Patologia aparatului respirator

Structura normala
Plamanul drept 3 lobi (450g); plamanul stang 2 lobi
(400g);
Traheea se ramifica in bronhiile principale dreapta si
stanga; bronhia dreapta orientata mai vertical
De la bifurcatia traheei si pana la cele mai mici bronhii
au loc 8 ramificari
Bronhiolele se divid de 3-4 pana la bronhiolele terminale
care au <2 mm in
Acinul pulmonar portiunea situata distal de bronhiola
terminala, cuprinde:
3-5 bronhiole respiratorii
ducte alveolare (fiecare bronhiola respiratorie se divide in
cateva ducte alveolare)
saci alveolari (fiecare duct alveolar se deschide in mai multi
saci alveolari)

Lobulul pulmonar - 5 acini /bronhiola terminala

Structura normala
Plmnii au dubla
vascularizatie: snge oxigenat
din arterele bronsice si sange
venos de la arterele
pulmonare;
Plmnii au pe suprafata
numeroase limfatice care
dreneaza n plexul subpleural.
Lgg de la nivelul hilului i cei
traheobronici primesc limfa
si o dreneaza n canalul
toracic.

Bronhii - histologie
Bronhiile i subdiviziunile lor,
pn la bronhiole sunt
cptuite cu epiteliu cilindric
ciliat pseudostratificat
(epiteliului respirator). Aceste
celule sunt amestecate cu
celule caliciforme secretoare
de mucus care se reduc pe
masura ce se apropie de
bronhiole
Mucoasa bronhiilor conine
numeroase glande cu secretie
de mucus i celule
neuroendocrine, omologe
celulelor argentafine ale
tractului digestiv

Bronhiole - histologie
Bronhiolele sunt cptuite
de un epiteliu cilindric
ciliat pseudostratificat dar
nu si de celule secretoare
de mucus (spre deosebire
de bronhii, nu conin
secreie de mucus la
suprafa).
Ele conin celule Clara
non-ciliate care secreta
proteine bogate n lizozim
i Ig, dar, spre deosebire
de alveole nu conin
surfactant.

Septurile alveolare

Peretii alveolari cuprind:

capilare,
tesut interstitial (cantitate de
colagen, fibroblaste, fibre elastice
fine, celule musculare netede,
cateva mastocite si celule
mononucleare),
epiteliul alveolar (2 tipuri de celule,
pneumocitele de tip I,
membranoase ce acopera 95%
din suprafata alveolara si
pneumocitele de tip II, granulare,
proemina in lumen si sunt acoperite
de microvili),
macrofagele alveolare se afla atat
libere in spatiul alveolar cat si
atasate de celulele alveolare,
porii lui Kohn (locul conexiunii dintre
alveolele adiacente; permit trecerea
bacteriilor si a exudatului);

Obs! Pneumocitele de tip II

reprezinta celulele de rezerva,

Infectii pulmonare

Pneumoniile
Boli pulmonare inflamatorii acute, de
etiologie infectioasa si neinfectioasa
(toxica, prin iradiere), caracterizate prin
alveolita exudativa infiltrat inflamator
interstitial.
Pneumonia = inflamatie acuta a
parenchimului pulmonar distal de
bronhiola terminala (bronhiole
respiratorii, ducte alveolare, saci
alveolari)
Termenul consolidare este utilizat la

Pneumoniile
Comunitare (community acquired)
Tipice:
Streptococcus
(pneumococ),
Atipice:

pneumoniae

Mycoplasma pneumoniae
virusuri: influenza, sincitial respirator
Chlamydophila pneumoniae
Chlamydophila psittaci
Chlamydia trachomatis

Nosocomiale (hospital acquired)

Pseudomonas
aeruginosa,
pneumoniae, Proteus, Escherichia coli

Klebsiella

Patogenie
1. Aspiratia secretiilor contaminate (de la
nivelul nazo/orofaringelui)
2. Inhalarea picaturilor infectate
3. Transmitere pe cale hematogena de la
un focar infectios aflat la distanta
4. Extensia directa de la un proces
inflamator acut al unui organ adiacent

Mecanisme de aparare
1. Reflexul de inchidere al corzilor
vocale
2. Reflexul de tuse
3. Clearance-ul mucociliar
4. Activitatea macrofagelor si sistemul
imun

Pneumonia Franc Lobara

Definitie: inflamatie acuta exudativa ce
afecteaza:
un lob pulmonar
mai multi lobi pulmonari (rar)
o portiune mare a unui lob (segment)

Distributia lobara depinde de virulenta

agentului etiologic si de vulnerabilitatea
gazdei

Etiologie:
Streptococcus pneumoniae (pneumococ)
90-95% ; Serotipul 3 are o capsula
deosebit de groasa si o agresivitate
producand pneumonii severe
Klebsiella pneumoniae ( 5%) mai
frecvent la pacienti cu Dz., BPOC,
alcoolici
ocazional:
Staphylococus aureus la pacienti
consumatori de droguri cu administrare IV
Streptoccocus pyogenes
Haemophilus influenzae

Clinic
Frison este de obicei unic, dureaza 30-40 minute
Febra, 39-40C
Junghi toracic, intens, se accentuaza cu respiratia
sau tusea
Tuse initial uscata, iritativa, devine productiva,
cu sputa caracteristic ruginie si aderenta de vas;
uneori sputa poate deveni franc hemoptoica sau
purulenta
Dispnee
Herpes
Roseata partii superioare a obrazului aflat de
partea pneumoniei

Examen obiectiv localauscultatia

Diminuarea miscarilor respiratorii;

Accentuarea vibratiilor vocale;
Raluri crepitante fine de inducere, apoi suflu tubar si ulterior in
faza de resorbtie raluri crepitante de intoarcere mari si inegale
OBS! Ralurile sunt produse prin punerea in miscare a secretiilor
patologice din caile respiratorii de catre coloana de aer, de aceea
se modifica mult cu tusea
Ralurile crepitante (alveolare):
Apar secundar desprinderii exudatului de pe peretii alveolari, in momentul
patrunderii aerului;
Reprezinta o succesiune de zgomote fine, cu caracter uscat,
Se aud numai in inspir

Suflul tubar patologic (in condensarile pulmonare) este intens

-condensarile pulmonare transmit mai bine undele sonore - are o
tonalitate inalta si se aude atat in inspir cat si in expir; se asemana
cu zgomotul care se aude atunci cand se sufla aer printr-un tub
rigid.

