MORFOLOGIA

NEOPLASMELOR
 Neoplasmele tumorale sunt proliferari
anormale de tesut, necoordonate cu
tesuturile din jur, care continua sa
prolifereze si dupa incetarea actiunii
agentului care a produs proliferarea.
 Tumorile se clasifica dupa:
 criterii histogenetice in tumori:
 epiteliale
 conjunctive
 criterii morfoclinice si evolutive in
neoplasme
 benigne
 maligne
TUMORI EPITELIALE BENIGNE

 Papilom:
 Scuoamocelular (piele)
 Condiloma accuminata
 Adenom:
 Adenom (tiroida, glanda suprarenala);
 Fibroadenom (glanda mamara);
 Polip adenomatos – polipoza
adenomatoasa familiala (tubular, vilos,
tubulo-vilos).
 Chistadenom
Se disting 2 tipuri de tumori epiteliale:
 1. papilom
 2. adenom
PAPILOM

Numele de papilom este dat de

arhitectura tumorii in care proliferarea
epiteliala se dispune pe axe conjunctivo-
vasculare cu aspect papilar sau
digitiform.
 Papilom scumaocelular (piele):
 Macroscopie:
 - tumora vegetanta ce proiemina la
suprafata pielii
 - dimensiuni variabile (1-2 cm)
 - baza de implantare scurta si groasa
 - suprafata tumorii este neteda sau
neregulata (proliferare epiteliala
inegala).
PAPILOM
 Microscopie:
 - tumora vegetanta ce rezulta din proliferarea
tumorala a epidermului, care este dispus pe axe
conjunctivo-vasculare cu aspect digitiform, cu rol de
sustinere nutritiv;
 - epiteliul stratificat scuamocelular proliferat
pastreaza structura si
 stratificarea normala a epidermului: strat bazal,
mai multe straturi de celule poligonale, spinoase
(acantoza), mai multe straturi de celule granuloase
(hipergranuloza) si o patura groasa de keratina
(hiperkeratoza);
 - membrana bazala situata intre epiteliul
scuamocelular proliferat si axul conjunctivo-
vascular digitiform este intacta.
PAPILOM
 Condiloma acuminata
 Macroscopie:
 - este un papilom dezvoltat la nivelul
mucoaselor epidermoide din regiunea anala,
vulvara, vagin, col uterin;
 tumora este determinata de virusul papiloma
uman;
 tumora vegetanta, compusa din buchete
adunate cu aspect conopidiform.
 Microscopie:
 - tumora este formata din epiteliu
scuamocelular proliferat si axe conjunctivo-
vasculare;
 - la limita dintre epiteliul proliferat si
suportul conjunctiv, membrana bazala are
caracter continuu.
Condiloma acuminata
ADENOM

 Adenomul rezulta din proliferarea

epiteliului de invelis a organelor
cavitare si organelor parenchimoase.
 Dupa locul in care se produc si
aspectul macroscopic se disting
urmatoarele tipuri:
 adenoamele dezvoltate in parenchime
glandulare exo si endocrine formeaza
noduli cu capsula, inclusi in glanda;
 adenoamele dezvoltate in organele
cavitare au aspect de polip (nodul
pediculat) = polip adenomatos;
 adenoamele ovariene au aspect de
chist = chistadenom.
Polip adenomatos
Chistadenom ovarian
ADENOM
 Adenoamele glandelor endocrine se insotesc
de secretie hormonala si se manifesta prin
sindroame endocrine corespunzatoare secretiei
produse.
 Tiroida – tiroxina→ tireotoxicoza
(hipertiroidie)
 Corticosuprarenala :
 - zona fasciculara – mineralocorticoizi
→ Sdr. Conn
 - zona glomerulara – glucocorticoizi →
Sdr. Cushing
 - zona reticulara – sdr.adipozo-genital
 Medulosuprarenala: catecolamine –
feocromacitom (pusee de hipertesniune
maligna).
Adenom tiroidian
ADENOM

 Fibroadenom (glanda mamara)

 Macroscopie:
 tumora mixta (proliferare epiteliala si
conjunctiva) ce survine in conditii de
hiperestrogenism
 tumora nodulara solida, de
dimensiuni variate, cu capsula
conjunctiva
 pe suprafata de sectiune tumora este
alb sidefie si de consistenta dura.
Fibroadenom mamar
ADENOM
Fibroadenom (glanda mamara)

