NEOPLAZIA

(TUMORILE)
 TUMORILE
• Tumora reprezintă o proliferare celulară:
– persistentă,
– discordantă faţă de cea a ţesuturilor din jur,
– se manifestă şi după încetarea stimulului cauzator,
– grad de autonomie.
• Clasificare:
– criterii morfoclinice şi evolutive
• Tumori benigne
• Tumori maligne
– criterii histogenetice
• Tumori epiteliale
• Tumori conjunctive
 Neoplasmul
• Indiferent de tipul histologic sau de natura ei (benignă sau
malignă), orice tumoră este:
– clonală - apare prin autoselecţie dintr-o celulă
transformată în urma unor alterări genetice şi
– autonomă - independentă de stimulii de creştere
fiziologici.
 Mecanism de creştere

Tumoră
Adaptare Benignă Malignă
Normal
(Hiperplazie)

Policlonal Monoclonal
 Neoplasmul
• Neoplasmele prezintă 2 componente principale:
parenchim (constituit din celule transformate) -
dau denumirea neoplasmului;
stromă (ţesut conjunctiv şi vase)
 Caracterele generale ale neoplasmelor
benigne şi maligne

• Diferenţierea

• Rata de creştere

• Invazia locală

• Metastazarea
 Diferenţierea

• Tumora benignă
– se aseamănă cu ţesutul de origine
– mitoze rare,
– raport N/C normal,
– monomorfism celular.

• Tumora malignă
– variate grade de diferenţiere
– numeroase mitoze, unele atipice
– raport N/C mare
– pleomorfism celular şi nuclear
 Aspecte histologice de diferenţiere

• Bine diferenţiat
• Moderat diferenţiat
• Slab diferenţiat
• Nediferenţiat - Anaplazic
 Displazia
• Totalitatea modificărilor citologice şi
arhitecturale dintr-un epiteliu, cu scăderea
diferenţierii celulare.
– Pleomorfism celular şi nuclear,
– Mitoze, unele atipice,
– Pierderea polarităţii celulelor.
 Displazia

Normal Displazie uşoară Displazie moderată

Carcinom
microinvaziv

Displazie severă (CIS)

 Displazia

Adenom -
displazie de
grad scăzut

Adenom -
Normal
displazie de
(mucoasă colon)
grad înalt
Tumoră benignă de colon Adenocarcinom bine diferenţiat
(polip adenomatos)

Epiteliu colonic normal

Adenocarcinom slab diferenţiat Tumoră anaplazică

 Rata de creştere
Invazia locală şi Metastazarea

• Tumorile benigne au:

– model de creştere expansiv, comprimând ţesuturile din
jur,
– nu recidivează după extirparea completă
– nu metastazează
• Tumorile maligne au:
– model de creştere invaziv, infiltrând ţesuturile
– recidivează local
– metastazează la distanţă (tumori maligne secundare)
Model de creştere
 Căile de metastazare

Diseminare limfatică

Diseminare hematogenă

Diseminare prin cavităţile

seroase (transcelomică).
 Diseminare limfatică

Embolii tumorale în vasele limfatice Metastaze în ganglionii paraaortici

 Diseminare hematogenă

Localizările metastazelor hematogene

 Efectele sistemice ale tumorilor
maligne

• Pierderea în greutate
• Inapetenţă
• Febra
• Stare generală alterată
• Anemie
• Sdr. paraneoplazice
 Prognostic
• Evaluarea histologică element predictiv
pentru evoluţia probabilă a tumorii.

