PATOLOGIA GLANDEI MAMARE

TUMORI BENIGNE
PAPILOMUL INTRADUCTAL
Este o tumoră localizată în regiunea mamelonului, într-un canal galactofor principal.
Se dezvoltă din proliferarea epiteliului ductal susținută de axe conjunctivo-vasculare.
Clinic:
 Se manifestă prin secreții sanguinolente din mamelon.
Macroscopic:
 Tumora are dimensiuni de 1-2 cm și se dezvoltă în canalele galactofore principale.
Microscopic:
 Tumora prezizntă structură papilară formată din axe conjunctivo-vasculare, acoperite, la
suprafată, de celule epiteliale
 Secreția sanguinolentă de la nivelul mamelonului este rezultatul detașărilor papilare din
tumoră.
Prognostic:
Tumora nu are potențial de malignizare.

FIBROADENOMUL

Este o tumoră benignă care se dezvoltă la pacientele tinere.

Macroscopic:
 Tumora este nodulară, incapsulată, de consistență elastică, cu dimensiuni de aprox. 3 cm.
 Pe suprafața de secțiune tumora este compactă, de culoare alb-cenușie.
Microscopic:
 Tumora este formată din elemente tubulare acoperită de celule epiteliale și microepiteliale,
incluse într-o stromă conjunctivă.
În fibroadenomul pericanalicular stroma conjunctivă se dispune în jurul elementelor
tubulare, cu păstrarea lumenului.
În fibromul intracanalicular stroma conjunctivă deformează lumenul elemnetelor tubulare.

TUMORILE MALIGNE ALE GLANDEI MAMARE

CARCINOMUL GLANDEI MARE
 Tumorile maligne ale glandei mamare sunt foarte frecvente și reprezintă 20% dintre
tumorile maligne, la femei.
 Se întâlnește cu incidență maximă la vârsta adultă, între 40-60 ani.
Clinic:
Tumorile invazive se asociază cu:
 masă tumorală palpabilă, aderentă de planurile profunde și superficiale;
 retracția mamelonului, pielea cu aspect în „coajă de portocală“;
 durere;
 eventual ganglioni axilari
 se localizează frecvent în cadranul supero-extern.

CLASIFICAREA HISTOLOGICĂ

Carcinomul mamar se dezvoltă din epiteliul ductal.

I.Carcinom ductal
 in situ de tip comedo și non-comedo; boala Paget a mamelonului;
 infiltrativ fără aspecte specifice (tipul comun) sau variante de carcinom ductal
invaziv (medular, coloid, papilar)

II.Carcinom lobular
 Carcinom lobular in situ;
 Carcinom lobular infiltrativ

I.CARCINOMUL DUCTAL
CARCINOMUL DUCTAL IN SITU
Reprezintă 5-10% din toate carcinoamele ductale.
Macroscopic:
 este un carcinom ductal neinvaziv
 se caracterizează prin proliferare de celule epiteliale atipice care se găsesc numai în
interiorul canalului excretor, fără depășirea membranei bazale.
Microscopic:
 se descriu mai multe subtipuri arhitecturale:
Tipul comedocarcinom
 se caracterizează prin plaje solide de celule cu atipii și figuri mitotice care umplu lumenul
ductal;
 plajele de celule tumorale prezintă central zone de necroză;
 în jurul ductului există fibroză și infiltrat inflamator.

În carcinoamele non-comedo subtipurile tumorale au mod de creștere diferit:

 solid (plaje solide de celule atipice);
 cribriform (masă de celule atipice și spații intercelulare cu secreții);
 papilar (celulele atipice formează proiecții papilare);
 micropapilar

Boala Paget
 este o formă particulară de carcinom ductal in situ (cis) cu extensie la pielea mamelonului și
areolei.
Clinic
 se prezintă ca o eczemă sau escoriație în regiunea areolară și a mamelonului;
 în 50-60% din cazuri se palpaează ca o masă tumorală subiacentă; aspect de carcinom
infiltrativ.
Microscopic:
 în grosimea epidermului se evidențiază celule tumorale numite celule Paget.
 celulele Paget sunt celule mari, cu nucleoli proieminenți și citoplasmă eozinofilă; PAS
pozitivă;
 boala Paget este o formă de carcinom intraductal extins la pielea mamelonului și areolă.
Prognostic:
Aproximativ 20-25% din carcinoamele ductale in situ devin invazive.

