Ecografia sanului

► Ecografia este o investigaţie care, alături de

mamografie şi examinarea clinică, reprezintă o
metodă importantă de evaluare a anomaliilor de la
nivelul sânului.
► Folosirea ultrasunetelor pentru vizualizarea sânului
are câteva limitări:
■ Nu poate distinge clar între tumorile benigne şi
cele maligne
■ Regiunea subareolară este greu de vizualizat
■ Poate rata leziuni mici, sub limita rezoluţiei.
■ Lipsa contrastului din ţesutul înconjurător poate
face ca anumite leziuni să nu fie vizibile
■ Nu este potrivită ca metodă de screening,
deoarece nu este foarte sensibilă
 Indicatiile ecografiei mamare
► Prima examinare (inainte de mamografie ) a unui
nodul palpabil la o femeie sub 30 ani si la gravide
datorita densitatii crescute a tesutului glandular.
► Evaularea unei formatiuni vizibile mamografic
► evaluarea unei asimetrii focale sau modificare
structurala mamara demonstrata mamografic
► Pentru biopsia ghidata a unei formatiuni
demonstrata mamografic
► Ca investigatie in cazul femeilor cu
simptomatologie clinica, dar cu mamografie dificil
de interpretat
 Elemente de ecoanatomie
■ Pielea: o bandă dublă cu grad mare de reflectare a
ultrasunetelor.
■ Grăsimea: se prezinta sub forma unui strat de sine
statator sau ca amestec in proportii variabile cu
tesutul glandular.Ecografic: structuri ovale
hipoecogene (lobulii grasosi) separate de septe
hiperecogene de tesut conjunctiv.
■ Ligamentele Cooper: vizualizate ca structuri lineare cu
traseu curbat (hiperecogene), ce leagă ţesutul
fibroglandular de piele şi de fascia muşchiului
pectoral
■ Parenchim (ţesut fibroglandular): se vede în interiorul
ţesutului gras de la nivelul sânului (aspect
hiperecogen), variind în funcţie de nivelul hormonilor
feminini din momentul examinării.
■ Ductele (canalele): structuri cu hipodensitate
ecografică, alungite, cu un diametru de 1-8 mm in
functie de varsta si de starea fiziologica, cu traiect
paralel cu peretele toracic.

