Sunteți pe pagina 1din 65
ŞABLOANELE DE OCLUZIE
ŞABLOANELE DE OCLUZIE
ŞABLOANELE DE OCLUZIE  Sunt piese auxiliare indispensabile în tehnologia protezelor totale, necesare pentru

Sunt piese auxiliare indispensabile în tehnologia protezelor totale, necesare pentru determinarea şi

înregistrarea relaţiei intermaxilare. Ele reproduc

aproximativ baza şi arcadele dentare artificiale ale

viitoarelor proteze.

Părţile componente:

Baza şablonului

Bordura de ocluzie

Baza șablonului de ocluzie
Baza șablonului de ocluzie

Bordura de ocluzie

Baza șablonului de ocluzie Bordura de ocluzie
BAZA ŞABLONULUI
BAZA ŞABLONULUI

Seamănă cu lingura individuală, dar e adaptată pe modelul definitiv.

individuală , dar e adaptată pe modelul definitiv.  E confecţionată cel mai frecvent din placă

E confecţionată cel mai frecvent din placă de bază (sau din polistiren sau RAA). Tehnologia

de obţinere seamănă cu cea de obţinere a

lingurii individuale.

Dacă e nevoie se confecţioneze baza din RAA medicul cere laboratorului pe fişa de

lucru (condiţii de menţinere şi stabilitate

deficitare; când sunt prevăzute înregistări

grafice pentru determinarea relaţiilor

intermaxilare).

BORDURA DE OCLUZIE (VAL DE OCLUZIE)

CARACTERISTICI:

1. Forma şi dimensiunea sunt asemănătoare cu ale arcadelor dentare;

dimensiunea sunt asemănătoare cu ale arcadelor dentare; 2. Poziţia e fixată corespunzător mijlocului crestei

2. Poziţia e fixată corespunzător mijlocului crestei alveolare; 3. Sunt realizate din ceară roz (ceară cu punctul termic mai ridicat);

mijlocului crestei alveolare; 3. Sunt realizate din ceară roz (ceară cu punctul termic mai ridicat);

1.

Dimensiunile obişnuite ale bordurii sunt:

Înălţimea:

10mm în zona frontală

6mm în zona molarului de 6 ani

descreşte progresiv spre distal(10mm frontal→6mm lateral la molarul1)

spre distal(10mm frontal→ 6mm lateral la molarul1) – Lăţimea : • 5mm în zona frontală •

Lăţimea:

5mm în zona frontală

8mm în zona laterală(molară)

5. Limita posterioară a bordurii e situată în dreptul feţei distale a

primului molar;

6. Muchiile bordurii sunt rotunjite iar suprafaţa e plană;

7. Bordura de ocluzie e foarte bine solidarizată la baza şablonului prin lipire cu ceară foarte fierbinte.

; 7. Bordura de ocluzie e foarte bine solidarizată la baza şablonului prin lipire cu ceară

În tratamentul edentaţiei totale bimaxilare sunt necesare două şabloane de ocluzie, unul pt.maxilar şi altul pentru

mandibulă. Conformarea bordurilor de ocluzie se poate obţine:

 Conformarea bordurilor de ocluzie se poate obţine : – manual cu o placă de ceară

manual cu o placă de ceară plastifiată şi rulată;

ceara topită e turnată într-un conformator rezultând bordura cu formele şi dimensiunile carcsteristice;

industrial sunt produse şi comercializate batoane de ceară de formă paralelipipedică, cu secţiunea pătrat, care trebuie doar

plastifiate,modelate după forma crestei alveolare şi apoi lipite de

bază.

secţiunea pătrat, care trebuie doar plastifiate,modelate după forma crestei alveolare şi apoi lipite de bază .
secţiunea pătrat, care trebuie doar plastifiate,modelate după forma crestei alveolare şi apoi lipite de bază .
CARACTERISTICILE ŞABLOANELOR DE OCLUZIE
CARACTERISTICILE ŞABLOANELOR DE
OCLUZIE
CARACTERISTICILE ŞABLOANELOR DE OCLUZIE 1. Baza şabloanelor trebuie să fie rigidă, nedeformabilă, rezistentă

1.Baza şabloanelor trebuie fie rigidă, nedeformabilă, rezistentă la

presiunile ocluzale. Pentru aceasta

e recomandat ca la baza şablonului

inferior se introducă o întăritură

de sârmă

2.Baza şablonului e confecţionată din placă de bază sau RAA

3. Marginile şablonului sunt modelate cu

dimensiuni şi formă corespunzătoare

fundurilor de sac:nu sunt ascuţite,

tăioase, nu produc leziuni, nu sunt foarte

ascuţite, tăioase, nu produc leziuni, nu sunt foarte groase. 4. Baza e în contact intim cu

groase.