CARCINOMUL DUCTAL INVAZIV FĂRĂ

ASPECTE SPECIFICE (NOS) / (tipul comun)
Reprezintă majoritatea cazurilor de carcinom mamar (70-80%).
Clinic:
 tumora este aderentă la planurile profunde și superficiale și determină retracția
mamelonului
 tegumentul suprajacent are aspectul „cojii de portocală“ datorită invaziei limfaticelor
cutanate
Macroscopic:
 tumora se prezintă sub 2 forme:
a.tumoră nodulară, cu diamentrul de pana la 30 cm, cu caracter invaziv local;
b.tumoră infiltrativă, voluminoasă, alb-cenușie cu prelungiri tumorale ce
infiltrează glanda mamară.
 Tumora se asociază cu o stromă fibroasă ceea ce îi conferă o consistență crescută
(carcinom schiros).

VARIANTE DE CARCINOM DUCTAL INVAZIV

CARCINOMUL MEDULAR
Macroscopic:
 tumora este circumscrisă, de consistență redusă, cenușie, cu arii de necroză și
hemoragie
Microscopic:
 tumora este compusă din plaje de celule tumorale mari, cu nucleoli evidenți,
proeminenți
 stroma conține un bogat infiltrat inflamator cu limfocite.

CARCINOMUL COLOID (MUCINOS)

Macroscopic:
 tumora este bine circumscrisă, de consistență scăzută, cu aspect gelatinos
Microscopic:
 tumora este formată din celule tumorale care secretă mucus în stromă
  celulele tumorale sunt dispuse sub formă de insule și cordoane înconjurate de plaje
de mucus.
Prognostic:
 tumora are un prognostic bun, metastazele ganglionare apar la aproximativ 10% din
cazuri.

II.CARCINOMUL LOBULAR

CARCINOM LOBULAR IN SITU

 Este o tumoră rară, mai frecventă la femei în post-menopauză.
 În 70% din cazuri tumora este multicentrică, iar în 30% din cazuri este bilaterală.
Microscopic:
 Tumora este limitată la lobuli, care apar destinși, cu membrana bazală intactă.
 Tumora este formată dintr-o proliferare malignă a epiteliului acinilolr secretori,
dintr-un lobul mamar.
 Lobulii sunt măriți și conțin celule tumorale monomorfe, mici sau medii, cu nuclei
rotunzi și nucleoli mici.
Prognostic:
 Tumora evoluează spre un carcinom invaziv.

CARCINOM LOBULAR INVAZIV

Microscopic:
 Celulele tumorale sunt uniforme, de talie mică și sunt dispuse una după alta (în „șir
indian“) într-o stromă fibroasă
 Frecvent tumora este bilaterală și multifocală.
Evoluție:
 Carcinoamele mamare se extind prin invazie locală și prin metastaze pe cale
limfatică și hematogenă
 Invazia locală determină infiltrarea glandei mamare, a mamelonului, tegumentului,
fasciei, mușchilor pectorali.
 Metastazele ganglionare se produc în ordinea frecvenței, în ganglionii axilari, apoi
supraclaviculari și mamari interni
 Metastazelele la distanță se produc la nivelul scheletului, pulmonului, pleurei,
ficatului, ovarului, glandelor suprarenale și sistemului nervos central.

TUMORI STROMALE
 TUMORA PHYLLODES
 Este o tumoră cu origine în stroma interlobulară
 Prezintă o frecvență mai mare în jurul vârstei de 60 de ani
 Are frecvent o malignitate de grad redus
 Prezintă recidive locale dar nu se asociază cu metastaze
Microscopic:
 Este formată din elemente tubulare normale, dispuse într-o stromă intens celularizată,
formată din celule fuziforme atipice și numeroase mitoze.

ANGIOSARCOMUL
 Tumora este rară, apare la persoane tinere și este foarte agresivă.
Microscopic:
 Este formată dintr-o rețea bogată de canale vasculare care sunt tapetate de celule endoteliale
atipice, cu mitoze frecvente.