ADENOCARCINOM GASTRIC

DIAGNOSTIC DE ORGAN: perete gastric

DEFINITIE:

 Tumora epiteliala maligna a care se dezvolta din mucoasa gastrica

 Apare mai frecvent dupa 55 de ani, la barbati

MACROSCOPIC

 Formatiune tumorala vegetanta, ulcerativa sau infiltrativa

 Consistenta crescuta
 Culoare albicioasa
 Infiltreaza peretele gastric

MICROSCOPIC

 Proliferare de celule tumorale incojurate de o stroma variabila cantitativ

 Glande tumorale de forme si dimensiuni diferite, tapetate de epiteliu pluristratificat, cu celule
cilindrice, citoplasma redusa, bazofila, nucleu polimorf si mitoze atipice
 Aceste glande infiltreaza mucoasa, submucoasa si stratul muscular al peretelui gastric
 Stroma prezinta abundent infiltrat inflamator
 Unele glande sunt interesate de zone de necroza

ADENOCARCINOM DE ENDOMETRU

DIAGNOSTIC DE ORGAN: fragmente de tesut tumoral

DEFINITIE: este una dintre cele mai frecvente tumori neoplazice invazive de la nivelul tractului genital
feminin. Este o tumora maligna epiteliala care apare in general la varste mai mari de 50 de ani

MACROSCOPIC: masa vegetanta alb-cenusie, friabila, care umple toata cavitatea uterina si cauzeaza
metroragii (sangerari intre menstruatii)

MICROSCOPIC: CARCINOM ENDOMETROID.prezenta unui tesut tumoral format din structuri glandulare
atipicice (glande de forme si dimensiuni variate), dar si structuri papilare (dispuse inghesuit spate in spate si
cu stroma dintre ele foarte redusa). Epiteliul care tapeteaza glandele este pluristratificat, celulele prezentand
pleomorfism celular si nuclear (cresterea volumului nuclear, inversarea raportului nucleo-citoplasmatic in
favoarea nucleului, nucleoli proeminenti, mitoze atipice

AMELOBLASTOMUL

DIAGNOSTIC DE ORGAN: sectiune reprezentata doar de tesut tumoral

1
 DEFINITIE:

 tumora odontogena epiteliala benigna a maxilarelor

 Cea mai frecventa tumora odontogena
 Are caracter invazi si recidiveaza frecvent
 Provine din resturi intraosoase ale organului adamantin
 Frecvent localizate pe mandibula, in jurul molarilor, fara predilectie de sex

MACROSCOPIC:

 formatiune nodulara, alb-cenusie, solida sau chistica, cu zone dure ce pot alterna cu zone gelatinoase
 Nu prezinta capsula proprie
 Radiologic are aspect caracteristic de fagure de miere

MICROSCOPIC:

 Proliferare epiteliala sub forma de plaje sau insule, rotunde sau ovalare
 La periferia plajelor, celulele epiteliale au dispozitie in palisada
 In centrul plajelor celulele stelate se anastomozeaza si formeaza o retea in ochiurile careia se gaseste
o masa mucoida
 Stroma din jurul celulelor epiteliale se hialinizeaza si este bogat vascularizata

ATEROSCLEROZA

DIAGNOSTIC DE ORGAN: artera aorta

DEFINITIE:

 Boala cronica cu caracter distrofic

 Depunerea de lipide in intima aortei sub forma de placi numite ateroame, inconjurate de procese de
scleroza

MACROSCOPIC: placa de culoare galbena, proeminenta, rotunda sau ovala, de 1-2 cm diametru

MICROSCOPIC: celule spumoase in intima: monocite sangvine, histiocite, fibre musculare netede,
depozite de lipide extracelular (cristale de colesterol-spatii optic goale pe HE), limfocite, plasmocite.

BRONHOPNEUMONIE

DIAGNOSTIC DE ORGAN: tesut pulmonar

DEFINITIE: inflamatie acuta a bronsiilor si a bronsiolelor, cu extensie secundara la nivelul alveolelor,

cauzata de diferiti agenti patogeni

2
 MACROSCOPIC:

 Focare de condensare a parenchimului pulmonar ce intereseaza mai multi lobi, uneori bilaterala
 Focarele au culoare rosu-violacee, consistenta crescuta si tendinta de confluare
 In jur se observa parenchim pulmonar normal aerat, uneori emfizem compensator

MICROSCOPIC:

 Congestie capilara in septuri ceea ce produce ingrosarea acestora si infiltrat inflamator masiv bogat
in polimorfonucleare, macrofage, limfocite, situate intr-o retea de fibrina
 In unele zole datorita exudatului alveolar abundent, alveolele se necrozeaza
 Epiteliul poate prezenta zone de ulceratie
 La periferia focarlor de condensare, unele alveole sunt dilatate (emfizem)

