LP10

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Asist. Univ. Drd. Anca Neagu

• PATOLOGIA VULVEI ȘI VAGINULUI • PATOLOGIA OVARIANĂ
– Malformații – Chisturi netumorale
– Leziuni epiteliale non-neoplazice – Infarctul ovarian
– Tumori – Tumori
• PATOLOGIA COLULUI UTERIN
– Cervicite • PATOLOGIA SARCINII
– Leziuni displazice – Avortul
– Tumori – Sarcina ectopică
– Patologia tumorală a placentei
• PATOLOGIA CORPULUI UTERIN
– Malformații • PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
– Endometrite – Mastite
– Hiperplazia endometrială – Leziuni dishormonale
– Tumori – Tumori

• PATOLOGIA TROMPEI UTERINE

Pentru imagini suplimentare, consultați:
– Salpingita
https://library.med.utah.edu/WebPath/FEMHT
– Tumori ML/FEMIDX.html#4
 TUMORI BENIGNE ALE COLULUI UTERIN

• Papilomul exocervical (Condilom)

– Infecția cu HPV
– Macro: formațiuni papilare, verucoase, cu bază largă de
implantare, suprafața neregulată
– Micro: CIN1, koilocite
• Polipul endocervical
– Macro: leziune proeminentă a mucoasei endocervicale,
pediculată, se exteriorizează prin orificiul extern al colului
– Micro: conține glande endocervicale dilatate chistic,
incluse într-o stromă fibromixomatoasă, cu infiltrat
inflamator; este o tumoră bine vascularizată, sângerează
ușor; în leziunile vechi apare metaplazia scuamoasă
 Polip endocervical – aspect
macroscopic

Polip endocervical – aspect

microscopic
 LEZIUNI PRECANCEROASE: NEOPLAZIA
INTRAEPITELIALĂ CERVICALĂ (CIN) = LEZIUNE
INTRAEPITELIALĂ SCUAMOASĂ (SIL)
• Def: leziune ce conține modificări de tip metaplazic și displazic
(atipii severe) în epiteliul de la nivelul zonei de tranziție
cervicală.
– Metaplazia: transformarea epit endocervical în epit exocervical
– Displazia: insuficientă maturare a celulelor - atipie nucleară,
hipercelularitate focală a epiteliului, pierderea polarității celulelor
Clasificarea Clasificarea Caracteristici
veche nouă (OMS
2014)
CIN I LSIL (low Lipsa de diferențiere a celulelor în 1/3 inferioară a
grade SIL) epiteliului
CIN II HSIL (high Lipsa de diferențiere a celulelor în 2/3 inferioare
grade SIL) ale epiteliului
CIN III HSIL Displazie severă: lipsa de diferențiere a celulelor
în toată grosimea epiteliului, cu atipii severe
Joncțiunea scuamo-
columnară, cu
epiteliu matur
glicogenizat, celule
epiteliale scuamoase
imature
metaplaziate și
epiteliu glandular
columnar

•Epiteliu normal
•LSIL (CIN I) cu atipie
koilocitară
•HSIL (CIN II) cu atipie
progresivă și
expansiunea celulelor
bazale imature
deasupra 1/3 inferioare
• HSIL (CIN III) cu atipie
difuză, pierderea
maturării, expansiunea
celulelor bazale imature
la suprafața epiteliului
 CARCINOMUL CERVICAL
• Diagnostic precoce prin frotiu cervico-vaginal Babeș-Papanicolau (leziuni precursoare!)
• Infecția HPV, tipurile 16, 18, 31, 33
• Incidența maximă la 40-50 ani
• Majoritatea = Carcinoame scuamocelulare (CSC)
• Tumori mai rare: adenocarcinom, carcinom nediferențiat
 CSC cervical

• 3 stadii:
– CIS (carcinom in situ)
– Carcinom microinvaziv
– Carcinom invaziv (infiltrativ)
• Carcinomul invaziv
– Tumoră evidentă macroscopic, ca o leziune granulară,
papilară sau ulcerată, situată în apropierea orificiului extern
al colului
– Micro: poate fi keratinizat sau nekeratinizat; format din
insule de celule tumorale scuamoase atipice, ce invadează
stroma cervicală
 CSC cervical invaziv –
aspect macroscopic