Pneumonie axilara LSD

Condensare pulmonara lobara

opacitate omogena, delimitata de
scizuri/pleura, cu bronhograma aerica

Stadiile Pneumoniei Lobare

1. Congestie
(prehepatizat
ie)
2. Hepatizatie
rosie
3. Hepatizatie
cenusie
4. Rezolutie

In fiecare stadiu
de evolutie in
alveole exista
proportii variate
de:
Fluid de edem
Hematii
Leucocite
(neutrofile)
Fibrina

1. Stadiul de congestie
(prehepatizatie)
Macroscopic:
Lob pulmonar afectat:
Rosu
Volum marit

Microscopic:
Hiperemie vasculara septuri alveolare ingrosate
Alveolita seroasa (exudat seros)
Fluid intraalveolar (lichid de edem)
Cateva PMN
Bacterii numeroase coloratie Gram
Celule descuamate

Pneumonie axilara LSD

Condensare pulmonara lobara

opacitate omogena, delimitata de
scizuri/pleura, cu bronhograma aerica

1. Prehepatizatie
(congestie)

2. Stadiul de Hepatizatie
rosie

Macroscopic:
Lob rosu, distinct, ferm, neaerat, de
consistenta asemanatoare cu a ficatului
(hepatizatie)
Crepitatii absente
Se poate asocia cu pleurezie fibrinoasa sau
fibrinopurulenta
Microscopic:
Hiperemie vasculara septuri alveolare
ingrosate
Alveolita fibrinohematica (exudat
fibrinohematic)
Hematii (extravazarea hematiilor in spatiile
alveolare)
Fluid intraalveolar

Hepatizatie rosie
Suprafata de
sectiune a
parenchimului
pulmonar
condensat
(indurat) este rosie

Hepatizatie rosie

3. Stadiul de Hepatizatie
cenusie
Macroscopic:

Lob brun-palid sau cenusiu-galbui, suprafata de

sectiune uscata
Consistenta ferma
Crepitatii absente
Friabil
Microscopic:
Septuri alveolare pastrate
Reducerea hiperemiei (capilare colabate datorita
exudatului abundent)
Alveolita fibrinoleucocitara (exudat
fibrinoleucocitar)
Dezintegrare masiva a hematiilor
Fluid intraalveolar
PMN in cantitate (in dif. faze de degradare)
Fibrina

Hepatizatie cenusie
Suprafata de
sectiune a
parenchimului
pulmonar
condensat este
cenusiegalbuie

Hepatizatie cenusie

4. Rezolutia
Macroscopic:
Lob pulmonar aspect
normal
Microscopic:
Predomina macrofagele
(exudatul alveolar este
supus digestiei
enzimatice si este
indepartat de catre
macrofagele alveolare
sau prin mecanismul de
tuse)

Pneumonie axilara LSD in rezolutie (stg)

Complicatii:
Organizare (3%) fibrozare postpneumonica
(carnificare)
Pleurezie (5%) aderente intre pleura
viscerala si cea parietala
Septicemie
Empiem pulmonar (1%) puroi in cavitatea
pleurala
Abces pulmonar (f. rar)
Complicatii la distanta artrita purulenta,
meningita, pericardita purulenta, endocardita
bacteriana

Empiemul
Acumulare de puroi
intr-o cavitate naturala:
Empiem pleural
(piotorax)

Abcesul pulmonar
Abcesul inflamatie focala, circumscrisa;
liza tesuturilor si formarea unei cavitati
umplute cu puroi
Se caracterizeaza prin:
predominanta in exudat a PMN;
prezenta necrozei (toxine bacteriene
+tulburari circulatorii tromboza
vasculara, actiunea compresiva a
edemului inflamator)
proteoliza determinata de de
enzimele proteolitice eliminate de
PMN-urile vii sau in curs de
dezintegrare
Puroiul- lichid vascos galben-verzui/cenusiu,
constituit din:
PMN-uri care sufera modificari
distrofice (distrofie grasa) si se
dezintegreaza treptat piocite
detritusuri tisulare
microorganisme

Bronhopneumonia
Inflamatie acuta exudativa
localizata in bronsiole si
alveolele adiacente ce se
evidentiaza macroscopic prin
focare nodulare de condensare
pulmonara, cu distributie
neregulata, afectand unul sau
mai multi lobi (multilobara,
bilaterala, bazala)
Multiple focare diseminate,
aflate in stadii diferite de
evolutie polimorfism lezional
Confluarea focarelor
bronhopneumonice aspect
pseudolobar

Etiologie:
Staphylococus aureus
Streptococcus pneumoniae
(pneumococ)
Haemophilus influenzae
Pseudomonas aeruginosa
Proteus
Escherichia coli

Macroscopic:
Focare centrate de o bronsiola:

limite imprecise
talie variabila ( pot sa atinga si 2-4 cm)
consistenta crescuta
friabile
crepitatii absente
culoare de la rosie-cenusie pana la galbena
continut purulent la nivelul bronsiolelor, ce se
elimina la comprimare (dopuri purulente)

Focarele BP se afla in stadii diferite de

evolutie intre ele sau in aceeasi leziune

Bronhopneumonia - Aspect
Macroscopic

Bronhopneumonia

Pneumonia

Localizare

- frecvent bilaterala
- bazala (lobii inferiori)

arie larga, uneori este afectat intregul

lob

Cale de
transmitere

de la bronchiole spre
alveolele din vecinatate

atat prin alveolele (porii Kohn

conexiuni interalveolare) cat si prin
bronsiolele

Extinderea
infectiei

condensare (induratie)
neuniforma

intregul lob devine condensat

(indurat)

Susceptibilitate copii, varstnici

adulti; caracteristic la alcoolici,

malnutriti,

Vindecare

organizare focala a
plamanului prin fibroza

- tratament promptvindecare
(restitutio ad integrum)
- organizarea exudatului fibroza
cicatrice si disfunctie pulmonara
permanenta

Observatii

pacientii imobilizati
retentia

- frecvent se asociaza bacteriemia

Microscopic
Exudat purulent la nivel bronsic (PMN
aflate in dif. stadii de degradare)
Nodul peribronsic cu leziuni diferite de la
centru spre periferie:
Alveolita purulenta (leucocitara)
Alveolita fibrinoasa
Alveolita seroasa

La periferie:
Emfizem

Complicatii
1. Abcesul pulmonar
2. Empiemul
3. Organizarea exudatului (inlocuirea
exudatului de catre fibroblaste)
4. Bacteriemia

3. Pneumonia interstitiala
(pneumonia atipica primara)

Inflamatie acuta pulmonara

caracterizata prin infiltrat inflamator
interstitial (septurile alveolare)
afectare alveolara

Etiologie

Virusul sincitial respirator (RSV)

Virusul influenza A si B
Adenovirusuri
Virusul rubeolei (pneumonia cu celule
gigante; complicatiitraheobronsita),
varicelei
Cytomegalovirus
Herpes virus
Mycoplasma pneumoniae (copii, adulti
tineri)

Clinic
insidios febra, cefalee, mialgii
dupa cateva zile tuse seaca, neproductiva
cu senzatie de arsura retrosternala
Biologic leucocitoza <15.000/mmc

Macroscopic
Afectare pulmonara uni- / bilaterala
Consistenta a plamanilor
Ariile afectate: culoare rosie-violacee
Crepitatii prezente
Pleura neteda

Pneumonie interstitiala

Infiltrat interstitial = opacitati reticulonodulare localizate intr-un lob/difuze

Microscopic:

Septuri alveolare ingrosate datorita

hiperemiei si infiltratului inflamator
reprezentat de:
Limfocite
Histiocite
Plasmocite (uneori)

Alveole libere / cu un material eozinofil

(roz) proteinaceu in vecinatatea septurilor
alveolare cu aspect de membrane hialine
Modificari reactive la nivelul epiteliului
bronhiolelor si alveolelor care
prolifereaza in prezenta virusurilor (pot

Pneumonia interstitiala
(micro)

5. Tuberculoza pulmonara

Definitie

Inflamatie cronica, proliferativa,

granulomatoasa, specifica determinata
de Mycobacterium tuberculosis (bacilul
Koch) si ocazional de M. bovis, M.
africanum, M. microti, M. pinnipedii si M.
canettii
Germenii pot patrunde in organism pe
cale respiratorie (95% din cazuri),
digestiva (ingestie de lapte infectat, sputa
contaminata- 4%) sau cutanata (prin
solutii de continuitate, avand caracter
profesional- 1%).