CARCINOM DUCTAL INFILTRATIV

DIAGNOSTIC DE ORGAN: tesut mamar

DEFINITIE:

 Cea mai frecventa forma microscopica de carcinom mamar infiltrativ

 Grup heterogen, in care aspectul microscopic nu este caracteristic pentru niciuna dintre variantele
microscopice particulare de carcinom mamar
 Apare la 50-60 de ani

MACROSCOPIC:

 Dimensiuni variabile, de la cativa mm la peste 10 cm

 Margini infiltrative
 Forma stelata sau nodulara
 Consistenta crescuta, dura
 Culoare alb-cenusie, cu striatii galbene (prezenta elastazei in tumora)

MICROSCOPIC:

 Aspect foarte variabil, pot aparea cuiburi, cordoane, placarde, tubi sau celule izolate, intr-o stroma
mai mult sau mai putin abundenta
 Aceste structuri sunt formate din celule epiteliale (fara celule mioepiteliale si membrana bazala)
rotunde, poligonale, cu citoplasma abundenta eozinofila, nuclei cu polimorfism si nucleoli
 In stroma apar focare de elastoza, necroza, infiltrat inflamator limfo-plasmocitar

CARCINOM EPIDERMOID DE COL UTERIN

DIAGNOSTIC DE ORGAN: col uterin

DEFINITIE:

3
  Cea mai frecventa tumora maligna a tractului genital feminin
 Apare dupa varsta de 50 de ani
 Etiologie: Papiloma Virus(HPV, subtipurile 16 si 18)

MACROSCOPIC:

 Aspect nodular, ulcerat, infiltrativ, polipoid

 Dimensiuni variate, de la cativa cm la cativa mm
 Culoare alb- cenusie
 Tumora sangereaza cu usurinta la atingere

MICROSCOPIC:

 Proliferare de celule tumorale dispuse in placarde, incojurate de o stroma desmoplazica

 Ceulele tumorale sunt mari, poligonale, cu membrane celulare distincte, citoplasma eozinofila si
nuclei cu pleomorfism variabil
 In forma cheratinizata: in centrul placardelor celuele tumorale se cheratinizeaza, se dispun concentric
si formeaza perle epiteliale
 In forma necheratinizata nu se formeaza perle de cheratina

CARCIONOM EPIDERMOID PULMONAR

DIAGNOSTIC DE ORGAN: tesut pulmonar

DEFINITIE:

 Cea mai frecventa tumora epiteliala maligna

 Se dezvolta la nivelul mucoasei bronsice, ce prezinta metaplazie pavimentoasa si displazie
 Dezvoltarea ei are legatura cu fumatul

MACROSCOPIC

 Nodul imprecis delimitat, alb-cenusiu, localizat frecvent central

 Pe suprafata de sectiune si observa arii de necroza si hemoragie

MICROSCOPIC

 Proliferare tumorala de aspect placardiform

 Celule tumorale poligonale, citoplasma eozinofila, nucleu poliform si nucleol, mitoze atipice
 Unele celule se diferentiaza prin formarea de perle de cheratina
 Placardele infiltreaza parenchimul pulmonar, iar in jurul lor apare infiltrat inflamator
 Tumora prezinta zone de necroza si emboli vasculari

CARCIONOM RENAL

4
 DIAGNOSTIC DE ORGAN: tesut renal

DEFINITIE: numita si tumora Grawitz, reprezinta o tumora epiteliala maligna frecventa, mai ales la adulti
si la barbati

MACROSCOPIC:

 Formatiune tumorala solida care ocupa si distorsioneaz parenchimul renal

 se dezvolta de obicei la polul superior renal
 culoare galbena-cenusie, bine delimitata, pe sectiune prezinta arii de necroza si hemoragie

MICROSCOPIC

 Celule mari, citoplasma clara, dispuse in cordoane, cuiburi, trabecule, pe alocuri cu aspect chistic sau
papilar, delimitat de axe conjunctive subtiri ce contin capilare
 Citoplasma clara, atipii nucleare
 Parenchimul renal adiacent prezinta infiltrat inflamator limfo-plasmocitar, cu zone de scleroza
tubulara si glomerulara

CHISTADENOM MUCINOS OVARIAN

DIAGNOSTIC DE ORGAN: neidentificabil

DEFINITIE: tumora benigna rara, ce se dezvolta din epiteliul de suprafata al ovarului, ce prezinta
metaplazie mucinoasa

MACROSCOPIC:

 Dimensiuni foarte mari, pana la 30 de cm

 Multiloculara, dar uneori uniloculara
 Suprafata externa neteda
 Continut gelatinos
 Culoare galben-verzuie

MICROSCOPIC:

 Epiteliu unistratificat, columnar, cu nucei uniformi dispusi la baza si citoplasma ce contine mucus
 In jurul structurilor chistice: stroma redusa
 In aceasta stroma poate sa apara mucina extravazata de la nivelul chisturilor

CIROZA HEPATICĂ

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut hepatic

5
 DEFINIȚIE:

 leziune hepatică difuză și ireversibilă în care se produce distrugerea arhitecturii lobulare a ficatului,
urmată de remanierea parenchimatoasă, cu formarea unor noduli (pseudolobuli) înconjurați de septuri
fibroase.
 Cea mai frecventă cauză o reprezintă intoxicația alcoolică;
 ciroza poate fi produsă însă și de infecții virale, mecanisme autoimune, hemocromatoză.

MACROSCOPIC:

 ficat micșorat în volum și greutate

 marginea anterioară ascuțită
 consistență crescută, cu noduli de diferite dimensiuni, înconjurați de septuri fibroase.

MICROSCOPIC:

 arhitectura normală lobulară dispărută și înlocuită de noduli de formă rotundă sau ovalară,
dimensiuni diferite, fără venă centrolobulară și constituiți din cordoane de hepatocite, dispuse dezordonat.
 Celulele hepatocitare regenerate prezintă nuclei voluminoși și nucleoli evidenți, iar unele celule sunt
binucleate.
 În jur, se observă arii de fibroză, asociate cu un infiltrat inflamator limfocitar, precum și o hiperplazie
de canalicule biliare neoformate

HEMANGIOMUL CAVERNOS HEPATIC

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut hepatic

DEFINIȚIE: tumoră mezenchimală benignă, de origine vasculară, ce se poate dezvolta în diferite organe.

MACROSCOPIC: formațiune tumorală nodulară, relativ bine delimitată, de culoare roșie și consistență
spongioasă

MICROSCOPIC:

 proliferare de vase sangvine cu lumen dilatat (aspect cavernos) delimitate de un strat de celule
endoteliale turtite, fără atipii și conținând în lumen eritrocite.
 Spațiile vasculare sunt înconjurate de o stromă fibroasă.
 Unele vase prezintă în lumen trombi vasculari.
 Leziunea este relativ bine delimitată de parenchimul hepatic înconjurător, format din cordoane de
hepatocite, cu structură păstrată.

HIPERPLAZIA BENIGNĂ DE PROSTATĂ

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut prostatic

DEFINIȚIE: leziune benignă, non-neoplazică și foarte frecventă a prostatei, care se dezvoltă dupa vârsta
de 50 ani, datorită unor tulburări hormonale și care determină creșterea în volum a prostatei.

6
 MACROSCOPIC:

 noduli ce interesează de obicei ambii lobi laterali ai glandei, prin creșterea lor producând
comprimarea uretrei prostatice și tulburări de micțiune.
 Nodulii sunt bine delimitați, au consistență crescută și culoare cenușie.
 Netratată, poate produce infecții urinare recurente și insuficiență renală.

MICROSCOPIC:

 se caracterizează prin proliferarea a trei tipuri de țesuturi: țesut glandular, conjunctiv și muscular
neted.
 Glandele sunt hiperplaziate, prezentând talii și forme variate și sunt tapetate de un epiteliu cubic sau
cilindric, cu aspect aplatizat în glandele dilatate chistic.
 Pe alocuri, epiteliul prezintă proiecții papilare spre lumen, centrate de axe conjunctive.
 Celulele epiteliale au nuclei uniformi, situați la polul bazal al celulei și nu prezintă nucleoli evidenți.
 Stratul de celule mioepiteliale este bine reprezentat.
 Unele dintre lumene conțin o secreție omogenă, eozinofilă
 În jurul glandelor hiperplaziate apare o proliferare a țesutului conjunctiv și muscular neted, sub
formă de fascicule.
 Stroma poate conține infiltrat inflamator și edem

INFARCTUL ROȘU PULMONAR

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut pulmonar

DEFINIȚIE:

 necroza unei porțiuni a parenchimului pulmonar, ca urmare a obliterării bruște și complete a unei
ramuri din artera pulmonară (de către un tromb sau embol).
 Teritoriul interesat de necroză are o culoare roșie, datorită vascularizației marcate a țesutului
pulmonar dar și datorită faptului că necroza interesează și pereții vaselor sangvine, ceea ce duce la inundarea
cu sânge a ariei necrozate.

MACROSCOPIC:

 plămânul de stază cronică este mărit în volum și greutate,

 are o consistență crescută,
 culoare maronie iar la comprimarea lui,
 pe suprafața de secțiune se elimină sânge de culoare negricioasă.
 Zona de infarct are o formă conică, cu baza spre periferie și vârful spre hil,
 dimensiune variabilă în funcție de tipul de vas obstruat și o culoare roșie-maronie, iar la periferie este
bine delimitată de parenchimul pulmonar normal adiacent.

