Patologie tumorala

epiteliala
Benigna

Papilomul
Tumora benigna a epiteliilor scuamoase
keratinizante sau nekeratinizante, a
uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate
scuamos
Localizare:
Epiteliu scuamos stratificat: col uterin, vagin,
esofag, piele, anus
Epiteliu tranzitional: vezica urinara, uretre,
ureter,
Epiteliu metaplaziat scuamos
Ductele glandei mamare

Tegument
ul
Epidermul
Strat
Strat
Strat
Strat

bazal, situat pe membrana bazala

spinos
granulos
cornos

Derm
Papilar (superficial)
Reticulat (profund)

Hipoderm

Papilomul
Poate fi:
sesil (baza de implantare larga, axul tumorii fiind
paralel cu suprafata unde s-a format)
sau
pediculat (baza de implantare este ingusta, axul
tumorii fiind perpendicular pe axa unde s-a format)

Poate fi:
unic
sau
multiplu (papilomatoza)

Macroscopic:
Excrescenta/proeminenta (crestere
exofitica) situata pe tegument sau pe
mucoasa de tip scuamos (pavimentos)
Forma vegetanta, cu suprafata
neregulata, rugoasa
Are culoarea organului in care apare sau
putin mai palida
Consistenta moale sau ferma
Dimensiuni: cativa mm-1,5-2 cm

Microscopic:
Epiteliul ingrosat, cu ramificari proeminente si
creste de marimi inegale, prezentand fiecare
cate un ax conjunctivo-vascular
papilomatoza (proliferare de celule epiteliale
scuamoase cu formare de papile, cu creste papilare
adancite)

Acantoza = ingrosarea stratului malpighian

(spinos); gr. akantha = spin
Hiperkeratoza = ingrosarea stratului cornos
Membrana bazala dermo-epidermica indemna
Infiltrat inflamator redus in dermul superficial

Papilom de duct lactifer

Derm superficial cu moderat infiltrat

inflamator nespecific, focal, predominant
in vecinatatea vaselor

Tumori benigne
Adenomul, polipul

Polipul
Tumora benigna a epiteliilor cilindro-cubice
de acoperire
Localizare: suprafata mucoaselor (nazala,
gastrica, intestinala, endometriala,
endocervicala)
Masa protruziva (crestere exofitica) in
lumenul cavitatilor
Dimensiuni: <1 cm
Poate fi :
pediculat sau sesil
unic sau multiplu (polipoza)

Macroscopic:
Adenoamele colonice sunt proliferari
focale, initial plane, ulterior prin
proliferare accentuata devin proeminente
la suprafata mucoasei
Adenoamele mici (0,5 cm) au suprafata
neteda, rosie-cafenie
Polipii pedunculati au un cap cu o
suprafata cu aspect de piatra de pavaj sau
cu aspect lobulat de culoare brun-roscata

Macroscopic
:

Polip hiperplazic:
non-neoplazic
mic (1-3 mm), sesil (fara pedicul)
reprezinta un focar de hiperplazie a mucoasei
nu are tendinta de a se transforma malign
Adenomul tubular >3-5 mm cm, pedunculat/sesil, mai inchis
la culoare decat mucoasa din jur
Adenomul vilos are pliuri papilare neregulate
Adenomul tubulo-vilos
OBS! Adenoamele sunt polipi neoplazici (pot evolua spre
malignitate)

Macroscopic:

Polipii pedunculati sunt mai frecvent

tubulari sau tubulo-vilosi
Polipii sesili sunt frecvent vilosi
In polipii mari dezvoltarea malignitatii are
o incidenta crescuta fata de polipii cu
dimensiuni mici
Polipii sesili au o incidenta mai crescuta de
malignitate fata de polipii pedunculati de
aceeasi dimensiune
Polipii sesili sunt mai frecventi in cec si
rect; polipii pedunculati sunt egal
distribuiti intre recto-sigmoid si restul