Evidentierea agentului etiologic

Mycobacterium tuberculosis, agentul etiologic al
tuberculozei, este un bacil aerob, acid-alcoolorezistent, cu multiplicare relativ lenta, care este
distrus de razele ultraviolete.
Coloratia Ziehl-Neelsen evidentiaza
Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)
bastonase subtiri, rosii, usor curbate, izolate sau
grupate in perechi sau grupuri
Insamantare pe mediu Lvenstein- Jensen (6 sapt)
PCR (Polymerase Chain Reaction)
Diagnostic indirect
diagnostic biologic prin efectuarea unei
intradermoreactii (IDR) cu utilitate diagnostica si
epidemiologica.
Pentru realizarea IDR se foloseste tuberculina (din
punct de vedere imunologic este o sensitina) sau
derivatul proteic purificat (PPD) al acesteia.

Tuberculoza: 2 faze
TBC primara reprezinta prima expunere la bacilul
Koch (bK)
TBC secundara cand organismul este deja
sensibilizat prin expunerea anterioara la bK
Transmiterea tuberculozei se face predominant pe
cale aeriana.
Sursa de infectie este reprezentata aproape exclusiv
de bolnavii cu tuberculoza pulmonara, in special de
cei cu microscopie pozitiva a sputei.
Densitatea surselor de infectie, precum si durata si
gradul de intimitate al contactului cu acestea sunt
factorii determinanti ai riscului de infectie pentru
persoanele sanatoase.

Tuberculoza primara
Gazda neinfectata + particule infectante cu MTB
distrugerea MTB sau multiplicarea MTB focar
inflamator (prin atragerea de macrofage si monocite)
denumit focar Gohn (1-1,5 cm), situat cel mai frecvent
subpleural in partea inferioara a lobului superior sau
partea superioara a lobului inferior.
Bacilii si antigenele eliberate de acestia sunt drenati de
catre macrofage prin vasele limfatice in limfoganglionii
sateliti, determinand aparitia limfangitei si
adenopatiei satelite.
Afectul primar, limfangita si adenopatia satelita
constituie complexul primar complex Ghon.
Evolutia focarului Ghon:
Inchistare prin fibroza, calcificare, uneori osificare
TBC primara progresiva in care focarele pulmonare
primare cresc rapid, erodeaza arborele bronsic si
determina leziuni satelite

Tuberculoza primara

Tuberculoza
Dupa 2-4 sapt de la infectia
cu BK, apare o reactie de
hipersensibilitate intarziata
de tip IV, mediata celular, ce
duce la formarea de
granuloame cu necroza
cazeoasa centrala.
Germenii pot patrunde in
organism pe cale:
respiratorie (95% din cazuri),
digestiva (ingestie de lapte
infectat- 4%, sputa
contaminata)
cutanata (prin solutii de
continuitate, avand caracter
profesional- 1%).

Tuberculoza secundara
Cand are loc
reactivarea tuberculozei primare
reinfectia unui individ anterior expus

Macroscopic:
Leziunile nodulare (circumscrise):
granulatiile miliare (1-2 mm), boabe de mei
nodulii simpli (0,5-3 cm)

tuberculomul (5-10 cm), formatiune unica

(plaman, rinichi, ficat, creier)
Leziunile difuze:
infiltrat pulmonar (pneumonie TBC, BP TBC)
serozitele tbc (pleurezie, pericardita, peritonita)
Leziunile alterativ-ulcerative:
caverna

Macroscopic
Cazeumulul (material necrotic necroza
de cazeificare) are un aspect
caracteristic.
Cazeumul recent este alb-galbui cu
consistenta branzoasa paracazeinatul
de calciu; ulterior devine cenusiu avand
consistenta de creta
Confluarea zonelor de necroza cazeoasa
si eliminarea materialului necrotic (prin
bronsii la nivel pulmonar) conduce la

Caverna
Localizata pulmonar sau
extrapulmonar
Semnifica o aparare mai slaba a
organismului
Evolutie spre:
inchistare (aparitia tesutului fibros la
periferie)
calcificare, osificare, remaniere
proliferativa (tesut de granulatie
specific) si ramolire (inflamatie

Cavernele
recente
eliminarea
cazeumului lichefiat
printr-o bronhie de
drenajcavitate
captusita intern de
material galbencenusiu si delimitata
la exterior de perete
fibros subtire.

Cavernele vechi
sunt localizate oriunde
sunt mari, cu pereti curati, ca
urmare a eliminarii complete
a cazeumului, traversate de
bride sau punti fibroase ce
contin artere trombozate sau
ectaziate (microanevrisme
Rassmussen, ce se pot rupe
cu producerea de hemoptizii
fatale) si delimitate de pereti
grosi fibrosi.
in jurul cavernelor se
produce o fibroza
pericavitara, asociata cu
fibroza peribronsica si
perivasculara.

Tuberculoza miliara- macroscopic

granulatii de 2-3 mm,

comparate cu boabele de mei,
incolore, gri-opalin daca sunt
privite la lupa, neregulat
unghiulare; partea centrala are
un aspect opac, galbui, datorita
cazeumului
granulatiile conflueaza realizand
formatiuni mai voluminoase
afectare simetrica, bilaterala a
plamanilor

Microscopic:
Foliculul TBC (Koster)
necroza de cazeificare necroza acidofila, anhista,
fin granulara in care persista fibrele de reticulina
(impregnare argentica negru) si fibrele
elastice (orceina rosu-brun, rezorcina-fuxina
Weigert violet); element patognomonic
neobligatoriu
celule gigante multinucleate Langhans: celule
mari (40-150 m) cu citoplasma amfofila/eozinofila,
granulara in centrul celulei si nuclei dispusi la
periferie avand pe sectiune aspect de potcoava, cer,
semicerc; sunt patognomonice, dar neobligatorii
celulele epitelioide, dispuse in jurul cazeumului
al celulelor Langhans; sunt elemente patognomonice
si obligatorii; au citoplasma abundenta, palida, limite
neclar precizate si nuclei ovalari sau alungiti (nucleu
in piscot de sampanie) cu marginatie cromatiniana

TBC miliara

Foliculi TBC (micro)

Sarcoidoza
boala sistemica de etiologie necunoscuta (Besnier Boeck Schaumann)
caracterizata prin prezenta de granuloame noncazeoase in tesuturi si
organe.
Frecvent diagnosticata inainte de 40 ani
Granulomul noncazeos este alcatuit din: celule gigante multinucleate,
celule epitelioide, macrofage, limfocite i plasmocite.
Diagnosticul diferential se face cu TBC prin: lipsa necrozei de cazeificare,
foliculi bine individualizati fara tendinta la confluare, prezena fibrozei.
Relativ caracteristica este prezenta corpilor asteroizi , incluziuni stelate
inglobate in celulele gigante si corpilor Schaumann, formatiuni laminare
alcatuite din proteine i calciu.
90% din pacienti au afectare pulmonara; granuloamele se gasesc in
interstitiu
25% au leziuni cutanate
Eritemul nodos, leziune patognomonica in forma acuta consta in aparitia
unor noduli de culoare rosie, proeminenti, durerosi , localizati pe fata
anterioara a membrelor inferioare

Sarcoidoza RX; pt dg CT este mai

utila

Corpi asteroizi

Corpi Schaumann

Actinomicoza
infectie cu Actinomyces Israelii (bacterie filamentoasa, gram +,
anaeroba)a care se localizeaza cu predilectie in regiunea
cervico-faciala, dar si in alte regiuni ale organismului (toracice,
abdomen, pelvis in particular asociat cu dispozitive de
contraceptie intrauterine sau cicatrici apendiculare).
Infecia este endogena, bacilul fiind prezent in flora normala a
orofaringelui, vaginei si tractului gastro-intestinal.
Microorganismul poate invada osul subiacent si ocazional poate
disemina hematogen in creier sau prin aspiraie in plaman.
Clinic:
tumefierea lemnoasa a regiunii cervico-faciale
febra,
greutate,
leucocitoza in sangele periferic,
tuse si hemoptizie cand este implicat si plmnul.