MICROSCOPIC:

 Zona de infarct este net delimitată de țesutul din jur, iar la nivelul acestei zone, spațiile alveolare
conțin eritrocite,
 pereții alveolari necrozați apar ca septuri fine acidofile, în care nucleii celulelor au dispărut.

7
 INFARCTUL RENAL

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut renal

DEFINIȚIE: reprezintă o zonă de necroză, dezvoltată consecutiv obstruării bruște și permanente a unui
ram al arterei renale

MACROSCOPIC:

 zona de necroză recentă are o formă conică, cu vârful spre hilul renal și baza spre capsula renală,
 este proeminentă, bine delimitată de parenchimul renal normal adiacent, de culoare albă-cenușie și
este înconjurată de un lizereu congestiv (o bandă violacee, reprezentată de reacția parenchimului renal la
zona de necroză).

MICROSCOPIC:

 zona de necroză este delimitată de un proces inflamator acut, cu polimorfonucleare neutrofile, edem
interstițial și congestie vasculară.
 Ea se caracterizează prin dispariția nucleilor celulelor
 Zona de necroză va evolua spre un proces de fibroză, cu constituirea unei cicatrici fibroase retractate.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

DIAGNOSTIC DE ORGAN: miocard

DEFINIȚIE: reprezintă necroza unei porțiuni a țesutului miocardic, survenită în urma obliterării bruște și
complete a unei ramuri a arterei coronare

MACROSCOPIC:

 zonă de culoare palidă-gălbuie, proeminentă, de consistentă moale, înconjurată de un lizereu

congestiv
 bine delimitată de țesutul miocardic adiacent.

MICROSCOPIC:

 zona de necroză prezintă fibre musculare cu citoplasmă omogenă și intens acidofilă,

 nuclei absenți și limitele celulare păstrate (necroză structurată).
 În spațiile dintre fibrele miocardice apare edem și un detritus fin granular, asociat cu
polimorfonucleare neutrofile.
 Zona de necroză este delimitată de miocardul adiacent printr-o inflamație de demarcație,
caracterizată de congestie și exsudat cu polimorfonucleare neutrofile și macrofage.
 Cu timpul, zona de necroză este înconjurată de un țesut de granulație și ulterior se transformă într-o
cicatrice fibroasă (cicatricea post-infarct).

8
 LEIOMIOMUL UTERIN

DIAGNOSTIC DE ORGAN: miometru

DEFINIȚIE: reprezintă cea mai frecventă tumoră benignă a corpului uterin, cu origine în fibrele
musculare netede din miometru și se dezvoltă ca urmare a hiperestrogenismului.

MACROSCOPIC:

 tumora este fie unică, fie multiplă și apare sub forma unor noduli de dimensiuni variabile, bine
delimitați, neîncapsulați, de aspect fasciculat pe secțiune,
 culoare cenușie-albicioasă și consistență crescută.
 Se localizează intramural, submucos sau subseros.

MICROSCOPIC:

 proliferare de fibre musculare netede, dispuse în fascicule, care sunt orientate diferit în spațiu,
alcătuind vârtejuri.
 Dacă celulele tumorale sunt secționate longitudinal, atunci ele au aspect alungit, limite celulare
indistincte, nuclei fuziformi, cu capete rotunjite, iar dacă celulele tumorale sunt secționate transversal, atunci
nucleii celulelor tumorale sunt rotunzi.
 Activitatea mitotică este redusă și nu se observă arii de necroză.

PANCREATITA ACUTĂ NECROTICO-HEMORAGICĂ

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut pancreatic

DEFINIȚIE:

 denumită și „marea dramă abdominală” este o leziune gravă, ce apare la persoane de vârstă mijlocie,
mai frecvent obeze și de sex feminin;
 se datorează activării intrapancreatice a enzimelor pancreatice, în diferite situații, precum obstrucție
a ductului pancreatic, reflux biliar, intoxicație alcoolică, șoc, infecții, traumatisme, hipotermie.
 Poate fi foarte severă, cauzând deces sau poate evolua spre o pancreatită cronică.

MACROSCOPIC:

 pancreas mărit în dimensiuni,

 pe suprafața externă cu zone de hemoragie (de culoare roșie-violacee), zone de necroză, de culoare
cenușie și zone de steatonecroză (necroza țesutului adipos, de culoare albgălbuie).

MICROSCOPIC:

 necroza acinilor pancreatici

 necroza țesutului adipos (celule adipoase cu caracter „fantomatic”, cu nuclei absenți și contur celular
acidofil),
 infiltrat hemoragic masiv și infiltrat inflamator, format din numeroase polimorfonucleare neutrofile.