4. Baza e în contact intim cu suprafaţa zonei

de sprijin a câmpului protetic

5.Baza şablonului nu prezintă mişcări de basculare atunci când sunt exercitate

presiuni alternative la nivelul bordurilor de

ocluzie

6.

Şablonul se poate îndepărta şi repune pe

model fără dificultate.

Bordurile

asemănătoare arcadelor dentare.

prezintă

7.

forme

şi

şi repune pe model fără dificultate. Bordurile asemănătoare arcadelor dentare. prezintă 7. forme şi dimensiuni

dimensiuni

şi repune pe model fără dificultate. Bordurile asemănătoare arcadelor dentare. prezintă 7. forme şi dimensiuni

6.

Bordurile

de

ocluzie

de

sunt

f.bine

baza

crestelor

solidarizate

şabonului,corespunzător

alveolare

excepţia

bordurii

cu

şabonului,corespunzător alveolare excepţia bordurii cu superioare din zona frontală care e mai vestibularizată

superioare din zona frontală care e

mai

vestibularizată

(similar

arcadei

sup.naturale).

excepţia bordurii cu superioare din zona frontală care e mai vestibularizată (similar arcadei sup.naturale).

6.

Bordura de ocluzie e modelată neted şi

simetric, de o parte şi de alta a liniei

mediene.

Şabloanele aşezate

al pacientului prezintă, mai mult sau mai

puţin, un grad de menţinere şi stabilitate, condiţie obligatorie scopului

pe câmpul protetic

7.

grad de menţinere şi stabilitate, condiţie obligatorie scopului pe câmpul protetic 7. pt. care sunt realizate

pt. care sunt realizate !

grad de menţinere şi stabilitate, condiţie obligatorie scopului pe câmpul protetic 7. pt. care sunt realizate
ANALIZA ŞABLOANELOR DE OCLUZIE
ANALIZA ŞABLOANELOR DE
OCLUZIE
ANALIZA ŞABLOANELOR DE OCLUZIE  Şabloanele de ocluzie sunt utilizate: – de medicul stomatolog în cabinet

Şabloanele de ocluzie sunt utilizate:

de

medicul

stomatolog

în

cabinet

pt.determinarea şi înregistrarea poziţiei

mandibulei faţă de maxilar în relaţie centrică

de tehnicianul dentar în laborator pt. a fixa

modelele în ocluzor sau articulator

Medicul înregistreză pe şabloane mai multe date de la nivelul câmpului

protetic,transferabile în laborator pt.a fi

utilizate de tehnician la alegerea şi

laborator pt.a fi utilizate de tehnician la alegerea şi montarea dinţilor în poziţie corectă . 

montarea dinţilor în poziţie corectă.

Mandibula faţă de maxilar îşi menţine o singură poziţie nemodificată (în cele 3

planuri) şi totodată reproductibilă: RC

maxilar îşi menţine o singură poziţie nemodificată (în cele 3 planuri) şi totodată reproductibilă : RC

După ce au fost determinate şi

relaţiile

înregistrate

intermaxilare

şabloanele

de

ocluzie

sunt

prelucrate

la

   

nivelul bordurilor de ocluzie

pt.

a

se

elemente:

obţine

următoarele

Curbura

arcadelor dentare în zona frontală

Direcţia şi nivelul planului de ocluzie în zona frontală

vestibulară a

şi laterală

Dimensiunea vericală a

etejului inferior al feţei

Poziţia mandibulei în RC

vestibulară a şi laterală – Dimensiunea vericală a etejului inferior al feţei – Poziţia mandibulei în
vestibulară a şi laterală – Dimensiunea vericală a etejului inferior al feţei – Poziţia mandibulei în

Repere deosebit de utile pt. precizarea

dimensiunilor dinţilor frontali şi pt.

montarea lor pe bordura şablonului

sunt însemnate de către medic următoarele

şablonului – sunt însemnate de către medic următoarele repere: Linia mediană Linia caninilor Linia surâsului

repere:

şablonului – sunt însemnate de către medic următoarele repere: Linia mediană Linia caninilor Linia surâsului

Linia mediană

Linia caninilor

Linia surâsului

Linia caninilor şi linia surâsului sunt reperele după

care se aleg în laborator dinţii frontali:

-distanţa dintre liniile caninilor este egală cu lăţimea

(dimensiunea mezio-distală) a celor 6 frontali

superiori

-distanţa dintre linia surâsului şi marginea liberă a

bordurii de ocluzie e egală cu înălţimea acestor dinţi

dintre linia surâsului şi marginea liberă a bordurii de ocluzie e egală cu înălţimea acestor dinţi
dintre linia surâsului şi marginea liberă a bordurii de ocluzie e egală cu înălţimea acestor dinţi
dintre linia surâsului şi marginea liberă a bordurii de ocluzie e egală cu înălţimea acestor dinţi
dintre linia surâsului şi marginea liberă a bordurii de ocluzie e egală cu înălţimea acestor dinţi

Şabloanele de ocluzie sunt însoţite de fişa de laborator pe care se completează în scris următoarele indicaţii:

CULOAREA DINŢILOR e stabilită cu acordul pacientului pt.e

caracteristica care domină celălalte însuşiri ale dinţilor,atrage

cel mai mult atenţia,impresionând simţul vizual. Se foloseşte

mult atenţia,impresionând simţul vizual. Se foloseşte cheia de culori specifică firmei producătoare – FORMA

cheia de culori specifică firmei

producătoare

FORMA DINŢILOR e stabilită pt. fiecare pacient în armonie cu forma figurii pt. a obţine o proteză individualizată

RELIEFUL FEŢELOR OCLUZALE fie cuspidat pentru a asigura eficienţa masticatorie în mod satisfăcător

– RELIEFUL FEŢELOR OCLUZALE să fie cuspidat pentru a asigura eficienţa masticatorie în mod satisfăcător

MATERIALUL DIN CARE SUNT REALIZAŢI DINŢII:

porţelan,acrilat, compozit. Sunt preferaţi dinţii din

acrilat pentru satisfac mai bine eficienţa

restaurării protetice. Eventual pentru restaurări

restaurării protetice. Eventual pentru restaurări estetice deosebite pot fi indicaţi dinţii din porţelan

estetice deosebite pot fi

indicaţi dinţii din porţelan

GRADUL DE SUPRAOCLUZIE AL DINŢILOR

FRONTALI e notat în mm (se poate deduce de ex.după

protezele vechi, repere preextracţionale,măsurători

ex. distanţa dintre vârful crestei alveolare şi nivelul

planului de orientare ocluzală etc)

ex. distanţa dintre vârful crestei alveolare şi nivelul planului de orientare ocluzală etc)
ex. distanţa dintre vârful crestei alveolare şi nivelul planului de orientare ocluzală etc)

ARTFICIILE PENTRU MASCAREA PROTEZEI SE FAC DOAR LA SOLICITAREA PACIENTULUI. Se pot realiza la cerere unele artificii care creeze imaginea existenţei dinţilor naturali. De multe ori

realizate

pacientul

următoarele intervenţii:

multe ori realizate pacientul următoarele intervenţii : propune ceea ce doreşte . Pot fi – M

propune

ceea

ce

doreşte.

Pot

fi

Montări caracteristice a unor dinţi:

Vestibulo/palato-poziţie

Rotaţii

Suprapuneri

Diastemă

Treme

caracteristice a unor dinţi : • Vestibulo/palato- poziţie • Rotaţii • Suprapuneri • Diastemă • Treme

Modificări de culoare la 1-2 dinţi,

asemănătoare dinţilor devitali

Obturaţii, pete caracteristice ( de ex. la

fumători )

Obturaţii , pete caracteristice ( de ex. la fumători ) – modificări de formă la 1-2

modificări de formă la 1-2 dinţi; fracturi ale unghiurilor incizo-proximale

Acoperirea cu microproteze metalice la 1-2

dinţi în zona fronto-laterală (cel mai frecvent

se cere premolarul 1 sup.) Dacă un pacient a

purtat o lungă perioadă de timp o astfel de

coroană metalică (sau element de agregare la

o punte) de multe ori solicită acel element cu

care s-a obişnuit, să fie redat şi la proteza totală.