Microscopic:
granuloame ce contin in
centru granule de sulfur
(colonia de actinomicete,
care are aspectul de soare
care arde), inconjurata de
neutrofile si fibrina.
coloniile de Actinomyces
(ghemuri cu aspect
micelian dispuse radiar,
care se termina la periferie
prin dilatatii cu aspect de
maciuca, intens eozinofile)
la periferie numeroase PMN

Aspergiloza

Aspergiloza invaziva este intalnita la pacienti

imunocompromisi si are o rata a mortalitatii (2590%)
Produsa de Aspergillus
fumigatus/ alte tipuri inrudite Este mai frecvent intalnita in plamani, dar poate
disemina in SNC, sinusuri, os, inima, rinichi, sange,
Infectie fungica
ochi
Sporii sunt prezenti in aerul
Factori de risc: pacienti tratati cu steroizi, dupa
pe care il respiram, dar au o
chimioterapie , stadiile tardive ale AIDS
patogenitate
Aspergilomul = masa fungica intalnita in plamanul
Cand rezistenta organismului
fibros sau intr-o cavitate pulmonara preexistenta
este , cand exista afectiuni
(TBC, sarcoidoza, fibroza chistica)
pulmonare anterioare, alergii Macroscopic: formatiune rotunda, libera, maronie
Aspergillus poate determina
Clinic: hemoptizie, redusa cantitativ, dar cand este
infectii care se pot prezenta
in cantitate reprezinta o urgenta medicala
sub forma:
Paraclinic:
Aspergiloza invaziva
Rx
Aspergilom
CT
Cultura din sputa
Aspergiloza
Bronhoscopie/ lavaj bronsic
bronhopulmonara alergica
Determinarea Ac in ser
Microscopic: filamente groase, de 5-10 m, septate,
8
ramificate dicotomic in unghi de 40

H.E.

PAS

88

GROCOTT

89

Criptococoza
Agent etiologic: Cryptococcus neoformans
(fung)
Microscopic: forma rotunda, 4-10 m, se divide
prin inmugurire, este inconjurat de o capsula
care apare ca un halou in col H.E., dar se
coloreaza cu mucicarmin in rosu stralucitor si cu
albastru alcian in albastru deschis
Pasarile, in special porumbeii, prin excremente
infectate pot fi sursa de infectie, plamanul fiind
prima localizare. Infectia pulmonara poate fi
asimptomatica. Cand infectia disemineaza,
poate produce meningita criptococcica

Criptococoza pulmonara

93

Histoplasmoza

Agent etiologic: Histoplasma capsulatum (fung)

este mai frecventa in SUA, de-a lungul raurilor Ohio, Mississippi
si St. Lawrence.
Endemicitatea este determinata de existenta conditiilor naturale
propice dezvoltarii fungilor, care prefera, in general, solul umed,
mai ales cand acesta este fertilizat cu guano (excrementele
anumitor pasari grauri si lilieci). Dupa ce au crescut in sol, fungii
sporuleaza si produc conidii, care in cursul anumitor activitati care
genereaza aerosoli pot fi inhalate in plamani.
Evolutia infectiei cu Histoplasma depinde foarte mult de
cantitatea de inocul patogen si de imunitatea organismului,
putand fi asimptomatica, simptomatica cu vindecare completa, sau
se poate croniciza, determinand complicatii pulmonare sau chiar
sistemice. Majoritatea adultilor din zonele endemice sunt
seropozitivi.
Microconidiile sunt suficient de mici pentru a patrunde in alveole
prin inhalare si sunt transformate aici in forme inmugurite,
determinand aparitia unei reactii granulomatoase, care poate

Histoplasmoza
La persoanele imunocompetente, expuse la o cantitate mare
de conidii, simptomele sunt adesea reduse, simuland o stare
gripala cu febra, frisoane, oboseala, tuse si durere
toracica, care se vindeca fara a necesita tratament specific
antifungic.
Histoplasmoza diseminata poate include manifestari
gastrointestinale (hepatosplenomegalie si limfadenopatie),
complicate uneori cu abdomen acut chirurgical, suprarenaliene
(proces granulomatos extensiv ce poate determina insuficienta
hormonala), ale sistemului nervos central (meningita cronica,
granuloame intracerebrale) sau endocardita cu vegetatii mari.
Poate fi afectata orice zona a tractului gastrointestinal, iar
leziunile ulcerative pot sugera macroscopic un proces tumoral. O
caracteristica a bolii este ulcerul orofaringian care poate
produce disfagie, raguseala sau o leziune dureroasa la nivel
lingual sau gingival. Leziunile cutanate (eritematoase
maculopapulare, purpurice) sunt rare si apar prin inoculare
directa intradermica

H.E.

GROCOTT

101

Histoplasmoza
Granuloame ce prezinta necroza de coagulare,
macrofage cu -organisme, tesut fibros

102

Dg. diferential
Histoplasma capsulatum

Histoplasma capsulatum
este un fung dimorf, ce
poate fi identificat prin
prezenta hifelor, care poarta
atat spori mari cat si mici
(microconidii).
In pofida numelui sau,
fungul nu prezinta capsula.

Cryptococcus neoformans

Citomegalovirusul
(CMV)

CMV este un virus ADN din grupul herpesvirusurilor (herpes 5)

CMV se gaseste in: sange, saliva, lapte matern,
secretie vaginala, sperma, urina, tesuturi
Cai de transmitere:
intrauterina,
postnatala,

din saliva, cel mai frecvent

laptele mamei,
sexuala,
transfuzii de sange,
transplant medular

Microscopic:
in interstitiu infiltrat inflamator format din
monocite
vase hiperemice
caracterul de specificitate al leziunii il reprezinta
celula parazitata de CMV = celula mare, cu
nucleu mare, pleomorf datorita incluziei nucleare
virale care masoara pana la 20m in diametru
incluzia poate ocupa > de din nucleu si este
inconjurata de un halou clar, bine demarcat de
membrana nucleara care este net trasata
prezenta acestor modificari a fost comparata cu
aspectul "in ochi de bufnita
in citoplasma apar si mici incluzii
bazofile/eozinofile de 1-3 m

Boli pulmonare obstructive cronice (BPOC)