CSC al colului uterin

A. CSC microinvaziv – cuib invaziv ce trece de membrana bazală a unei HSIL
B. CSC invaziv
 TUMORI EPITELIALE ENDOMETRIALE

• Polipul endometrial
– Tumoră benignă - proliferare glandulară
endometrială, cu caracter localizat, ca răspuns la
stimulul estrogenic
– Macro:
• Unic/multiplu, pediculat, proemină în cavitatea
endometrială, sângerează ușor
– Micro:
• Compus din glande endometriale și stromă edemațiată,
fiind tapetat de mucoasă endometrială
Polip endometrial – aspect macroscopic

Aspect microscopic –
putere mică de mărire

Aspect
microscopic -
detaliu
 TUMORI EPITELIALE ENDOMETRIALE
MALIGNE
• Adenocarcinomul endometrial
– Macro: tumoră polipoidă, ce rămâne mult timp localizată la
mucoasă (mult îngroșată); ulterior devine difuză – invadează
miometrul, se extinde la seroasă sub formă de noduli tumorali,
fixându-se la organele vecine
– Endometrioid
• În condiții de hiperestrogenism, asociat cu leziuni de hiperplazie
endometrială
• Micro: glande tubulare cu densitate mare, tapetate de epiteliu atipic
multistratificat, stromă redusă
– Non-endometrioid
• În absența hiperestrogenismului și a hiperplaziei, apare la vârste mai
avansate, pe endometrul atrofic
• Tipuri: carcinom seros, carcinom cu celule clare
Carcinom endometrial endometrioid – A. Aspect macroscopic. B. Bine diferențiat.
C. Moderat diferențiat. D. Slab diferențiat

- Se utilizează sistemul de gradare FIGO

 TUMORI ALE MIOMETRULUI
• Leiomiomul uterin
– Cea mai frecventă tumoră benignă uterină
– hormono-dependent (crește în sarcină, în timpul
administrării de CO, involuează la menopauză)
– Macro: tumoră nodulară, frecvent multiplă, de
dimensiuni variabile, bine delimitată, dar neîncapsulată;
pe secțiune – dispoziție în vârtejuri (aspect fasciculat)
• clasificare: submucos, intramural, subseros
– Micro: nodul neîncapsulat, alcătuit din fascicule de fibre
musculare netede, dispuse în diferite sensuri
• Celulele sunt alungite, cu nuclei cu marginile tăiate drept
• În timp, pot apărea modificări degenerative sau transformare
fibroasă
Leiomioame uterine – A. Aspecte macroscopice – multiple formațiuni
submucoase, intramurale, subseroase. B. Aspect microscopic
 TUMORI ALE MIOMETRULUI
• Leiomiosarcomul
– Tumoră malignă mezenchimală a uterului, rară, de
cele mai multe ori apare de novo (nu din
leiomioame)
– Macro: masă tumorală voluminoasă ce invadează
peretele uterin, cenușie, cu zone de necroză și
hemoragie
– Micro: compusă din celule fusiforme cu citoplasmă
palidă, nuclei tăiați drept (”în trabuc”), cu atipii
marcate, mitoze numeroase
Leiomiosarcom.
A. O formațiune tumorală mare, hemoragică destinde porțiunea inferioară
a corpului uterin și e flancată de 2 leiomioame
B. Celulele tumorale au formă neregulată, nuclei hipercromatici și
numeroase mitoze
 Endometrioza
definiție și clasificare
• Endometrioza reprezintă o tulburare
ginecologică benignă care constă în
prezența de țesut endometrial (glande
și stromă) în afara cavității uterine.
• Endometrioza internă: în miometru
(adenomioză).
• Endometrioza externă: în ovare,
ligamentele utero-sacrate, fundul de
sac Douglas, tractul GI, uretere, vezica
urinară, cicatrici.
 Endometrioza
patogeneză
Cele mai importante 2 mecanisme (teorii) sunt:
1. Menstruația retrogradă, în care țesutul
endometrial este transportat retrograd prin
trompele uterine
2. Transplantarea directă și diseminarea
țesutului endometrial.
 Endometrioza
Aspecte morfopatologice
• Macro: noduli roșietici-
albăstrui
• Micro: țesut
endometrial = glande
endometriale (glande
tubulare drepte formate
din celule cilindrice cu
microvili), înconjurate
de stromă endometrială
și țesut fibros.
 Micro: endometrioză apendiculară:
glandele endometriale sunt înconjurate
de stromă endometrială.