9
 PERICARDITA FIBRINOASĂ

DIAGNOSTIC DE ORGAN: miocard și pericard

DEFINIȚIE: inflamație fibrinoasă a pericardului, caracterizată prin depunerea de fibrină pe suprafața

acestuia

MACROSCOPIC:

 miocard de aspect normal,

 pericard îngroșat, mat, neregulat, cu depozite pe suprafață, de aspect cenușiu; aspect vilos,
comparabil în literatură cu „limba de pisică”.

MICROSCOPIC:

 miocardul de aspect normal,

 pericardul supraiacent îngroșat, datorită congestiei capilare și prezenței unui infiltrat inflamator
limfoplasmocitar, dispus difuz și perivascular.
 Pe suprafața pericardului se identi- fică un exsudat fibrinos, constituit dintr-o rețea de fibrină, intens
eozinofilă.
 Celulele mezoteliale care tapetează pericardul sunt distruse.

ULCERUL GASTRIC CRONIC

DIAGNOSTIC DE ORGAN: perete gastric

DEFINIȚIE:

 pierdere de substanță a mucoasei gastrice, care depășește musculara mucoasei;

 se localizează mai frecvent pe mica curbură și antrul piloric.

MACROSCOPIC:

 ulcerație rotundă sau ovală, de dimensiuni diferite, bine delimitată;

 pliurile mucoasei gastrice adiacente iradiază spre zona de ulcerație;
 fundul ulcerației este neted și prezintă adesea semne de hemoragie.

MICROSCOPIC:

 zona de ulcerație prezintă patru straturi.

1. Stratul extern are o grosime variabilă și este format dintr-o rețea de fibrină, în ochiurile căreia se
găsesc granulocite și celule necrozate (stratul de exsudație sau fibrinoleucocitar).
2. Sub acest strat, apare o bandă omogenă și intens eozinofilă, formată din fibrină și resturi nucleare
(stratul de necroză fibrinoidă).
3. Subiacent, există al treilea strat, format din numeroase capilare de neoformație dar și limfocite,
plasmocite, granulocite, histiocite, dispuse într-o stromă laxă (stratul de țesut de granulație).

10
 4. Cel mai profund, apare al patrulea strat, denumit stratul de fibroză, având celularitate redusă și
numeroase fibre de colagen, în parte hialinizate (țesut conjunctiv adult). Acest strat disecă peretele muscular
în profunzime.

SEMINOMUL

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut testicular

DEFINIȚIE: tumoră malignă testiculară, cu origine în celulele germinale, caracteristică persoanelor tinere.

MACROSCOPIC:

 testicolul este mărit în dimensiuni, datorită prezenței unui nodul tumoral solid, de dimensiune
variabilă,
 culoare cenușie-marmorată, aspect lobulat, de consistenţă moale.
 Odată cu creșterea tumorii, apar necroze și hemoragii.
 Nu are capsulă proprie.
 La periferia tumorii de obicei se observă țesut testicular restant și atrofic, comprimat de către
tumoră.

MICROSCOPIC:

 plaje de celule rotunde sau poligonale, mari, cu citoplasmă clară, încărcată cu glicogen.
 Nucleii celulelor sunt rotunzi, pleomorfi, cu cromatină granulată și nucleoli proeminenți.
 Plajele de celule tumorale sunt înconjurate de benzi subțiri de țesut fibros, ce conțin un infiltrat
inflamator.
 Tumora este înconjurată la periferie de țesut testicular atrofic

TERATOMUL MATUR OVARIAN

DIAGNOSTIC DE ORGAN: neidentificabil

DEFINIȚIE:

 este o tumoră relativ frecventă și caracteristică pacientelor tinere.

 Ea prezintă două variante: chistul dermoid și teratomul matur propriu-zis, care de obicei este solid.
 Din punct de vedere clinic, se poate complica cu torsiunea pediculului, ruptura tumorii, cu
diseminarea conținutului tumoral în cavitatea abdominală și dezvoltarea consecutivă a unei peritonite cu
numeroase granuloame de corp străin (la prezența de cheratină) sau a gliomatozei peritoneale (implante
formate din țesut neuroglial).

MACROSCOPIC:

11
  chistul dermoid este reprezentat pe secțiune de o cavitate uniloculară,
 pereți netezi dar îngroșați și cu un conținut de sebum, fire de păr, uneori structuri dentare și țesut
osos proeminând în cavitate
 Teratomul matur este o formaţiune solidă pe secțiune, cu numeroase chisturi mai mici și uneori
focare de hemoragie.

