Ingrijirea copilului cu

diverse afectiuni
Ingrijirea copilului spitalizat

Model de asociere in nursing

Principii
-recunoasterea si respectul acordat drepturilor si
dorintelor fiecarui copil si familiei lui
-este necesar un proces cotinuu si de durata in
informarea ,invatarea si in sprijinirea familiei pentru a
o determina sa se implice in luarea deciziilor,
-se vor discuta variantele , conditiile si posibilitatile de
ingrijire acordate pentru realizarea unui echilibru
intre nevoi si posibilitati.
• Vom utiliza ;
• Estimarea – prin discutii cu copilul sau familia
-rugam copilul sau familia sa observe
si sa verifice , verificind si notind si noi ,
-confirmam impresiile si tragem
 concluzii impreuna .
• Planul
• Stabilim obiectivele impreuna cu copilul sau familia
,
• Prezentam variantele si ii ajutam sa aleaga
• Stabilim un grafic cu ce este de facut cine ,
unde,cum si cind se va ocupa ,
• Se va avea in vedere posibilitatea sa apara
schimbari .
• Punerea in aplicare
• Activitatease va desfasura conform planului,
• Accesul la informatii trebuie facilitatpentru copil sau
familie ,
• Supraveghem si acordam sprijin ,
• Urmarim progresele facute si ajustam proiectul,
• Ne adresam ,cind este nevoie si cu acordul copilului
sau a familiei si altor specialisti in ingrijire .
• Evaluarea
• se solicita copilului sau /si familiei sa observe daca
masurile dau rezultate
• Analizam si eventual revizuim procesul de ingrijire
din perspectiva copilului sau a familiei
• Rezultate
• Evaluarea trebuie sa raspunda la urmatoarele
intrebari :-simte copilul sau familia ca dorintele sau
preferintele lui au fost auzite si folosite ,
• Au fost si ei implicati in luarea deciziilor .
• Intelegerea bolii si a spitalizarii de catre copil este
necesara deoarece :
 - nou-nascut , sugar : - sufera o
agresiune prin schimbarea mediului familiar ,
- schimbarea obiceiurilor zilnice ,
- raspunsului prin reactii globale
- separarea de obiectele preferate . -
copil 1-3 ani : teama de separare ,
- anxietatea ,
- boala legata de conditii concrete ,
circumstante , comportament .
• Prescolarul :- teama de agresiunea fizica , de tehnicile
invazive ,
- anxietatea datorita separarii , dar nu atat de
intensa ca la copilul de 1-3 ani ,
- isi considera adesea propriul rol in imbolnavire
percepe boala ca pe o pedeapsa pentru o greseala .
-Scolarul : - teama fizica de boala ,
- are capacitateade a se integra in noul grup ,
- percepe o cauza externa de boala ,localizata in
corpul lui .
- Adolescentul:- anxietatea legata de pierderea
independentei , a controlului ,
- teama privind pierdere intimitatii,
 - percepe legatura intre incapacitatea functionala a
unui organ ca fiind cauza a bolii .

Cum se elaboreaza un plan de

ingrijire ?
• Ce este planul de ingrijire ?
• O schema de actiune tiparita pentru fiecare pacient
in parte bazata pe stabilirea unitara a necesitatilor
fiecaruia , identificarii problemelor specifice lui si
aplicarii unui plan de actiune pentru rezolvarea lor .
• Planurile de ingrijire sunt destinate alcatuirii unui
cadru de organizare necesar planificarii si evaluarii
modului de ingrijire .
• Structura planului de ingrijire
• Depinde de modelul de nursing care se afla la baza
elaborarii lui ,
• Indiferent de model trebuie sa cuprinda :
-estimarea ,
-planificarea ,
-aplicarea si
-evaluarea .
• Planul de ingrijire trebuie sa fie real si corect,
incluzind o evaluare echilibrata a necesitatilor
pacientului .
• Trebuie sa cuprinda suficiente detalii pentru ca cei
care se ocupa de ingrijirea pacientulii sa nu aiba
nevoie de alte detalii .
• Cum se alcatuieste un plan de ingrijire ?
• Urmarind estimarile de ingrijire , asistenta trebuie
sa identifice necesitatile pacientului si sa le sprijine
 .
• Planul trebuie notat pentru fiecare necesitate in
parte , sa cuprinda diagnosticul , rezultatele
asteptate ,obiectivele ,interventiile de ingrijire si
argumentele necesare si mai ales intervalul de timp
.
• Planul trebuie sa fie adaptat fiecarui pacient in parte ,
corespunzind specificului situatiei sale.
• Uneori sunt posibile mai multe obiective pentru fiecare
diagnostic in parte , iar fiecare dintre acestea sa
presupuna interventii specifice pentru fiecare .
• Ingrijirea pacientului trebuie sa urmareasca fiecare
schema in functie de afectiunea pacientului
• Schemele trebuie actualizatepermanent pentru a
reflecta permanent necesitatile pacientului .
Exemplu de plan de ingrijire
• Data : 1. 04 2012
• Diagnostic – xx are dureri date de prezenta inflamatiei la
nivelul amigdalelor
• Scopul pentru pacient –xx trebuie sa nu aiba dureri sau daca
le are sa fie suportabile,
• Interventii 1.administrez analgezicele local sau general ,
prescrise de catre medic ,
2.previn aparitia durerilor si nu astept aparitia lor
3.reduc la minim examinarea segmentului respectiv
pentru micsorarea la minim a aparitiei durerilor
4.daca nu sunt contraindicatii ii permit sa adopte
pozitia care-ii permite cel mai bun confort,
5.pentru micsorarea durerii aplic principii de nursing ,
de eemplu ii administrez medicatia per os dupa ce am
administrat un analgezic local ,
6. monitorizez efectul analgezicelor pentru a nu depasi
doza sau ritmul ,
 7.incurajez pe xx cu privire la durerile de git care vor
diminua si o incurajez in a le expune la vizita medicului .
Evaluarea ingrijirii
• Este necesara pentru masurarea eficientei ingrijirilor,
pentru a adeveri faptul ca asistentele contribuie in
mod corect si eficient la cunoasterea pacientului ,
• Necesara pentru ca prin evaluare sa se identifice
daca rezultatul si obiectivele metodei de ingrijire au
fost atinse .
 Evaluarea ingrijirii
• Presupune –compararea rezultatului cu obiectivul
sau rezultatul declarat ,
-reevaluaea si reformularea
obiectivelor sau a rezultatelor destinate ingrijirii
copilului daca rezultatele sau obiectivele nu au
fost atinse .

Evaluarea ingrijirii
• Desi este partea finala a procesului de
ingrijire ,evaluarea se desfasoara in mod continuu.
• O activitate buna trebuie sa sustina implicarea
copilului si a familiei si evaluarea sa fie impartiala .
• Interviul
Are in vedere urmatoarele aspecte :
Informatii privind starea de sanatate anterioara :
- cauza internarii ,
- starea de sanatatein general ,
 - nivelul de cunostiinteal copilului privind spitalizarea ,
spitalizari anterioare , experiente negative sau pozitive legate
de spitalizari anterioare ,
- tratamente anterioare :- motivul administrarii ,
ritmicitatea , persoana care a administrat ,
- forma de prezentare a medicamentului ,
- probleme legate de administrare ,
- conditii impuse de copil pentru a accepta medicamentul
.
- alergii la medicamente!
• Informatii privind nutritia si metabolismul
- orarul obisnuit al meselor ,masa servita cu familia
sau singur ,
-alimente preferate sau refuzate ,cantitatea ,
- practici speciale culturale sau religioase legate de
masa ,
- modul de alimentare ;singur , ajutat , cu lingurita ,
biberonul, alimente mixate ,
- temperatura agreata a alimentelor ,apetitul ,
influenta bolii asupra apetitului ,
 - alergii alimentare sau regimuri alimentare , -
probleme ale dentitiei .
• Informatii privind eliminarile
- controlul sfincterian absent sau prezent ,
- ritmul eliminarilor si raportul intre zi /noapte
- eliminari la olita sau la WC ,
- tranzitul intestinal , - transpiratia .
Informatii privind somnul
- orarul obisnuit de veghe si somn ,
- conditii individuale pentru a dormi : sa bea apa , sa i se
spuna o poveste , lenjeria preferata , jucaria preferata ,
 - calitatea somnului , daca este intrerupt pentru a merge la
toaleta ,tipul de pat ,
- modul de a dormi : singur sau cu o persoana ,
- pozitia preferata ,
- probleme legate de somn : cosmaruri , treziri frecvente
• Informatii legate de activitatea zilnica si igiena
- orarul zilnic :scolar sau de gradinita , centre de zi
activitati extracuriculare,
- activitati preferate , jucarii ,
 - orarul obisnuit de a privi televizorul , programe
preferate , restrictii ,
- probleme care limiteaza activitatea ,
- orarul de baie, modalitati
- igiena dentara ,
- imbracare – dezbracare ,
-situatii speciale care necesita ajutor (ochelari ,
proteza auditiva , probleme ortopedice )
• Pentru a aprecia nivelul de auto-ingrijire se foloseste
urmatoarea scala :
 - 0 – autoingrijire totala ,
- 1 – necesita folosirea echipamentelor sau a
conditiilor speciale ,
- 2- necesita asistenta sau supraveghere din partea
altei persoane ,
- 3 – necesita asistenta sau supraveghere din partea
altei persoane sau conditii speciale ,
- 4 – dependenta totala , absenta participarii.
• Informatii privind statusulcognitiv-perceptual
- probleme auditive ,
- probleme legate de vedere ,
- dificultati in a intelege si a invata ,
- nivel de scolarizare
- intensitatea perceperii durerii .
Informatii privind perceptia de sine
- temperamentul copilului si profilul psihologic ,
- cauze obisnuite de furie , anxietate, plictiseala,si masuri
de combatere a lor ,
- reactia copilului cind este plictisit sau suparat ,
- experiente anterioare legate de separare ,
- situatii , obiecte , activitatide care se teme copilulul ,
- schimbarea comportamentului in caz de boala
•
Informatii privind relatiile in familie
- numele folosit in cadrul familiei ,
- numele celorlalti membri ai familiei ,
- persoana care ingrijeste in mod uzual copilul ,
- conditii speciale in cadrul familiei :adopitie , divort ,
parinte vitreg ,
- schimbari majore incadrul familiei :divort , deces
nasterea unui frate , somaj ,probleme financiare
- grupul de joaca a copilului ,
•
-obiecte care considera ca-i ofera securitate ,
- probleme de disciplina , de comunicare .
Informatii privind reactia la stres
- reactia la oboseala sau la suparare ,
- persoana sau obiectul la care apeleaza copilul in
aceste situatii ,
- modalitatea de a vorbi , cind se teme sau cind este
furios ,
•
- schimbari majore sau probleme in familie , -
dependenta de droguri sau alte toxice , - tentativa
de suicid .
Probleme
- Anxietate /teama legate de :-separarea de familie ,
- mediul necunoscut ,
- proceduri necunoscute ,
- perceperea durerii ,
•
- Intoleranta la activitate legata de:-slabiciune
mobilitate fizica scazuta ,
- Deficit de autoingrijire din cauza :- imobilitatii
fizice , virstei , mediului necunoscut ,
- Eliminare inadecvata din cauza :-virstei , schimbarii
obisnuintei ,mediului necunoscut
• Efectele internarii in spital asupra copilului trec prin
mai multe faze :
-protestul –dureaza ore pina la zile ( copilul plinge pentru
ca stia ca atunci cind plinge mama apare intotdeauna )
-disperarea-urmeaza protestului si este interpretataca o
forma de depresie.
-negarea/detasarea-in aceastaultima faza prin catre
trece un copil privat de prezenta mamei,copilul isi
reprima dorul de mama si incepe sa piarda din
afectiune
• Obiective
1 .Descrierea factorilor de stres ce apar in cadrul
spitalizarii , atit copilului cit si familiei , pentru a
stabili impreuna planul de interventii , pe baza
experientelor anterioare privind separarea de familie
si schimbarea mediului de viata .
2 . Identificarea modificarilor majore in aspectele
legate de starea de boala a copilului fata de starea
de sanatate anterioara si modalitatea sa de
perceptie a acesteia si schimbarile asupra ritmului de
viata .
3 incurajarea parintilor de a participa la ingrijirea
copilului , sub supraveghere pentru a preveni
imbolnavirile datorate greselilor de ingrijire .
4 Asigurarea conditiilor corespunzatoare de
alimentatie , igiena , eliminari .
5.Adaptarea pregatirilor pentru tehnicile de ingrijire si
tratament la reactiile copilului de teama sau refuz .
6. stabilirea unui plan de interventii comun pentru
copil si pentru parinti , incluzind efectele reciproce
ale spitalizarii asupra vietii de zi cu zi , infunctie de
 configuratia familiala si nivelul de intelegere a
acesteia .
Interventii
-cresterea increderii in personalul de ingrijire ,
- organizareaunui program de vizite pentru copil ,
- crearea unui climat de siguranta pentru copil ,
- interpretarea si intelegerea reactiilor copilului ca fiind normale ,
- discutii frecvente cu parintii ,
- posibilitatea de avorbi la telefon cu parintii , prietenii ,
- incurajarea copilului sa vorbeasca despre parinti , prieteni , colegi ,
- informatii privind momentul cind vin si cind pleaca vizitatorii si motivul
separarii ,
- permisiunea de aduce in spital obiecte personale preferate ,
- incurajarea copilului de a isi exprima temerile , sentimentele
- se incearca evitarea manevrelor dureroase , explicarea
comportamentului asteptatdupa fiecare manevra ,
- se trateaza copilul ca o fiinta importanta si se ia in considerare reactia sa
la tehnici ,
- se explica tehnicile folosind cuvinte intelese de copil ,
- se incurajeaza permanent copilul si se scoate in evidenta
comportamentul pozitiv legat de interventii .
- Se intelege comportamentul regresiv al copilului fiind privit ca o reactie
la boala , tratind copilul ca atare ,
- comunicarea , jocul cu copilul, incercarea de a-l convinge ca tehnicile de
investigatiisi tratament nu sunt singura relatie cu el ,
- se asigura intimitatea copilului in timpul tehnicilor ,
- folosirea de interventii care protejeaza conceptul de integritate fizica
- se ajuta copilul in toate ingrijirile care le solicita sau care se observa ca
nu pot fi efectuate , fara a-l pune in inferioritate ,
- copilul sa aiba posibilitatea de a-si alege hainele pe care le simte ca I se
potrivesc ,
- I se permite autonomia in realizarea unui orar de ingrijire , daca nu se
efectueaza programul de investigatii, tratament sau odihna .
- Supravegherea si observarea relatiilor intre copii, organizareajocurilor de
grup care sa includa cit mai multi copii ,
- combaterea tendintei de izolare ,
- se incearca adaptarea copilului privind posibilitatile de igiena , eliminari
din cadrul spitalului ,
- daca este posibil se realizeaza conditii asemanatoare celor de acasa.
Caracteristici ale ingrijirii copilului
in cabinetele de medicina de
familie