Polip adenomatos colonic

Polipoza adenomatoasa familiala

Boala autozomal dominanta caracterizata prin aparitia a
numeroase adenoame colorectale inainte de adolescenta
este determinata de mutatii ale genei APC (adenomatous
polyposis coli)
Pt dg. se identifica minim 100 polipi care -scopic sunt
identici cu adenoamele sporadice
Risc de a dezvolta adenocarcinom de colon inainte de 30
ani daca nu este tratata
Chiar si dupa colectomia profilactica exista riscul de a
dezvolta neoplazii extraintestinale:
Sindr. Gardner: polipoza colonica, tumori mezenchimale
tegumentare si de parti moi, osteoame (mandibula, craniu,
oase lungi), tumori desmoide, carcinoame tiroidiene, anomalii
dentare (dinti supranumerari)
Sindr. Turcot: polipoza colonica asociata cu tumori ale SNC:
glioblastoame (1/3 din pacientii cu sindr. Turcot) si
meduloblastoame (2/3)

Polipoza (polipi multipli)

Microscopic:

Tumora este constituita din multiple structuri

glandulare de forme si marimi diferite, unele
dilatate chistic si o stroma laxa cu redus
infiltrat mononuclear.
Adenom tubular: componenta tubulara >
75%
Adenom vilos:componenta viloasa reprezinta
> 75%
Adenom tubulo-vilos: componenta viloasa
reprezinta 25-50%, restul este reprezentat de
cea tubulara

Adenom apendiceal

Microscopic:
Prin definitie adenoamele gastrointestinale sunt compuse din epiteliu
displazic.
Nucleii sunt mariti, au forma de
trabuc, un raport N/C crescut, sunt
aglomerati si isi pierd polaritatea.
Scade productia de mucus.

OBS! Dimensiunea adenoamelor este un

element importat ce se coreleaza cu
riscul de malignitate.

Adenomul hepatic
Mai frecvent la femeile de varsta fertila care au utilizat contraceptive orale
M: tumora bine delimitata, neincapsulata, de culoare palid-cafenie sau
impregnata biliar, cu diametru variabil; cand este localizat subcapsular, mai ales
la gravide exista risc de ruperehemoragii intra-abdominale cu risc de deces
: plaje si cordoane de celule asemanatoare hepatocitelor normale, cu minime
variatii ale taliei celulei si nucleului; absenta tracturilor porte; vase arteriale si
vene proeminente
Transformarea maligna este rara; cand exista mutatii ale -cateninei riscul ;
aceste mutatii apar mai frecvent la barbati, favorizate de folosirea anabolizantilor

Adenom tiroidian

Tumori benigne
Fibroadenom mamar

Fibroadenomul mamar

Cea mai frecventa tumora benigna la

adolescente si femei tinere (20-35 ani)
Locul 3 intre leziunile localizate la nivelul
glandei mamare dupa boala fibrochistica si
carcinomul mamar
Masa discreta, nedureroasa, tipic solitara,
dar poate fi multifocala si/sau bilaterala

Notiuni de
anatomie si
Ducte sau acini
histologie
Lobuli
Ducte terminale
Duct lactifer
Sinus lactifer
Mamelon

Macroscopic:
Masa rotund-ovalara,
bine circumscrisa si tipic
incapsulata (capsula
fibroasa delicata)
Marime variabila
(mmcm); frecvent 530 mm
Nu infiltreaza tesuturile
din jur
Culoare cenusiealbicioasagalbuie
Consistenta ferma
elastica
Pe sectiune, spatii cu
aspect de fanta

Macroscopic:

Macroscopic
Suprafata de
sectiune albcenusie cu spatii
avand aspect de
fanta

Normal

Fibroadenom

Normal

Fibroadenom

Microscopic:

Proliferarea stromei care

contine celule fusiforme
Stroma conjunctiva:
comprima structurile
glandulare aspect de
fanta (pattern
intracanalicular)
sau
se dispune ca un manson
in jurul structurilor
glandulare (pattern
pericanalicular)
Celulele epiteliale sunt
cuboidale sau cilindrice
Atat celulele epiteliale cat si
celulele tesutului conjunctiv
fibrous sunt lipsite de mitoze

Tumori benigne
Tumora benigna mixta de glanda parotida
(adenomul pleomorf)

Tumora benigna mixta de

parotida
Sinonime: adenom pleomorf,
denumire utilizata datorita celor
doua componente tisulare care
alcatuiesc tumora: epiteliala si
conjunctiva
Cea mai frecventa tumora a
glandelor salivare