• Gradare histologică (G)

• Stadialiazea oncologică - TNM

 Gradare histologică
• G1 – bine diferenţiat

• G2 – mediu diferenţiat

• G3 – slab diferenţiat

• Anaplazic
 Stadializarea TNM

• T = extensia tumorii
• N = invazia ganglionilor limfatici
• M = metastaze viscerale
• Se efectuaza preterapeutic si postoperator
• Stadializare I - IV
 Stadializarea TNM
T - extensia tumorii
• Tis – tumoră in situ non-invazivă

• T1 – tumoră mică, cu invazie minimă

• T2 – tumoră medie, cu invazie în limitele organului afectat

• T3 – tumoră mare, cu invazie dincolo de limitele organului afectat

 Stadializarea TNM
N - invazia ganglionilor limfatici
• N0 – fără invazie ganglionară

• N1 – invazia ganglionilor regionali

• N2 – invazia ganglionilor la distanţă

 Stadializarea TNM
M – metastaze viscerale
• M0 – fără metastaze

• M1 – cu metastaze

• Mx – metastaze nedeterminate
 Nomenclatura

 Tumorile benigne:
sufix “om”

 Tumori maligne:
epiteliale – carcinoame
conjunctive – sarcoame
TUMORI EPITELIALE
BENIGNE ŞI MALIGNE
 TUMORI EPITELIALE BENIGNE

Origine - ţesuturi epiteliale

• PAPILOM:
– derivă din epiteliul malpighian (scuamos),

• ADENOM:
– proliferarea epiteliului glandular.
 Papilomul

• Papilomul este o tumoră benignă a:

– Epiteliului scuamos (keratinizat sau nekeratinizant),
• Epiderm (piele)
• Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol
uterin, vagin)
– Uroteliu,
– Metaplazie scuamoasă (endocol, epiteliul bronşic).
 Papilomul scuamocelular cutanat

Origine – epiderm
Macroscopie:
tumoră vegetantă ce
proiemină la suprafaţa pielii,
bază largă de implantare,
suprafaţă netedă sau
neregulată
 Papilomul scuamocelular cutanat

• Epiteliul proliferat este dispus pe axe

conjunctivo-vasculare cu aspect digitiform.
• Proliferarea epiteliului scuamos păstrează
stratificarea şi structura normală a
epidermului, numarul de straturi fiind crescut:
– strat bazal,
– mai multe straturi de celule spinoase
(acantoză),
– mai multe straturi de celule granuloase
(hipergranuloză),
– strat gros de keratina (hiperkeratoză).
• Membrana bazală de la interfaţa epiteliu-ax
conjunctivo-vascular este intactă,
neîntreruptă.
• Axele conjunctivo-vasculare au rol de
susţinere şi nutritiv.
 Adenomul

• Adenomul este o tumoră benignă a epiteliului

glandular.
• Se dezvoltă din:
– epiteliul organelor parenchimatoase (ficat, rinichi)
– epiteliul organelor endocrine (tiroidă, suprarenală)
– epiteliul mucoasele organelor cavitare (stomac, colon,
veziculă biliară).

• Tipuri speciale de adenom :

– polip adenomatos (colon)
– chistadenomul (ovar)
– fibroadenomul (glanda mamară).
 Adenomul

• Tumori dezvoltate în organe

parenchimatoase
• Aspect macroscopic:
– nodular,
– solid,
– bine delimitat, încapsulat.
• Adenoamele dezvoltate în
organe endocrine se pot
asocia cu hiperfuncţie
(ex. adenom tiroidian –
tireotoxicoză) Adenom tiroidian
 Polipul adenomatos
• Polipul adenomatos este o tumoră epitelială benignă dezvoltată
din epiteliul unistratificat al mucoaselor (stomac, colon).
• Polipul adenomatos poate fi:
– pediculat - baza de implantare lungă şi subţire, tapetată de epiteliu normal
– sesil - bază largă şi scurtă de implantare.
 Polipul adenomatos

• Epiteliul proliferat are caracter displazic şi realizează o arhitectură:

– tubulară,
– viloasă sau
– tubulo-viloasă.
 Polipul adenomatos tubulo-vilos

• Componenta tubulară este

reprezentată de celule tumorale
dispuse sub forma de tubi
deformaţi, tapetaţi de epiteliu
displazic.
• Componenta viloasă este
reprezentată de formaţiuni
digitiforme, subţiri, cu ax
conjunctivo-vascular, tapetate de
epiteliul displazic.
• Musculara mucoasei este
integră.
 Chistadenomul