 Microscopie:
 tumora mixta ce rezulta din
proliferarea epiteliilor canalelor
galactofore si a tesutului
conjunctiv
 tumora are aspect incapsulat,
inclus in parenchimul glandei
mamare
ADENOM
Fibroadenom (glanda mamara)

 tumora este constituita din 2 componente:

 componenta epiteliala ce rezulta din proliferare
de conducte captusite cu un epiteliu similar
epiteliului conductelor galactofore
 componenta conjunctiva ce rezulta din
proliferarea fibroblastelor
 exista 2 varietati histologice:
 pericanalicular, in care tesutul conjunctiv
formeaza mansoane periductale, cu
pastrarea lumenului conductelor
 intracanicular, in care se produce
proliferarea active a fibroblastelor, care
comprima si deformeaza tubii, rezultand
conducte colabate, ramificate (aspect
arborescent). Cele 2 tipuri histologice pot
coexista sau nu in acelasi fibroadenom.
ADENOM
 Polip adenomatos – este localizat frecvent
la nivelul mucoaselor colice.
a) Polip adenomatos tubular:
 - este o tumora vegetanta ce rezulta din
proliferarea epiteliului unistratificat cilindric
de invelis si al glandelor mucoase

 Macroscopie:
 - tumora vegetanta unica sau multipla, cu
baza scurta de implantare, pedicul lung si
subtire si o extremitate rotunda,
globuloasa.
Polip adenomatos tubular

 Microscopie:
 - tumora este constituita dintr-o
proliferare a epiteliului de invelis ce se
invagineaza si formeaza numeroase
elemente tubulare captusite de un
epiteliu cilindric cu secretie de mucus
redusa; intre elementele tubulare exista
putine elemente conjunctive de
sustinere.
 - aceasta proliferare formeaza un
micronodul (adenomul propriu-zis) care
este antrenat de catre continutul
intestinal si isi formeaza un pedicul
intestinal din mucoasa colica-aspect de
polip.
Polip vilos

 Macroscopie:
 tumora vegetanta sesila, conopidiforma,
de 3-4 cm inaltime si baza larga
de 10 cm.
 Microscopie:
 tumora vegetanta constituita dintr-un
epiteliu proliferat dispus pe axe
conjunctivo-vasculare foarte subtiri;
 stratul muscular al mucoasei este intact.
Polip tubulo-vilos

Polip tubulo-vilos
- tumora insumeaza caracterele
celor 2 tipuri anterioare.
Polipoza adenomatoasa familiala

 Macroscopie:
 - este localizata in regiunea recto-
sigmoidiana
 - este caracterizata prin numerosi
polipi mici (peste 100), sesili la
nivelul mucoasei colice
 - stratul muscular al mucoasei
este intact
 - este leziune precanceroasa.
Chistadenoamele

 Chistadenoamele sunt
adenoame cu aspect de chist.
Sunt intalnite frecvente la
nivelul ovarului, unde celulele
epiteliului celomic prolifereaza
si au capacitate secretorie.
Secretia lor se acumuleaza in
interior cu formarea unui chist.
Chistadenoamele

 Chistadenom:
 simplu - unilocular
 multilocular:
 Seros
 Mucos
 papilifer (papilar)
 seros
 mucos
Chistadenoamele

 Chistadenom simplu seros

(ovar):
- tumora voluminoasa de 10 cm
diametru, multilocular cu pereti
subtiri si cavitatile netede
 - cavitatea tumorii contine un
lichid seros, produsul de secretie
fiind elaborat de celulele epiteliale
ce captusesc peretele chistului.
Chistadenoamele

 Chistadenom simplu mucos

(ovar)
 - tumora voluminoasa de 20 cm
diametru, uniloculara, compusa
dintr-un perete subtire si o cavitate
 - cavitatea tumorii contine un
lichid mucos, produsul de secretie
fiind elaborat de celulele epiteliale
ce captusesc peretele chistului.
Chistadenoamele

 Chistadenom papilifer (ovar)

 - tumora chistica voluminoasa cu
suprafata externa neteda
 - suprafata interna a cavitatii chistice
prezinta aspect anfractuos,
conopidiform, aceste caractere apar
datorita proliferarii papilifere a epitelului
care captuseste tumora.
 - tumora are risc de transformare
maligna.
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
(CARCINOAME)

 Carcinoame epidermoide
(scuamocelulare):
 Macroscopie:
 vegetant
 ulcerat
 Microscopie:
 grad de diferentiere: diferentiat –
cheratinizat, moderat diferentiat,
putin diferentiat.
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
(CARCINOAME)

 Carcinom bazocelular (piele):

 Macroscopie:
 ulcus rodens
 Microscopie:
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
(CARCINOAME)