Artificii prntru “mascarea” protezei totale

Artificii prntru “mascarea” protezei totale
Artificii prntru “mascarea” protezei totale
Artificii prntru “mascarea” protezei totale
Artificii prntru “mascarea” protezei totale
Artificii prntru “mascarea” protezei totale
Artificii prntru “mascarea” protezei totale
INSTRUMENTE ŞI APARATE CARE REPRODUC MIŞCĂRILE ATM : OCLUZORUL ŞI ARTICULATORUL
INSTRUMENTE ŞI APARATE CARE
REPRODUC MIŞCĂRILE ATM :
OCLUZORUL ŞI ARTICULATORUL
INSTRUMENTE ŞI APARATE CARE REPRODUC MIŞCĂRILE ATM : OCLUZORUL ŞI ARTICULATORUL OCLUZOARELE

OCLUZOARELE

INSTRUMENTE ŞI APARATE CARE REPRODUC MIŞCĂRILE ATM : OCLUZORUL ŞI ARTICULATORUL OCLUZOARELE
INSTRUMENTE ŞI APARATE CARE REPRODUC MIŞCĂRILE ATM : OCLUZORUL ŞI ARTICULATORUL OCLUZOARELE
INSTRUMENTE ŞI APARATE CARE REPRODUC MIŞCĂRILE ATM : OCLUZORUL ŞI ARTICULATORUL OCLUZOARELE
INSTRUMENTE ŞI APARATE CARE REPRODUC MIŞCĂRILE ATM : OCLUZORUL ŞI ARTICULATORUL OCLUZOARELE
OCLUZOARELE
OCLUZOARELE

Instrumente în care se poziţionează

modelele maxilarelor antagoniste în RC, cu

posibilitatea de a se îndepărta şi de a reveni

RC, cu posibilitatea de a se îndepărta şi de a reveni în aceeaşi poziţie . 

în aceeaşi poziţie.

Ocluzorul are 2 braţe articulate în jurul unui ax, asemănător unei balamale.

Cele 2 braţe sunt menţinute la anumite

distanţe de un şurub. Ocluzorul poate reproduce doar mişcarea de deschidere şi de închidere a cavităţii bucale.

FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR

Modelele sunt fixate prin ghipsare în poziţie de RC, stabilită şi menţinută cu ajutorul

în poziţie de RC, stabilită şi menţinută cu ajutorul şabloanelor de ocluzie. CONTROLUL ŞABLOANELOR DE OCLUZIE

şabloanelor de ocluzie.

CONTROLUL ŞABLOANELOR DE OCLUZIE

Se verifică:

dacă cele 2 şabloane sunt foarte bine solidarizate

între ele la nivelul bordurilor de ocluzie astfel încât să

nu existe tendinţa de deplasare.

Dacă cele 2 şabloane aşezate pe modele prezintă o

poziţie stabilă

!!Orice defecţiune neremediabilă (deformarea bazei de

ex.) necesită repetarea operaţiunilor de determinare a

relaţiilor intermaxilare.

FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR

COMPORTĂ URMĂTOARELE OPERAŢII:
COMPORTĂ URMĂTOARELE OPERAŢII:

1. Alegerea şi verificarea ocluzorului (la nivelul axei balama)

ÎN OCLUZOR COMPORTĂ URMĂTOARELE OPERAŢII: 1. Alegerea şi verificarea ocluzorului (la nivelul axei balama)
ÎN OCLUZOR COMPORTĂ URMĂTOARELE OPERAŢII: 1. Alegerea şi verificarea ocluzorului (la nivelul axei balama)

2. Pregătirea modelelor cu:

-reducerea dimensiunilor soclului la ambele modele a.î.nu existe dificultăţi de manevrare, volumul şi

greutatea să fie corespunzătoare, modelele să poată

fi introduse între cele 2 braţe ale ocluzorului, nu

introduse între cele 2 braţe ale ocluzorului, să nu blocheze şurubul distanţator . – se taie

blocheze şurubul distanţator.

se taie apoi mai multe şanţuri de retenţie pe

suprafaţa bazală a fiecărui soclu (adânci de~ 3mm).

Rolul lor este de a mări suprafaţa de ghipsare a

modelelor cu o solidarizare mai rezistentă

solidarizarea provizorie a modelelor între ele la

nivelul soclurilor, ezultând un bloc unic, un

ansamblu de modele. Solidarizarea e obligatorie pt.

că garantează stabilitatea ansamblului modele-

şabloane în timpul operaţiunii de ghipsare în ocluzor.

3.Ghipsarea modelelor cu:

a) introducerea ansamblului modele-şabloane în apă 3-5 minute.