• Ovar, pancreas, glanda salivară

• Chist (prin acumularea secreţiei)
 Fibroadenomul de glandă mamară

• Tumoră hormono-dependentă
(hiperestrogenism),
• Tumora este:
– nodulară,
– încapsulată,
– inclusă în parenchimul glandei
mamare.
 Fibroadenomul de glandă mamară

• Tumoră mixtă, constituită din două

componente:
– Componenta epitelială –
proliferarea epiteliilor canalelor
galactofore
– Componenta conjunctivă –
proliferarea fibroblastelor
 Carcinoamele
• Sunt tumori maligne derivate din ţesuturile epiteliale
• Clasificare histogenetică:
 Carcinom epidermoid (scuamocelular)
 Epiderm
 Mucoase epidermoide
 Metaplazie epidermoidă
 Adenocarcinom
 epiteliul organelor parenchimatoase
 epiteliul organelor endocrine
 epiteliul mucoasele organelor cavitare
 Carcinomul

• Macroscopic:
– Organe cavitare:
• Vegetant
• Ulcerat
• Infiltrativ
– Organe parenchimatoase:
• Nodular
• Difuz
 Forme macroscopice în organe cavitare

• Carcinom vegetant

• Carcinom ulcerat

• Carcinom infiltrativ
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom vegetant

• Carcinom vegetant:
– Masă tumorală
conopidiformă (polipoidă)
– Bază largă de implantare
– Suprafaţa neregulată
– Proiemină în lumen
(imagine radiologică
lacunară)
– Caracter infiltrativ în
peretele organului
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom ulcerat

• Carcinom ulcerat:
– Pierdere de substanţă cu baza
largă, profundă, aspect
crateriform
– Margini constituite din ţesut
tumoral cu aspect reliefat,
neregulat
– Baza tumorii anfractuoasă,
acoperită de detritus necrotic
şi hemoragic (imagine
radiologică de nişă)
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom infiltrativ

• Carcinom infiltrativ
– Tumoră alb-cenuşie ce
infiltrează peretele
– Peretele îngroşat, rigid,
cu dispariţia pliurilor
mucoase
– Lumenul redus,
stenozat.
 Forme macroscopice în organe
parenchimatoase

• Carcinom nodular

• Carcinom infiltrativ
(difuz)
Forme macroscopice in organe parenchimatoase
Carcinom nodular

• Carcinomul nodular:
– Tumoră alb-cenuşie,
slăninoasă, unică, de
dimensiuni variabile
– Limitele tumorii uşor
neregulate, datorită
caracterului invaziv
– Fără capsulă
Forme macroscopice in organe parenchimatoase
Carcinom infiltrativ

• Carcinomul infiltrativ:
– Masă tumorală
extensivă, difuză, alb-
slăninoasă, ce
înlocuieşte parte din
parnchimul normal
 Carcinomul scuamocelular
Proliferarea celulelor din:
- Epiderm (piele)
- Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol uterin, vagin)
- Zone cu metaplazie scuamoasă (epiteliu respirator, uroteliu)

Carcinom vegetant şi ulcerat

 Carcinomul scuamocelular

• Celule tumorale maligne:

– poligonale, asemănătoare celulelor stratului spinos al
epidermului, dar cu atipii,
– dispuse în plaje.

• Caracter infiltrativ în derm (membrana bazala

este distrusă).

• Gradul de diferenţiere a tumorii este dat de:

– atipia celulară
– producerea de keratină de către celulele tumorale.

• În carcinoamele scuamocelulare cu keratinizare,

keratina se acumuleaza in centrul plajelor tumorale
sub forma de lamele concentrice, - globi cornoşi
sau perle keratozice.