• Afectiunile celemai obisnuite cu care se prezinta copii sunt :

-eruptiilecutanate ,
-faringo-amigdalitele,
-otalgia,
-tusea,
-febra,
-traumatismelecraniene,
 -secretiileotice ,
-durerileabdominale,
-cefaleea,

• Examenul pediatric elementar

-identificarea afectiunilor care pot fi tratate la nivelul
cabinetului ,
-stabilirea unui diagnostic precis si modul de
tratament al afectiunii,
-evitarea unui diagnostic incorect,
-trimiterea catre medicul de spital atunci cind este
necesar , in timp util
Examinarea unui copil bolnav
• Metoda ABC
• Caile aeriene si respiratia :

-se noteaza frecventa respiratorie si ritmul respiratiei .

-se controleaza :-semne de dificultate respiratorie ,
-zgomote in inspir sau expir ,
-dispnee,
-utilizarea muschilor accesorii ,
-batai ale aripilor nasului,
-la auscultatie simetrie ,
-liniste ascultatorie –semn de alarma ! -
saturatia in O2 trebuie Sa fie peste 98 %, -
capacitatea de vorbi .
• Circulatia singelui
• Se noteaza frecventa cardiaca si volumul pulsului ,
• Timpul de reumplere capilara , masurat la nivelul
sternului trebuie sa fie mai mic de 2 secunde (soc
sau hipotermie )
• Tensiunea arteriala
• Hipotensunea este un semn preterminal ,
• Atentie la manseta , se foloseste manseta cea mai
mare care se potriveste la bratul copilului

Recunoasterea unui copil bolnav

• Caille aeriene si respiratia
• Frecventarespiratorie –crescutain boli pulmonare sau a
cailor respiratorii , acidoza .
• Zgomote respiratorii-expiratorii:stridor sau wheezing.
• Dispnee –semn de afectiune grava .
• Utilizarea musculaturii accesorii –semn de gravitate .
• Batai ale aripilor nasului.
• Absentazgomotelor respiratorii la auscultatie semnifica
afectari grave .
• Miscarile respiratorii trebuie sa fie simetrice .
• Circulatia sanguina
• Frecventa cardiaca-crescuta in soc ,
• Pulsul –absent periferic sau slab central –soc,
• Reumplerea capilara –sub 2 secunde ,
• Tensiunea arteriala –hipotensiunea este un semn
preterminal.
• Starea de constienta se verifica prin :
• Starea de alerta ,
• Reactie doar la voce,
• Reactie doar la durere ,
• Lipsa oricarei reactii .
 Ultimile doua se coreleaza cu 8 pe scala GCS, trebuie
intubat .
• Ingrijiri acordate nou-nascutului cu probleme
Traumatisme obstetricale
Culegerea de date
-deformarea cutiei craniene ,
- Colectie hemoragica sub periostul unuia din oasele cutiei craniene ,
- echimoze la nivelul tegumentului,
- deformarea faciala cu coltul gurii coborit de partea afectata ,
- sant nazo-labial sters , ochiul nu se mai inchide complet si nici fruntea nu
se mai increteste pe partea afectata ,
- abolirea motricitatii bratului ,
- paloare ,
- icter,
- polipnee,
- febra ,
- cianoza,
- colaps ,
- varsaturi, diaree,deshidratare

Managementul procedurilor
medicale dureroase
• Manevrele medicale sunt o sursa de stres pentru copil
si pentru familie .
• Prevenirea si tratarea durerii provocate de procedurile
medicale trebuie privite pe mai multe planuri ce
 implica folosirea de medicamente dar si de alte
proceduri nefarmacologice.
• Numarul interventiilor depinde de:-cit de invaziva este
procedura,
-nivelul starii de anxietateprovocata de procedurile
anterioare ,
-virsta si nivelul de intelegere al copilului.
• Interventii farmacologice :
• Analgezice simple ,
• Supt fara a fi alimentat(suzeta)
• Sedative,
• Pansamente analgezice .
• Interventii nefarmacologice:
• Prezenta parintilor ,
• Imbratisari , tinutul in brate ,
• Joaca , televizor ,citit,
• Distragerea atentiei ,sugestionare,relaxare.
• Management
• Stabilirea unui plan dinainte ,
• Motivarea planului,
• Descrierea pas cu pas copilului si parintilor pasii pe care ii urmam.
Folosim planse si papusi pentru a explica .
• Mediul sa fie linistit ,
• Evitarea intirzierilor inutile si a expunerii prelungite prin pregatirea din
timp a materialelor,
• O camera speciala si linistita , il lasam sa faca unele alegeri singur ( ce
brat vrea sa ne dea )
• Il implicam si pe el ( sa tina cordonul unui aparat )
• Ii dam voie sa se joace ,
• Folosim pauze de odihna pentru procedurile prelungite ,
• Intotdeauna trebuie sa avem succes.
• Probleme
- dezechilibre hidro-electrolitice
- din cauza hemoragiei suprarenale :
manifestari:-varsaturi, diaree, risc de colaps .
-tulburari respiratorii si circulatorii
 - legate de leziunile organelor abdominale
manifestari:polipnee, paloare, cianoza .
- hipertermie
- legate de traumatism manifestari :-febra
- mobilizare dificila
- datorita fracturilor manifestari :- abolirea motricitatii bratului
sau piciorului
- tegumente modificate
- legate de traumatisme cutanate sau ale organelor interne
manifestari :-icter, echimoze
• Obiective
1. supravegherea copilului si prevenirea complicatiilor .
2 . Asigurarea unei stari de hidratare corespunzatoare .
3. combaterea febrei .
 Interventii autonome si delegate .
- se masoara si se noteaza in foaia de observatie pulsul,
temperatura , respiratia ,
- se respecta cu strictete normele de pervenire a infectiilor ,
- se capteaza urina si se masoara debitul urinar ,
- se apreciaza tranzitul intestinal ,
- se masoara cantitatea de lichide introduse si eliminate si se
calculeaza raportul ingesta – excreta ,
- se mentine o stare de igiena perfecta a tegumentelor si mucoaselor
,
- se cantareste zilnic ,
- se recolteaza singe pentru analizele de laborator .
• Ingrijirea nou-nascutuluicu detresa respiratorie Culegerea
de date
- Aspiratie de lichid amniotic ,
- Infectii pulmonare ,
- afectiuni cardiace ,
- laringomalacie ,
- hipoglicemie ,
- hemoragie cerebrala ,
- Polipnee, tiraj , dispnee, perioade de apnee, batai ale aripilor
nasului , geamat expirator
- torace imobil , abdomen imobil , respiratie paradoxala ,
- cianoza, paliditate , timp de recolorare crescut, - tahicardie ,
puls slab , hipotensiune arteriala , - tulburari de tonus si
reactivitate , convulsii.
- hipotermie .
• Probleme
• Perturbarea respiratiei
- Din cauza –atelectaziei pulmonare ,
- deficit de surfactant ,
- aspiratie de lichid amniotic ,
Manifestari :-polipnee,perioade de apnee ,
- dispnee , geamat expirator ,batai ale
aripilor
nasului ,
- miscari respiratorii anormale ,tiraj.
Perturbarea circulatiei
- Din cauza deficitului de oxigen
Manifestari :- cianoza , tegumente palide
 - timp de recolorare crescut ,
- tahicardie , puls slab ,
- hipotensiune arteriala .
• Mobilitate anormala
- din cauza – deficitului de oxigen la nivel cerebral , -
scaderii nivelului de glucoza din singe .
manifestari :-tulburari de tonus muscular ,
- tulburari de reactivitate ,
-convulsii