 Adenocarcinom
 Macroscopie:
 - organe cavitare (stomac, colon);
 Vegetant

 Ulcerat

 Infiltrativ

 - organe parenchimatoase (glande

exocrine-endocrine, ficat, pulmon)
 Nodular

 Infiltrativ (difuz)
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
(CARCINOAME)

 Carcinom nediferentiat –
morfologia celulei canceroase
 Cai de diseminare:
 metastaze ganglionare limfatice
 metastaze viscerale: pulmon, ficat
CARCINOAMELE
 Carcinoamele sunt tumori maligne
derivate din tesuturile epiteliale.
 Se disting 2 categorii majore:
 1. Carcinom epidermoid – origine in
epiteliu scuamocelular
 2. Adenocarcinom – origine in
epiteliu glandular.
 Dupa gradul de diferentiere al celulelor
tumorale se disting 3 tipuri principale:
 a. diferentiat
 b. moderat diferentiat
 c. putin diferentiat.
CARCINOM EPIDERMOID
(SCUAMOCELULAR)

 Carcinoamele epidermoide se
dezvolta din epiderm (carcinom
cutanat), mucoase epidermoide
(esofag, laringe, exocol) si din
focare de metaplazie
epidermoida a epiteliilor
cubico-cilindrice si tranzitionale.
CARCINOM EPIDERMOID
(SCUAMOCELULAR)

 Macroscopie:
 Carcinomul vegetant:
 tumora vegetanta de dimensiuni
variabile, cu baza larga de
implantare, extremitate neregulata,
ce prezinta zone de necroza si
hemoragie.
 tumora poate ulcera (eliminarea
necrozei) si are caracter infiltrativ in
planurile profunde.
CARCINOM EPIDERMOID
(SCUAMOCELULAR)
 Macroscopie:
 Carcinomul ulcerat:
 - pierdere de substanta larga si
profunda, anfractuoasa, cu margini
constituite din tesut tumoral
 - tumora are caracter infiltrativ in
tesuturile din jur.
CARCINOM EPIDERMOID
(SCUAMOCELULAR)
 Microscopie:
 a) Carcinom epidermoid diferentiat, cheratinizat:
 sectiune histologica prin piele
 tumora are origine in epiteliul
scuamocelular al pielii si caracter infiltrativ
in suportul conjunctiv al dermului, unde
formeaza insule sau cordoane tumorale
separate de o stroma conjunctiva redusa,
infiltrata cu limfocite.
 insulele tumorale sunt compuse din celule
poligonale atipice, asemanatoare cu celulele
spinoase ale epidermului, prin diferentiere
celulele tumorale se incarca cu keratina si
formeaza lamele concentrice centrale (globi
cornosi sau perle keratozice), care
reprezinta elementul marker de diagnostic al
carcinomului epidermoid diferentiat.
CARCINOM EPIDERMOID
(SCUAMOCELULAR)
 Microscopie:
 b) Carcinom epidermoid moderat
diferentiat:
 Celulele tumorale sunt poligonale,
prezinta atipii nucleare marcate si
cheratinizare redusa.
 c) Carcinom epidermoid putin diferentiat:
 Tumora este compusa din celule
tumorale poligonale, fara tonofibrile si
fara cheratinizare.
CARCINOM BAZOCELULAR (PIELE)

 Carcinomul bazocelular este o forma

particulara de carcinom cutanat.
 Macroscopie:
 carcinom ulcerat cu aspect de pierdere
de substanta ovalara, profunda, cu baza
indurata;
 marginile ulceratiei sunt indurate, usor
proieminente continuandu-se cu
tegumentul din jur fara o limita de
demarcatie neta (ulcus rodens).
CARCINOM BAZOCELULAR (PIELE)

 Microscopie:
 sectiune histologica prin piele
 tumora cu originea in stratul bazal al
epidermului si glandelor anexe, are caracter
infiltrativ local, in dermul subjacent
 tumora este constiuita din plaje de celule
tumorale separate printr-o stroma conjunctiva
redusa, infiltrata inflamator.
 plajele tumorale sunt constituite din celule
tumorale similare celulelor stratului bazal,
având un aspect histologic caracteristic:
 la periferia insulelor tumorale, celulele au
dispozitie in palisada, amintind de celulele
stratului bazal din epiderm;
 in centrul insulelor tumorale, celulele au
dispozitie dezordonata si nu se diferentiaza.
 tumora nu se diferentiaza si este
radiosensibila.
ADENOCARCINOAME