MICROSCOPIC:

 teratomul matur este constituit din variate tipuri de țesuturi de aspect matur, derivate din două sau
trei straturi embrionare: piele, țesut cartilaginos, osos, conjunctiv, adipos, muscular, nervos, intestinal,
respirator, tiroidian, glande salivare.
 În varianta chistică, aceste tipuri de ţesuturi sunt dispuse în jurul unui chist delimitat de obicei de un
epiteliu scuamos cheratinizat, ce conţine lamele cornoase sau de un epiteliu aplatizat și par- ţial denudat.

TUBERCULOZA PULMONARĂ

DIAGNOSTIC DE ORGAN: țesut pulmonar

DEFINIȚIE: inflamație cronică granulomatoasă, produsă de Mycobacterium tuberculosis. În plămân,

leziunea poate apare în forma primară sau postprimară a infecției.

MACROSCOPIC: formațiuni relativ bine delimitate, de culoare albă, cu centrul necrozat, reprezentat de
un material alb, sfărâmicios.

MICROSCOPIC:

 numeroase formațiuni rotunde sau ovale, cu tendința de confluare și de formare de leziuni de

dimensiuni mai mari;
 leziunile se numesc granuloame tuberculoase.
 Central, prezintă o zonă de necroză cazeoasă, cu aspect de masă omogenă, acidofilă, astructurată.
Necroza este înconjurată de o zonă intermediară, formată din celule epitelioide și celule gigante
multinucleate Langhans și o zonă periferică, constituită din numeroase limfocite (coroana limfocitară).

CAVITATEA BUCALA
TUMORA WARTHIN

DIAGNOSTIC DE ORGAN: glanda parotidă (se observă la periferia tumorii)

DEFINIȚIE:

 reprezintă o tumoră benignă, ce se dezvoltă exclusiv în glanda parotidă.

 Bărbaţii sunt mai frecvent afectaţi, iar vârsta medie de apariţie este de 62 de ani.

MACROSCOPIC:

12
  tumora este fluctuentă și ușor palpabilă sub capsulă, nedureroasă, localizată în porţiunea inferioară
și superficială a glandei, înapoia unghiului mandibulei;
 are formă sferică sau ovoidală,
 este bine circumscrisă de o capsulă groasă,
 dimensiuni de 2-4 centimetri sau mai mare.
 Pe suprafaţa de secţiune, apar numeroase chisturi, cu conţinut fluid și de culoare maronie.

MICROSCOPIC:

 tumora prezintă o capsulă

 epiteliu bistratificat.
 În stroma din jur există ţesut limfoid abundent, alcătuit din celule limfocitare mici, uniforme.
 Epiteliul este reprezentat, în porţiunea luminală, de celule columnare oncocitare, cu palisadarea
nucleilor ovoizi, localizaţi central sau la polul apical.
 Citoplasma celulelor este intens eozinofilă, fin granulară, cu margini celulare distincte.
 Aspectul granular este datorat conţinutului crescut în mitocondrii.
 Epiteliul formează papile de dimensiuni și forme variate, orientate spre lumenul chisturilor.
 Proporţia dintre elementele epiteliale și cele limfoide este variabilă de la o tumoră la alta sau chiar în
aceeași tumoră.

ADENOMUL PLEOMORF

DIAGNOSTIC DE ORGAN: neidentificabil

DEFINIȚIE:

 este o tumoră benignă cu origine epitelială, ale cărei celule prezintă atât diferenţiere epitelială, cât și
diferenţiere mioepitelială și mezenchimală. Tumora poate apare atât la nivelul glandelor majore cât și la
nivelul glandelor minore.
 Cea mai frecventă localizare de la nivelul cavităţii bucale este la nivelul palatului.
 Vârsta medie de apariţie este de 43 de ani iar femeile sunt în general mai frecvent afectate.

MACROSCOPIC:

 apare sub forma unei mase tumorale asimptomatice, discrete, mobile, neaderentă de planurile
supra- și subiacente, bine delimitată, care crește încet.
 Dimensiunea tumorii poate fi de la câţiva milimetri la câţiva centimetri, dar poate atinge dimensiuni
uriașe după câţiva ani.
 Tumora are consistenţă si aspect variabil pe secţiune, în funcţie de conţinutul de ţesut condroid și
osos.
 Chiar dacă tumora ajunge la dimensiuni mari, nu determină niciodată pareza nervului facial.

MICROSCOPIC:

13
  poate avea aspecte foarte variate, cu prezenţa atât de structuri epiteliale, cât și de structuri
mezenchimale.
 Celulele epiteliale pot fi cuboidale, scuamoase, bazaloide și oncocitare, iar celulele mioepiteliale pot
avea aspect fuziform și plasmocitoid.
 Celulele sunt uniforme, cu nucleoli mici sau absenţi, iar mitozele sunt absente.
 Componenta mezenchimală se dispune printre elementele epiteliale, fiind formată din ţesut
conjunctiv hialin, mixoid, condroid sau osos

SIALADENITA CRONICĂ

DIAGNOSTIC DE ORGAN: glanda parotidă

DEFINIȚIE: sialadenita cronică nespecifică interesează mai frecvent glanda parotidă și este favorizată de
factori generali (scăderea rezistenţei organismului, diabetul) sau de factori locali (litiaza salivară, procese
inflamatorii, stricturi ale canalelor excretorii).