Temperatura corpului inadecvata

- din cauza –imaturitatii sistemului de termoreglare
- deficitului de oxigen
Manifestari :-hipotermie
• Obiective 1 ,restabilirea functiei respiratorii .
• 2 . realizarea unei circulatii sanguine normale
• 3. prevenirea autotraumatismelor in caz de convulsii
si obtinerea unor miscari normale .
• 4. temperatura corpului sa fie in limite normale .
Interventii autonome si delegate
- Dezobstructia cailor aeriene superioare si mentinerea
permeabilitatii acestora ,
- asezarea in decubit dorsal , asigurind un mediu de
securitate ,
- Aspiratie gastrica , pentru a preveni patrunderea
continutului gastric in caile aeriene ,
- administrare de oxigen umidificat ,
- incalzirea corpului cu termofoare sau in incubator ,
- se recolteaza singe pentru laborator ,
- se administreaza glucoza 10% , calciu gluconic ,
bicarbonat de sodiu , electroliti ,
- se administreaza antibiotice ,
- se introduce un cateterombilical pentru monitorizarea
presiunii in aorta ,
- se efectueaza o radiografie pulmonara ,
- se apreciaza reactivitateala stimuli , se monitorizeaza
functiile vitale ,
- se masoara temperatura corpului .
• Ingrijirea nou-nascutului cu asfixie neonatala
Culegerea de date
- absenta instalarii respiratiei in primul minut dupa degajarea capului
prin canalul pelvigenital ,
- hipoxie si ischemie intrauterina ,
 - traumatisme obstetricale , - malformatii cardiace , pulmonare , -
afectiuni ale SNC.
a) Asfixia albastra –gasping sau apnee primara ,
- cianoza ,
- grimase ale fetei , flexia membrelor .
b) Asfixia alba – tegumente palid- cenusii ,
- hipotonie musculara ,
- bradicardie ,
- absenta raspunsului la stimuli ,
- pulsatii ale cordonului ombilical slab perceptibile .
c) sindromul de encefalopatie hipoxic – ischemica –convulsii.
• Probleme
1)respiratie si circulatieinadecvata, legatade
- hipoxiasi ischemia intrauterina,
 - traumatisme obstetricale,
- malformatii cardiace , pulmonare,
Manifestari – gasping sau apnee,
- cianoza ,
- tegumente palid-cenusii
- bradicardie,
- pulsatiislabe ale cordonuluiombilical
2) Mobilitateredusa , din cauza aportuluiredus de oxigen
Manifestari –miscari usoare de flexie a membrelor ,
- hipotoniemusculara,
- grimase ale fetei
3) posibilaalterare a integritatiifizice , din cauza aportuluiredus de oxigen manifestari
– convulsii,
- absentaraspunsuluila stimuli , - risc de stop cardio-respirator .
• Obiective 1)respiratie si circulatiein limite normale ,
2)nou-nascutul sa execute miscari viguroase ,
 3)prevenirea complicatiilor Interventiiautonome
si delegate .
- Se aseaza nou-nascutulpe un scutec steril , sub o sursa de calduraradianta,
- se sterge prin tamponare de lichid amniotic,
- se pozitioneazain decubit dorsal sau lateral si se aspira secretiile din caile aeriene
- se efectueaza aspiratiegastrica repetata,
- se stimuleazarespiratiaprin lovirea usoara a spateluicu palma , comprimarea custii
toracice ,flexia coapselor pe abdomen sau indreptareaunuijet de aer catre fata
copilului ,
- se monitorizeaza functiile vitale si se reevalueazascorul APGAR la un minut , - daca
este cianotic si bradicardic, se ventileazasub presiune pozitiva, - se evalueazascorul
APGAR la 3, 5 7 si 10 minute.
- se aspira secretiile din caile aeriene , se stropeste cu alcool, se lovesc usor talpile cu
palma ,
- se administreazaoxigen ,
- se administreazaPEV cu solutie de bicarbonatde sodiu 42% si glucoza 10%
• Daca scorul APGAR este sub 4 se efectueaza
reanimarea – aspiratie repetata,
- intubatie traheala ,
-oxigenoterapie ,
- administrarea de solutie de bicarbonat de
sodiu42%,
Daca este in stop cardio – respirator :
- masaj cardiac extern , ventilatie artificiala,
-administrare de bicarbonat de sodiu ,
adrenalina ,
 - transfuziede singe , albumina , -PEV cu
glucoza , dextran , dopamina , HHC ,
- se monitorizeaza frecventacardiacasi T.A.
• Ingrijirea nou-nascutului cu icter
Probleme
Tegumente modificate din cauza :- cresterii bilirubinei
manifestari:-coloratie icterica a tegumentelor ,
mucoaselor
,
- paloare ,
- echimoze , petesii .
Posibila alterare a starii generale din cauza depunerii
bilirubinei la nivelul nucleilor cerebrali ,
Manifestari:-risc de agitatie , -
contractii musculare ,
- urini hipercrome .
• Obiective 1)nou-nascutul sa prezinte tegumente si mucoase
normal colorate ,
• 2) prevenirea complicatiilor ,
• 3)sa aiba eliminari normale .
Interventii cu rol propriu si delegat
- sa plaseze copilul in un mediu izolat , asigurind securitatea , de regula in
un incubator , pentru a mentine temperatura corpului constanta ,
- sa masoare si sa noteze in foaia de temperatura pulsul, respiratia ,
temperatura corpului ,
- sa respecte cu strictete normele de prevenire a infectiilor ,
- sa capteze urina si sa masoaredebitul urinar ,
- sa aprecieze tranzitul intestinal ,
- sa calculeze raportul ingestaexcreta ,
- sa efectueze fototerapie , protejind ochii cu tampoane opace ,
- nou-nascutul se dezbraca complet si se expune la lumina alba sau
albastra
,
- se mentine o stare de igiena perfecta a tegumentelor si a mucoaselor - se
cintareste zilnic
• - se recolteaza singe pentru investigatii de laborator ,
• se pregateste pentru ecografia abdominala ,
• se efectueaza PEV cu albumina umana 10-20%,
• se administreaza fenobarbital ,
• se efectueaza exanguino-transfuzie .
 Ingrijirea copilului cu rahitism carential
Culegere de date
- Virsta :3 luni – 2 ani ,
- Cauze :- tulburarea metabolismului fosfo-calcic
- Deficit de vitamina D prin :- aport insuficient
- absorbtie deficitara ,
- deficit de activare ,
- lipsa de raspuns a sistemului osos ,
- climat umed si temperat,
- atmosfera poluata ,
- carente alimentare ,sindroame de malasorbtie,
- boli cronice hepatice sau renale ,
 -pigmentare in deficit a pielii ,
-prematuritate, dismaturitate.
• Manifestari:- irascitabilitate,
- convulsii,
- transpiratii abundente ,paloare ,
- deformari osoase ale cutii craniene ,
toracelui , oaselor lungi , coloanei vertebrale si
bazinului .
- intirzieri ale eruptiei dentare , deformari
ale
mandibulei ,
-torace deformat , matanii costale , sant
 Harrison ,
- curburi patologice ale coloanei
vertebrale ,
cifoza , scolioza sau lordoza .
- curburi patologice ale membrelor
inferioare , hiper laxitatea ligamentelor .
-stridor laringian ,laringospasm ,
- hepato-splenomegalie .
• Probleme ridicate
-Postura inadecvata , datorata deficitului de vitamina D
care induce tulburari ale metabolismului fosfo-calcic .
 Manifestari–membrele inferioare
incurbate , - deformarea coloanei
vertebrale , - hipotonie musculara .
- Alimentatie in deficit fie necunoasterii unei alimentatii
corecte a sugarului , fie intirzierii in aparitia dintilor .
Manifestari-aport de vitamina D deficitar ,
dificultatein ingestia alimentelor tari , necesitatea de a
administra alimente necorespunzatoare virstei
- scadere ponderala
- Odihna insuficienta –din cauza transpiratiei abundente
in special nocturne , a modificarilor neurologice
Manifestari – insomnie , irascibilitate .
 - Risc de complicatii – din cauza perturbarii
metabolismului fosfo-calcic ,
Manifestari –risc de convulsii , laringo-spam , risc
de asfixie .
- Deficit de cunostinte din partea parintilor – datorat
informatiilor insuficiente din domeniul puericulturii .
Manifestari– nu cunosc principiile unei
alimentaii corespunzatoare a sugarului si copilului
mic , rolul factorilor de mediu in prevenirea
rashitismului .
• Obiective 1. o pozitie cat mai corecta a corpului
copilului .
 2. asigurarea unei alimentatii
corespunzatoare .
3. un somn corespunzator calitativ si
cantitativ din partea copilului,
4. prevenirea complicatiilor ,
5. parintii sa cunoasca si sa respecte
masurile de prevenire si tratare a rahitismului.
• Interventiicu rol propriu si delegat
-se asigure o pozitie corecta in pat pentru redresarea deformarilorcoloaneivertebrale
,
- se acomodeazacopilulcu pastrareapozitiei decubit dorsal pe saltea tare fara perna ,
- nu se incurajeazasa stea in sezut sau sa mearga precoce ,
-se efectueaza exercitii de gimnastica recuperatorie, miscari active si pasive .
- se administreazaun regim alimentarbogat in calciu si vitaminaD , normocaloric.
- alimentelese dau pasate si omogenizate in cazul distrofiilordentare ,
- se recolteazasinge pentru dozarea calcemiei, fosforemiei ,
- se recolteazaurina pentru examenele biochimice,
- se efectueaza radiografiede pumn ,
- se administreazapreparatede calciu si vitaminaD , conform indicatiilormedicului,
-se schimba lenjeria de corp si cea de pat de cite ori este nevoie,
- se sterg tegumentele copiluluide transpiratiesi se mentine o igiena perfecta ,
- se masoara functiile vitalesi cele vegetative ,
- se cintarestesi se masoara periodic copilulsi se incearcaadoptareaunui program de
odihnasi de activitateechilibrat.
- Se linisteste copilul si i se distrage atentia in activitati
distractive atunci cind devine irascibil ,
- Se urmareste starea de constienta a copilului si cind
se observa modificari se creeaza un mediu de
securitate pentru prevenirea traumatismelor ,
- se discuta cu parintii si li se explica necesitatea
respectarii unei alimentatii corecte , bogate in lactate
, unt , peste alb , galbenus de ou , ficat .
- se explica rolul curelor helio-marine si al iesirii in aer
liber 3-4 ore in anotimpul rece si 6-12 ore in cel cald .
- se conving parintii de importanta respectarii pe
termen lung a programului de gimnastica medicala
pentru atenuarea sechelelor .
• Ingrijirea copilului cu tetanie
Culegerea de date – starea de hiperexcitabilitate a sistemului
nervos central si periferic ,
- modificare a echilibrului ionic in spatiul
extracelular
- manifestari motorii :-convulsii tonico-clonice cu
constientapastrata ,spasm carpo-pedal , contractia
muschilor fetei ,
- dispnee inspiratorie sau expiratorie , tiraj, cornaj .
-cianoza , tahicardie ,
- dureri epigastrice , varsaturi , spasm al sfincterului
vezicii urinare ,
 - parestezii,