Se umezesc modelele deshidratate deoarece altfel pasta de

ghips ar face priză instantaneu datorită absorbţiei apei din

ghipsul proaspăt preparat- de către modelul uscat. b) fixarea modelului inferior: o cantitate de ghips se prepară şi se depune pe faianţa umezită. Se afundă imediat braţul inferior al ocluzorului, apoi se depune o nouă cantitate de ghips

c) se aşează modelele solidarizate cu partea distală orientată către

modelele solidarizate cu partea distală orientată către axa balama d) se menţine spaţiul necesar pt.manevrarea

axa balama

d) se menţine spaţiul necesar pt.manevrarea şurubului distanţator

care menţine DVO

orientată către axa balama d) se menţine spaţiul necesar pt.manevrarea şurubului distanţator care menţine DVO
Pregătirea modelelor pt fixat în ocluzor
Pregătirea modelelor pt fixat în ocluzor

(solidarizare, retenții pe baza socului)

Pregătirea modelelor pt fixat în ocluzor (solidarizare, retenții pe baza socului)
Pregătirea modelelor pt fixat în ocluzor (solidarizare, retenții pe baza socului)
Pregătirea modelelor pt fixat în ocluzor (solidarizare, retenții pe baza socului)
Ghipsarea modelelor la brațul inferior al ocluzorului:
Ghipsarea modelelor la brațul
inferior al ocluzorului:
Ghipsarea modelelor la brațul inferior al ocluzorului:

SUNT 3 REGULI CONFORM CĂRORA ANSAMBLUL MODELE-ŞABLOANE E POZITIONAT PENTRU GHIPSARE ÎN OCLUZOR:

MODELE- ŞABLOANE E POZITIONAT PENTRU GHIPSARE ÎN OCLUZOR: • 1. Planul de orientare ocluzală materializat la

1. Planul de orientare ocluzală materializat la locul de unire a celor două suprafeţe ale bordurilor e plasat în plan orizontal reprezentat de planul mesei de lucru

2.

Planul

medio-sagital

al

modelelor

se

suprapună

cu

planul

medio-sagital

al

ocluzorului (perpendicular pe axa balama)

3.Distanţa dintre punctul interincisiv,marcat pe

şabloane, faţă de axul de rotaţie al ocluzorului

fie de 10,5 cm

e) Se fixează modelul superior în următorul timp,dar

doar după priza ghipsului folosit pt.fixarea

modelului inf.astfel: o cantitate de pastă de ghips se aplică pe suprafaţa bazală a soclului modelului

aşează braţul superior al

ocluzorului şi apoi o altă cantitate de ghips pastă e

depusă pt.a completa ghipsarea.Se recomandă

fixarea în 2 timpi,deoarece dilatarea de priză a

ghipsului produce modificarea relaţiei

intermaxilare.

superior,peste care se

2 timpi,deoarece dilatarea de priză a ghipsului produce modificarea relaţiei intermaxilare. superior,peste care se
2 timpi,deoarece dilatarea de priză a ghipsului produce modificarea relaţiei intermaxilare. superior,peste care se

e)

Excesul

de

ghips,

care

depăşeşte

soclul

e

îndepărtat

cu

un

cuţit.

La

modelul

sup.se

modelează o calotă simetrică,emisferică.

! Ca o regulă suplimentară:utilizarea unei cantităţi

reduse de ghips pt. a fixa modelele în ocluzor,ca

se

reduse de ghips pt. a fixa modelele în ocluzor,ca se să nu se mărească volumul şi

nu se mărească

volumul

şi

nu

îngreuneze inutil acest ansamblu

g) După fixare şi fasonare se fixează şurubul distanţator cu o contrapiuliţă. Astfel, ocluzorul menţine neschimbată poziţia de RC şi se menţine

aceeşi DVO

cu o contrapiuliţă . Astfel, ocluzorul menţine neschimbată poziţia de RC şi se menţine aceeşi DVO

4.Transferul reperelor de pe şabloane pe modele. Şabloanele au la nivelul bordurilor de

ocluzie mai multe repere însemnate prin linii

verticale şi orizontale,iar altele rezultate prin

modelajul şi dimensionarea bordurii de ceară.

prin linii verticale şi orizontale,iar altele rezultate prin modelajul şi dimensionarea bordurii de ceară .
prin linii verticale şi orizontale,iar altele rezultate prin modelajul şi dimensionarea bordurii de ceară .

Aceste repere sunt importante pt.montarea dinţilor şi

pt.precizarea dimensiunii celor 6 frontali sup.