 Adenocarcinoamele se dezvolta din

epiteliul cilindro-cubic de invelis sau
al organelor parenchimatoase
glandulare (adenocarcinom bronsic,
gastric, colo-rectal, col uterin, glanda
mamara, pancreas, cai biliare).
 Macroscopie: aspectul macroscopic
difera dupa localizarea tumorii.
 Tumora localizata la nivelul
organelor cavitare (stomac, colon)
poate prezenta 3 aspecte
macroscopice:
 vegetant, ulcerat si infiltrativ.
ADENOCARCINOAME

 A) Carcinomul vegetant:
 - masa tumorala conopidiforma
sau polipoida, cu baza larga de
implantare, cu suprafata
neregulata, care proiemina in
lumen (imagine radiologica
lacunara) si caracter infiltrativ in
peretele organului.
ADENOCARCINOAME

 B) Carcinomul ulcerat:
 pierdere de substanta cu baza
larga, profunda, cu aspect
crateriform, delimitata de tesut
tumoral, cu aspect reliefat,
neregulat.
 baza tumorii este anfractuoasa,
acoperita de detritus necrotic si
hemoragic (imagine radiologica
de nisa maligna).
ADENOCARCINOAME

 C) Carcinomul infiltrativ:
 - tumora alb-cenusie, care
infiltreaza peretele, disociind
paturile componente; peretele este
ingrosat, rigid, cu disparitia
pliurilor mucoase, iar lumenul este
redus sau stenozat.
ADENOCARCINOAME

 Tumora localizata la nivelul

organelor parenchimatoase
(glande exocrine, endocrine,
ficat, pulmon) se prezinta sub 2
forme macroscopice:
 nodular
 infiltrativ (difuz):
ADENOCARCINOAME

 A) Carcinomul nodular:
 - tumora alb-cenusie, slaninoasa,
unica, de dimensiuni variabile
(diametru 2-7 cm)
 - limitele tumorii sunt usor
neregulate, datorita caracterului
invaziv la nivel microscopic, fara
capsula sau cu pseudocapsula.
ADENOCARCINOAME

 B) Carcinomul infiltrativ (difuz):

 masa tumorala extensiva, difuza,
alb-slaninoasa, care inlocuieste
parte din organul parenchimatos.
ADENOCARCINOAME

 Microscopie: histologic, se
diferentiaza urmatoarele tipuri:
 Adenocarcinom diferentiat (tubular,
papilar, trabecular-hepatic)
 Adenocarcinom moderat diferentiat
 Adenocarcinom putin diferentiat
ADENOCARCINOAME
In adenocarcinomul diferentiat tubular tumora este
alcatuita din elemente tubulare.
 Adenocarcinom bine diferentiat tubular de colon:
 sectiune histologica prin peretele colonului
 tumora de origine in epiteliul unistratificat
cilindric de invelis si epiteliu glandular al
colonului si are caracter infiltrativ in
submucoasa si patura musculara;
 tumora este alcatuita din elemente tubulare
separate de o stroma conjunctiva redusa, ceea
ce determina o densitate foarte mare a
glandelor tumorale.
 glandele tumorale sunt captusite de un epiteliu
atipic, dispus pe unul sau mai multre straturi si
formeaza lumen neregulat, cu stroma redusa
intre ele.
 in carcinomul papilar – celulele tumorale
atipice sunt dispuse pe un ax conjunctiv.
 in carcinomul trabecular (hepatic) celulele
tumorale amintesc hepatocitele si formeaza
trabecule neregulate, uneori cu secretie de bila.
ADENOCARCINOAME

 Adenocarcinom moderat diferentiat

 Este compus din elemente diferentiate
si celule tumorale cu dispozitie anarhica
sub forma de mase, cordoane.
 Adenocarcinom putin diferentiat
 Celulele tumorale au caracter epitelial,
sunt aderente intre ele,
 formeaza plaje, cu elemente de
diferentiere sub 25% din parenchimul
tumoral.
TUMORA MALIGNA ANAPLAZICA
(NEDIFERENTIATA)

 Anaplazia este lipsa totala de

diferentiere a celulei tumorale,
care pierde structura si functia
celulei de origine.
 Din punct de vedere histologic,
celula canceroasa anaplazica
prezinta numeroase atipii sau
anomalii ce intereseaza celula,
nucleul, citoplasma si membrana.
TUMORA MALIGNA ANAPLAZICA
(NEDIFERENTIATA)

 Celula canceroasa prezinta

anomalii de forma si
dimensiune:
 pleomorfism celular (forme
variate): celule rotunde , alungite,
monstruoase.
 anizocitoza (dimensiuni variate):
celule mici, mari, gigante.
TUMORA MALIGNA ANAPLAZICA
(NEDIFERENTIATA)