- stare depresiva , anxietate , astenie ,
- tulburari de somn , cefalee, transpiratii .
• Probleme
1.Tulburari respiratorii si circulatorii care apar din cauza
dezechilibrului ionic , a spasmului cailor aeriene .
Manifestari – dispnee inspiratorie , expiratorie sau mixta ,
- tiraj , cornaj ,
- cianoza ,
- tahicardie ,
2.Hiperactivitate datorita starii de hiperexcitabilitate a sistemului
nervos .
 Manifestari – contractii tonice si clonice cu constienta pastrata
spasmul carpo-pedal , contractia muschilor fetii involuntara .
3. Eliminare inadecvata legata de starea de hiperexcitabilitate a
sistemului nervos si de modificarea echilibrului ionic .
Manifestari – varsaturi , retentie de urina .
4. Disconfort instalat datorita cefaleei , transpiratiilor ,
paresteziilor , durerilor epigastrice .
Manifestari – stare depresiva , anxietate, astenie , tulburari de
somn
• Interventii cu rol propriu si delegat :
- se asigura conditii de microclimat optim ,
- se asigura permeabilitatea cailor aeriene ,
- se asigura o pozitie de decubit dorsal cu toracele ridicat sau in pozitie
semisezinda pentru a asigura o respiratie adecvata ,
- se masoara pulsul , respiratia , TA notindu-se in foaia de temperatura ,
- se administreazaoxigen la nevoie ,
- se urmareste coloratia tegumentelor si temperatura la nivelul
extremitatilor
- in caz de convulsii se asigura un mediu de securitate pentru prevenirea
accidentelor ,
- se recolteaza singe pentru laborator ,
- se controleaza reflexele si semnele specifice de tetanie latenta ,
- se efectueaza electrocardiograma ,
- se administreazapreparate pe bazade calciu , magneziu, B6 , la indicatia
medicului ,
- se administreazasedative ,
- se colecteaza varsaturile si se asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei ,
- se sterg tegumentele de transpiratie si se imbraca lejer ,
- se masoara diureza , se efectueaza sondaj vezicalin caz
de retentie de urina ,
- se apreciaza somnul copilului din punct de vedere
calitativ si cantitativ,
- se asigura linistea in salon si se favorizeaza realizarea
conditiilor de somn ,
- se administreazasedative ,
- se antreneaza copilul in activitaticare sa-i combata
depresia ,
- se linistestecopilul psihic , incurajindu-l pentru a-i
diminua anxietatea,
- se realizeaza un program adecvat si se incearca
respectarea sa cu acordul copilului in ceea ce priveste
ritmul veghe – somn .
• Ingrijirea copilului cu afectiuniale aparatului respirator
Culegerea de date ,despre prezenta :
- obstructiiei nazale, a rinoreei ,
- respiratia dificila ,tuse , dispnee, wheezing , disfonie
- febra , frisoane ,
- alimentatie inadecvata ,inapetenta , disfagie ,
- cianoza , paloare ,
- varsaturi , dureri abdominale ,diaree ,
- agitatie ,
- otalgie , hipoacuzie ,secretie seroasa sau purulenta
otica , timpan congestionat - cefalee .
• Cauze :-infectii,sensibilitatea la infectii,
-virsta mica , prematuritatea ,distrofia ,
- anotimpul rece ,
- terenul alergic , predispozitia
genetica ,contactul cu alergeni
inhalanti ,fum ,pulberi,
- efortul fizic , stresul ,
 -malformatii congenitale ale cailor respiratorii , -
traumatisme otice ,corpi straini ,dop de cerumen ,
- lipsa de supraveghere a copilului .
• Problemele copilului cu afectiuni respiratorii In
rinofaringite
- respiratie inadecvata ,legata de edemul si
hipersecretia de mucus de la nivelul mucoasei
nazofaringiene ,
-manifestari:-coriza , rinoree muco-
purulenta , obstructie nazala , tuse iritativa ,apoi
productiva , respiratie zgomotoasa .
 - alimentatie deficitara ,indusa de obstructia nazala ,
congestia faringelui cu treneuri purulente , disfagie ,
varsaturi , febra .
-manifestari:-refuz alimentar , scadere ponderala
- hipertermia , datorita procesului infectios ,
- manifestari:-febra ridicata , frisoane , risc de
convulsii la copii cu virsta de pina la 5 ani
-risc de complicatii determinat de febra , infectie .
- manifestari:varsaturi, diaree , posibile convulsii ,
potentiale dezechilibre hidro-electrolitice .
• In faringoamigdalita acuta streptococica
 - hipertermia legata de infectia cu streptococul beta –hemolitic de
grup A,
- manifestari:-febra mare 39-41 grade celsius .
- respiratia dificila datorata inflamatiei de la nivelul amigdalelor si
a faringelui ,
- manifestari :-tuse ,exudat purulent la nivelul amigdalelor .
-alimentatie inadecvata calitativ si cantitativdin cauza disfagiei,
odinofagiei, durerilor abdominale , varsaturilor ,
- manifestari :-ingestie dificila si insuficienta de alimente .
- risc de complicatii legat de prezenta streptococului beta –
hemolitic de grup A
-manifestari :-risc de RAA, GNDA, sinuzite , -
disconfort indus de febra , cefalee, dureri abdominale ,
- manifestari :-apatie , iritabilitate, plins .
• In faringita acuta virala
-respiratiadificila legata de inflamatia mucoasei
faringiene de cauza virala , frig , umezeala aglomeratie .
-manifestataprin :- tuse , rinoree seroasa ,
- hipertermieindusa infectia virala,
- manifestataprin febra 39-40 grade .
- alimentatiain deficit legata de disfagie , stare
febrila dureri abdominale ,
- manifestari:-anorexie , risc de scadere in greutate ,
risc de dezechilibre hidroelectrolitice .
 - disconfort datorat febrei , cefaleei , durerilor
abdominale , mialgiilor ,
- manifestatprin apatie, iritabilitate, plins .
• In angine , abcese faringiene si periamigdaliene
-respiratie dificila legata de inflamatia sistemului limfatic faringian ,
inflamatia /leziunile ulcerative ale mucoasei faringiene si a
amigdalelor palatine , de cauza bacteriana ,virala sau micotica .
De frig , umezeala ,aglomeratie ,colectivitati.
- manifestata prin :-tuse si disfonie .
- hipertermie indusa de infectia cailor aeriene superioare -
manifestata prin :-febra , frisoane .
- alimentatia deficitara datorata disfagiei, febrei , salivatiei
abundente fetide , greturilor , trismusului
 -manifestari :-anorexie , dificultati de deglutitie , risc de
scadere in greutate ,risc de dezechilibre hidro-electrolitice .
- risc de complicatii indus de infectie ,febra , virsta mica, rezistenta
scazuta a apararii organismului
- manifestari –risc de dezechilibre hidro-electrolitice ,de convulsii ,
de diseminare a infectiei , de complicatii obstructive , supurative ,
imunologice , hemoragice .
-disconfort legat de febra , cefalee, torticolis ,
-manifestat prin apatie , iritabilitate,plins , pozitie inadecvata a
capului
• In adenoidite
- perturbarearespiratiei din cauza inflamatiei amigalelor palatine ,
 - manifestataprin obstructie nazala , respiratie zgomotoasa, dificila
de tip bucal , tuse emetizanta, rinoree apoasa apoi purulenta , polipnee,
voce nazonata , cianoza peri-oro-nazala discreta .
- alimentatie inadecvatadeterminata de dificultatile in respiratie si
de varsaturi ,
-manifestataprin inapetenta , refuzul alimentatiei,riscul scaderii in
greutate ,
-hipertermia indusa de infectie ,
- manifestataprin febra neregulata , de tip invers , cu virf matinal
posibile convulsii .
- eliminare inadecvata legatade infectie , febra ,
- manifestataprin varsaturi , diaree, risc de dezechilibre
hidroelectrolitic .
- comunicare dificila din cauza obstructiei cronice tubare si a foselor
nazale ,
 -manifestataprin voce nazonata , hipoacuzie , risc de dificultate in
activitatea scolara .
• In sinuzite
- respiratia dificila datorata ocluziei orificiilor de comunicare
sinusale , prin inflamatia mucoasei sinusale paranazale ,
sezonului rece , scaderii rezistenteiorganismului
- manifestari prin secretii nazale purulente , tuse, halena
fetida .
- disconfort cauzat de edemul inflamator , acumularea de
mucus si producerea de puroi la nivelul sinusurilor paranazale
, - manifestat prin cefalee, dureri faciale .
- alimentatie inadecvata legata de dificultatile in respiratie
disfagie , febra .
 - manifestataprin inapetenta, refuzul alimentatiei , risc de
scadere in greutate .
-hipertermie datorat infectiei
- manifestat prin febra oscilanta , posibile convulsii.
• In otite
- disconfortlegat de infectia bacteriana , de traumatismele otice , de corpii
straini , de dopul de cerumen ,
- manifestat prin otalgie , agitatie , cefalee, secretie seroasa , purulenta
cronica , timpan congestionat .
- comunicare ineficientala nivel senzorialdin cauzainfectiei bacteriene , a
traumatismelor , a dopului de cerumen ,
- manifestari –hipoacuzie , otalgie ,agitatie
-alimentatie deficitara din cauza varsaturilor , febrei ,
-manifestataprin inapetenta
 - hipertermie datorata infectiei
- manifestataprin febra 38-39 grade , agitatie , stare generala modificata .
-respiratie inadecvata din cauza altararii mucoasei respiratorii -
manifestataprin obstructie nazala , rinoree.
- posibile complicatii datorate prematuritatii , virstei mici, distrofiei ,
scaderii imunitatii ,
- manifestari –risc de otomastoidita, risc de meningita , leziuni peri
auriculare eczematiforme .
• In laringite
-respiratie alterata :-legata de inflamatia acuta a mucoasei
laringiene , manifestata prin –tuse spastica
- dispnee inspiratorie ,polipnee,
- disfonie ,stridor laringian ,
- tiraj suprasternal ,intercostal ,
-hipertermie :-legata de infectie ,
manifestata prin febra ridicata .
- perturbarea circulatiei sanguine :-din cauza starii
septice , manifestata prin –paloare ,extremitati
reci ,
-cianoza peri-oro-nazala ,
- comunicare ineficienta :- determinata de inflamatia
mucoasei laringiene , manifestata prin –disfonie ,
dificultate de exprimare verbala
- anxietate :-cauzatade
dificultatilerespiratorii , manifestataprin –
facies caracteristic,
- transpiratii ,
 pozitie impusa de respiratie .
-
- alimentatie in deficit :-legata de
stareagenerala modificata, disfagie ,
manifestataprin –inapetenta ,
- ingestie redusa de alimente
- risc de complicatii:- determinat de
insuficienta respiratorie ostructiva ,
- starea septica ,
manifestataprin –risc de coma profunda ,
- risc de asfixie , deces ,
• In caz de corpi straini in caile respiratorii