Macroscopic:
Masa tumorala rotunda, avand consistenta
ferma, elastica, delimitata de o capsula
incompleta, delicata.
Capsula fina, subtire poate trimite proiectii in
tesutul parotidian din jur extirpare atenta
pentru evitarea recurentelor
OBS! adenoamele pleomorfe de la nivelul
glandelor salivare minore frecvent sunt lipsite
de capsula.
Au crestere lenta, cu toate ca devin mai mari
decat alte tumori ale glandelor salivare.
Dimensiuni variabile; poate sa atinga si 6 cm
Pe sectiune, culoare gri-albicioasa

Macroscopic:

Capsula subtire
Culoare albiciosa
Aspect
neomogen

Microscopic:

Sunt caracterizate prin tipuri histologice

variabile.
Elementele epiteliale formeaza
structuri tubulare, cordoane celulare,
ducte, acini, plaje celulare.
Ductele si structurile tubulare pot
prezenta o secretie PAS+
Elementele conjunctive variaza, dar
predominanta este componeta mixoida;
pot fi prezente arii de tesut fibros,
cartilaginos, osos.
Elementele epiteliale si mezenchimale

Structurile tubulare din adenomul pleomorf

Structuri tubulare
delimitate de 2
straturi de celule.
Stratul intern
este alcatuit din
celule epiteliale
ductale cu
citoplasma
eozinofila.
Stratul extern
este alcatuit din
celule
mioepiteliale cu
citoplasma
redusa.
Fondul este
mixoid

Stroma condroida
asemanatoare cartilajului
hialin

Patologie tumorala
epiteliala
Maligna

Adenocarcinomul

Mucoasa normala
Sectiune transversala

Sectiune longitudinala

Sectiune transversala
longitudinala

Sectiune

Definitie si factori de risc

Tumora maligna epiteliala avand originea
la nivelul colonului
Incidenta maxima: 60-79 ani
< 20% inainte de 50 ani
Polipi colorectali
Antecedente heredocolaterale de cancer
de colon
Colita ulcerativa, boala Crohn
Dieta bogata in grasimi animale, si saraca
in fibre, folati, calciu
Fumat

Macroscopic:
Localizare frecventa: cec,
colon ascendent si sigmoid
Tumorile colonului drept
sunt mai mari, exofitice
(polipoide) si in general nu
produc obstructie (exceptie
afectarea valvei
ileocecale)
Tumorile maligne ale
colonului stang sunt
frecvent obstructive (ulceroinfiltrative) si au tendinta de
a ocupa intreaga
circumferinta

Macroscopic:

Microscopi
c:
Structuri glandulare
delimitate de celule
neoplazice
Celulele pot fi stratificate
si au nuclei hipercromi,
de dimensiuni mari,
nucleoli
Absenta celulelor
caliciforme
Activitate mitotica

Normal
polaritatii

Pierderea

Adenocarcinom colonic bine

diferentiat G1

Adenocarcinom colorectal

Cancerul de glanda
mamara
Cel mai frecvent in USA
rar<25 ani; exceptie cazurile
familiale;
poate sa apara la orice varsta dupa
25 ani, frecvent la si dupa
menopauza
Incidenta creste cu varsta;
diagnosticat mai frecvent dupa 50 de
ani

Factori favorizanti
Genetici:
mutaii ale genei BRCA1 de pe cromozomul 17q21 asociate
i cu dezvoltarea carcinoamelor ovariene), mutaii ale genei
BRCA2 de pe 13q21
Sindrom Li-Fraumeni multiple sarcoame si carcinoame (mutatii ale p53)
Boala Cowden (10q)

Geografici: de 5X mai in SUA fata de Japonia sau Taiwan

Perioada fertila lunga (menarha precoce, menopauza tarzie)
Paritatea (mai frecvent la nulipare)
Varsta primei nasteri (risc >30 ani)
Obezitatea - riscului este atribuita sintezei de estrogeni in
depozitele adipoase

Adminisrarea exogena a estrogenilor risc moderat in cazul

tratamentului cu doze pentru simptomele menopauzei
Modificari fibrochistice cu hiperplazie epiteliala atipica