► Peretele toracic
- compus din muschiul pectoral, coastele si muschii
intercostali. Muschii apar ca structuri orizontale ce
contin benzi lineare ecogenice.; coastele apar ca
structuri hipoecogenice cu umbra posterioara.
► Nodulii limfatici si vasele
- Apar ca mase hipoecogenice cu centru ecogen de
forma si marimi variabile.
- Nodulii limfatici inflamati sau infiltrati sunt mai
mari, rotunzi si uniform hipoecogeni.
- Vasele de sange vizibile cu ecografia doppler.
►Tesut fibroglandular
- Parenchimul este format din aproximativ 20 de lobi
glandulari dispusi radial in jurul areolei
- fiecare lob se continua cu un canal galactofor ce se
deschide izolat, la nivelul mamelonului, printr-un orificiu
numit por galactofor.
- Fiecare lob glandular ( unitate morfofunctionala a sanului)
se imparte in lobuli iar acestia in acini.
► Sub aspect ecografic lobul glandular apare ca o
zona hiperecogena cu structura ductala vizibila in
interior
► Lobulii glandulari au aspect hipoecogenic.
► Sunt descrise 3 tipuri principale de lobi :
-lobi cu structura predominant fibroasa
(hiperecogenic)
-lobi cu structura predominant epiteliala
(hipoecogenic)
-lobi cu structura mixta
► Morfologia lobara prezinta variatii in functie
de varsta:
-lobi cu bogat tesut glandular, sarac in tesut adipos
(la persoane tinere)
-lobi cu structura mixta (glandulara si adipoasa) la
persoane adulte
-lobi de dimensiuni reduse cu predominanta tesutului
adipos
lobi cu bogat tesut glandular lobi cu structura mixta
lobi de dimensiuni reduse cu predominanta tesutului adipos
 Aspecte ecografice ale formatiunilor
mamare
► Chistele mamare
-pot fi diagnosticate ecografic cu acuratete de 100%
-formatiune nodulara transonica, rotunda sau
ovalara, cu perete regulat , subtire
-fara ecouri interioare
-cu intarire acustica posterioara
- formatiunile cu caracter incert: formatiuni cu pereti
ingrosati, ecogeni, slab delimitati sau cu prelungiri
in parenchim, cu ecouri heterogene in interior,
formatiuni solide intrachistice
► Chistele vechi
–leziuni hipoecogene, cu ecouri omogene in interior,
cu pereti ingrosati, intarire acustica posterioara
redusa.
-diagnostic diferential cu: carcinomul mamar si
fibroadenomul (bazat pe demonstrarea mobilitatii
ecourilor in interior)
► Hemoragia intrachistica
-ingrosarea uniforma a peretelui
-prezenta in interior a unui sediment ecogen, mobil
cu pozitia bolnavei(esemanator sludge-ului biliar)
► Papiloamele si carcinoamele intrachistice
-proeminente parenchimatoase in interiorul chistelor
cu localizare excentrica ce se proiecteaza langa
peretele chistic pe care il poate invada si depasi
-septe groase intrachistice
Chist mamar necomplicat
Papilom intrachistic
► Anomalii ductale
- ectazia ductala (mastita periductala) este
caracterizata prin dilatare focala sau segmentara al
unuia sau mai multor ducte , inflamatie, fibroza
periductala.
- Ductele dilatate prezinta lichid de secretie
- Ecografic: se vizualizeaza ductele dilatate ce se
disting bine de parenchim, cu ecouri in interior.
- Suspiciune de carcinom intraductal (ducte cu
pereti neregulat ingrosati/ mase intraductale)
 Transverse scan depicts ductectasia with intraductal solid
components (arrows) in the central portion of the left breast .
► Fibroadenomul
-cea mai frecventa tumora benigna solida
-masa circumscrisa, ovalara, uneori incapsulata
-ecografic:formatiune rotunda omogena hipoecogena sau
izoecogena cu ecouri in interior, cu con de umbra marginal
► Tumora Phyllodes
-tumora fibroepiteliala cu stroma celulara mixoida
bogata
-asemanatoare ecografic cu fibroadenomul
-10-15 % din cazuri sunt maligne
-deosebirea consta in: marime (>4 cm), dezvoltarea
rapida.
► Papilomul
-cel mai frecvent localizat sub areola mamara.
-ecografic: formatiune hipoecogena cu margini bine
delimitate, poate lua forma ductului in care se
dezvolta
Tumora Phyllodes-formatiune mare neomogena ,cu
multiple lobulatii prezente
 Papilom intraductal cu calcificari
si dilatatie focala ductala cu debride ecogene
intraluminale
►Hamartomul