MACROSCOPIC: glanda se tumefiază și are duritate crescută, lemnoasă.

MICROSCOPIC: ductele ectaziate care conţin o secreţie sub forma unor mase acidofile, se asociază cu
infiltrat inflamator limfo-plasmocitar, care cu timpul, produce fibroza și atrofia acinilor, aceștia apărând
reduși numeric

MUCOCELUL

DIAGNOSTIC DE ORGAN: buză

DEFINIȚIE:

 apare la nivelul glandelor salivare minore, fiind localizat cel mai frecvent la nivelul buzei inferioare,
dar poate să apară și la nivelul mucoasei jugale, a părţii ventrale a limbii, în regiunea sublinguală, practic
oriunde există glande salivare minore.
 Se dezvoltă mai ales la copii și adulţii tineri.
 Este datorat întreruperii continuităţii unui duct salivar, cel mai frecvent în urma unui traumatism,
având drept consecinţă eliminarea produsului de secreţie în stroma din jur.

MACROSCOPIC:

 nodul bine delimitat, fluctuent, care proemină la suprafaţă, cu dimensiuni între 1 milimetru până la
câţiva centimetri, suprafaţa netedă, transparentă, de culoare albăstruie.
 În cazul unui mucocel situat mai profund, transparenţa și culoarea albăstruie sunt mai atenuate.

MICROSCOPIC:

14
  în corionul mucoasei și în submucoasă se observă un material bazofil, mucinos, în care plutesc
macrofage cu citoplasmă spumoasă și care este înconjurat de ţesut de granulaţie, care cu timpul se
transformă într-o capsulă fibroasă.
 Deoarece nu este delimitat de un epiteliu, mucocelul nu este un chist adevărat.

ADENOCARCINOMUL DE GLANDĂ SALIVARĂ

DIAGNOSTIC DE ORGAN: glanda parotidă

DEFINITIE:

 Tumora apare cu aceeași frecvență la nivelul glandelor salivare majore (mai frecvent în parotidă) și
minore (la nivelul palatului dur, mucoasa bucală, buza superioară și inferioară).
 Există o predispoziţie pentru sexul feminin.
 Vârsta medie de apariţie este de 58 de ani.
 Tumora are diametrul variabil între 2- 8 centimetri și este fixată în cele mai multe cazuri de tegument
sau de structurile învecinate.
 Tumorile de la nivelul palatului sunt asimptomatice, dar se asociază cu ulceraţia mucoasei și cu
invazia structurii osoase subiacente.

MACROSCOPIC:

 margini predominant infiltrative,

 pe suprafaţa de secţiune o culoare albă-gălbuie, cu zone de hemoragie și necroză.

MICROSCOPIC:

 adenocarcinomul poate avea arhitectură variabilă, în cadrul aceleași tumori sau de la o tumoră la
alta.
 Celulele tumorale formează insule, cuiburi, cordoane ramificate, tubi sau zone solide sau trabeculare.
 Elementul microscopic comun pentru adenocarcinoame este reprezentat de formarea de ducte sau
tubi, alături de caracterul infiltrativ al tumorii la periferie.
 Celulele tumorale sunt relativ uniforme, dar cu grade de atipie variabilă
 Între celulele tumorale dispuse în cuburi sau noduli bine delimitaţi există o stromă bogată în colagen
sau mucus. Alteori, stroma este foarte redusă cantitativ.

EPULISUL CU CELULE GIGANTE

DIAGNOSTIC DE ORGAN: mucoasa gingivală

DEFINIȚIE: reprezintă o leziune pseudotumorală frecventă a cavităţii bucale, care se dezvoltă consecutiv
unei iritaţii sau a unui traumatism local (resturi radiculare, coroane metalice sau acrilice largi, tartrul dentar).

MACROSCOPIC:

15
  apare exclusiv la nivelul gingiei, sub forma unei mase nodulare, de culoare cenușie, cu diametrul sub
2 centimetri.
 Se dezvoltă la adulţi și mai ales la sexul feminin.
 Leziunea este sesilă sau pediculată și uneori este asociată cu ulcerarea mucoasei supraiacente.

MICROSCOPIC:

 este constituită din celule gigante multinucleate, precum și celule mezenchimale, fuziforme sau
ovalare.
 Celulele gigante au dimensiuni mari, citoplasmă abundentă, eozinofilă și numeroși nuclei dispuși
central.
 Printre celulele gigante multinucleate, apar focare de hemoragie și depozite de hemosiderină.
 Uneori pot apare focare de calcificare sau de osificare.