Carcinomul de glanda mamara contralaterala si carcinomul

endometrial risc

Macroscopic:

Localizare: mai frecventa in cadranul supero-extern (50%);

10% in fiecare dintre celelalte cadrane ; 20% zona
centrala, subareolara;
Poate fi bilateral si multicentric
Masa palpabila/anomalii pe mamografie
In stadii avansateaderenta la tegument, edem (aspect de
coaja de portocala), retractie mamelonara, sangerari,
ulceratii tegumentare
Formatiune nodulara, stelata de dimensiuni variabile
aderenta la structurile vecine
Consistenta crescuta
pe sectiune: leziune cu aspect stelat, de culoare albgalbuie cu zone de necroza si mici focare de calcificare
(textura descrisa ca para necoapta si focare
punctiforme de culoare galbena ce reprezinta componenta
in situ de comedocarcinom)

Schirul mamar
Apare mult mai frecvent la varste inaintate.
Se caracterizeaza printr-o evolutie lent progresiva si
determina retractia tegumentelor perilezionale, ajungand
pana la retractia globala a sanului.
Macroscopic:
noduli slab delimitati de consistenta mult cu de 1-2
cm, rar 4-5 cm;
pe sectiune consistenta cartilaginoasa, aspect stelat
are culoare albiciosa-galbuie cu striuri ce pleaca din
centru spre tesutul adipos din jur; tipic leziunea stelata se
asociaza cu fibroza extensiva
in zona centrala sunt focare mici, punctiforme sau benzi
alb-cretoase necrotice si mici focare de calcificari
produce un sunet de grilaj la razuire.

Microscopic:
Celule tumorale dispuse in grupuri, cuiburi,
cordoane, plaje solide celule neoplazice
izolate
Structurile glandulare/tubulare nu prezinta
stratul de celule mioepiteliale
T. bine diferentiate, compuse din celule cu
nuclei mici, rotunzi, uniformi, lipsiti de nucleoli,
care formeaza tubi sau glande; activitate
mitotica redusa/absenta
T. slab diferentiate au nuclei mari, pleomorfi,
cu nucleoli proeminenti si mitoze frecvente;
predomina patternul solid; formare redusa de
tubi.

Microscopic
Infiltrat limfoplasmocitar peritumoral
dens in 20% dintre cazuri
Invazie vasculara (sanguina si limfatica)
perineurala este frecventa
Leziuni in situ in zonele adiacente
Gradul histologic este stabilit in functie
de:
Formarea de tubi
Pleomorfismul nuclear
Activitatea mitotica

Stabilirea gradului histologic in functie de

aspectele arhitecturale si citologice

Gradul histologic
Formare de tubi:
1 punct > 75% din tumora;
2 puncte: 10-75% din tumora;
3 puncte: < 10% din tumora

Numarul mitozelor pe 10 HPF (din cea

mai activa arie)
1-3 puncte

Pleomorfism nuclear
1 punct: nuclei mici, regulati, uniformi, de < 1,5
ori marimea celor din ductele normale;
2 puncte: moderata variabilitate de forma si
marime (1, 5 -2 ori marimea celor din ductele
normale)
3 puncte:marcata variabilitate de forma si marime
(>2 ori), predominat veziculosi ci nucleoli vizibili

Scor: 35G1
Scor: 67G2
Scor: 89G3

Carcinom tubular

Carcinom mucinos

Rar; la varstnice; crestere lenta

M: consistenta moale, aspect gelatinos,
masa tumorala destul de bine delimitata,
culoare cenusie-albastruie
: lacuri de mucus palid colorat in interiorul
acestora sunt prezente mici insule de celule
si celule izolate

Carcinom medular

M: masa tumorala bine circumscrisa,

de 2-3 cm, uneori 5 cm, mai
moale la palpare, tesut conjunctiv
redus; pe sectiune flasca, moale cu
multiple focare de necroza si
hemoragie;
: plaje solide de celule mari,
asemanatoare sincitiului, cu nuclei
mari, veziculosi, cu mitoze
frecvente; infiltrat inflamator