- tulburari respiratorii cauzate de aspirarea unui corp strain ,de lipsa supravegherii,
-manifestari :-tuse spastica ,sufocanta ,
-cianoza ,
- disfonie ,dispnee, wheezing , - tiraj ,sputa sanguinolenta .
- anxietate legata de senzatia de sufocare , de sentimentul de vinovatie -
manifestari :-agitatie ,plins,
-teama de pedeapsa ,
- Hipertermie determinata de o eventuala suprainfectie ,
- manifestari –febra ,
- Lipsa de cunostinte privind ingrijirea copilului din
cauza ignorarii sau absentei informatiilor ,
- manifestari :-lipsa de supraveghere a copilului .
-semne de gravitate care trebuie vazute de medic sau
care necesita internare :-stridor prezent si cind
copilul este linistit -respiratii rapide si tiraj
subcostal.

• In traheobronsite si
bronsiolitaacuta
- respiratie dificila cauzatade :-inflamatia
mucoasei tractului traheo-bronsic ,
 -edemul , hipersecretia de mucus si descuamatia celulara a
mucoasei bronsiolelor determinata de infectie virala ,
-manifestari :-tuse , rinoree seroasa,
- polipnee, wheezing , dispnee , -tiraj intercostal , -expectoratie purulenta .
- deficit nutritional datorat inapetentei ,
-manifestat prin :-refuzul alimentatiei ,
- risc de dezechilibru hidro-electrolitic si nutritional
- hipertermie legata de actiunea virala ,
-manifestari:-febra 38-39 grade C
- risc de complicatii determinat de :-posibil teren alergic ,
-distrofie ,infectie ,
-manifestari ;-posibile semne de insuficienta cardiaca , -
asfixie .
• In astmul bronsic
-respiratie inadecvata datorata :-contactului cu un alergen ,
- unei infectii bacteriene sau virale ,
-manifestari cauzate de :-accese de tuse uscata ,iritanta ,
-dispnee expiratorie intensa ,
-wheezing, senzatie de sufocare ,
- cianoza ,
-anxietate legata de senzatia de sufocare ,
-manifestari –pozitie
fortata , -
transpiratie , -
agitatie .
-cunostinte insuficiente din cauza –informatiilor insuficiente ,
- ignorarii informatiilor primite ,
 - manifestari :-incapacitatea de a preveni crizele de
cauza alergica .
•In pneumonii , abces pulmonar , pleurezii , tuberculoza
pulmonara .
-perturbare a respiratiei si a circulatiei sanguine
determinate de :-inflamatia bronhiilor alveolelor si
interstitiului pulmonar sau a pleurei ,
-aspirarii sau ingestiei de substantetoxice iritante
-manifestari:-tuse spasticasau productiva cu
sputa purulenta sau piosanguinolenta ,
-dispnee, crize de apnee , polipnee,
-cianoza peri-oro-
 nazala ,tahicardie , - tiraj , geamat
expirator .
- hipertermie indusa de infectie ,
-manifestari:-febra ,
-astenie ,
- risc de convulsii .
- nutritie si hidratare deficitara determinate de :
- infectie ,
- febra ,
- varsaturi , diaree ,
-vezicule bucale dureroase ,
- manifestari :-inapetenta ,ingestie redusa de alimente ,
 - risc de dezechilibre hidro-electrolitic ,
- scadere ponderala ,
-disconfort cauzatde :-starea inflamatorie ,
-meteorism ,
-manifestari :-durere
toracica , -
pozitie impusa ,
- apatie ,irascibilitate ,
- risc de complicatii legat de :-starea septica ,
- hemoptizie ,
- manifestari :-convulsii tonico-clonice , coma , - soc hipovolemic ,
complicatii cardiace , - suprainfectii .
• In bronsiectazii
 - pertubarea respiratiei si a circulatiei sanguine cauzate
de :dilatatia anormala si permanenta a unei sau mai multor
bronhii datorate infectiilor ,malformatiilor cailor aeriene ,
anomalii ale cililor , aspiratiei de corpi straini ,
-manifestari :-tuse cronica cu expectoratie matinala
muco-purulenta,
- dispnee, wheezing , -hemoptizie ,durere toracica .
- hipertermie indusa de –infectie ,
-manifestari :-febra intermitenta,
- astenie ,
- risc de convulsii ,
-nutritie si hidratare deficitara datorata infectiei si febrei ,
 - manifestari :-inapetenta, ingestie redusa de alimente ,
scadere ponderala .
• In edemul pulmonar acut ,pneumotorax
- perturbarea respiratiei si a circulatiei legate de de
transudarea de lichid din capilarele pulmonare in spatiile
alveolare ,
- de acumularea de aer in spatiul pleural ,
- manifestari :-dispnee ,
-tuse cu expectoratie aerata , rozata ,
- polipnee ,
-tahicardie ,puls slab perceptibil , paloare sau
cianoza ,
-scaderea tensiunii arteriale .
 - pozitie inadecvata legata de –transudarea de lichid ,
- acumularea de aer in pleura ,
- manifestari –durere toracica ,
-torace asimetric , cu diametrul antero-
posterior marit si largirea spatiilor intercostale.
• Obiective
1. asigurarea unei respiratii eficiente .
2. dezobstructia cailor aeriene .
3. asigurarea echilibrului hidroelectrolitic si
nutritional
4. combaterea febrei .
 5. diminuarea anxietatii si confortului .
6. prevenirea complicatiilor .
7. educarea in vederea prevenirii imbolnavirilor
8. parintii sa cunoasca masurile de evitare a
accidentelor
• Interventii cu rol propriu si delegat
- Se asigura conditii optime de microclimat
-temperatura 20-22 grade C constanta,
- atmosfera umidifiata ,
- camera curata ,linistita , fara curenti de aer ,
- se pozitioneaza copilul adecvat in semisezind , sezind sau
in decubit dorsal cu extremitateacefalica ridicata , in
functie de nivelul de dezvoltare motorie si pozitia impusa
de boala .
In caz de secretii abundente se incearca pozitia de
drenaj postural .
- Se apreciaza si se noteaza in foaia de temperatura
functiile vitale de cel putin 2 ori pe zi .
- Se capteaza varsaturile , iar copilul mare este invatat de
sa combata senzatia de greata prin respiratii profunde .
- Se urmareste coloratia tegumentelor la extremitati si
perinazal
• Se efectueaza oxigenoterapie , la nevoie se intubeaza
orotraheal si se efectueaza ventilatie artificiala , se
fluidifica secretiile din tractul respirator si se aspira
continuu.
• se administreaza medicamentele indicate , respectind
doza , ritmul si calea de administrare si se urmaresc
eventualele efecte secundare , testarea tolerantei la
antibiotice .
• Se respecta cu strictete regulile de asepsie .
• Se efectueaza dezostructie nazala sau spalatura
faringiana
• Se pregateste copilul pentru examinarea endoscopica
in segmentele tractului respirator , ecografie de
sinusuri ,transiluminare ,tomografie computerizata .
• Se hidrateaza corespunzator , calculind si pierderile de
lichide prin polipnee si temperatura ridicata , respectind
raportul intre ingesta si excreta .
• Hidratarea se poate face la indicatia medicului curant si
parenteral .
• Se calculeaza necesarul caloric corespunzator virstei ,
adaugind 13% pentru fiecare grad de temperatura peste
37 grade C si 10-30 % pentru starea de agitatie .
• Se asigura echilibrul intre principiile alimentarede baza ,
avind in vedere febra si stareainfectioasa (regim
alimentar usor digerabil , bogat in glucide si vitamine ,
sarac in lipide , hipo/desodat , hipoglucidic in
corticoterapie )
• Se aplica tratamentullocal pentru reducerea leziunilor
periorale care impiedica alimentatia.
• Se repartizeaza ratia alimentara zilnica in mese reduse
cantitativdar dese .
• Se urmareste apetitul copilului , modul de alimentare , manifestind
rabdare cu copilul care nu se poate alimenta cu usurinta .
• Lasugar se urmareste sincronizarea miscarilor de supt cu cele
respiratorii , apreciind comportamentul sau .
• Se cintareste copilul zilnic , la aceeasi ora.
• Se urmareste tranzitul intestinal si diureza.
• Se masoara temperatura corpului supraveghind copilul in
permanenta si se combate febra cu antitermice , agenti fizici ,
hidratare corespunzatoare .
• Se schimba lenjeria de pat si corp de cite ori este nevoie .
• Se asigura o igiena permanenta a tegumentelor si mucoaselor .
• Se imbraca copilul lejer ,pentru a permite pierderile de caldura in
caz de febra .
• Se recolteaza singe pentru examene de laborator .
• Se recolteaza exudat faringian , sputa , secretii nazale si otice.
• Se pregateste copilul pentru examen O.R.L .
• Se efectueaza spalatura auriculara , extragerea corpilor straini
auriculari.
• In cazul aspirarii sau ingestiei de hidrocarburi nu se provoaca
varsaturi , nu se efectueaza spalatura gastrica si nu se
administreaza lichide .
• In caz de edem pulmonar se aplica bandaje compresive la
radacina unui membru si eventual se efectueaza singerare .
• Se efectueaza teste de provocare bronsica
(bronhodilatatoare , bronhoconstrictoare,teste de
efort ,spirografie , pletismografie
• Se efectueaza E.C.G.
• Se pregateste copilul pentru eventualele interventii
chirurgicale :incizii, drenajul colectiilor
purulente ,amigdalectomie , adenoidectomie .
• Se testeaza reactivitatea la alergeni prin testaricutanate .
• Se pregateste fizic si psihic copilul pentru radiografie
pulmonara bronhografie .
• Se pregateste pacientul si se participa la punctia pleurala ,
sinusala , paracenteza .
• Se efectueaza IDR la tuberculina .
• Se invata copilul sa tuseasca si sa sufle nasul in batista
de unica folosinta .
• Se educa mama sa pastreze sanatatea copilului prin
evitarea aglomeratiilor , a schimbarilor bruste de
temperatura , a contactului cu alergeni cunoscuti , a
contactului cu persoane prezentind semne de infectie
respiratorii .
• Se arata importanta exercitiilor fizice si respiratorii
pentru cresterea tolerantei la efort in cazul copilului
astmatic .
• Se educa parintii sa prezinte copilul la examinarile
clinice si biologice periodice .
• In caz de corpi straini in caile aeriene :
- Se discuta cu apartinatorii pentru identificarea obiectului
aspirat ,
- Se incearca dezobstructia cailor aeriene prin manevre
manuale ,
- Se aseaza copilul in pozitie sezind pentru a favoriza
respiratia ,
- Se pregateste copilul pentru examen radiologic si
laringobronhoscopie ,
- Se linstestecopilul si se convinge ca va respira mult mai
bine ,
- Se discuta ulterior cu parintii si li se explica riscurile la
care este expus copilul daca nu este supravegheat
corespunzator .
• Semne clinice ale aparatului respirator care
trebuiesc urgent vazute de medic sau care fac ca sa
fie necesar internat :
-pneumonii foarte grave :-cianoza centrala ,
-detresa respiratorie foarte grava,
-sugar incapabil sa bea sau care varsa
sieste incapabil sa se rehidrateze per os
-convulsioneaza ,este letargic sau are
pierderi de constienta ,
 -tiraj generalizat sau batai preinspiratorii ale
aripilor nasului
-geamat repirator .
-pneumonii grave :-tiraj subcostal
-peumonii –respiratii rapide ,>60 respiratii/min la
sugarul sub 2 luni,50 repiratii/min la sugarul intre 2-
11 luni ,peste 40 resp/min intre 1-5 ani.
•
Fizioterapia toracica
-indicata dupa o afectiune respiratorie sau chiar in
timpul ei .
-utila pentru:-modificarea aspectului respiratiei
calitatea timpilor resipatorii,
-pentru a optimiza raportul ventilatie /perfuzie,
- pentru a facilita indepartarea secretiilor .
•
Indicatii :-intubatie , ventilatie ,
-pneumonie (faza productiva )
-post-operator (chirurgia toracica )
-boala pulmonara cronica ,
-atelectazie secundara obstructiei cu
mucus ,
•
-slabiciune neuro-musculara .
Indicata cu precautie ( de fizioterapeut ):
-pneumonie neproductiva ,
-astm bronsic ,
-pleurezie ,
-abces pulmonar,
•
-tuberculoza ,
-empiem,
-coagularea singelui afectata.
Contraindicata in :-edem pulmonar (fara retentie
de mucus ),
-bronhospasm grav ,
•
-hemoptizie evidenta ,
-efort respirator redus datorita
durerii , -pneumotorax nedrenat , -
tumora bronsica .
• Tehnici :
-prin pozitionare – pentru a folosi forta gravitationala ,
-drenaj postural –pentru a folosi forta gravitationala ,
-manual (percutie ,vibratie , scuturare)-pentru a
desprinde si a mobiliza secretiile ,
-tehnici de respiratie (respiratii controlate )-pentru
a utiliza canalele ventilatorii cu scopul de drenare
a secretiilor ,
-tehnici de presiune pozitiva –idem
-insuflatie / exuflatie –pentru a mobiliza secretiile si a
facilita expectoratia la cei cu boli neuro-musculare .
 Ingrijirea copilului cu
afectiuni cardio-vasculare
• Culegerea de date poate releva :
-sufluri cardiace ,
-dispnee ,
-tulburari hemodinamice cardiace si pulmonare,
-torace deformat ,la nivelul hemitoracelui sting, -
tuse ,
-hipotrofie ponderala si staturala ,
- puls periferic puternic si amplu ,
- polipnee,
- cianoza ,paloare , tahicardie , bradicardie , hipo/hipertensiune arteriala ,
- pierderea starii de constienta ,
- crize de rau hipoxic ,
- hipocratism digital ,
- malformatii cardiace , scaderea fortei de contractie miocardica ,dilatatia
si hipokinezia ventriculara sau hipertrofia
ventriculara ,fibrozamioendocardica ,
- tulburari de ritm ,puls paradoxal ,
- edeme transpiratii , extremitati reci ,astenie , febra neregulata ,
- eruptie cutanata ,petesiala ,noduli Osler , durerosi ,
mobili ,
- dureri precordiale , palpitatii ,lipotimie ,
- oligurie ,
- dureri in membrele inferioare , - pozitii specifice unor
afectiuni.
•Probleme
-Problemele copilului cu D.S.A.