 Anomalii nucleare:
 - modificarea raportului nucleo-
citoplasmatic in favoarea nucelului
(celula normala -1/4 ; celula
tumorala-1/1)
 - hipercromazia nucleara (numar
crescut de cromozomi-poliploidie)
 - anizocarioza (dimensiuni nucleare
variate)
 - pleomorfism nuclear (forme
nucleare variate): nuclein rotunzi, ovali,
multilobati, inmuguriti
 - nucleoli de volum crescut, unici sau
multipli
TUMORA MALIGNA ANAPLAZICA
(NEDIFERENTIATA)

 Anomalii citoplasmatice:
 - volum citoplasmatic redus in
favoarea nucleului
 - citoplasma bazofila-prin numar
crescut de ribozomi liberi.
Celulele tumorale au o slaba
coeziune intre ele.
CAI DE DISEMINARE

 Carcinoamele disemineaza in mod

caracteristic pe cale limfatica, dand
metastaze ganglionare regionale, dar
si pe cale hematogena, dand
metastaze viscerale, frecvent in
pulmoni si ficat.
 Metastazele sunt implante tumorale
diseminate la distanta de tumora
primara.
 a) Metastaze ganglionare limfatice
 b) Metastaze viscerale( pulmon, ficat)
CAI DE DISEMINARE

 a) Metastaze ganglionare limfatice

 Macroscopie:
 - ganglionii cu metastaze sunt
mariti de volum, cu aspect alb-
slaninos, si cu focare de necroza si
hemoragie
CAI DE DISEMINARE
 a) Metastaze ganglionare limfatice
 Microscopie: metastaza ganglionara de
adenocarcinom
 - sectiune histologica prin ganglion
limfatic
 - celulele tumorale ajunse la ganglion
pe calea vaselor limfatice aferente,
colonizeaza sinusul periferic
subcapsular si apoi invadeaza masa
ganglionara determinand stergerea
structurii ganglionului.
 - in aria ganglionara, celulele
tumorale se dispun predominant sub
forma de tubi, ceea ce demonstreaza
ca tumora primara este un
adenocarcinom sau plaje celulare cu
caractere epidermiode.
CAI DE DISEMINARE

 b) Metastaze viscerale (pulmon, ficat)

 Macroscopie:
 - se manifesta sub forma de noduli
multiplii, albi-slaninosi, de dimensiuni
variate (1-citiva cm), cu limite
distincte si frecvent cu centrul
necrozat, fara reactie periferica a
organului respectiv.
TUMORI CONJUNCTIVE BENIGNE

 1. Leiomiom uterin
 2. Lipom subcutanat
 3. Condrom
 4. Hemangiom - capilar (piele)
- cavernos (ficat)
- Principalele tipuri de tumori conjunctive
benigne mai frecvent intalnite sunt:
- leiomiomul, lipomul, condromul, osteomul,
hemangiomul.
 Se denumesc prin adaugarea sufixului –om
la varietatea de tesut conjunctiv proliferat.
LEIOMIOMUL UTERIN
D.: Tumora benigna formata din tesut muscular
neted. Se localizeaza mai frecvent la nivelul
musculaturii
uterine, fiind determinata de hiperestrogenism.
 Macroscopie:
 tumora nodulara solida, unica sau
multipla, de forma
 rotunda, variind ca dimensiune.
 pe suprafata de sectiune tumora are
aspect carnos, limite distincte, dar fara
capsula conjunctiva; fasciculele de fibre
musculare netede se dispun in vartejuri.
 in evolutie tumora poate suferi
transformare fibroasa
(fibro-leiomiom), edematoasa, necrotica,
chistica si malignizare.
LEIOMIOMUL UTERIN

 Microscopie:
 sectiune histologica : in musculatura
uterina este inclus un nodul tumoral,
bine circumscris, dar neincapsulat.
 tumora este constituita din celule
musculare netede, dispuse in fascicule,
orientate in variate sensuri (longitudinal,
transversal).
 celulele tumorale sunt alungite, cu
citoplasma acidofila si prezinta un
nucleu central cu extremitati rotunjite.
LIPOMUL SUBCUTANAT

D.: tumora benigna formata din tesut

adipos matur.
 Macroscopie:
 tumora voluminoasa unica, localizata la
nivelul tesutului celular subcutanat,
acoperita la suprafata de piele
 pe sectiune, tumora are culoare galbena
si aspect lobulat;
 lobulii adiposi sunt separati prin benzi
de tesut conjunctiv, la periferia tumorii
se evidentiaza o capsula conjunctiva.
LIPOMUL SUBCUTANAT