Carcinom apocrin

Carcinom adenoid-chistic

Factori de prognostic

Statusul limfoganglionar
Dimensiunea tumorii
gradul/tipul histologic
statusul receptorilor hormonali
c-erbB-2 (HER-2/neu)

 Forma distincta de carcinom mamar cu originea in ductele

terminale ale lobulului glandei mamare
Prezinta 2 caracteristici importante:
1. Tinde sa fie bilateral mult mai frecvent decat carcinomul
ductal
2. Are tendinta sa fie multicentric in aceeasi glanda mamara
M: tumora elastica, imprecis delimitata; uneori aspect similar
carcinomului schiros
: cordoane/siruri de celule tumorale , dispersate intr-o stroma
fibroasa; celule mici, relativ uniforme uneori dispuse in cuiburi si
plaje neregulate ; dipozitie concentrica in jurul ductelor normale

Carcinom lobular

Carcinom lobular invaziv

Carcinom lobular invaziv

Carcinom bazocelular

Sinonime: carcinom cu celule

bazale

Carcinomul bazocelular
Proliferare maligna provenita din stratul
bazal al epidermului si al anexelor
cutanate (foliculul firului de par)
Leziune care apare la persoane
varstnice
Predilectie pentru pielea expusa la
soare (fata, maini)
Unele tumori contin pigment melanic si
sunt confundate macroscopic cu nevii
melanocitari sau cu melanomul

Macroscopic:

Leziune mica, ferma,

bine circumscrisa,
perlata cu vase de
sange ce au un
aspect de panza de
paianjen
(telangiectazii)
Tumora ulcerata, cu
margine perlata;
poate invada si
distruge structurile
profunde (oase,
sinusurile fetei)

Ulcus
rodens

Ulcus terebrans
Varianta de
carcinoma
bazocelular
caracterizata prin
ulceratia si distructia
tesuturilor din jur.
Oasele fetei, craniul
si chiar meningele
poate fi invadat.

Microscopic:
Cuiburi sau insule de celule
bazaloide ce au la periferie
dispozitie in palisada si in rest
dispozitie neregulata
Celulele bazaloide sunt
uniforme, cu activitate mitotica
intensa si numerosi corpi
apoptotici;
Au nucleu ovalar, cromatina
densa, citoplasma redusa
Caracteristic apare artefact de
retractie intre celulele
periferice dispuse in palisada si
stroma normala
Limita profunda este neteda
fapt ce ne indica o capacitate
infiltrativa redusa

Carcinom bazocelular
nodular

Carcinom bazocelular nodular

pigmentat

Carcinom bazocelular
superficial

Carcinom bazocelular nodular

chistic

Carcinom bazocelular
micronodular

Carcinom bazocelular nodular

cribriform

Carcinom spinocelular
Sinonime:
carcinom epidermoid,
carcinom cu celule scuamoase

Carcinom spinocelular
Tumora maligna care se dezvolta pe
piele sau pe mucoase pavimentoase si
pe mucoase metaplaziate pavimentos
(bronhii, cai biliare, col uterin).
Mai frecventa la peste 60 ani
Tipic apare la nivelul zonelor expuse la
soare: partea superioara a fetei,
urechi, buza inferioara, fata dorsala a
mainilor

Macroscopic:
Formatiune
tumorala excavata,
indurata cu
hiperkeratoza si
ulceratie in
suprafata
Leziuni nodulare

Leziune
indurata,
cruste si

Microscopic:
Tumora maligna cu punct de plecare celulele epiteliale ale stratului spinos.
Partea inferioara a tumorii prezinta un pattern infiltrativ (invazivitate ;
ruperea membranei bazale si infiltrarea dermului), aspect comparat cu
degetele rasfirate ale mainii
Parakeratoza
Proliferare epidermala cu atipii celulare prezente pe intreaga grosime a
acestuia
Formarea de perle de keratina in bulb de ceapa (ortokeratozice
keratina matura, fara nuclei; parakeratozice, cu resturi nucleare)
Necroza parcelara
Celulele au nuclei mari, hipercromi/veziculosi cu macronucleoli
Mitoze atipice
Clasificarea Broders in functie de gradul de diferentiere al tumorii:
G1: >75% din celule sunt diferentiate; exista numeroase perle de keratina; cu cat
sunt mai > perle de keratina cu atat agresivitatea tumorala este mai
G2: >50% din celule sunt diferentiate, mai putine perle de keratina
G3: >25% din celule sunt diferentiate
G4: <25% din celule sunt diferentiate
OBS! Clasificarea Broders este % (se stabileste media aspectului HP pe sectiunile din
tumorii, nu pe campuri scopice)