Boli pulmonare obstructive cronice

Cuprind 4 entitati caracterizate prin
disfunctie ventilatorie obstructiva:
Astmul bronsic
Bronsita cronica
Emfizemul pulmonar
Bronsiectaziile
OBS! A fost inclusa in cadrul BPOC si
bronsiolita inflamatia bronhiilor mici
si a bronhiolelor

Afectiune

Caracteristici patologice

Astm bronsic

Hipertrofia celulelor musculare netede

de la nivel bronsic
Hiperplazia glandelor submucoase si a
celulelor caliciforme
Cai aeriene cu continut de mucus vascos
Spirale Curschmann, eozinofile si
cristale Charcot-Leyden

Bronsita
cronica

Hiperplazia gl submucoase
indicelui Reid, raportul dintre grosimea
stratului glandular si peretele bronsic

Emfizem
pulmonar

Dilatarea anormala a spatiilor aeriene

distal de bronsiola terminala, cu
distrugerea peretilor alveolari
elasticitatii pulmonare

Bronsiectazia

Bronhii anormal dilatate, pline cu

Astmul bronsic

Astmul bronsic
Definitie - boala cronica caract prin episoade recurente de
obstructie bronsica paroxistica provocata de inflamatia
si hiperreactivitatea cailor aeriene la stimuli variati.
boala inflamatorie cronica a cailor respiratorii distale
(bronhii mici si bronhiole cu diametrul<2 mm) care
prezinta urmatoarele caracteristici clinico-functionale:
clinic crize paroxistice de dispnee expiratorie, tuse si
wheezing
functional: episoade de obstructie bronsica difuza,
variabila si reversibila determinata de triada:
spasmul musculaturii bronsice, edemul mucoasei si
secretia de mucus vascos si aderent, pe fond de
hiperreactivitate bronsica
obstructia bronsica reducerea anormala a fluxului de
aer in caile respiratorii
hiperreactivitatea bronsica (HRB) = raspunsul
bronhoconstrictor exagerat la actiunea unor stimuli care
nu genereaza un raspuns patologic al cailor aeriene la

Patogeneza astmului bronsic

existenta unor interactiuni complexe intre celulele
inflamatorii (mastocite, eozinofile, limfocite Th, neutrofile,
macrofage) si celulele epiteliale de la nivelul cailor
aeriene
evenimentul comun este activarea/degranularea
mastocitelor de la nivelul interstitiului pulmonar,
declansata prin mecanism IgE-dependent (in astmul
extrinsec) sau IgE-independent (in astmul intrinsec) cu 2
consecinte :
a) reactia acuta (raspunsul imediat) - declansarea
crizei de astm bronsic (obstructie reversibila).
Degranularea mastocitelor eliberare de histamine,
leukotriene, prostaglandine, platelet activating factor si
factori chemotactici pentru eozinofile si neutrofile. Efectul
acestor mediatori este bronhoconstrictia, edemul,
hipersecretia de mucus si acumularea de eozinofile
si neutrofile.

Astm
bronsicIntrinsec
- tipuri (nonExtrinsec
(imun)

copii si adulti tineri,

istoric familial
antecedente clinice
alergice
alergeni
teste cutanate
pozitive
nivel seric crescut de
IgE
Fara emfizem
bronsita cronica

imun)

adulti
nu
nu
nu
nu
nu
frecvent BC si
emfizem

Aspecte morfologice in astmul bronsic

M: plamani destinsi; pe
suprafata de sectiune dopuri
de mucus vascos ce
determina ocluzia bronhiilor si
bronhiolelor
: in mucus se identifica
spiralele Curschmann
formate din epiteliul respirator
normal sau degenerat care
formeaza benzi rasucite; sputa
contine numeroase eozinofile si
cristale (diamond-shaped)
derivate din eozinofile
(cristalele Charcot-Leyden);
peretele bronsic are membrana
bazala ingrosata, edem in
submucoasa si infiltrat
inflamator (limfocite,
plasmocite si eozinofile),
hiperplazia glandelor

Hipertrofia celulelor musculare

netede bronsice

Cartila
j

Mucus in lumenul
brosic

Infiltrat inflamator, frecvente

Astm bronsic extrinsec

- numeroase eozinofile

Evolutia obstructiei in
astmul bronsic

Bronsita cronica

Bronsita cronica
Definitie: inflamatie cronica a cailor respiratorii
distale si proximale, caracterizata prin tuse
cronica productiva timp de 3 luni/an, minimum
2 ani consecutiv si prezenta disfunctiei
ventilatorii obstructive
Etiologie:
fumatul (afecteaza miscarile cililor, functia
macrofagelor, determina hipertrofia si hiperplazia
glandelor secretoare de mucus, determina obstructia
cailor aeriene mici, stimuleaza vagul determinand
bronhoconstrictie)
poluarea atmosferica
infectiile respiratorii repetate cu rinovirusuri

Hipersecretie de mucus datorata hiperplaziei

glandelor secretoare de mucus

index Reid = raportul grosimii glandelor submucoase/grosimea

totala aperetelui bronsic. La persoane normale I.Reid = 0,44+/0,09, iar la pacientii cu bronsita cronica IR = 0,52+/-0,08

Bronsita cronica
M:
perete ingrosat, hiperemic, edematiat;
in lumenul bronhiilor si bronhiolelor
continut muco-purulent

:
hipertrofia si hiperplazia gl. secroare de
mucus din submucoasa bronhiilor mari
(care au cartilaj);
epiteliul bronsic poate prezenta metaplazie si
displazie; infiltratul inflamator este redus si
este reprezentat de limfocite;
in caile aeriene mici lipsite de cartilaj
hiperplazia celulelor caliciforme + fibroza
intraluminala si peribronsica

Clinic: blue bloater

presiunea gazelor sanguine nu
poate fi mentinuta in limite
normale prin hiperventilatie
reflexa si determina aparitia
precoce a hipoxemiei si a
cianozei, respectiv coloratia
albastra a tegumentelor (blue)
scaderea travaliului ventilator
presupune scurtarea respiratiei
vasoconstrictie pulmonara
reflexa si hipertensiune
pulmonara
insuficienta cardiaca dreapta
(cord pulmonar cronic) si
edeme periferice (bloater)
policitemie
degetele hipocratice

Degetele
hipocratice

Emfizemul pulmonar
Fizao=baic

Definitie
dilatatia anormala, permanenta

a cailor aeriene, distal de

bronsiola terminala insotita de
distrugerea peretilor alveolari
fara fibroza vizibila macroscopic

CP1060982-26

Etiologie
Fumatul (durata, nr.
tigari/zi); inhiba
actiunea alfa1antitripsinei
Poluarea
Varsta (>40 ani la
fumatori)
Deficitul de alfa1antitripsina
OBS! alfa1antitripsina proteina
produsa de ficat,
protejeaza structurile
elastice ale
plamanului de efectele
elastazei eliberata de
neutrofile in timpul
inflamatiei;

Patogenie
dezechilibru ntre sistemul elastaza i
antielastaza, prin:
activitaii elastazei (proteaze
extracelulare sau enzime proteolitice)
eliberate de neutrofile n focarul inflamator
deficienta anti-elastazei (alfa 1antitripsina, enzima ce inhiba elastaza).
Deficienta poate fi congenitala (EP
precoce) sau dobandita (fumatori).