• Stroma conjunctivă este redusă, infiltrată cu

limfocite.
 Carcinom bazocelular (ulcus rodens)

• Formă particulară de carcinom

cutanat.
• Originea: stratul bazal al
epidermului şi glandelor anexe
• Macroscopie:
– tumoră ulcerată cu aspect de
pierdere de substanţă, ovalară,
profundă cu baza indurată
– Marginile ulceraţiei sunt
indurate, uşor proieminente
 Carcinom bazocelular (microscopic)

• Tumora este compusă din plaje

tumorale separate de stromă redusă
• Tumora distruge membrana bazală şi
are caracter infiltrativ în suportul
conjunctiv al dermului
• Plajele tumorale sunt constituite din
celule tumorale similare cu celulele
stratului bazal, cu dispoziţie
caracteristică:
 în palisadă la periferie
 dezordonată în centrul insulelor
tumorale.
 Tumora nu dă mestastaze şi este
radiosensibilă
 Adenocarcinomul

• Tumoră malignă a epiteliilor glandulare:

– epiteliul organelor parenchimatoase (glandă mamară,
prostată, ficat, ovar, etc.)
– epiteliul organelor endocrine (tiroidă etc.)
– epiteliul mucoasele organelor cavitare (stomac, intestin,
veziculă biliară, bronşii, endometru, endocol, etc.)
 Adenocarcinom bine diferenţiat (colon)

• Tumora are origine în epiteliul

glandular al colonului
• Tumora depăşeşte musculara
mucoasei şi are caracter
infiltrativ în submucoasă şi
pătura musculară
• Tumora este compusă din
 Elemente tubulare separate
de stroma conjunctivă
redusă
 Glandele tumorale sunt
căptuşite de un epiteliu
atipic, dispus pe unul sau
mai multe straturi, şi
formeaza lumene neregulate
 Metastaze viscerale

• Noduli tumorali:
– multipli, Hepatice
– albi-slăninoşi,
– dimensiuni variate
– limite distincte
– frecvent centrul
necrozat

Pulmonare
 Metastaze ganglionare de adenocarcinom

• Celulele tumorale:
– ajung la ganglion pe
calea vaselor limfatice
aferente
– colonizează sinusul
subcapsular şi apoi
invadează toata masa
ganglionară
– formeaza glande
tumorale căptuşite cu
un epiteliu atipic
Metastază ganglionară limfatică de carcinom scuamos
TUMORI CONJUNCTIVE
BENIGNE ŞI MALIGNE
 TUMORI CONJUNCTIVE
(Tumorile ţesuturilor moi)

Definiţie: Proliferări mezenchimale care apar în ţesuturile ne-

epiteliale ale corpului
(cu excluderea viscerelor, învelişurilor creierului şi sistemului
hemato-limfopoietic).

Nomenclatură:
 Tumora benignă: denumirea celulei de origine +
sufixul “-om“;
 Tumora malignă: tipul de ţesut spre care se
diferenţiază tumora malignă + “-sarcom”.
Clasificarea tumorilor ţesuturilor moi
Tumori mezenchimale Benigne Maligne
● ţesut conjunctiv şi derivate:
- fibroblaste Fibrom Fibrosarcom
- lipoblaste Lipom Liposarcom
- condroblaste Condrom Condrosarcom
- osteoblaste Osteom Osteosarcom
● endoteliu şi ţesuturi înrudite:
- vase sanguine Hemangiom Angiosarcom
- vase limfatice Limfangiom Limfangiosarcom

● celule musculare
- netede Leiomiom Leiomiosarcom
- striate Rabdomiom Rabdomiosarcom
 Lipomul

• Lipomul este o tumoră benignă formată din ţesut adipos

• Localizată frecvent subcutanat
• Poate fi unică sau multiplă (lipomatoză)
 Lipomul

• Macroscopic:
– Tumoră nodulară
– Încapsulată
– Lobulată
– Galbenă
– Consistenţă moale
 Lipomul

• Microscopic:
– constituit din ţesut adipos matur (adipocite cu citoplasmă plină cu
lipide şi nucleu excentric)
– aspect lobulat
– traversat de benzi conjunctivo-vasculare
– capsulă la periferie
 Liposarcom

• Tumora malignă a
ţesutului adipos
• Macroscopic: alb
gălbui, cu arii de
necroză şi hemoragie
• Microscopic:
proliferare de celule
maligne şi lipoblaşti,
ce conţin în citoplasmă
picături lipidice
 Fibromul

• Tumoră benignă a
fibroblastelor (ţesut
conjunctiv comun)
• Macroscopie:
– Nodul alb-sidefiu, dur,
încapsulat, aspect de
vârtejuri pe suprafaţa de
secţiune
• Microscopie:
– Proliferare de fibrocite şi
fibre de colagen orientate în
diferite sensuri
 Fibrosarcom