Se transferă următoarele repere:

6 frontali sup. – Se transferă următoarele repere: • Linia mediană (însemnată pe bordura şablonului

Linia mediană (însemnată pe bordura şablonului

sup. corespunzător cu linia mediană a figurii

sup. corespunzător cu linia mediană a figurii pacientului).Se prelungeşte la nivelul soclului la ambele

pacientului).Se prelungeşte la nivelul soclului la

ambele modele.

! La acest nivel se vor întâlni feţele meziale ale celor 2

incisivi centrali sup.

nivelul soclului la ambele modele. ! La acest nivel se vor întâlni feţele meziale ale celor

Liniile caninilor, însemnate pe bordura de ocluzie a şablonului sup.,ce marchează

comisurile bucale-corespund vârfurilor

caninilor-sunt prelungite pe soclul

modelului sup.prin înscriere cu un creion.

pe soclul modelului sup.prin înscriere cu un creion. ! Între aceste 2 linii sunt montaţi cei

! Între aceste 2 linii sunt montaţi cei 6 frontali sup.

pe soclul modelului sup.prin înscriere cu un creion. ! Între aceste 2 linii sunt montaţi cei

Linia surâsului, trasată orizontal pe bordura şablonului sup.Distanţa dintre această linie şi

planul de orientare ocluzală e însemnată prin 2

linii orizontale paralele cu planul de ocluzie pe

soclul modelului sup.Sau această distanţă e

ocluzie pe soclul modelului sup.Sau această distanţă e măsurată şi e scrisă pe fişa de laborator.
ocluzie pe soclul modelului sup.Sau această distanţă e măsurată şi e scrisă pe fişa de laborator.

măsurată şi e scrisă pe fişa de laborator.

!

Acest

reper

foloseşte

frontali superiori.

pt.stabilirea

înălţimii

dinţilor

e scrisă pe fişa de laborator. ! Acest reper foloseşte frontali superiori. pt.stabilirea înălţimii dinţilor

Planul de orientare ocluzală e reprezentat de întâlnirea celor

2 suprafeţe ale bordurilor de ocluzie,se înscrie pe soclul

modelului sup.printr-o linie orizontală paralelă cu acesta.

Curbura vestibulară a bordurii de ocluzie de la şablonul sup.reprezintă limita feţelor vestibulare a dinţilor frontali

sup.Arcul de cerc al acestei curburi va fi egal cu cel format

de cerc al acestei curburi va fi egal cu cel format de unirea feţelor vestibulare ale

de unirea feţelor vestibulare ale dinţilor frontali sup.

Se poate face o amprenă cheie sau se poate folosi plăcuţa

lui Pedro-Saizar de către technician pt. a materializa

această curbură.

cheie sau se poate folosi plăcuţa lui Pedro-Saizar de către technician pt. a materializa această curbură

Trasarea liniilor tangente la vârful crestei

alveolare cu creionul chimic pe modele, după

îndepărtarea şabloanelor.

chimic pe modele, după îndepărtarea şabloanelor . • Pe modelul sup.se trasează de la nivelul caninului

Pe modelul sup.se trasează de la nivelul caninului

până la tuberozitate, de ambele părţi, dinspre

mezial spre distal.Extremităţile sunt prelungite pe

soclul modelului.

Pe modelul inf.se trasează linia crestei alveolare în zona frontală până în dreptul caninilor.,apoi în

zonele laterale corespunzător vârfului crestelor

alveolare.

Acest reper e important pt. a monta dinţii pe

mijlocul crestei alveolare.

Linia curburii crestei alveolare inferioare

corespunzător molarilor.se trasează de o parte şi

de alta a soclului printr-o linie paralelă cu profilul

vârfului crestei .

! Feţele ocluzale ale dinţilor laterali vor fi paralele cu această linie,

rezultând curba ocluzală sagitală. Astfel se va realiza o proteză

stabilă pe câmpul protetic mandibular pt. presiunile ocluzale vor fi orientate perpendicular pe direcţia crestei alveolare.

câmpul protetic mandibular pt. că presiunile ocluzale vor fi orientate perpendicular pe direcţia crestei alveolare.
câmpul protetic mandibular pt. că presiunile ocluzale vor fi orientate perpendicular pe direcţia crestei alveolare.
Curba lui Spee:
Curba lui Spee:
Curba lui Spee:
Curba lui Spee:
Curba lui Wilson
Curba lui Wilson
Curba lui Wilson
Curba lui Wilson
ERORI POSIBILE ÎN GHIPSAREA MODELELOR
ERORI POSIBILE ÎN GHIPSAREA
MODELELOR

1.