Clinic: pink puffer

Hiperventilatie coloratia
normala a faciesului (pink)
travaliului ventilator
dispneea marcata (puffer)
hiperinflatia pulmonara
toracele n butoi
(orizontalizarea coastelor,
marirea spatiilor intercostale)
expiratia prelungita cu
buzele protruzionate produce
la nivelul cailor respiratorii
proximale o presiune ce
previne colabarea cailor
respiratorii distale

Tipuri de emfizem
Centroacinar (proximal
acinar)

Panacinar
Distal acinar
Emfizem neregulat

CP1060982-25

Emfizem Centroacinar
Cel mai frecvent tip
de emfizem
Mai frecvent la
Afecteaza
predominant lobii
superiori
Factori favorizanti:
fumatul si praful de
mina
Afecteaza numai
bronsiolele
respiratorii
(portiunile centrale

Emfizem Centroacinar

Difuz

Emfizem
Panacinar

Incepe in
lobii inferiori,
la persoanele
varstnice
Afectarea
completa a
lobulului
respirator (de
la bronsiolele
respiratorii la
alveole )
Asociere cu
deficitul de

Emfizem Distal
Acinar

Pneumotora

x spontan la
adultii tineri

Zonele

superioare;
margini
ant/post

Cea mai

rara forma
de emfizem

Emfizem pulmonar
M: Plamani
voluminosi, palizi,
margini rotunjite,
diminuarea-pierderea
elasticitatii
: Perete alveolar
subtire, distructia
septurilor alveolare
fuzionarea lumenelor
alveolare adiacente
cu formarea de spatii
voluminoase

Forme particulare de emfizem (spatii aeriene dilatate numite impropriu emfizem)

Emfizemul compensator (hiperinflaie

compensatorie): supradistensia cailor aeriene, fara
distructia peretelui alveolar, cauzata de arii de
condensare pulmonara de vecinatate sau postlobectomie.
Emfizemul senil este supradistensia plamanului la
varstnici, cu antero-posterior al cutiei toracice i
expansiunea secundara a plamanului torace in
butoi. Pierderea tesutului elastic, subtierea si atrofia
ductelor alveolare si a alveolelor.
Emfizemul obstructiv este termenul utilizat cand
exista obstructia partiala a arborelui bronsic de catre
un corp strain sau o tumora care se asociaza cu
supradistensia alveolelor din vecinatate.

Bronsiectazia
Ectasis =dilatare

Definitie, etiologie, clinic

Definitie: dilatatia permanenta a bronhiilor si
bronhiolelor (>2 mm in ) prin distructia cartilajului si
a tesutului elastic datorata infectiilor cronice
necrotizante.
Etiologie:
bronsiectazie congenitala defect de dezvoltare a sistemului
bronsic
fibroza chistica
infectii (tbc, adenovirusuri, stafilococul auriu, Haemophilus
influenzae)
obstructie bronsica (ex. corpi straini, tumori bronhopulmonare)
dischinezia ciliara primara

Clinic: bolnavii prezinta tuse recurenta, hemoptizie, i

expectoratie cu sputa infectata.

Bronsiectazia - macroscopic
Dupa aspectul anatomo-patologic:
bronhii dilatate, cu secretie
mucopurulenta (frecvent localizare in
ambii lobii inferiori )
B. cilindrice
B. varicoase ( cilindrice cu pereti
neregulati)
B. ampulare
B. sacciforme

Microscopic:
epiteliul bronsic poate fi normal,
ulcerat sau metaplaziat scuamos
peretele bronsic prezinta infiltrat
inflamator acut si cronic + distructia
tesutului elastic si muscular
inlocuirea acestora prin fibroza
pleura din zona afectata este
aderenta, pot exista benzi de tesut
fibros intre bronhie si pleura

Bronsiolita
Definitie: inflamatie a bronhiolelor,
frecvent intalnita la copii mici, bronhiolele
acestora fiind inguste se obstrueaza usor
(mucus si inflamatie)
Etiologie: infectii virale ( 50% din ele se
datoreaza virusului sincitial respirator).
Vindecare in 7-10 zile

Atelectazia pulmonara

Atelectazia neonatala totala

La nou-nascutul mort
Macroscopic: plamani de volum
redus, de culoare violacee,
consistenta crescuta, lipsiti de
crepitatii
Microscopic: spatii alveolare mici
delimitate de un epiteliu cubic

Definitie

Atelectazia primara =
expansiunea incompleta a
plamanului sau a unei parti a
acestuia
Atelectazia
secundara/colapsul
pulmonar = reducerea unei
arii pulmonare anterior aerata
si expansionata.
Debut in perioada
neonatala prin:
- deficit de surfactant
(sindromul de detresa
respiratorie)
- obstructia cailor respiratorii
(aspiratie de sg./lichid
amniotic)
Debut la adult prin:

Atelectazia de absorbtie (obstructie

intrinseca)
Mecanism: obstructia bronsica intrinseca determina
absorbtia aerului din unitatile pulmonare
corespunzatoare
Consecinte:
colaps alveolar
retractia teritoriului pulmonar respectiv si a zonelor vecine
deplasarea inspiratorie a traheei si mediastinului de partea
afectata

Cauze:
cancer bronsic cu obstructie completa
dopuri de mucus + secretii vascoase, corpi straini aspirati
postinterventii chirurgicale, det. de:
inhalarea de O2 pur resp. superf., clinostatism
anestezice
secr. vascoase

Atelectazia de compresie
(compresiune extrinseca)
Mecanism:compresiunea extrinseca a unei
portiuni din plaman
Consecinte:
colaps alveolar
devierea mediastinului de partea opusa
plamanului afectat

Cauze:
colectii pleurale masive
pneumotorax
masa tumorala pulmonara
distensia abdominala importanta

Pneumoconioze

Pneumoconiozele
Boli profesionale cauzate de inhalarea
prelungita a pulberilor substante volatile
din mediul ambiant (pneumoconioza
pneumo plaman, konis praf).
Dezvoltarea acestor boli depinde de:
Cantitatea de pulberi acumulata
Dimensiunea si forma particulelor (6-25; 1-5 ; <
1)
Solubilitatea si compozitia chimica
Durata expunerii
Asocierea cu fumatul sau alti iritanti
Imunitatea gazdei
Mecanismul de clearance muco-ciliar

Acumulare de praf de
Antracoza
carbune, accentuata
de poluare si fumat.
Se accentueaza cu
varsta.
Nu este o boala
pulmonara in
adevaratul sens al
cuvantului.
Pigment negru,
fagocitat de
macrofagele alveolare,
care se acumuleaza in

TBC miliara si antracoza- macro

Pneumoconioza minerilor din

minele de carbune
mult praf i puina fibroz

Pneumoconioza minerilor din minele de carbune

Inhalarea prafului de carbune care

contine carbon
2 categorii:
Pneumoconioza minerilor din minele de
carbune simpla (asimptomatica/cu
minima disfunctie pulmonara)
Pneumoconioza minerilor din minele de
carbune complicata = fibroza masiva
progresiva

Pneumoconioza minerilor din minele de

carbune simpla (asimptomatica/cu
minima disfunctie pulmonara)
Macroscopic:
macule de
carbune <5mm
(1-2 mm) de
culoare neagra,
frecvent in lobii
superiori