 Microscopie:
 sectiune histologica prin piele
 in dermul profund se remarca prezenta
unei tumori nodulare limitata de capsula
conjunctiva
 tumora este constituita din tesut adipos
matur (adipocite cu citoplasma plina de
lipide si nucleu excentric), traversat de
benzi conjunctivo-vasculare.
 !! OBS: Aspectul lobulat al tumorii si
prezenta axelor conjunctivo-vasculare
diferentiaza de tesutul adipos normal.
CONDROMUL

D.:– tumora benigna formata din

tesut cartilaginos hialin
 Macroscopie:
 - tumora nodulara solida, la periferie
prezinta capsula conjunctiva
 - pe sectiune, tumora este albastruie,
translucida si are aspect lobulat;
lobulii de cartilaj hialin sunt separati
prin benzi subtiri de tesut conjunctiv.
CONDROMUL
 Microscopie:
 tumora nodulara, bine circumscrisa,
incapsulata
 pe sectiune, tumora are structura de
cartilaj hialin matur:
 substanta fundamentala bazofila
(condrina), in care se gasesc
condroplaste ce contin condrocite
mature
 cartilajul tumoral contine axe
conjunctivo-vasculare subtiri, care
impart tumora in lobuli
 capsula si axele conjunctive sunt
elementele microscopice de
diferentiere a condromului de tesutul
cartilaginos hialin normal.
OSTEOMUL
D.: – tumora formata din tesut osos (compact
sau
spongios).
 Macroscopie:
 tumora cu asepct exostoza,
localizata la nivelul treimii superioare
a femurului, sub micul trohanter
 tumora are forma alungita, baza larga
de implantare, suprafata neregulata,
rugoasa (spongioasa)
 Microscopie:
 tumora este constituita din tesut
osos spongios matur acoperit de
tesut osos compact matur
HEMANGIOM

D.: tumora benigna formata din

numeroase vase de sange.
Dupa calibrul vasului se disting 2 tipuri
majore de hemangiom:
 capilar – tumora alcatuita din
numeroase vase de tip capilar
 cavernos – tumora alcatuita din
numeroase spatii vasculare mari.
HEMANGIOM
Hemangiom capilar (piele)
 Macroscopie:
 tumora plana, rosie-violacee, infiltrativa,
cu marginile neregulate
 la examenul clinic tumora este de
consistenta moale; la compresiune se
decoloreaza (golirea vaselor de sange)
si se recoloreaza la decomprimare
(vasele se reumplu cu sange), ceea ce
demonstreaza caracterul lor functional.
HEMANGIOM
Hemangiom capilar (piele)
 Microscopie:
 sectiune histologica prin piele; in dermul
superficial si profund se remarca
prezenta unor lobuli vasculari, care
contin numeroase vase de tip capilar
unite prin benzi de tesut conjunctiv
 vasele capilare tumorale sunt captusite
cu endoteliu de aspect normal: unele
sunt nedeschise sau colabate, altele
contin sange.
 tumora are crestere lobulara, ceea ce-i
confera caracter infiltrativ.
HEMANGIOM
Hemangiom cavernos (ficat)
 Macroscopie:
 tumora benigna localizata in
parenchimul hepatic subcapsular
 pe suprafata externa a ficatului se
evidentiaza zone rosietice, usor
reliefate (proiemina sub capsula) si cu
margini neregulate (caracter infiltrativ).
 pe suprafata de sectiune se evidentiaza
zone rotunde, rosietice, delimitate de
parenchimul hepatic adiacent, tumora
are aspect buretos (spongios).
HEMANGIOM
Hemangiom cavernos (ficat)
 Microscopie:
 sectiune histologica prin ficat: in
parenchimul hepatic se evidentiaza
prezenta unor lobuli vasculari care
contin numeroase spatii vasculare largi
unite prin benzi de tesut conjunctiv
 spatiile vasculare tumorale, de forma si
marime variate, sunt captusite de un
endoteliu normal si contin sange.
 tumora are crestere lobulara, care-i
confera caracter infiltrativ.
TUMORI CONJUNCTIVE MALIGNE
(SARCOAME)

 1. Fibrosarcom
 2. Rabdomiosarcom
 3. Osteosarcom
SARCOAME
 Sarcoamele sunt tumori maligne derivate din
tesutul conjunctiv. Se definesc prin
adaugarea sufixului sarcom la varietatea de
tesut conjunctiv spre care s-a diferentiat.
 Fibrosarcom – tumora maligna constituita din
fibroblaste tumorale cu producerea de fibre
colagene
 Rabdomiosarcom – tumora maligna cu variate
tipuri de celule conjunctive atipice care
prezinta in citoplasma miofibrile striate.
 Osteosarcom – tumora maligna constituita din
celule tumorale atipice cu producerea de os
tumoral.
SARCOAME