Tumori melanocitare

Melanocitele
Din precursorii din creasta neural, melanocite migreaz n mod
normal la nivelul epidermului, bulbului foliculului pilos, epiteliului
diferitelor mucoase, leptomeningelui, urechii interne, i in alte
cteva esuturi
In stratul bazal al epidermului (pe trunchi si extremitati 1
melanocit la 7-10 keratinocite; pe fata si organele genitale
externe 1 melanocit la 3 keratinocite)
Melanocite primitive apar pentru prima dat n piele in a opta
sptmna din viaa fetala, dar la acel moment ele produc
melanina putina.
n viaa postnatala melanocitele normale ncep s funcioneze pe
deplin, cu excepia anumitor localizari cutanate, cum ar fi
mameloanele si organele genitale, bulbul foliculului pilos, n cazul
acestor localizari la ft melanina se produce in cantitate crescuta
Melanocitele au nucleu mic, cu aspect poligonal sau indentat, usor
hipercrom, cromatina uniforma, fara nucleoli evidenti, citoplasma
apare clara, ca rezultat al artefactului de retractie
Melanocitele sintetizeaza melanina

Melanocitele

Nevi melanocitari

Nevii melanocitari
Tumori melanocitare benigne congenitale si
dobandite
Nevul nevocelular dobandit
1. nev nevocelular jonctional nevomelanocitele
sunt dispuse in cuiburi de-a lungul jonctiunii
dermo-epidermice
2. nev nevocelular intradermic nevomelanocitele
sunt localizate la nivelul dermului
3. nev nevocelular compus include atat
componenta jonctionala cat si intradermica
reprezentata de celule nevice dispuse izolat sau in
cuiburi

Nev nevocelular jonctional

Nev nevocelular intradermic

Nev nevocelular compus

Nev nevocelular compus

Nev congenital
Tip de cretere difuz; prezena unei zone bogate in colagen la nivelul
dermului superficial, ntre epiderm i populaia de celule intradermice
nevice (aspect frecvent observat n nevii congenitali)

Melanomul

Melanomul
Tumora maligna melanocitara care ia nastere la nivelul pielii;
dar si la nivelul suprafeei mucoasei orale i anogenitale,
esofagului, meningelui i ochiului
Tumora maligna cu crestere radial i vertical
Cresterea radial tendinta de a creste orizontal in epiderm
Cresterea pe vertical tumora se dezvolta in adancime spre
straturile dermice profunde ( aparitia unui nodul intr-o
leziune initial plana)
Natura si gradul extensiei pe fazei de crestere vertical
determina comportamentul biologic al melanoamelor.
Celulele din melanoame sunt mai mari decat celulele nevice,
au nuclei mari cu contur neregulat, cromatina densa, dispusa
la periferia membranei nucleare si nucleoli eozinofili evidenti.
Aspectul celulelor tumorale este similar n fazele de cretere
radial i vertical.

Melanomul- caracteristici clinice

Deoarece melanoamele evolueaz n timp de la leziuni cutanate

localizate la tumori agresive care metastazeaz i sunt rezistente la
terapie, recunoaterea timpurie i excizia complet este critic.
Melanomul cutanat este de obicei asimptomatic, dei pruritul i
durerea pot fi primele manifestri. Majoritatea leziunilor sunt mai
mari de 10 mm n diametru la momentul diagnosticului.
Cele mai consistente semne clinice sunt modificrile de culoare,
mrime, sau form ale leziunii pigmentate.
Spre deosebire de nevii benigni, melanoamele prezint colorabilitate
variata, -nuane de negru, maro, rou, albastru nchis i cenuiu;
ocazional, zone de hipopigmentaie, albe sau de culoarea pielii pot
aprea, cteodat datorit regresiei focale a tumorii.
Limitele melanomului sunt neregulate i frecvent crestate, nu netede,
rotunde i uniforme ca n nevii melanocitari
Alte caracteristici ale leziunilor pigmentate care ar trebui s
constituie motive de ngrijorare sunt diametrul mai mare de 6 mm,
orice schimbare a aspectului precum i apariia pruritului sau durerii.