Microscopic:
agregate de macrofage
(ce contin pigment
negru) prezente in
alveole, in interstitiu si in
jurul bronhiolelor
respiratorii
emfizem focal
distensie + usoara
distructie a septurilor
alveolare

Pneumoconioza minerilor din minele de

carbune

Pneumoconioza minerilor din minele de

carbune complicata = fibroza masiva
progresiva

Macroscopic:
Microscopic:
Noduli mari (>2
Benzi dense de
cm), de culoare
colagen si pigment
neagra si
negru
consistenta
Uneori necroza
Bronhiolele
ischemica centrala
respiratorii si vasele
pulmonare din ariile
Localizare
de fibroza au peretii
bilaterala, predom
ingrosati si lumenul
in lobii superiori, in
obliterat
regiunea
posterioara

Silicoza

Silicoza
Apare la cei ce lucreaza in mina, la
taietorii in piatra si la cei ce
prelucreaza sticla
Silicoza: boala pulmonara
fibronodulara produsa prin inhalarea
de pulberi de siliciu (SiO2)
Deriva din termenul latin silex (roca
dura, cremene)
In 75% din cazuri se asociaza cu TBC

Etiopatogenie
Pulberile cu >5 sunt retinute de bariera
muco-ciliara, cele de 1-5 ajung in alveole si in
interstitiul pulmonar
Particulele de siliciu sunt fagocitate de
macrofage si incorporate in fagozomi, ele
distrug membrana vacuolei fagozomice si
enzimele lizozomale se raspandesc in
citoplasma macrofagului pe care o
digeramoartea macrofagului interleukina-1
care favorizeaza proliferarea fibroblastica si
sinteza de colagen
Afectarea macrofagelor initiaza un raspuns
inflamator mediat de enzimele lizozomale si de

Macroscopic
noduli cenusiinegriciosi de 1-5 mm
localizati in lobii
superiori, adesea
calcificati
noduli conglomerati de
2- 4 cm in diametru,
consistenta dura, de
culoare cenusie
Limfogangionii din hilul
pulmonar au leziuni
asemanatoare (fermi,
duri, gri, aspect uscat)

Microscopic
nodulul silicotic localizat in interstitiu, in
apropierea bronsiolei respiratorii, alcatuit
din:
zona centrala areactiva:
particule refractile de siliciu
colagen dispus in straturi concentrice; ulterior,
hialinizare centrala si necroza centrala ischemica

zona periferica reactiva:

macrofage, limfocite si fibroblaste

in ariile subpleurale in jurul nodulului silicotic

zone de emfizem
prezenta nodulilor confluenti (in stadii avansate)

Asbestoza
puin praf i mult fibroz

Asbestoza
Asbestoza este o pneumoconioza colagena provocata de
inhalarea prelungita de fibrele de asbest (izolatii
termice/ignifuge)
Asbestoza corpi asbestozici/feruginosi fibre de asbest
cu invelis proteinaceu bogat in fier (glicoproteina si
hemosiderina) cu aspect de haltera; fibroza pulmonara
interstitiala difuza se instaleaza predominant in lobii
inferiori. Ea este lineara, si nu nodulara ca in silicoza, si
determina o ingrosare a septurilor interalveolare si
interlobulare.
Fibroza pleurala viscerala ingrosarea pleurei viscerale
Placile pleurale fibrocalcificate (leziuni frecvente
asociate expunerii la asbest) - < 1cm, plane, ferme/dure,
bine delimitate situate bilateral, mai frecvent in partile
posterolaterale ale pleurei parietale si pe suprafata pleurala
diafragmatica; : tesut colagenos hialinizat calcificat; in
general fara corpi asbestozici in placile pleurale

Complicatii:

Bronsiectazii,
Pleurezii seroase
Carcinoame
bronhopulmonare;
riscul de 5X la
nefumatori si de
10X la fumatori
Mezotelioame;
asocierea cu
expunerea la
asbest prezenta in

Asbestoza

Albastru de
Prusia

Berilioza
Pneumoconioza rara determinata de
expunerea la beriliu
Industria nucleara si aerospatiala,
echipamente electronice, in industria
corpurilor de iluminat (becuri
fluorescente)
Expunere intensa, acutapneumonie
Expunere cronicaleziuni
granulomatoase non-cazeoase
asemanatoare celor din sarcoidoza

Berilioza acuta
Expunere intensa de durata scurta
(2-4 saptamani)
Pneumonie exudativa chimica in care
alveolele sunt pline cu un fluid bogat
in proteine cu formare de membrane
hialine
Clinic: dispnee durere substernala;
evolutie favorabila

Berilioza cronica
Dupa expunere indelungata (20 ani)
Granuloame noncazeoase dispuse difuz in
parenchimul pulmonar, asemanatoare celor din
sarcoidoza
Granuloamele contin celule gigante cu 3 tipuri de
incluzii:
1. cristale birefringente
2. corpi Schaumann
3. corpi asteroizi stelati
Aceste incluzii sunt descrise si in granuloamele
din sarcoidoza

Berilioza

Berilioza

Sindromul de detresa respiratorie acuta

(boala membranelor hialine)

Boala membranelor hialine

la nou-nascutii prematuri
Plamani colabati, de
consistenta ferma
Modificari ischemice la
nivelul septurilor
alveolare, patrunderea
proteinelor plasmatice
(fibrinogen) in alveole
formarea membranelor
hialine alcatuite din fibrina
si resturi celulare
necrozate

Membrane hialine;
Hplazia si Htrofia pneumocitelor de tip II

Carcinomul pulmonar

Definitie si clasificare
Tumora maligna pulmonara cu origine la nivelul epiteliului bronsic sau
alveolar
In functie de localizare:
Central: origine in bronhiole > 1mm in diametru; se asociaza cu fumatul
Periferic: originea in parenchimul pulmonar, cai aeriene < 1 mm in
diametru; nu se asociaza cu fumatul

BAC, bronchioloalveolar adenocarcinoma

Preinvasive lesions
*

Atypical adenomatous hyperplasia

Adenocarcinoma in situ (3 cm formerly BAC*)
Nonmucinous
Mucinous
Mixed mucinous/nonmucinous

Minimally invasive adenocarcinoma (3 cm lepidic predominant

tumor with 5 mm invasion)
Nonmucinous
Mucinous
Mixed mucinous/nonmucinous

Invasive adenocarcinoma
Lepidic predominant (formerly nonmucinous BAC pattern, with >5 mm invasion)
Acinar predominant
Papillary predominant
Micropapillary predominant
Solid predominant with mucin production

Variants of invasive adenocarcinoma

Invasive mucinous adenocarcinoma (formerly mucinous BAC)
Colloid

Fetal (low and high grade)

Enteric

H-plazia
pneumocitelo
r II

Focar
inflamato
r

Hiperplazie adenomatoida atipica

Adenocarcinom non-mucinos minim invaziv

Adenocarcinoamele pulmonare invazive

Tumori maligne epiteliale cu diferentiere glandulara , cu
productie de mucina sau cu exprimarea markerilor IHC pt
pneumocite
Au pattern de crestere variabil: acinar, papilar,
micropapilar, lepidic sau solid
Pot fi mucinoase sau nonmucinoase
OBS! formare de glande sau productie de mucina
adenocarcinom
Trebuie sa stabilim daca tumora este primara sau
secundara (metastatica) IHC, istoric
IHC: TTF1+ (Thyroid transcription factor-1), Napsin A+,
Determinarea mutatiei genei EGFR (Epidermal Growth
Factor Receptor) este importanta in tratament (raspuns
favorabil la terapia anti-EGFR cu inhibitori tirozin-kinazici
(gefitinib, erlotinib, afatinib)