 Macroscopie:
 sarcoamele sunt tumori voluminoase,
cu crestere rapida, care se dezvolta pe
fronturi largi, comprimand tesuturile
adiacente (pseudoincapsulare).
 pe suprafata de sectiune au aspect
lobulat, carnos, de culoare alb-rozata,
asemanator cu carnea de peste
proaspat (sarcos); in aria tumorii sunt
prezente zone de necroza si hemoragie.
 tumorile dau precoce metastaze cu
prioritate pe cale hematogena.
FIBROSARCOMUL

D.: Fibrosarcomul este o tumora

conjunctiva maligna ce rezulta din
proliferarea fibroblastelor.
 Microscopie:
 Fibrosarcomul prezinta 3 grade de
diferentiere:
 Diferentiat
 Moderat diferentiat
 Putin difderentiat, in raport cu
asemanarea celulelor neoplazice cu
fibroblastele si cu capacitatea
celulelor tumorale de a sintetiza si a
forma fibre colagene.
Fibrosarcomul diferentiat
 - se aseamana foarte bine cu fibromul;
 - se caracterizeaza prin:
 - densitate celulara mai mare decat
in fibrom;
 - celulele tumorale se dispun in
fascicule cu orientari variate,
similare unui os de peste;
 - in structura tumorii, celulele
tumorale amintesc de fibroblast,
 au un pleomorfism redus si produc
fibre de colagen;
 - stroma tumorala contine vase de
tip capilar.
Fibrosarcomul moderat
diferentiat
 - tumora compusa din celule
fuziforme, dispuse sub forma de
fascicule, dar cu formare redusa
de fibre de colagen;
 - tumora contine un numar mai
mare de mitoze decat
fibrosarcomul diferentiat;
Fibrosarcomul putin diferentiat

 - tumora cu mare densitate celulara si

absenta fibrelor de colagen; celulele
tumorale au o dispozitie fasciculanta;
 - in structura tumorii, celulele tumorale au
pleomorfism crescut, atipii nucleare
marcate si un numar mai mare de mitoze
atipice;
 - stroma tumorala contine vase cu caracter
particular, de tip sarcomatos: spatii
lacunare delimitate de celule tumorale,
favorizand metastazele pe cale
hematogena.
RABDOMIOSARCOM

 Rabdomiosarcomul este o tumora

maligna conjunctiva care se
diferentiaza spre celule ce contin
miofibrile striate.
 Microscopie:
 Se disting 3 forme principale:
 - embrionar (la copilul mic)

 - botrioid (la copii)

 - pleomorf de tip adult (la tineri).

RABDOMIOSARCOM

a) Rabdomiosarcomul embrionar (la

copilul mic):
 - tumora se dezvolta in mase
musculare striate
 - in structura tumorii celulele
tumorale se aseamana cu celulele
embrionare
 - in citoplasma celulelor atipice se
evidentiaza miofibrile striate.
RABDOMIOSARCOM

b) Rabdomiosarcomul botrioid
(la copii):
 - masa tumorala translucida ce
creste ca un ciorchine
 - tumora are caracter mixomatos
si polipoid
 - se dezvolta mai ales la nivelul
vaginului si al vezicii urinare la
fetite
RABDOMIOSARCOM
c) Rabdomiosarcomul pleomorf de tip adult:
 - in structura tumorii celulare care
prolifereaza se diferentiaza formand
miofibrile striate intracitoplasmatice ce
reactioneaza imunohistochimic cu
desmin si mioglobina.
 - celulele tumorale au caracter marcat
pleomorf, dimensiuni variate (mici, mari,
monstruoase), nuclei de forme variate
cu nucleoli, mitoze atipice si citoplasma
eozinofila.
 - tumora contine arii de necroza si
hemoragice.
OSTEOSARCOM

 Osteosarcomul este tumora cea mai

frecventa a tesutului osos si se
caracterizeaza prin capacitatea
celulelor proliferate de a forma os
tumoral (sarcom osteogenic).
 Se disting 2 forme principale:
 a). - parosteal = proliferarea tumorala este
din celulele periostului;
 b). - central = proliferarea tumorala este din
celulele canalului
 central (endost).
OSTEOSARCOM
 Macroscopie:
 Osteosarcom parosteal = proliferarea
tumorala este din celulele periostului.
 - tumora se dezvolta frecvent la
extremitatea inferioara a femurului;
 - tumora voluminoasa, alb-rozate, cu
multiple focare de necroza si hemoragie;
 - tumora inveleste ca un manson
extremitatea inferioara a femurului, fiind
acoperita de periost;
 - in evolutie tumora penetreaza corticala
osoasa si patrunde in canalul medular.
OSTEOSARCOM