-circulatie si respiratie dificila cauzate de comunicarea

anormala prin septul interatrial .
- manifestari:-suflu sistolic
- dispnee de efort ,
-risc de infectii respiratorii repetate .
- intoleranta la efort legata de tulburarile
hemodinamice cardiace si pulmonare .
- manifestari:-dispnee,
 -torace deformat .
• Problemele copilului cu D.S.V.
-circulatie si respiratie inadecvate datorita comunicarii
interventriculare ,
-manifestataprin : -suflu sistolic,
-dispnee ,
- tuse ,
-tiraj ,
-infectii pulmonare recidivante ,
-modificarea schemei corporale legata de tulburarile
hemodinamice cardiace si pulmonare ,
 - manifestataprin :-hipotrofie ponderala
,
-torace displazic cu bombare
sternala .
• Problemele copilului cu P.C.A.
-respiratia si circulatia perturbata datorate persistentei
canalului arterial dupa nastere ,
-manifestataprin –suflu sistolic/diastolic ,
-puls periferic puternic si amplu ,
-dispnee, polipnee ,
- risc de infectii pulmonare frecvente ,
 - alimentatie deficitara din cauza functiiei
cardiace deficitare ,
-manifestataprin :-dificultatein alimentare
-refuzul alimentatiei,
- intirziere in cresterea ponderala
• Problemelecopilului cu TETRALOGIE FALLOT
-tulburari circulatorii si respiratorii cauzatede multiple anomalii cardiace
congenitale ,
- manifestari :- cianoza
-bradicardie ,
-hipotensiune ,
-hiperpnee,
 - comunicare perturbata la nivelul intelectual indusa de dispnee si
hipoxie , - manifestataprin pierderea constientei ,
- risc de complicatii determinat de tulburarile hemodinamice ,
- manifestataprin :-pierderi de constienta ,
- crize de rau hipoxic ,
-semne de suferinta cerebrala ,
- perturbarea aspectului fizic din cauza hipoxiei si a tulburarilor
circulatorii , - manifestataprin :-tulburari de crestere si dezvoltare , -
hipocratism digital .
• Problemele copilului cu trunchi arterial comun
-perturbarea respiratiei si a circulatiei cauzate de
malformatiile cardiace ,
-manifestari:-cianoza ,
 - dispnee ,polipnee ,
- puls periferic accentuat ,
- alimentatie deficitara legata de perturbarea
circulatiei si a respiratiei ,
- manifestataprin :-dificultatein alimentatie ,
- hipotrofie ponderala
- risc de complicatiideterminat de transpiratii ,
polipnee
, malformatie cardiaca,
- manifestari:-posibil dezechilibru hidro-electrolitic , -
posibila insuficientacardiaca ,
• Problemele copilului cu transpozitie de vase mari
-circulatie inadecvata determinata de implantarea
aortei si a arterei pulmonare in mod anormal ,
-manifestari :- cianoza intensa difuza ,
-risc major de perturbare a
functiei respiratorii si cardiace ,
- complicatii induse de malformatiile cardiace ,
- manifestate prin :-risc de alterare a functiei
cerebrale ,
- deces .
• Problemele copilului cu coarctatie de aorta
-circulatie si respiratie deficitare cauzate de ingustarea aortei in
zona istmica ,
- manifestataprin :-cianoza ,
-puls slab perceptibil la nivelul femuralei , -
dispnee .
- modificarea aspectului fizic indus de perturbarea fluxului
sanguin modificat ,
- manifestataprin intirziere in crestereastaturo-ponderala ,
- posibile complicatii legate de tulburarile hemodinamice
caracteristice ,
-manifestateprin :-risc de accidente cerebrale vasculare si
coronariene ,
 - risc de insuficientacardiaca
• Problemele copilului cu cardiomiopatie - circulatie si
respiratie inadecvate legate de :
-scaderea fortei de contractie miocardica
-dilatatia si hipochinezia ventriculara sau hipertrofia
ventriculara ,
-fibroza mio-endocardului,
-manifestataprin :-polipnee ,
-tahicardie ,
-paloare ,
-hipotensiune arteriala
- eliminare inadecvata determinata de perturbarea functiei
cardiace ,
 - manifestata prin –edeme ,
-transpiratii
• Problemele copilului cu miocardite acute
- circulatie si respiratie inadecvate cauzate de inflamatia
miocardului produsa de actiunea germenilor patogeni ,
-manifestataprin :-cianoza perioro-nazala
-paloare ,
-extremitatireci ,
- tahicardie ,
-puls slab ,
- modificari ale ritmului cardiac ,
- intoleranta la efort datorita perturbarilor activitatii cardiace ,
 -manifestata prin :-dispnee,
-astenie ,
-dificultate in alimentatie la sugar.
• Problemele copilului cu endocardite bacteriene
- circulatie si respiratie inadecvate cauzate de actiune
germenilor patogeni asupra endocardului lezat sau sanatos
-manifestate prin :-dispnee ,
-paloare,
-tahicardie ,
- hipertermie cauzata de infectie ,
- manifestataprin :-febra neregulata ,
-astenie ,
- anorexie ,
- tegumente modificate legate de afectiune bacteriana
endocardica ,
- manifestataprin :- eruptie petesiala cutanata ,
- noduli cutanati Osler ,durerosi si
mobili .
• Problemele copilului cu pericardita acuta
-circulatie si respiratie inadecvate cauzate de
inflamatia pericardului si alterarea functiei cordului
sub actiunea germenilor patogeni sau a proceselor
autoimune , manifestate prin :-
dispnee ,tuse ,polipnee
- tahicardie ,cianoza ,
 puls paradoxal si mai ales de durerile precordiale ,
manifestata prin agitatie si plins ,
- hipertermie indusa de infectiile periodice
cu germeni patogeni , manifestata prin
febra si transpiratie .
• Problemele copilului cu tulburari de ritm cardiac
- perturbarea circulatiei din cauza perturbarii
ritmului cardiac ,
-manifestataprin :-paloare ,
-puls modificat ca ritm si frecventa,
-palpitatii, lipotimii ,
- disconfort indus de tulburarile de ritm cardiac -
manifestatprin :-astenie ,
-dureri abdominale si precordiale , -
palpitatii .
• Ingrijirea copilului cu insuficienta cardiaca
• Scopuri :-imbunatatirea randamentului cardiac ,
-scaderea necesitatilor cardiace ,
-imbunatatirea functiei cardiace ,
-mentinerea unui status nutritional adecvat,
-reducerea fluidului in exces ,
-sprijinul si educatia copilului si a familiei ,
• Reguli de ingrijire :-evaluare si monitorizare continua a
bolii copilului,
-administrarea cu atentie a urmatoarelor
medicamente si monitorizarea efectelor acestora si
a reactiilor secundare ,
-digoxin,captopril,sildenafil,diuretice,
-pentru a imbunatati functia respiratorie,
-se asigura O2 si aspiratie ,
-se monitorizeaza saturatia in O2
-se asigura mentinerea pozitiei copilului pentru a
favoriza expasiunea plaminului si repausul,
 -se asigura haine comode pentru copil,
• Pentru a mentine statusulnutritional :
-este necesar un aport caloric crescut ,
-atentie la asigurarea zilnica a aportului de lichide si
calorii ,
-mese reduse cantitativsi dese , se monitorizeaza
aportul, uneori este necesar administrarea
alimentatiei pe sonda nazo-gastrica ,
-monitorizarea functionarea vezicii urinare si a volumului,
-se monitorizeaza aportul si eliminarea de lichide .
• Pentru a mentine igiena :
-are transpiratii intense si temperatura crescuta
-atentie la igiena tegumentelor ,
-imbaiere la patul copilului, atentie la plici si la zonele
de presiune ,
-igiena orala riguroasa ,frecventa ,
-schimbarea frecventa a hainelor ,
• Profilaxia infectiilor :
-toate interventiile efectuate trebuie sa fie facute cu
mentinerea igienei ,
-monitorizarea semnelor de infectie , a raspunsului la
antibiotice .
 Sprijinul familiei :
-ingrijirea sa fie axatape familie si a participarii ei ,
-oferirea de informatii familiei pentru a obtine acceptul
familiei,
-planificarea din timp a externarii pentru a avea timp sa
inteleaga si sa retina ce au de facut acasa
• Ingrijirea copilului cu HTA
-circulatie inadecvata indusa de :-afectiuni renale,
-stres ,
-sedentarism ,
-supraalimentatie ,
- manifestari:-TA crescuta ,
- tahicardie ,
- dispnee ,
 - mobilitate alterata cauzatade cresterea TA.
-manifestata prin :-riscde contractii tonico-clonice,
-paralizii sau pierderi ale starii de constienta,
-agitatiepsiho-motorie,
- disconfort cauzat de cresterea TA ,
-manifestat prin :-cefalee,ameteli ,tulburaride vedere,
-greturi ,
- eliminareinadecvataindusade hipertensiuneaarteriala , - manifestari :-varsaturi ,
- oligurie ,
-alimentatie inadecvata din cauza greturilor, regimului alimentar impus,
-manifestari –ingestieredusa de alimente,
-lipsa de cunostintedin cauza ignoranteisau lipsei de informatii .
- manifestari –sedentarism, regim alimentar hipercaloric,hipersodat, mod de viata necorespunzator

• Obiective :-sa prezinte TA in limite corespunzatoare

virstei ,
- prevenirea complicatiilor ,
 -diminuarea starii de disconfort ,
- sa elimine normal pe toate caile ,
-sa aiba o alimentatie corespunzatoare si sa respecte
regimul alimentar ,
-copilul si familia sa fie educati pentru un mod de viata
sanatos in vederea prevenirii imbolnavirilor .
• Interventii cu rol propriu si delegat
-sa plaseze copilul in o camera linistita , cu temperatura constanta, evitind
supraincalzirea ,
- sa pastreze repausul la pat ,
- sa monitorizeze P,TA,R
- sa recolteze singe pentru investigatiilerecomandate ,
- sa recolteze urina ,
- se pregatestefizic si psihic copilul pentru investigatiile radiografice
recomandate ,
- se efectueaza E K G ,
- se urmareste diureza si se calculeaza ingesta – excreta ,
- se cintareste zilnic copilul ,
- se administreazaun regim alimentar hipocaloric si hiposodat ,de
preferinta vegetarian , fara dulciuri si fainoase ,explicindu-I copilului
necesitatea respectarii regimului ,
- se administreazamedicamentele recomandate ,
- se educa copilul si parintii in sensul unui regim de viata echilibrat .
• Ingrijirea copilului cu insuficienta circulatorie acuta
(soc )
• Cauze frecvente la copil :-hipovolemia , septicemia ,
traumatismele de orice fel .
• La copil se instaleaza relativ rapid .
• Este compensat si necompesat ,
• Socul compensat :
• Functia organelor vitale este mentinuta prin
mecanisme intrinseci si capacitatea de compensare
este eficienta,
• Semne precoce :-iritabilitate , confuzie ,agitatie ,
-crestereafrecventeicardiace ,
-scaderea reumplerii capilare ,
 -presiune sanguina normala ,
-ingustareapresiunii pulsului,
-sete,
-paliditate,
-scaderea diurezei .
• Socul necompensat :
-tahipnee,
-tahicardie ,
-scaderea presiunii arteriale ,
-acidoza metabolica severa ,
-oligurie,
-reumplerea capilara incetinita , -
turgor redus ,
-status cerebral modificat .
• Tipuri de soc :
- Socul cardiogen
- Scade randamentul cardiac determinat de o boala
cardiacagrava ,
- Aritmii , cardiomiopatii,insuficienta cardiaca
Infarctul de miocard ,contuzia cardiaca , boli vasculare .
-Socul septic cauzat frecvent de :
-septicemie ,
-infectii abdominale ,
• Socul hipovolemic
• cauzat de reducerea volumului sanguin prin :
- hemoragie,
- Deshidratare,varsaturi, diaree,cetoacidoza ,
- ascita ,
- Pancreatita,
- Obstructie intestinala,
- Arsuri, - Peritonita , - Volvulus.
• Socul distributiv
• Datorita scaderii profunde a tonusului vascular
 - Septicemia ,
- Socul anafilactic ,
- Traumatismul maduvei spinarii ,
- Traumatismul cerebral,
- Intoxicatia medicamentoasa , droguri .

Ingrijirea copilului cu afectiuni

digestive
• Culegerea de date
-mucoasa bucala uscata , congestiva , cu depozite albe , mici, vezicule.
-ulceratii, dificultatiin masticatie , agitatie ,
- sialoreea abundenta ,
- inapetenta , refuzul alimentatiei,disfagie,
- varsaturi, regurgitatii,senzatie de greata,
- malnutritieprotein calorica ,
- dezechilibrehidroelectrolitice si acido-bazice ,
-scaune diareeice ,constipatie ,
-dureri epigastrice sau periombilicale , pirozis ,
- distensieabdominala ,
- hematemeza , melena ,
-intoleranta digestiva sau alergiela gluten , proteinele lapteluide vaca sau dizaharide ,
- scaunediareeice , lucioase , apoase, steatoreice ,cu singe ,
- meteorism ,
-urini hipercrome,
-scaune decolorate ,
- circulatievenoasa colaterala ,ascita,stelutevasculare,eritem palmar , icter
• Probleme
Copilulcu stomatita
 1. alterareaaspectului mucoasei bucale datoratinfectiei sau la
copiluldistrofic ,prematur deshidratat, cu antioterapiecu spectru larg , intoxicatsau
cu carente vitaminice.
-manifestari –mucoasa bucalauscata , congestiva,cu depozite albe , mici sau cu
vezicule ,
-ulceratii, sialoree abundenta
2. alimentatiein deficit determinatade ulceratiiledureroase ,modificareamucoasei
bucale , febrei , varsaturilor,
- manifestataprin –inapetenta,refuzul alimentatiei ,dificultatiin
masticatie - risc de dezechilibre hidroelectrolitice, - agitatie.
3. hipertermie legatade procesul infectios,
- manifestari –febra , risc de convulsie, de deshidratare -agitatie ,
4. eliminareinadecvata indusade infectie si de perturbarea digestiei -
manifestataprin varsaturisi diaree .
• Copilulcu reflux gastro-esofagian, chalazie, achalazie
1. deficitul nutritional legatde dezechilibrulintre numarul si cantitatea prinzurilorsi
capacitateagastricala nou nascut si de relaxareasau contractiaexcesiva a cardiei
 - manifestari –disfagie,
- varsaturirepetate , regurgitari
-stagnare ponderala,
2. respiratie dificilacauzatade alterareamucoasei cailorrespiratoriiprin refluarea
continutului gastric ,
-manifestari –tuse , -
dispnee .
3. disconfort indusde refluareadin stomac a sucului gastric acid ,
-manifestat prin dureri precordiale, agitatie
4. risc de complicatiideterminatde refluarea din stomac a sucului digestiv acid ,
-manifestat prin posibileprobleme respiratorii,
-hematemeza ,
-malnutritie protein-calorica,