Faza de cretere radial

descrie diseminarea orizontal a melanomului
n epiderm i dermul superficial; in timpul
stadiului iniial, celulelor tumorale pare s le
lipseasc capacitatea de metastazare.
lentigo malign, de obicei apare ca o leziune
indolent pe faa brbailor n vrst, putnd
rmne n faza de cretere radial pentru
cteva decade;
diseminarea superifical, cel mai frecvent tip
de melanom, de obicei implicnd pielea expus
la soare;
melanomul lentiginos acral/mucos, care nu
are legatur cu expunerea la soare.

Faza de cretere vertical

este frecvent marcat de apariia unui nodul i se coreleaz
cu apariia unei clone de celule cu potenial metastatic.
Probabilitatea de metastazare n aceste leziuni este corelat
cu profunzimea invaziei, care prin convenie este distana
dintre celulele stratului granular epidermic (partea
superioara a acestuia) pn la cele mai profunde celule
tumorale intradermice = indice Breslow. Alte caracteristici
histologice corelate cu prognosticul includ numrul de mitoze
i prezena ulceraiilor (Ta fara ulceratie; Tb- cu ulceratie)
Indicele Clark extensia melanomului in profunzime este
raportat cand indicele Breslow este 1 mm.
C1melanom in situ limitat la epiderm
C2 in dermul papilar
C3 in tot dermul papilar si in dermul reticular superficial
C4 extensie semnificativa in dermul reticular
C5 melanom extins in hipoderm

Factori de progostic

Odat ce un melanom este excizat, o serie de

caracteristici clinice i patologice sunt utilizate
pentru a evalua probabilitatea de diseminare
mestatatic i prognosticul.
Un model de evaluare a prognosticului se
bazeaz pe urmtoarele variabile:
profunzimea tumorii (grosimea Breslow);
numrul de mitoze;
evidena regresiei tumorale (probabil datorit
rspunsului imun al gazdei);
prezena i numrul de limfocite ce infiltreaz tumora
(TILs);
sexul; i
localizarea (centrul corpului sau extremiti).

 Factorii determinanii ai unui prognostic

favorabil includ:
profunzimea tumorii mai mic[ de 1,7 mm
mitoze absente sau foarte puine
rspuns rapid al TIL (limfocite infiltrante
tumoral)
absena regresiei
sexul feminin i
localizarea la extremiti.

 n timp ce majoritatea nevilor i

melanoamelor sunt uor de deosebit
in functie de aspectul lor, o
minoritate de leziuni atipice ocup
o zon histologic gri fiind denumite
tumori melanocitice cu potenial
malign incert; asemenea leziuni
necesit excizie complet i urmarire
clinic atent.

Tumori disembrioplazice

Tumori disembrioplazice
Tumori cu structur embrionar uni-sau
pluritisular
Sunt tumori mai mult sau mai puin difereniate
i sunt cunoscute sub numele de
disembrioame.
a) tumori embrionare puin difereniate:
neuroblastomul, nefroblastomul, coriocarcinomul
(cu origine placentar, testicular, ovarian).
b) tumori embrionare bine difereniate:
hamartomul, coristomul, teratoamele mature i
imature.
c) tumori embrionare cu structur compozit,
uni-sau pluritisulare