Macroscopic
Noduli de
culoare albcenusie, cu
fibroza centrala
asociata cu
pigmentare
antracotica si
aspect zbarcit,
stafidit al
pleurei din

Adenocarcinom lepidic/Carcinom bronhiolo-alveolar

Adenocarcinomul lepidic
Proliferare a pneumocitelor de tip II sau a celulelor
Clara de-a lungul suprafetei peretilor alveolari.
ADK cu pattern predominant lepidic atunci cand
cel putin un focar masoara >5mm in cea mai
mare dimensiune
Dg diferential cu: hiperplazia adenomatoida
atipica si cu adenocarcinomul minim invaziv
ADK cu pattern predominant lepidic cand prezinta:
Invazia vaselor limfatice, sanguine, a pleurei
Necroza tumorala
Componenta invaziva masoara >5 mm
Se extinde in spatiile alveolare din jurul tumorii

Adenocarcinom acinar

Adenocarcinom acinar
Proliferarea de structuri glandulare delimitate
de celule tumorale;
Celulele tumorale si lumenele glandulare pot
sa contina mucina
Aspectul cribriform este considerat tot tip
acinar, desi are un prognostic mai nefavorabil

Adenocarcinom papilar
Celulele tumorale sunt dispuse pe axe conjunctivovasculare

Adenocarcinom micropapilar
Papile mici, lipsite se ax conjunctivo-vascular,
detasate/atasate de peretele alveolar

ADK papilar

ADK
micropapilar

Adenocarcinom solid
Plaje de celule poligonale; dg. dif. cu carcinomul scuamos si cu
cel cu celula mare;
Markeri IHC!

Adenocarcinom solid,
pseudoscuamos
TTF
1 +;
p63
-

Coloratie

Adenocarcinomul mucinos invaziv

Aspect galben-gelatinos;
plamanul inlocuit de tumora

Adenocarcinomul coloid

Adenocarcinomul fetal
A. de grad scazut
Aspect asemanator plamanului fetal (aspect
pseudoglandular)

B. de grad inalt

Adenocarcinom enteric
Structurile glandulare tumolare sunt asemanatoare cu cele
colo-rectale

Factori de prognostic
Prognostic nefavorabil:
Tumorile >2,5 cm,
Subtipurile histologice micropapilar si
solid

Carcinomul scuamos
pulmonar

Carcinomul scuamos

Factori de risc:

Fumatul - de 10 X riscul de a dezv un cancer pulmonar; 40 tigari/zi timp de

20 ani riscul de 60-70X; dupa 10 ani de abstinenta riscul
Poluare
Factori ocupationali: azbest, radiatii, beriliu, nichel
Deficit de vit. A

Carcinom scuamos in situ

Macroscopic
Apare in bronhiile principale sau
in unul din segmentele sale
(central= la nivelul hilului)
Tumora incepe ca o zona
rugoasa mica
pe mucoasa bronsica la
bifurcaie. Pe masura ce tumora
se mareste, mucoasa bronic
se ingroasa aspect nodular
suprafata ulcerata. Fuzionarea
nodulilor o masa sferica
friabila, de 1-5 cm ce ingusteaza
i determina ocluzia lumenului.
Pe suprafata de sectiune tumora
este alb-galbuie, cu focare de
necroza si hemoragie care pot
produce leziuni cavitare

Carcinomul scuamos
(macroscopic)
Central (asociat cu o
bronhie)
Poate atinge dimensiuni
mari
Poate invada
mediastinulcompresia
si/sau invazia VCS
sindrom de VCS (apare prin
extinderea mediastinala a
procesului tumoral; pacientii
prezinta cefalee, vertij, cianoza
faciala, edem al fetei, distensia
venelor capului, gatului si
membrelor superioare)

Sindrom de

Microscopic carcinomul scuamos keratinizant

Perlele de keratina (orto- si para-)
Punti intercelulare
Keratinizarea individuala a celulelor
Celule scuamoase cu pleomorfism
nuclear
Prezenta de mitoze tipice si atipice
Arii centrale de necoza
Zone de hemoragie
IHC: p63+, p40+, CK5/6+, TTF1-

Majoritatea carcinoamelor
scuamoase invazive sunt
moderat spre slab
diferentiate;
G1 - >20% keratinizare
G2- <20% keratinizare
G3 keratinizare individuala

Carcinom scuamos nekeratinizant

P40
+

Carcinom scuamos bazaloid

p40
+

Carcinomul cu celula mica (in bob de ovaz)

Central
Asociat cu fumatul
Tumora epiteliala maligna cu
punct de plecare celulele
Kulchitzky apartinand
sistemului neuroendocrin
difuz APUD
Frecvent asociat cu productia
ectopica de hormoni
(pacientii pot prezenta sdr.
Cushing datorita secretiei
unei substante ACTH-like
sau hipersecreiei de ADH
prin secretia hormonului
antidiuretic sau natriuretic
atrial)

Carcinom pulmonar cu celula mica

(small cell carcinoma)

CD5
6

Extindere
Invazia structurilor adiacente ; metastaze pe cale limfatica si
hematogena
1. invazia prin peretele bronhiei cu distrugerea si
inlocuirea tesutului pulmonar peribronsic. Se extinde spre
bronhia opusa ajunge in cavitatea pleurala, in pericard si dea lungul vaselor determinand constrictia acestora. Extensia
tumorii localizata la apexul pulmonar in cavitatea toracica
poate afecta plexul brahial si lantul simpatic
determinand durere si tulburari senzoriale sindromul
Pancoast
2. extensia pe cale limfatica: initial sunt afectati
limfoganglionii limfatici de la nivelul hilului; ulterior
metastazele
apar
in
lgg
mediastinali,
cervicali,
supraclaviculari si para-aortici. Invazia ductului
toracic
produce ascita chiloasa.
3. extensia pe cale hematogena: ficat, suprarenale, oase,
pancreas, creier, plamanul opus, rinichi, tiroida.

Carcinoid
tipic

Leziuni pleurale

Revarsate pleurale noninflamatorii

Hidrotorax transudat in cavitatea pleurala
(insuficienta cardiaca, renala, ciroza) ; lichid
clar, cu densitate <1012, proteine 1 gm/dl,
rare celule; <300 mlfara semne si
simptome
Hemotorax sange in cavitatea pleurala
traumatisme, anevrism de Ao rupt; evacuare
rapida pt a se evita coagularea sangelui
Chilotorax limfa in cavitatea pleurala;
ruptura/ obstructia ductului toracic, lichid cu
aspect laptos

Inflamatii
Exudat
seros pleurezie seroasa
fibrinos pleurezie fibrinoasa
serofibrinos pleurezie serofibrinoasa
purulent pleurezie supurativa
(empiem/piotorax)

Empiem

Pneumotoraxul
Definitie: prezenta aerului sau a altor
gaze in sacul pleural
Spontan
Traumatic
Iatrogen
La pacientii ventilati mecanic

V multumesc!
Dr. Anca Mihaela Lazaroiu