• Copilul cu stenoza hipertrofice de pilor

-alimentatie inadecvata cauzata de hipertrofia
congenitala a musculaturii circulare a pilorului
-manifestata prin varsaturi postprandiale
-apetit crescut dupa varsatura ,
-scadere ponderala ,
-dezechilibre hidroelectrolitice si acido-
bazice
-eliminare inadecvata datorata tranzitului intestinal
perturbat ,
-manifestata prin –scaune diareice sau
pseudoconstipatie
• Copilul cu gastrite si ulcer gastro-duodenal
1.Alterarea confortului din cauza modificarii mucoasei gastrice sub
actiunea factorilor infectiosi sau neinfectiosi ,
-manifestata prin –dureri epigastrice sau periombilicale , -
pirozis ,
-senzatie de greata ,
-distensie abdominala ,
2. alimentatie deficitara legata senzatia de greata , varsaturi , pirozis ,
-manifestata prin –inapetenta ,
-scadere ponderala ,
3. posibile complicatii induse de ulceratiile mucoasei si peretelui
gastric ,
-manifestata prin hematemeza ,melena , -
risc de perforatie ,
• Copilul cu diaree acuta
1.eliminare inadecvata pe cale digestivacauzatade actiunea germenilor
infectiosi ,
-manifestataprin –varsaturi ,
-diaree ,
-dureri abdominale ,
2. risc de dezechilibru hidroelectrolitic legat de pierderile de lichide din
organism sau de aportul insuficient ,
-manifestat prin –tegumente palide ,
-cianoza peri-oro-nazala ,
-pliu cutanat persistent , fontanela anterioara deprimata
-tahicardie , bradicardie ,
3.hipertermie datorata starii toxica-septice ,
-manifestataprin-febra ridicata ,
 -agitatie ,
-risc de convulsii ,
• Semne de deshidratare grava :-inconstientasau letargie ,
-ochi infundati in orbite,
-pliu cutanat latero-abdominl persistent sau care
revine lent in mai mult de 2 secunde ,
-este incapabil sa se rehidrateze sau bea putin .
Semne de deshidratare medie :-agitatie sau iritabilitate
-bea cu aviditate sau este insetat ,
-ochi infundati in orbite , -
pliu cutanat revine lent .
• Diaree fara deshidratare :-copilul nu prezinta mai mult de un
semn din cele enumerate
 • Copilul cu diaree cronica
1.alimentatie inadecvata cauzata de scaderea secretiei enzimatice pancreatice , intolerantei digestive pentru gluten
,proteinele laptelui de vaca ,
-manifestata prin –inapetenta sau chiar apetit pastrat ,
-facies palid
-iritabilitate ,hipotonie musculara , hipotrofie musculara , -
greturi
2. eliminare digestiva inadecvata legata de intoleranta la gluten sau lapte de vaca ,
-manifestata prin –abdomen destins de volum ,
-scaune semiconsistente ,lucioase ,apoase , steatoreice , -
varsaturi .
3. risc de complicatii cauzat de celiachie sau IDPLV, -manifestat prin-deshidratare ,
-deficit de vitamine , minerale , intirziere in maturarea osoasa ,oprirea cresterii , -
posibil soc anafilactic ,
4. respiratie dificila si circulatie inadecvata indus de reactia alergica la proteinele din laptele de vaca , -manifestata
prin :-dispnee, polipnee ,wheezing ,
-rinoree , cianoza,
5. tegumente modificate determinate de alergie ,
- manifestate prin –eruptie urticariana , eczematiforma .
• Copilul cu megacolon
1.eliminare inadecvata cauzata de dilatarea unui segment
de colon ,
-manifestataprin –constipatie alternind cu diaree ,
-varsaturi ,
-scadere ponderala ,
2.dezechilibru hidro-electrolitic legat de tulburarile de
absorbtie ,
-manifestatprin edeme ,
3.risc de complicatii determinat de dilatatiaunui segment
de colon ,
 -manifestatprin ocluzie , perforatie .
• Copilul cu hepatita cronica si ciroza
1. alterarea confortului cauzat de afectarea parenchimului hepatic ,
de durerile abdominale , de senzatia de greata ,
-manifestat prin-astenie ,
-somnolenta ,
2. eliminare inadecvata determinata de afectarea parenchimului
hepatic ,
-manifestat prin –varsaturi ,
-meteorism ,
-urini hipercrome ,
-scaune decolorate
3. circulatie perturbata indusa de hipertensiunea portala , de
tulburarea sintezei factorilor de coagulare ,
 -manifestata prin –circulatie venoasa colaterala la nivelul
abdomenului ,
- hemoragii ,
4. dezechilibru hidro-electrolitic datorat hipoalbuminemiei
, hipertensiunii portale ,hiperaldosteronismului secundar
, cresterii permeabilitatii capilare , -manifestari–edeme ,
ascita .
5. tegumente si mucoase modificate legate de inflamatia
hepatica , modificarile structurii hepatice ,
-manifestataprin –stelute vasculare ,
-eritem palmar ,icter ,
6.posibile complicatii cauzate de alterarea grava a functiei
hepatice ,
-manifestateprin –posibile tulburari neuro-psihice ,
coma ,
-perturbarea functiei renale
• Copilul cu parazitoze intestinale
1. eliminare inadecvata legatade prezenta parazitului ,
-manifestat prin –varsaturi ,
-greturi ,
-diaree ,
2. odihna insuficienta cauzatade pruritul localizat anal sau generalizat ,
tulburarile neuro-psihice ,
-manifestari –iritabilitate ,
 -insomnie ,
-cosmar ,
3. alimentatie inadecvata datorata anorexiei si durerilor abdominale ,
-manifestataprin scadere ponderala ,
4 .tegumente modificate determinate de prezenta parazitilor ,
manifestat prin eruptii urticariene
-prurit
• Obiective
1. Copilul sa fie echilibrat nutritional si
hidroelectrolitic .
2. Sa prezinte eliminari fiziologice .
3. Combaterea febrei .
4. Realizarea unei stari de confort .
5. Copilul sa prezinte tegumente si mucoase integre ,
normal colorate .
6. Asigurarea odihnei si somnului .
• Interventii cu rol propriu si delegat .
• Se badijoneaza mucoasa bucala cu glicerina boraxata
si stamicin inainte de mese si copilul este invatat sa-si
clateasca gura cu solutie de bicarbonat de sodiu si
solutii antiseptice in caz de eroziuni ale mucoasei
cavitatii bucale .
• Se aseaza copilul in decubit dorsal cu capul pe o parte
sau decubit semiventral , se capteaza varsaturile si se
sterge regiunea peri-oro-nazala dupa varsatura ,
supraveghind copilul sa nu aspire dupa varsatura
continutul gastric .
• Se mentine repausul la pat .
• Copilul mare este invatat sa respire profund pentru a
combate senzatia de greata .
• Se capteaza scaunul si se mentine o toaleta riguroasa a
regiunii perianale .
• Se schimba lenjeria de corp sau cea de pat de cite ori
este necesar .
• Se mentine camera curata si aerisita pentru a diminua
stareade disconfort .
• Se punctioneaza o vena si se instituie o PEV .
• Daca hidratarea orala este posibila se administreaza
saruri de rehidratare orala cu lingurita sau cu pipeta cite
5 ml la 5 minute.
• Se recolteaza singe pentru investigatiile recomandate.
• Se recolteaza materii fecale pentru investigatiile
recomandate .
• Se recolteaza secretii bucale .
• Se apreciaza apetitul copilului si se cintarestezilnic .
• Se apreciaza bilantul ingesta –excreta .
• Se masoara pulsul , respiratia , TA.
• Se verifica aspectul tegumentelor ,
culoarea ,temperatura , elasticitatea.
• Se masoara temperaatura corpului si in caz de
hipertermie se combate febra cu antitermice , buretaje .
• Se suplimenteaza aportul hidric in caz de hipertermie .
• Se supravegheaza stareagenerala a
copilului ,reactivitatea la stimuli si tonusul muscular .
• Se asigura o pozitie semisezinda in caz de tulburari
respiratorii .
• Se pregateste copilul pentru examenele radiologice cu
sau fara substantade contrast .
• Se pregateste copilul pentru examinarea endoscopica ,
scintigrafica sau ecografica .
• Se administreaza copilului medicatia prescrisa de medic .
• Se administreaza regimul alimentar corespunzator
fiecarei afectiuni in parte .
1. in stomatite:-lichid sau semiconsistent cu alimente
mixate , omogenizate care sa nu traumatizeze mucoasa
bucala ,
 -se exclud dulciurile concentrate , alimente
acide ,condimente ,iritante ,dure ,
-inainte de mese se badijoneaza cavitatea
bucala cu solutie de glicerina boraxata cu anestezina.
2.refluxul gastro-esofagian:-regim alimentar normocaloric , prinzuri mici si
dese , cosistentacrescuta ,
-laptele praf se ingroasa cu mucilagiu de orez ,
-dupa mese ,sugarul este sustinutin pozitie verticala mai multe
minute (30 minute)
3. stenozahipertrofica de pilor :-mese dese , consistente,reduse cantitativ .
4. gastritasi ulcer :-regim alimentar normocaloric ,bogatin fibre care
absorb sarurile biliare si scad secretia de pepsina si acizii grasi esentiali ,
 - se administreazaalimente usor digerabile , neiritante pentru
mucoasa gastrica, temperatura optima (se evita alimentele prea
fierbinti sau prea reci )
-mese mici si dese ,
-regimul alimentar se bazeaza pe :lactate ,brinzeturi
proaspete ,carne slaba ,fiarta sau la gratar ,legume fierte .
- se interzic alimentele prajite ,
condimentate ,conservate ,afumate , bauturi acide .
• In diareea acuta :-dieta hidrica timp de 6-12 ore ,
-dieta de tranzitie orez,morcov , banane ,
roscove , supa de morcovi, mucilagiu de orez .
-realimentare cu preparate de lapte
delactozat , hipoalergenice cu continut mineral
 scazut , acidulate sau din soia , timp de 1-2 zile sau
mai mult la cei cu distrofie .
-revenirea la alimentatia anterioara
imbolnavirii se face treptat inlocuind produsele
dietetice cu alimentele consumate anterior .
• In diareea cronica :-regim alimentarcu cereale ,fara gluten ,dar cu fainade orez
,porumb , soia , cartofi ,
-lapte cu hidrolizateproteice sau cu aminoacizi sau din soia in caz de
intolerantala proteinelelapteluide vaca .
-aport crescut de vitamine,calciu , magneziu .
In hepatitacronica si ciroza :-regim dietetic cu reducerea grasimilor si a proteinelordar
normocaloric ,
-pentru manifestarile cutanatese administreazatratamenttopic si se mentine o
stare de curatenieperfecta ,
 - se respecta cu strictete normele de asepsie ,
- se discuta cu copilulcare este capabilsa inteleagasau cu parintiiin vederea
acumulariide noi cunostinte pentru prevenireaimbolnavirii,agravarii ,redobindirea
starii de sanatate.
- se educa mama sa sustina sugarul in pozitie verticaladupa fiecare masa si se
administreazanumai formulele recomandate,
-se respecta regimul indicat,
-sa urmeze corect etapele regimuluialimentar , sa supravegheze alimentatia
copilului,
-se educa copilulsa se spele pe maini inaintede mese si dupa folosirea toletei ,
- se schimba lenjeriade cite ori este necesar ,
- se verifica termenul de valabilitatea alimentelor, se pastreaza la frigider
• Ingrijirea copilului cu sonda enterala
• Sonda nazo-gastricaeste introdusa prin o nara in
orofarige si prin esofag in stomac .
• Sonda trebuie schimbatala 5-7 zile .
• Dezavantaje:-iritatiela nivelul cavitatiinazale si
esofagului.
-secretie crescut de mucus ce poate bloca caile nazale .
-poate scadea reflexul de sugere.
-atentie la introducerea in trahee, poate provoca decesul
copilului.
• Sonda de gastrostoma–se introduce de obicei pe termen
lung ,confectionata din un plastic moale , pentru citeva luni .
• Ingrijirea unui copil cu sondanazo-gastrica– -suport psihologic ,
-mentinerea integritatii tegumentelor
-inainte de a manevra sonda trebuie spalate mainile ,
-asigurati-va ca tubul este bine fixat,
-spalati tubul inainte de introducerea de lichide ,
-verificati inainte de introducerea de lichide daca tubul este corect
pozitionat,
-se opreste administrarea daca apar semne de dificultati respiratorii,
-trebuie prevenita contaminarea cu bacterii a alimentelor ,
-aspirati si spalati sonda la 4 ore, verificind pozitia si permeabilitatea
• Alimentatia pe sonda nazo-gastrica
• Daca se poate vom da copiilor bucati mici de alimente sa le
miroase si sa le guste ,pentru a obisnui copilul cu alimentele in
alimentatie per os .
• Echipament:-hirtie de pH,
-manusi de unica folosinta ,
-apa fiarta si racita pentru spalarea sondei,
 -halat de cauciuc ,
-2 vase metalice sterile,
-grafic de fluide ,
-2 seringi de 5-10 ml pentru sonda de P V C sau de 5060
mlpentru sonda se poliuretan
-alimente la temperatura camerei .
• Metoda :
-spalati-va pa maini si puneti-va manusile
-incurajam copilul si parintii prin explicarea tehnicii,
-punem copilul in o pozitie de siguranta ,capul mai sus decit
stomacul,in pozitie sezinda sau la 30 grade , nou-nascutii pe partea
dreapta sau cu fata in jos ,
-utilizam o seringa adecvata ,aspiram lichidul gastric rezidual si
verificam pH-ul(trebuie sa fie mai mic de 5,5)
-spalam tubul si pregatim sonda ,
-pensam sonda ,
-atasam seringa si o umplem cu alimentul dorit,
-eliberam pensa usor si lasam sa intre mincarea ,
-alimentele se introduc in 15-30 min ,
-umplem cilindrul seringii pe masura ce se goleste pentru a nu permite
intrarea aerului,
-spalam sonda cu apa ,
-se aseazacopilul in pozitie de siguranta -
inregistram pe grafic cantitatea .