Micro – Endometrioză apendiculară: glande și stromă

endometriale în grosimea stratului muscular, în apropierea
mucoasei apendiculare. (HE, 40×).
 
 SALPINGITA
• Salpingita acută
– Proces inflamator purulent
– Germeni piogeni, gonococ, Chlamydia
– Macro: trompa destinsă de volum, congestivă, cu luciu pierdut
– Micro: perete infiltrat cu PMN neutrofile, lumenul conține exsudat
purulent; faldurile mucoasei tumefiate; +/- necroza epiteliului de
acoperire
– Evoluție:
• Formarea de abcese paratubare
• Cronicizare – adeziuni între faldurile mucoasei
• Salpingita cronică
– Stenoza ostiumului tubar, adeziuni ale faldurilor → infertilitate!
• Salpingita tuberculoasă
– Însămânțare hematogenă
– Aderențe la structurile vecine
– În cazuri avansate → cavități pline cu cazeum
 Salpingită acută supurativă, cu
trompă uterină mult mărită de volum

Salpingită acută
a. Mucoasa prezintă arhitectură distorsionată
și infiltrat inflamator abundent, puroi in
lumen
b. Infiltratul inflamator este mixt, dar compus
preponderent din PMN neutrofile
 Salpingită tuberculoasă – peretele
tubar este subțiat, destins, lumenul
e plin cu cazeum

Granuloame tuberculoase prezente

în mucoasa salpingiană
CHISTURI NETUMORALE OVARIENE
• Chist folicular
– Macro: chist cu pereti subtiri, unilocular, suprafata neteda, continut seros sau
serosangvinolent
– Micro:
• Strat intern de celule de granuloasa, ce pot fi focal denudate
• Strat extern de celule tecale interne
• Ambele straturi pot contine celule luteinizate
• Chist luteinic
– Macro: chist cu pereti subtiri, unilocular, suprafata neteda, continut seros sau
serosangvinolent, contur galben, intortocheat/convolut
– Micro: Contur convolut/contort, compus din:
• Strat intern din celule de granuloasa mari, luteinizate
• Strat extern de celule din teaca interna, mai mici, luteinizate
• Un strat intermediar proeminent format din tesut conjunctiv
• Chisturi endometriozice
– Macro: chisturi cu pereți fibroși, conținând fluid ciocolatiu
– Micro: glande endometriale dilatate chistic, stromă de tip endometrial,
evidența hemoragiilor cronice (Mf încărcate cu hemosiderină)
Chist folicular

Chist luteinic

Chist endometriozic
 TUMORI OVARIENE
• Clasificare:
– Tumori ale epiteliului de suprafață
– Tumori ale stromei, inclusiv cordoane sexuale
– Tumori ale celulelor germinale
– Tumori secundare (MTS)
 TUMORI OVARIENE
Tumori ale epiteliului de suprafata
Tumori seroase
• Benigne – chistadenoame (60%) Tumori cu celule clare (6%)
• Borderline – tumori borderline seroase • Benigne
(15%) • Borderline
• Maligne – adenocarcinom seros (25%) • Maligne – adenocarcinom cu celule clare
Tumori mucinoase, endocervical-like si de tip Tumori cu celule de tranzitie
intestinal • Tumora Brenner
• Benigne – chistadenom (80%) • Tumora Brenner cu malignitate borderline
• Borderline – tumori borderline mucinoase • Tumora Brenner maligna
(10%)
• Carcinomul cu celule tranzitionale (tip
• Maligne – adenocarcinom mucinos (10%) non-Brenner)
Tumori endometrioide Tumori epitelial-stromale
• Benigne – chistadenom • Adenosarcomul
• Borderline – tumori borderline • Tumora mulleriana mixta maligna
endometrioide
• Maligne – adenocarcinom endometrioid
(20%)
 TUMORI OVARIENE
Tumori de cordoane sexuale + stromale

• Tumori de granuloasă (5%)

• Fibroame
• Fibrotecoame
• Tecoame
• Tumori cu celule Sertoli
• Tumori cu celule Leydig
• Tumori de cordoane sexuale cu tubuli anulari
• Ginandroblastom
• Tumori cu celule steroide (lipidice)
 TUMORI OVARIENE
Tumori ale celulelor germinale

