
sensibilitatea la presiune si durere, proprioceple, kinestezie, sensibilitatea termic (rece si apoi
cald), discriminarea a dou puncte, stereognozia.
Sindromul de coad de cal:
a.Sindrom de coad de cal total afectarea rdcinii L2-C1.
Atitudinea particular: MI balant.
Deficit motor: paraplegie flasc, sunt afectai toi muschii MI, asimetric cu predominen
distal, mers stepat.
Musculatura afectat: muschii fesieri, pelvitrohanterieni, muschii lojelor anterioare si
posterioare ale coapselor, ntreaga musculatur a gambelor si picioarelor. ROT: abolite reflexul
ahilian, medioplantar si rotulian.
Tulburrile de sensibilitate:hipoestezie la nivelul MI si n regiunea perineal cu dispoziie n sa.
Tulburri trofice: hipo/atrofii n teritoriul afectat, hipotermie local, edeme gamb.
Tulburri sfincteriene de tip incontinen/retenie.
Tulburri sexuale de tip impoten si frigiditate.
b.Sindrom de cal de tip parial superior: afectate rdcinile L2-L4.
Deficit motor: ortostatismul si mersul sunt imposibile/abolite datorit instabilit ii
genunchilor.
Musculatura afectat: cvadriceps, pectineu, croitor, iliopsoas, adductorii coapsei. ROT:
abolit/diminuat reflexul rotulian.
c.Sindrom de cal de tip parial mijlociu: afectate rdcinile L5-S2.
Deficit motor: miscrile piciorului si degetelor sunt imposibile/abolite. Ortostatismul si
mersul dificile n funcle de gradul paraliziei.

Musculatura afectat: afectai muschii din regiunea anterolateral si posterioar a gambei,

muschii degetelor. ROT: abolit/diminuat reflexul achilian si medioplantar.
Tulburri trofice: hipotrofia musculaturii gambei.
d.Sindrom de cal de tip parial inferior: afectate rdcinile S3-C1
Nu avem deficit motor, lipsesc hipotonia si hipotrofia muscular. ROT: diminuate/abolite
reflexul bulbocavernos si anal.
Tulburrile de sensibilitate: hipoestezie n sa la nivelul perineului.
Tulburri sfincteriene si sexuale prezente.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic:
1. Prevenirea escarelor, reeducare vezical si prevenirea infeclilor urinare.
2. Prevenirea limitrilor de mobilitate articular: mobilizri pasive, posturri cu orteze
dinamice n unghi de 90 a piciorului. Dac leziunea este definitiv se indic ortezare precoce.
3. Cresterea forei musculaturii paralizate: exerciii analitice pentru muschii afectai; ntinderi
rapide, aplicarea de tehnici FNP - IL, ILO, CR, SI si elemente de facilitare - atingerea usoar
cu ghea, vibraia; schemele de facilitare Kabat: diagonalele de flexie si extensie; manevre de
masaj pentru stimularea excitabilitii neuro-musculare, electroterapie.
Paralizia de nerv femural.
Deficit motor: nu poate face flexia coapsei si extensia gambei.
Musculatura afectat: afectai muschii croitor, psoas-iliac, pectineu, adductorii mijlociu si
cvadriceps. ROT: reflexul rotulian diminuat/abolit.
Tulburrile de sensibilitate: hipoestezie la nivelul regiunii anterioare coaps.
Tulburri trofice: hipo/atrofii n regiunea anterioar coaps.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic:
1. Prevenirea genului recurvatum ortez de genunchi, ex. de tonifiere muschii ischiogambieri.
Pregtirea compensrilor prin tonifierea muschilor fesier mare, triceps sural, musculatura MS si
trunchiului superior pentru a putea utiliza crjele/bastonul.
2. Meninerea tonusului musculaturii afectate: ntinderi rapide pe muschii psoas si cvadriceps,
tehnici FNP: SI, IL, ILO.; diagonalele Kabat; ex. pasivo-active, active-asistate si active cu
rezisten.
3. Reeducarea funclonal a genunchiului: ex. n lan kinetic nchis si deschis, activiti
funclonale: ridicare, asezat, mers ntre barele paralele, mers pe trepte.
Paralizia de nerv sciatic.
Deficit motor: diminuat miscarea de flexie a gambei pe coaps (miscare par ial realizat
prin aclunea croitorului), miscarea piciorului si degetelor.
Musculatura afectat: muschii ischiogambieri. ROT: reflexul rotulian si medioplantar
diminuat/abolit.
Tulburrile de sensibilitate: hipoestezie la nivelul regiunii posterioare coaps si gamb.
Tulburri trofice: edem al piciorului, hiperkeratoz plantar, ulceraii.
Paralizia de sciatic popliteu extern (SPE).

10

Deficit motor: abolit miscarea de flexie dorsal a piciorului, extensia degetelor (extensia
primei falange, conservat extensia celorlalte dou falange), eversia piciorului; mersul stepat.
Musculatura afectat: afectai muschii tibial anterior, extensorii degetelor, peronierii. ROT:
abolit/diminuat reflexul achilian si medioplantar.
Tulburrile de sensibilitate:hipoestezie faa anterioar gamb.
Tulburri trofice: hipotrofia/atrofia musculaturii afectate.
Paralizia de sciatic popliteu intern (SPI).
Deficit motor: abolirea miscrii de flexie plantar si inversie, flexia, abducla si adduc la
degetelor.
Musculatura afectat: musculatura regiunii posterioare gamb: triceps sural si tibial; muschii
interososi si lombricali.
Tulburrile de sensibilitate: hipoestezie n regiunea posterioar gamb si regiunea plantei.
Tulburri trofice: atrofia musculaturii gambei, plantei, edem, aspect de picior scobit,
hipotermie.
Obiective, mijloace si metode de recuperare kinetic:
1. Prevenirea deviailor la nivelul piciorului: atele si orteze, susintoare plantare;
2. Meninerea mobilitii articulare: mobilizri pasive la nivelul tuturor articulaiilor piciorului;
3.Reeducarea musculaturi afectate: tehnici FNP, ex. analitice, ex. contralaterale, diagonalele
Kabat pentru MI.