 Microscopie:
 In structura tumorii se evidentiaza:
 - arii de celule fuziforme nediferentiate
de tip sarcomatos;
 - plaje de tesut osteoid;

 - in centrul unor plaje de celule

sarcomatoase se formeaza lamele
osoase ce inchid celulele atipice;
 - tumora contine vase de tip sarcomatos
si arii de necroza si hemoragie.
MORFOLOGIA
MELANOMULUI MALIGN

 localizari : cutanat si glob ocular

 metastaze de melanom malign:
 - ganglioni limfatici
 - creier, intestin, ficat, pancreas.
MORFOLOGIA
MELANOMULUI MALIGN
 MELANOMUL MALIGN
 Melanomul este tumora maligna
a tesutului melanic care se
dezvolta din melanocite
transformate.
 Cele doua localizari frecvente
ale melanomului malign sunt
pielea si globul ocular.
MELANOMUL MALIGN

 Melanomul malign cutanat

superficial
 - tumora extensiva in suprafata,
plana, cu margini neregulate
(caracter infiltrativ), de culoare
variabila brun deschis-neagra,
tumora are tendinta la ulcerare;
 - in evolutie, tumora se extinde
radiar, cu producerea de noduli
sateliti marginali.
MELANOMUL MALIGN

 Melanomul malign al globului ocular

 - tumora se dezvolta in tesutul
pigmentar de la nivelul globului ocular:
retina, procese ciliare, iris;
 - tumora invaziva, ocupa in totalitate
globul ocular si apoi se extinde la orbita;
 - tumora are culoare brun-neagra, ritm
rapid de crestere si da precoce
metastaze.
MELANOMUL MALIGN

 Metastazele melanomului malign se

produc pe cale:
 limfatica in ganglionii regionali si la
distanta (ganglionii mezenterici);
 sanguina, exploziv in diferite organe:
 ficat - noduli multiplii, de dimensiuni mici,
de culoare brun-neagra;
 creier - nodul de culoare brun-neagra;
 pancreas - noduli multiplii, de culoare
brun-neagra;
 duoden si intestin subtire - noduli multiplii,
de dimensiuni mici (diametru de 5 mm),
de culoare bruna, acoperiti de mucoasa,
care uneori este ulcerata.
MORFOLOGIA TERATOAMELOR

 Macroscopie:
 - chistic;
 - microchistic;
 - solid.
 Microscopie:
 - chistic matur
 - chistic imatur
 tesuturi embrionare – carcinom
embrionar
 tesuturi extraembrionare
 - coriocarcinom
 - tumora sacului vitelin
TERATOMUL

 Teratomul este o tumora

disembrioplazica care este
constituita din multiple tipuri de
tesuturi, cu originea in 1-2-3 foite
embrionare, tesuturi ce, in mod
normal, nu se gasesc in localizarile
respective.
 Dupa aspectul macroscopic se
disting teratoame:
 chistice,
 microchistice,
 solide.
TERATOMUL
 Teratomul chistic matur de ovar :
 - tumora de dimensiuni variate cu aspect de
chist;
 - peretele chistului are structura asemanatoare
cu pielea:
 versantul intern are structura de epiderm
 versantul extern are structura de derm si
contine anexe
ale pielii (foliculi pilosi, glande sebacee)
 - intr-o portiune proieminenta a peretelui
(promontoriu) se gasesc structuri numeroase:
epiteliu respirator si intestinal, os, plaje de
cartilaj si tesut nervos; in acest teritoriu sunt
implantati dinti;
 - cavitatea chistului contine sebum si fire de par;
 - tumora prezinta risc de transformare maligna
a unei structuri epiteliale cu aparitia unui
carcinom epidermoid.
TERATOMUL

 Teratomul microchistic matur de

testicul
 Macroscopie:
 - tumora are aspect de masa solida sau
microchistica si este localizata frecvent
in gonada masculina;
 - pe suprafata de sectiune se
evidentiaza prezenta a 2 sau mai multe
tesuturi mature dispuse haotic;
 - plaje de cartilaj, translucide, albastrui;
 - spatii microchistice.
TERATOMUL

 Teratomul microchistic matur

de testicul
 Microscopie:
 - in masa tumorii se evidentiaza 2
sau mai multe tesuturi mature
dispuse dezordonat si fara relatie
cu locul in care se dezvolta.
 - plaje de cartilaj hialin
 - spatii microchistice captusite cu
un epiteliu de tip respirator.