Tumorile disembrioplazice (ale vestigiilor

embrionare)
sunt tumori complexe ce conin fragmente de sac Yolk, trofoblast i esut
nedifereniat embrionar. Pot secreta o serie de substane detectabile biochimic
(alfa fetoproteina, hormonul coriogonadotrop).
Teratomul este o tumor disembrioplazic (chistic n 95% din cazuri) cu punct de
plecare n cele 3 foie embrionare i conine esuturi variate cu dispoziie
dezorganizat. Celulele difereniaz spre variate structuri somatice, producnd
esuturi ce pot fi identificate ca piele, muchi, grsime, epiteliu intestinal, dini, etc.
Teratomul histioid deriv dintr-o singur foi embrionar (ex.: chistul
epidermoid, cordomul, rabdomiomul extramuscular).
Teratomul organoid deriv din 2 foie embrionare (ex.: chistul branhial,
adamantinomul).
Teratomul organismoid deriv din toate cele 3 foie embrionare (ex.: chistul
dermoid ovarian). Teratoamele testiculare sunt aproape ntotdeauna maligne.
O forma particulara de teratom benign tridermic este chistul dermoid ovarian.
Alte tumori disembrioplazice sunt hamartomul i coristomul.
Hamartomul reprezint o proliferare benign excesiv a unui esut ce se gsete
normal n regiunea anatomic respectiv (ex.: condromul pulmonar, rabdomiomul
cardiac).
Coristomul reprezint o proliferare benign excesiv a unui esut ectopic (ex.:
incluzii de suprarenal n rinichi, incluzii de pancreas heterotopic n peretele
gastric, pe care se pot dezvolta adenocarcinoame).

Teratomul imatur
Tumora maligna rara care difera de teratoamele mature
in ceea ce priveste tesutul component, acesta
semanand cu tesutul embrionar si imatur fetal.
Tumora se gaseste la adolescentii prepuberali si femeile
tinere, varsta medie fiind de 18 ani.
Morfologie:
Tumorile sunt voluminoase si au o suprafata externa
neteda. Pe sectiune, au o structura solida (sau
predominant solida). Exista arii de necroza si
hemoragie. Pot fi prezente par, glande sebacee,
cartilagiu, os, calcificari. La examinarea microscopica
exista cantitati variabile de neuroepiteliu imatur,
cartilaj, os si muschi imatur. Un risc important pentru
diseminarea extraovariana este gradul histopatologic al
tumorii (I-III), care se bazeaza pe proportia de tesut ce
contine neuroepiteliu imatur

Teratom imatur

Teratom imatur

Teratoamele imatura
ovariene
cresc rapid, frecvent penetreaza capsula si

se raspandesc, fie local sau la distanta.

Tumorile in stadiul I, si in special cele cu
grad histologic scazut (grad 1), au un
prognostic excelent.
Tumorile de grad mai mare, limitate la ovar,
sunt in general tratate cu chimioterapie
profilactica.
Majoritatea recurentelor apar in primii 2 ani
si absenta bolii dincolo de aceasta perioada
are un prognostic excelent de vindecare

Teratomul matur ovarian

Teratomul matur ovarian

Teraton in lb. greaca= monstru, termen utilizat
pentru prima data de Virchow
Femei tinere
Descoperite incidental, frecvent
asimptomatice
Uneori durere, tumefactie, sangerari
In 10-15% din cazuri sunt bilaterale
90% dintre tumorile derivate din celulele
germinale
25% din totalul tumorilor ovariene

Teratomul matur ovarian

se formeaza din celulele germinale
pluripotente
sunt localizate de obicei pe linia
mediana sau para-axial.
sunt frecvent intalnite in gonade (mai
frecvent in ovare decat in testicule)
celulele germinale diferentiaza pe
diferite linii, recapituland orice tesut
al organismului

Macroscopic:
Masa tumorala solida, chistica, cu o
suprafata externa neteda de culoare albcenusie
Dimensiuni variabile, frecvent < 15 cm
La sectionare in interiorul formatiunii
chistice se evidentiaza fire de par, un
material sebaceu albicios-galbui cu
aspect branzos, uneori dinti
La nivelul suprafetei interne
promontoriul acoperit de un strat cutat cu

Microscopic:
Structuri tisulare mature derivate din
cele 3 straturi germinale: ectoderm,
endoderm, mezoderm
Predomina elementele derivate din
ectoderm
Epiteliu scuamos stratificat
Glande sebacee si sudoripare
Foliculi pilosi
Tesut cerebral si cerebelos, tesut nervos
periferic

Microscopic:
Elemente derivate din mezoderm:
Tesut muscular neted
Tesut adipos, osos, cartilaginos, dinti

Elemente derivate din endoderm:

Epiteliu respirator, gastrointestinal
Tesut tiroidian

Struma ovarii

Teratom monodermal - (predomina tesutul

tiroidian)