AMELOBLASTOMUL

DIAGNOSTIC DE ORGAN: secţiunea este reprezentată doar de ţesut tumoral

DEFINIȚIE:

 reprezintă cea mai frecventa tumoră odontogenă, fiind o tumoră benignă, de natură epitelială, cu
caracter invaziv local, lent distructivă, care recidivează frecvent și care constă în proliferarea epiteliului de tip
odontogen.
 Provine din resturi intraosoase ale organului adamantin, care formează smalţul dentar (tumora se
mai numește și adamantinom), din epiteliul care delimitează chisturile odontogene, din resturi de lamină
dentară sau din celule bazale ale mucoasei orale.
 Se localizează mai ales în mandibulă, mai frecvent în regiunea molarilor și ramul ascendent, dar și la
nivelul maxilarului superior.
 Apare la pacienți cu vârsta între 20-50 ani, fără predilecţie de sex.

MACROSCOPIC:

 tumora are aspect nodular,

 pe secţiune este solidă sau chistică, de culoare alb-cenușie, cu zone dure alternând cu zone
gelatinoase.
 Tumora este neîncapsulată

MICROSCOPIC:

 este formată dintr-o proliferare epitelială sub formă de plaje sau insule rotunde sau ovalare,
înconjurate de o stromă conjunctivă.
 La periferia plajelor și a cuiburilor, celulele se dispun în palisadă.
 Celulele tumorale sunt cubice sau cilindrice, cu nuclei ovalari și citoplasmă redusă. Spre centrul
plajelor, celulele au o formă stelată, anastomozate într-o reţea, ale cărei ochiuri sunt pline cu o masă
mucoidă.
 Stroma din jur prezintă zone de hialinizare și uneori poate conţine un număr mare de vase sangvine.

16
 CHISTUL RADICULAR

DIAGNOSTIC DE ORGAN: secţiunea este reprezentată doar de cavitatea chistică

DEFINIȚIE:

 este cea mai frecventă formă de chist odontogen, care poate interesa orice dinte gangrenat și poate
apare la toate vârstele.
 Chistul se formează în urma unui proces infecţios pulpar și periapical, care cuprinde resturile
epiteliale de la acest nivel.
 Consecutiv procesului inflamator, resturile epiteliale Mallasez incluse într-un granulom se transformă
chistic, apărând o cavitate, care se inseră în jurul extremităţii radiculare a dintelui respectiv.

MACROSCOPIC: este format dintr-un perete fibros, de grosime variabilă, în interior conţinând material
necrotic, cu depozite de lipide sau de colesterol.

MICROSCOPIC: cavitatea este delimitată de un epiteliu scuamos necheratinizat, stratificat, conţinând în

interior un material eozinofil, cu celule epiteliale descuamate, iar în peretele din jur se observă un infiltrat
inflamator cronic, asociat cu eritrocite, macrofage spumoase, celule gigante multinucleate de corp străin,
depozite de hemosiderină și cristale de colesterol.

LEUCOPLAZIA

DIAGNOSTIC DE ORGAN: mucoasa bucală

DEFINIȚIE:

 reprezintă principala leziune precanceroasă a cavităţii orale,

 Este definită ca o „pată” sau placă albă, nu mai mică de 5 milimetri diametru, care nu poate fi
înlăturată prin ștergere.
 Apare mai frecvent la sexul masculin și la persoane cu vârstă peste 40 de ani, ca urmare a factorilor
iritativi locali (mecanici, electrici, termici, chimici, inflamatori).

MACROSCOPIC:

 se descriu trei forme de leucoplazie:

1. leucoplazia simplex (mucoasă de aspect alb, cheratinizată),
2. leucoplazia verucoasă (proliferare verucoasă de aspect alb)
3. leucoplazie pătată (leziune formată din arii albe, alternând cu arii eritematoase sau eroziuni).
 Poate fi localizată pe versantul mucos al buzei inferioare, limbă, mucoasa jugală dar poate apare și
sub forma de leziuni extinse la aproape toată suprafaţa mucoasei bucale (leucoplazie pan-orală).

MICROSCOPIC:

 se caracterizează prin îngroșarea epiteliului, de aspect plan sau papilar, ca urmare a acantozei
(îngroșarea stratului spinos) și hipercheratozei (îngroșarea stratului cornos).
 Membrana bazală este intactă, iar în corion se observă un abundent infiltrat inflamator limfo-
plasmocitar.

17
  Uneori se asociază cu displazia epiteliului (celule epiteliale imature, caracterizate de lipsa de
polaritate a nucleilor, pleomorfism și hipercromazie nucleară, mitoze atipice).

18