Pregătirea

necorespunzătoare

a

   
 

modelelor

 

nu sunt reduse sufficient soclurile

 

nu se fac retenţii

 

nu sunt umezite soclurile

În

acest

caz

ghipsarea

poate

fi

voluminoasă,

puţin

modelele

instantaneu din ocluzor.

se

pot

rezistentă,

desface

2. Nu se respectă regulile de fixare

desface 2. Nu se respectă regulile de fixare INCORECT – modele fixate prea aproape sau prea

INCORECT

desface 2. Nu se respectă regulile de fixare INCORECT – modele fixate prea aproape sau prea

modele fixate prea aproape sau prea departe faţă de şurubul distanţator

ghipsare asimetrică

plan de ocluzie care nu e situat

orizontal (ascendent sau descendent

spre distal).

– ghipsare asimetrică – plan de ocluzie care nu e situat orizontal (ascendent sau descendent spre
ARTICULATOARELE  Elementele componente: – Braţele sup. şi inf. – Sistemul de articulare dintre cele
ARTICULATOARELE
ARTICULATOARELE

Elementele componente:

Braţele sup. şi inf.

Sistemul de articulare dintre cele 2 braţe;

Tija verticală care menţine DVO;

Plăcuţa incizală pe care glisează extremitatea inf. a tijei verticale;

Plăcuţa are 2 versante, reglabile după un unghi;

Placa metalică după care se poate materializa planul de orientare

după care se poate materializa planul de orientare protetică ; – Piesele de montare temporară a

protetică;

Piesele de montare temporară a modelelor la braţe.

Tipuri de articulatoare:

GYSI SIMPLEX

ARTICULATORUL INDIVIDUAL

ARCUL FACIAL

În cazul articulatoarelor se începe cu ghipsarea modelului superior.

ALEGEREA DINŢILOR ARTIFICIALI
ALEGEREA DINŢILOR ARTIFICIALI

Pentru fiecare pacient e necesară o

ARTIFICIALI  Pentru fiecare pacient e necesară o anumită garnitură de dinţi care să corespundă

anumită garnitură de dinţi care

corespundă condiţiilor:

morfologice ale câmpului protetic

stabilizării şi funcţionalităţii protezelor

dar şi corelaţiilor şi armoniei dento-

faciale.

protetic – stabilizării şi funcţionalităţii protezelor – dar şi corelaţiilor şi armoniei dento- faciale.
protetic – stabilizării şi funcţionalităţii protezelor – dar şi corelaţiilor şi armoniei dento- faciale.

La alegerea dinţilor artificiali participă:

La alegerea dinţilor artificiali participă: – Medicul prin: • stabilirea culorii, formei dinţilor frontali
La alegerea dinţilor artificiali participă: – Medicul prin: • stabilirea culorii, formei dinţilor frontali

Medicul prin:

stabilirea culorii, formei dinţilor frontali

stabilirea dimensiunii dinţilor frontali

sup.

relieful ocluzal dinţilor laterali

Pacientul prin:

expunerea unor dorinţe referitoare la

culoarea şi forma dinţilor frontali

Tehnicianul:

care realizează corelaţiile între reperele

conţinute pe şabloane, datele obţinute din

examinarea modelelor de lucru şi indicaţiile

din examinarea modelelor de lucru şi indicaţiile medicului din fişa de laborator • tehnicianul alege

medicului din fişa de laborator

tehnicianul alege din garniturile de dinţi existente pe aceea care prezinte

caracteristicile.cerute:

culoare,formă,înălțimea,lăţimea

(pt.dinţii frontali).

care să prezinte caracteristicile.cerute: culoare,formă,înălțimea,lăţimea • (pt. din ţ ii frontali ) .

Pe o garnitură de dinţi e trecut numele

firmei producătoare, culoarea, indicativul

formei şi dimensiunile. Pt.protezele bimaxilare sunt indicate

dimensiunile.  Pt.protezele bimaxilare sunt indicate garnituri complete de 28 de dinţi, deoarece se poate

garnituri complete de 28 de dinţi, deoarece

se poate obţine RC,armonie de formă şi de

culoare.

sunt indicate garnituri complete de 28 de dinţi, deoarece se poate obţine RC,armonie de formă şi

Dinţii de porţelan sunt mai duri, redau cu mai multă exactitate culoarea,

transcluciditatea dar nu se poate f.mult

pentru ajustări, se

dar nu se poate f.mult pentru ajustări, se interveni asupra lor pot sparge. Nu li se

interveni asupra lor

pot sparge. Nu li se poate modifica forma şi dimensiunea după necesităţi

pentru că riscă să-şi piardă elementul

retentiv.