• Tumora conjunctivă malignă ce rezultă prin proliferarea fibroblastelor

• Localizare:
– Ţesuturile moi ale extremităţilor, ţesut conjunctiv intramuscular, aponevroze,
tendoane
– Rar retroperitoneal, mediastin

Macroscopic:
•aspect nodular,
•caracter infiltrativ
•moale, alb-gălbui
•arii de necroză şi hemoragie
 Fibrosarcom

• Microscopic:
– Tumora hipercelularizată,
compusă din:
• celule fuziforme atipice,
dispuse in fascicule, dar cu
formare redusă de fibre de
colagen
• mitoze
– Stroma tumorală conţine
vase de tip sarcomatos
 Leiomiomul
• Tumora benignă a muşchiului neted.
• Localizare:
– Frecvent uter
– Rar tub digestiv (stomac, intestin),
subcutanat.
• Leiomiomul uterin
– este cea mai frecventa tumoră benignă
– estrogen-dependenta.
– poate fi asimptomatic, dar poate produce
meno-metroragii sau dureri prin compresie.
• Macroscopic,
– bine delimitat, neîncapsulat
– pot fi localizate în
• miometru (intramurale),
• apropierea seroasei (subseros) sau
• apropierea endometrului (submucos)..
 Leiomiom

• Microscopic
– proliferarea celulelor musculare netede fusiforme (cu nucleu
“in trabuc”)
– fascicule dispuse in vârtejuri
 Leiomiosarcom
• Tumora malignă a ţesutului
muscular neted
• Localizare:
– uter,
– stratul muscular al tubului
digestiv
• Macroscopic:
– aspect cărnos,
– culoare roşie-brună
– infiltrativă
 Leiomiosarcom

• Microscopic: celule atipice allungite, cu aspect faasciculat

• Numărul crescut de mitoze este un criteriu important pentru
diagnostic
 Hemangiom

• Tumora benigna formata

din numeroase vase de
sange
• În raport cu dimenssiunea
vaselor proliferate pot fi:
– Hemangiom capilar
– Hemangiom cavernos
 Hemangiom capilar

• Tumora este localizata in dermul

superficial si profund
• Macroscopic:
• Pată roşie bine delimitată cu
margini neregulate
• Microscopic:
– Este formata din lobuli vasculari,
care contin numeroase vase de tip
capilar unite prin benzi de tesut
conjunctiv
– Vasele capilare tumorale sunt
căptuşite cu un endoteliu cu aspect
normal
 Hemangiom cavernos
• Tumora benigna formata din
numeroase spatii vasculare
• Frecvent localizata in ficat

• Spaţiile vasculare de formă şi

mărime variabilă, sunt căptuşite de
un endoteliu normal şi conţin sânge
sau trombi
• Tumora are creştere lobulară
 Condrom

• Tumora benignă formată

din ţesut cartilaginos
hialin
• Localizare: oasele scurte
ale extremităţilor
• Macroscopie:
– nodul sidefiu
– încapsulat
– aspect lobulat
 Condrom

• Microscopie
 Tumora nodulară, bine
circumscrisă, încapsulată
 Compusa din lobuli de
cartilagiu hialin matur separati
de axe conjunctivo-vasculare,
cu rol de suport si nutritiv.
 Cartilajul tumoral este alcatuit
din substanţă fundamentală
bazofilă (condrină) în care se
găsesc condroplaste ce conţin
condrocite mature.
 Osteomul

• Tumora benignă a ţesutului osos

• Localizare:
– frecvent treimea superioartă a
tibiei
– Falange
– Treimea superioară a femurului
• Macroscopic:
– Tumoră nodulară, bine delimitată,
încapsulată
 Osteosarcom

• Tumora malignă ce formeaza os

tumoral
• Cea mai fecventă tumoră osoasă
primară
• Localizare:
– Frecvent la nivelul metafizelor oaselor
lungi (în jurul articulaţiei genunchiului)
• Osteosarcomul:
– creşte rapid,
– invadează părţile moi din jurul osului
– penetrează corticala şi pătrunde în canalul
medular
– metastazează hematogen în pulmon
 Osteosarcom