-format din tesut fibros, glandular si tesut grasos

inconjurat de o capsula fina
-difera de fibroadenom prin tesutul grasos prezent
-ecografic: formatiune solida bine delimitata
heterogena cu zone hipoecogene in interior (tesut
grasos)
Hamartom –formatiune izoecogena cu zone
hipoecogene in interior
► Lipomul
- proliferari ale celulelor grasoase ce formeaza o
masa incapsulata
- ecostructura similara cu cea a tesutului adipos:
hipoecogena, omogena, compresibila.
► Galactocelul
-apare in perioada de alaptare
-aspecte ecografice :
-leziune chistica unica cu ecouri fine dispersate in
interior
-aglomerare de ducte dilatate pline cu secretie
-leziune nodulara hipoecogena, omogena cu contur
neregulat si cu discrete ecouri in interior
Galactocel-Ducte mamare dilatate
Galactocel-formatiune hipoecogena
Galactocel-formatiune hipoecogena cu
material ecogen in interior
 Inflamatiile acute ale sanului
► Etiologie :perioada de alaptare, imunodeprimati,
imunodeprimati, complicatii a ectaziilor ductale.
► Ecografia poate evidentia: inflamatii acute difuze,
prezenta abceselor, tendinta la fistulizare.
► Inflamatiile acute difuze :ingrosare cutanata,
ecogenitate crescuta a tesutului adipos si a
parenchimului glandular care vor aparea sterse cu
estomparea caracterelor arhitecturale (edem
interstitial)
► Abcesele mamare- zone extrem de hipoecogene,
inomogene, cu forma neregulata; tendinta la
fistulizare (subtierea stratului adipos supraiacent
leziunii)
Abces –formatiune hipoecogena cu pereti
neregulati dar bine definiti
 Traumatismele sanului
► Leziunile traumatice prezinta 3 faze:
► Faza acuta (primele 4-5 zile)
-ingrosarea tegumentului
-cresterea ecogenitatii tesutului adipos (datorita edemului) si
a parenchimului glandular
-arii mici hipoecogene (datorita distrugerii tesuturilor si a
sufuziunilor hemoragice)
► Faza intermediara (2 saptamani)
-colectii lichidiene –inomogene, forma neregulat, superficiale
-hematoame – mimeaza aspectul chistelor complexe, cu
ecouri datorate cheagurilor de fibrina.
► Faza tardiva (dupa un an)
-necroza grasoasa si chiste oleaginoase
Chiste oleaginoase-cu con de umbra posterior
(datorita calcificatiilor evidentiate mamografic)
 Tumorile maligne mamare
► Tipuri:
► cu origine epiteliala ductala -frecvente
-carcinomul in situ (intraductal)
-carcinom ductal infiltrativ
► neoplasmul lobular si stromal –mai rare
Criterii ecografice de malignitate :
► hipoecogenitate marcata comparativ cu tesutul
adipos (1/3 din leziunile maligne pot fi izoecogene
sau usor hipoecogene)
► contur spiculiform (spiculi hipoecogeni-pentru
leziunile din plin parenchim glandular;spiculi
hiperecogeni-pentru leziunile din tesutul adipos
mamar)
► aspectul ,,mai mult inalt decat larg,, al leziunii
(diametrul antero-posterior mai mare decat cel
transveresal)-datorita invadarii parenchimului
inconjurator.
► Atenuate posterioara (datorita elementelor
stromale); mai frecvent in neoplasmul schiros
► Prezenta calcifierilor intratumorale (focare ecogene
fara con de umbra)
► Microlobulatii
► Invazia ductala (ductele sinuoase, dilatate, uneori
cu aspect ramificat)
► Chenar ecogen peritumoral (edem perilezional)
► Adenopatii cu caracter tumoral
Carcinom ductal invaziv
Carcinom ductal
Carcinom mamar- Formatiune hipoecogena cu
microlobulatii
► Tumorile maligne pot fi:
-unifocale
-multifocale sau multicentrice
-neoplasmul mutifocal- cu dezvoltare in cadrul
aceluiasi lob
-neoplasmul multicentric-cu dezvoltare in lobi diferiti
Neoplasm unifocal
Carcinom multifocal
 Ecografia doppler in leziunile mamare
► Leziunile lichidiene nu prezinta vascularizatie
► Detectarea fluxului sanguin in interiorul unei
formatiuni exclude :
-leziunile chistice
-galactocelul
-hematomul
► Parametrii Doppler au valori mai mari in tumorile
maligne comparativ cu cele benigne :14-68% din
tumorile benigne prezinta semnal vascular; 65-
98% din neoplasme prezinta semnal vascular
► Fibroadenomul
–cele de dimensiuni mari prezinta vascularizatie
-vasele vizibile au localizare periferica, traseu paralel
cu marginile leziunii si ramificatii minime
► Tumorile filoide
-au semnal vascular intens
► Neoplasmele mamare
-vasele sanguine penetreaza leziunea din periferie
-au traiect radiar
-ramificatii multiple, dispuse haotic
-ecografia doppler faciliteaza punerea diagnosticului
de recidiva locala (tesutul cicatriceal este
avascular)
► Inflamatiile acute mamare
-vascularizatie locala intensificata
► Abcesele mamare
-hipervascularizatie perilezionala