Nu li se poate modifica forma şi dimensiunea după necesităţi pentru că riscă să - şi
Nu li se poate modifica forma şi dimensiunea după necesităţi pentru că riscă să - şi
Comparație dinți acrilici/ porțelan
Comparație dinți acrilici/ porțelan
Comparație dinți acrilici/ porțelan
Comparație dinți acrilici/ porțelan
Comparație dinți acrilici/ porțelan
ENIGMA
ENIGMA
ENIGMA
ENIGMA
ENIGMA
Diferite garnituri de dinți
Diferite garnituri de dinți
Diferite garnituri de dinți
Diferite garnituri de dinți

CARACTERISTICILE DINŢILOR ARTIFICIALI

1. CULOAREA

CARACTERISTICILE DINŢILOR ARTIFICIALI 1. CULOAREA – E elementul care participă alături de celălalte

E elementul care participă alături de celălalte

caracteristici la armonia dento-facială

Există o mare diversitate de culori

Culoarea e stabilită de medic, în cabinet

ţinând

cont

şi

de

preferinţele

pacientului

(dacă sunt în limitele posibilului)

! La protezele totale culoarea dinţilor reprezintă elementul cel mai pregnant pt. pacient, e primul

element sesizat şi adus la cunoştinţă ca fiind

corespuzător sau nu.

Culoarea se alege în funcţie de:

Vârstă nuanţă

(pacienţii mai în vârstă

mai

închisă,mai

transparentă)

mai în vârstă mai închisă,mai transparentă) au o puţin • Culoarea tegumentelor • Sex (femeile în

au

o

puţin

Culoarea tegumentelor

Sex (femeile în general au o nuanţă mai

deschisă)

Tipul constituţional (cei atletici au o

nuanţă mai închisă)

Culoarea părului, a ochilor,a pielii săfie

în armonie cu cea a dinţilor

Dinţii frontali sup. au nuanţe diferite (IC mai albi comparativ cu C mai galben)

2. VOLUMUL

Există dinţi voluminoşi cu înălţimea şi

lăţimea bine reprezentate sau dinţi mai

puţin voluminoşi

.Între

cele

două

de

bine reprezentate sau dinţi mai puţin voluminoşi .Între cele două de extreme există o gamă variată

extreme

există

o

gamă

variată

mărimi.

bine reprezentate sau dinţi mai puţin voluminoşi .Între cele două de extreme există o gamă variată

3.

FORMA DINŢILOR

E o caracteristică în special a dinţilor frontali.

Poate fi diferită, specifică şi participă la crearea protezei individualizate.

şi participă la crearea protezei individualizate. – Forma dintelui e definită de conturul geometric în

Forma dintelui e definită de conturul geometric în care se

înscriu marginile feţei vestibulare.

Conturul feţei vestibulare a incisivului central sup. e corelat

cu conturul facial:

pătrat

dreptunghi

triunghi

oval

(după Williams)

Există după unii autori şi o corelaţie între forma nasului şi forma ICsup (Gerber). Ex.:nas lat=ICs pătrat; Nas îngust=ICs triunghiular

După Muzi există şi o corelaţie între forma generală a

corpului şi forma incisivilor. (indivizi înalţi=dinţi lungi,

scunzi=dinţi mici, pătraţi)

4.RELIEFUL FEŢEI VESTIBULARE Poate fi mai aplatizat sau mai plan.

profilul

– Poate fi mai aplatizat sau mai plan. profilul – Există corelaţie între o facial şi

Există

corelaţie

între

o

facial şi relieful FV a ICs în sens cervico-incizal

5. ASPECTUL MARGINII INCIZALE

Poate păstra nemodificat conturul primar sau

– Poate păstra nemodificat conturul primar sau să fie unul abrazat – Pot fi redate ,

fie unul abrazat

Pot fi redate , mai ales la vârste înaintate, dacă

se doreşte, margini incizale ascuţite, abrazate, cu fracturi ale unghiurilor şi marginilor.

La dinţii din porţelan aceste particularizări, individualizări nu se pot face deoarece prin

şlefuire se poate poate pierde luciul, se poate

pierde retenţia.

În cazul dinţilor laterali se ţine cont de relieful

ocluzal. Acesta poate fi mai aplatizat sau cu

relief bine exprimat, cuspidat (mai eficienţi şi

recomandat de majoritatea autorilor).