• Microscopic:
 arii de celule fuziforme
nediferenţiate de tip
sarcomatos
 plaje de ţesut osteoid.
 lamele osoase ce includ
celule atipice.
 Tumora conţine vase de tip
sarcomatos, arii de necroză şi
hemoragie.
TERATOAMELE ŞI
TUMORILE
MELANOCITARE
 Teratoamele

• Tumora îşi are originea în celulele germinale pluripotente existente în gonade

• Localizare: frecvent ovar, testicul, sau pe linia axială a corpului
• Constituite din ţesuturi variate ce provin din una, două sau toate cele trei foiţe
embrionare
• Pot fi constituite din ţesuturi mature sau imature.

• Teratoamele cu ţesuturi mature sunt tumori benigne şi pot fi:

– Chistice (frecvent ovar)
– Solide (frecvent testicul)

• Teratoamele cu ţesuturi imature sunt tumori solide, cu evoluţie malignă

 Teratom chistic cu ţesuturi mature
(chist dermoid) - ovar
• Structură chistică cu perete:
– spre interior - perete tapetat de epiteliu scuamos pluristratificat (similar
epidermului)
– spre exterior (în stratul conjunctiv):
• anexe ale pieii (fire de păr, glande sebacee, glande sudoripare)
• ţesut neural,
• epiteliu respirator, epiteliu intestinal,
• ţesut muscular, os, cartilaj, dinţi.
• Conţinutul chistului
– Keratină, sebum, cu fire de păr.
• Clinic:
– Tumoră benignă
– Nu recidivează după excizie chirurgicală.
 Teratom chistic cu ţesuturi mature
(chist dermoid) - ovar

Fire de păr

Dinte
 Teratom chistic
matur de ovar

• Numeroase tesuturi mature

dispuse dezordonat si fara relatie
cu locul in care se dezvolta
 plaje de cartilaj hialin
 tesut fibros
 celule musculare
 tesut nervos
 spatii micochistice captusite
de un epiteliu glandular
mucosecretor
 Tumorile sistemului melanocitar

• Derivate din celulele nevice (melanocite)

• Clinic:
– Benigne: nevii melanocitari
– Maligne: melanomul malign
 Nevul melanocitar

• Tumori benigne ale pilelii

 oiginea in melanocitele din stratul bazal al epidermului
• Nevi:
– congenitali
– dobândiţi
• Macroscopic: macule sau papule, rotunde, brune,
uniform pigmentate, sub 6 mm diametru, cu margini
bine definite.
 Nevul melanocitar

• Microscopic pot fi •Nevii jonctionali si

 Intraepidermici sau joncţionali compusi au potential de
 Micşti sau compuşi malignizare
 Intradermici
Nev melanocitar joncţional

• Microscopic: Nucleii
celulelor nevice sunt
uniformi, cu contur
rotund, cu nucleoli
puţin evidenţiaţi sau
absenţi, fără activitate
mitotică.
Nev melanocitar compus
 Melanomul malign

• Tumoră malignă cu origine melanocitară, prognostic sever

• Poate fi:
– primar
– secundar – prin malignizarea unor nevi
• Localizare:
– frecvent piele, glob ocular
– alte localizări: mucoasa orală şi anogenitală, esofag,
meninge.
 Semne clinice relevante ale unui melanom

• mărirea unui nev existent

anterior;
• prurit sau durere localizate la
nivelul unui nev;
• apariţia de noi leziuni
pigmentare la adult;
• conturul neregulat al
leziunilor pigmentate
• variaţia pigmentării;
• ulcerarea unui nev pre-
existent.
 Melanom malign

 Tumora cu caracter infiltrativ

in dermul subjacent
 Tumora este compusa din
plaje mari de melanocite
atipice, fuziforme, cu nuclei
alungiti hipercromatici,
pleomorfi si mitoze atpice
 Stroma este redusa si contine
melanofage (macrofage cu
pigment melanic)