• Teratom
– Imatur (4%)
– Matur (96%)
• Solid
• Chistic (chist dermoid)
– Monodermal (struma ovarii, carcinoid)

• Disgerminom – echivalentul seminomului

testicular

• Tumora de sac yolk (tumora de sinus endodermal)

• Tumori cu celule germinale mixte

 TUMORI OVARIENE
Metastaze
• Cele mai frecvente MTS pornesc de la:
– Ovar controlateral
– Uter, trompă uterină
– Colon, apendice
– Stomac
– San
• !!! Pseudomyxoma peritonei ← de la un chistADK
mucinos apendicular
• !!! Tumora Krukenberg = mts bilaterale compuse din
celule ”în inel cu pecete”, cel mai adesea de origine
gastrică
Tumoră Krukenberg – ovare mărite bilateral, cu mase
multinodulare solide
 Tumori seroase ovariene
• Origine în epiteliul de suprafață al ovarului, format
din celule epiteliale ciliate (asemănătoare epiteliului
trompei uterine)
• Clasificare:
– Benigne: chistadenom seros
– Borderline: tumoră seroasă borderline
– Maligne: chistadenocarcinom/carcinom seros
• Macro: leziuni chistice cu proliferări papilare sau mase solide
cu arii de necroză și hemoragie; pe suprafață – excrescențe
papilare difuze
• Micro: structuri papilare tapetate de epiteliu pluristratificat, cu
caracter invaziv, atipie crescută, +corpi psamomatoși
 Carcinom seros
papilar ovarian

A. Chistadenom seros papilar. B. Tumoră seroasă borderline. C. Carcinom seros micropapilar.

D. Chistadenocarcinom seros papilar, ce invadează stroma
 Teratomul ovarian
• Teratom chistic matur (chist dermoid)
– Macro: chist cu conținut format din keratină, sebum, fire de păr
– Micro: peretele compus din epiderm si derm cu glande anexe
ale pielii
• Teratom imatur
– Tumoră malignă! – la vârste tinere (18-20ani)
– Macro: frecvent solid, unilateral, mare, cu suprafața externă
netedă
– Micro: elemente derivate din cele 3 straturi germinale
• Țesuturi diferențiate parțial sau total ( cartilaj, os, mușchi, țesut nervos).
Țesutul nervos imatur este esențial pt diagnostic, formând structuri
tubulare, rozete, sau cuiburi solide de celule imature
• Pot fi prezente și țesuturi epiteliale mature (epiderm, epiteliu
respirator/al tubului digestiv etc)
Teratom ovarian
 SARCINA ECTOPICĂ
• Def: implantarea blastichistului în afara cavității
uterine
• Tubară, cervicală, ovariană, abdominală (în
peritoneul pelvin)
• Sarcina tubară
– Macro:
• Trompa mărită de volum, perete destins și subțire,
hematosalpinx, în lumen – embrion +/-placentă
– Micro:
• Transformarea deciduală a mucoasei la locul de implantare
a embrionului, +/- țesuturi embrionare
Sarcină tubară
1. Trompă dilatată, intens congestivă
2. Pe secțiune, se observă embrionul uman în trombul sangvin

Epiteliu tubar (dreapta), locul

rupturii trompei, cu hemoragie,
vili corionici (stânga)
 MOLA HIDATIFORMĂ
• Tumoră benignă caracterizată prin transformarea veziculară
(molară) a vilozităților coriale, cu grade variate de proliferare
trofoblastică
• 2 tipuri: completă și parțială
• Macro: vilozități coriale cu aspect de vezicule clare, de 1-3 cm,
conectate cu pediculi subțiri (aspect de ”ciorchine de strugure”);
uter voluminos
• Micro: vilii hidropici sunt hipocelulari, avasculari, acoperiți de
sincițiotrofoblast normal sau proliferat
– Mola completă – nu se identifică embrion, cordon ombilical,
membrane
– Mola parțială – părți fetale vizibile, o parte din vilozități
Molă hidatiformă
completă – Uterul este
destins de volum prin
prezența vililor corionici
veziculari
Molă hidatiformă
completă – vili corionici
dilatați, edem, proliferare
trofoblastică
circumferențială
Diagnostic
de
organ ???
Răspuns:
Cordon
ombilical