Ingrijirea copilului cu
afectiuni renale
• Culeregere de date :
-oligurie ,anurie,
- Polakiurie ,disurie ,tenesme rectale ,
- Piurie ,hematurie ,proteinurie ,cilindrurie ,
- Eneurezis ,
- Varsaturi ,
- Crestereatensiunii arteriale
- Astenie ,
- Dureri lombare,
- Edeme albe ,moi ,care lasa godeu la nivelul membrelor
inferioare ,
- Perturbarea filtrarii si resorbtiei glomerulare ,
- Infectie cu streptococul beta hemolitic ,
- Leziuni glomerulare ,
- infectie urinara
• Glomerulo-nefrita acuta difuza
-eliminare inadecvata legata de afectarea
inflamatorie poststreptococica a glomerulilor renali
si cresterea tensiunii arteriale .
-manifestari:-oligurie ,
-hematurie ,
-
proteinurie ,
 -cilindrurie ,
-varsaturi .
-circulatie inadecvata din cauza retentiei hidro-saline -
manifestari :-cresterea tensiunii arteriale .
• Dificultate in deplasare cauzata de afectarea renala ,
-manifestataprin :-astenie ,
-dureri lombare ,
-edeme moi , albe care lasa godeu
la nivelul membrelor inferioare ,
Dezechilibre hidroelectrolitice si nutritionale datorate perturbarii
filtrarii si resorbtiei glomerulare ,varsaturilor .
-manifestate prin :-anorexie ,
 -edeme ,
-paloare ,
Posibile complicatii legate de crestereatensiunii arteriale si a
infectiilor cu streptococulbeta hemolitic .
-manifestate prin :-risc de convulsii,
-coma ,
-alte localizari ale infectiei .
• Sindromul nefrotic
-eliminare inadecvata cauzata de leziunile glomerulere .
-manifestataprin :-oligurie ,
-proteinurie ,
-modificarea schemei corporale legata de retentia hidro-salina .
 -manifestataprin :-edeme masive , albe , moi , la nivelul
fetei si a extremitatilor cu tendinta de generalizare ,
-refuz de a participa la activitati de
grup
-scaderea interesului pentru contact
social .
-posibile complicatii legate de scaderea apararii antiinfectioase si
a corticoterapiei ,
-manifestataprin :-risc de infectii ,de tulburari de coagulare
-acnee, vergeturi ,
-crestereaTA,hiperglicemie
• Infectie de tractus urinar
 -perturbarea eliminarii urinare legata de infectia cailor
urinare .
-manifestataprin ;-polakiurie ,disurie ,piurie ,tenesme
urinare ,
-enurezis .
-alimentatiein deficit cauzatade greturi , varsaturi ,febra ,
-manifestataprin :-anorexie , -
scadere ponderala.
-odihna insuficienta determinatade durerile lombare
, suprapubiene ,mictiunilor frecventesi dureroase , -
manifestataprin :-agitatie , somn intrerupt .
-hipertermie data de febra ,
 -manifestataprin :-agitatie , febra , risc de convulsii.
• I.R.Ac.
-eliminare inadecvata legata de fluxul sanguin renal scazut sau /si de
leziuni la nivel renal .
-manifestata prin:-oligurie ,anurie .
-perturbarea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic cauzat
de incapacitatea de reglare a volumului si compozitiei urinii la
nivel glomerular ,
-manifestate prin :-cresterea tensiunii arteriale ,
-edeme ,
-cresterea nivelului ureei in singe ,creatininei
, acidului uric ,
-modificarea nivelului electrolitilor .
-risc de complicatii cauzate de scaderea capacitatii de
autoaparare antiinfectioasa si a productiei medulare si a
duratei de viata a hematiei ,
-manifestate prin:-risc de infectii intercurente ,de hemoragii .
-deficit de cunostiinte legat de tehnici invazive , -
manifestata prin teama , refuz , izolare.
• I.R.Cr.
-eliminare inadecvata cauzata de perturbarea functiei
nefrotice progresiv ,timp indelungat.
-manifestataprin :-poliurie ,
-tulburari hidro-electrolitice si
acido-bazice .
-alimentatienecorespunzatoare legata de perturbarile
hidro-electrolitice
-manifestataprin :-anorexie ,
-polidipsie ,
-modificarea schemei corporale indusa de tulburarile
echilibrului fosfo-calcic .
-manifestataprin :-coxa vara ,genu valgum,
-intirziere In cresterea staturo-
ponderala .
• Obiective
1. Copilul sa prezinte mictiuni normale calitativ si
cantitativ .
2. Sa fie echilibrat hidro-electrolitic.
3. Sa aiba o alimentatie adecvata .
4. Sa nu prezinte febra .
5. Sa prezinte o circulatie sanguina fiziologica .
6. Sa accepte propria imagine .
7. Sa aiba un somn odihnitor si o activitate normala .
8. Sa nu prezinte complicatii.
• Interventii
-se asigura repausul la pat in camere cu microclimat corespunzator,
-se solicita copilului sa evite efortul fizic ,
-se colecteaza urina si se masoara diureza , se efectueaza sondaj vezical ,la nevoie ,
-se schimba lenjeriade pat sau de corp ori e cite ori este nevoie ,
-se respecta regulile de asepsie ,
-se masoara functiile vitale ,
-se masoara temperaturacorpului ,
-se recolteaza singe ,urina ,
-se pregateste copilulpentru investigatiiradiologicesi ecografie
-se efectueaza ECG,
-se face bilantulhidric ,se cintarestezilnic copilul,
-se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor,
-se supravegheaza starea de constienta,temperatura ,tegumentele ,edemele ,
-se efectueaza daca este nevoiedializasau hemodializa,
-se administreazamedicamenteleprescrise ,
-se respecta regimul impus :
-restrictie de apa si sodiu in caz de edeme ,
-de proteine in caz de retentie azotata ,
-de sodiu si glucide in caz de tratament cortizonic ,
- de lichide si hiperproteic in sindromul nefrotic ,
-mese mici si dese ,preferintele copilului in cadrul regimului
trebuie respectate,
-se administreaza tratamente perfuzabile ,
- Se educa parintii sa se prezinte cu copilul la control atunci cind
a fost planificat ,
- Se incurajeaza copilul sa –si exprime sentimentele ,temerile in
legatura cu corpul sau ,
- Se sustine psihologic copilul integrindu-l in grup ,
- In caz de dializa se asigura conditii stricte de asepsie .

Copilul cu afectiuni
hematologice si oncologice
• Culegerea de date :
-tendinta la lipotimie ,
-paloare, echimoze ,petesii,icter,eruptie purpurica accentuata in
ortostatism ,simetrica ,pe membrele inferioare ,regiunea fesiera ,
-tahicardie ,
-dispnee,
-aport insuficient de fier ,vitamina B 12,in alimentatie sau pierderi de
fier prin hemoragii sau stari toxice sau infectioase ,
-par friabil , unghii friabile ,
-limba lucioasa ,depapilata ,
-splina marita , senzatia de presiune sau durere la efort in hipocondrul
sting ,
-hemoragii gingivale ,genitale ,renale ,
-dureri musculare ,osoase,hemoragii intraarticulare ,articulatii
tumefiate ,dureroase ,impotenta functionala
-scaderea apararii antiinfectioase ,
-formatiune tumorala mediastinala ,febra ,transpiratii .
• In anemii
-risc de alterare a starii generale datorita scaderii
numarului de hematii sau a hemoglobinei ,
manifestari:-tendintala lipotimie ,
-paloare ,
-tahicardie, -
dispnee.
-tegumente si fanere modificate cauzate de aportul
insuficient de fier,vitaminaB12,la nastere ,in
alimentatie sau pierderi de fier prin hemoragii sau stari
toxice sau infectioase ,
manifestari:-echimoze ,
-petesii ,icter,
-par friabil uscat ,unghii friabile .
-alimentatie inadecvata determinata de
necunoasterea sau lipsa de interes pentru un regim
alimentar corect ,de modificarea perceptiei gustului
alimentelor ,de dificultatile de masticatie ,
 manifestate prin:-regim alimentar sarac in fier sau in
vitamine ,
-ingestie redusa de alimente ,
-disconfort abdominal legat de cresterea in volum a
splinei , manifestat prin :-senzatie de presiune sau
durere
la efort in hipocondrul sting .
• In leucemii
-intoleranta la efort legata de scaderea numarului de leucocite ,de hemoragiile gingivale ,genitale ,renale ,
manifestate prin :-paloare,
-astenie ,
-tahicardie .
-mobilizare dificila din cauza durerilor musculare,osoase , manifestata
prin :-impotenta functionala ,evitarea miscarilor ,
-alterarea starii de nutritie datorate anorexiei,
manifestata prin :-refuz alimentar,
-scadere ponderala .
-tegumente modificate legate de tulburarile de hematopieza ,
manifestate prin :-echimoze ,petesii ,noduli ,
-disconfort abdominal determinat de hepatosplenomegalie ,
manifestata prin :-senzatie de presiune ,
-durere in hipocondrul drept sau sting , -
crestere in volum a abdomenului .
-risc de complicatii cauzat de scaderea capacitatii de aparare a organismului ,
manifestata prin :-posibile infectii intercurente ,febra .
-pierderea imaginii de sine din cauza tratamentului cu citostatice ,radioterapie ,
manifestata prin :-alopecie ,evitarea contactului cu alti copii .

• Sindroame hemoragipare
-tegumente alterate din cauza leziunilor vasculare sau a scaderii
numarului de trombocite sau carenteifactorilor VIII,IX,XI.
manifestari :-eruptie purpurica accentuatain ortostatism
,simetrica pe membrele inferioare ,fese sau asimetrica ,
-pozitie vicioasa determinata de hemoragiile intra articulare ,
manifestata prin :-articulatii tumefiate ,dureroase ,
-impotentafunctionala
-circulatie inadecvata legata de hemoragii ,
manifestata prin :-risc de soc hipovolemic .
Eliminare inadecvata pe cale digestiva datorata
hemoragiilor digestive , manifestata prin :-melena ,dureri
abdominale .
• Limfoamemaligne
-intolerantala efort datorita procesului neoplaziclimfatic, manifestataprin
astenie,
-respiratie si circulatie inadecvate legata de formatiunea tumoralamediastinala, manifestata
prin :-tusespastica ,
-dispnee ,
-jugulare turgescente
-hipertermiedin cauza proceselorneoplaziceganglionare, manifestataprin :-
febra ,transpiratii ,
-disconfort din cauza maselortumorale
manifestataprin :-prurit ,
-dureri abdominale,transpiratii
-alimentatie in deficit datorata proceselorneoplazicesi chimioterapiei, manifestataprin
anorexie,varsaturi,scadere ponderala ,
-posibile complicatiidatorate formatiunilortumoraleganglionare,radioterapiei ,chimioterapiei,
manifestata prin :-riscde infectii intercurente,
-complicatii de compresiunepe diferiteorgane, -anxietate .
-alterarea imaginii de sine legata de radio,chimio-terapie,maseleganglionare
manifestari :-izolare,frustrare,refuzde a sta cu capul descoperit
• Obiective
1.Copilul sa prezinte tegumenteintegre ,normal colorate si
fanere cu aspect sanatos .
2.Supravegherea starii de sanatate si prevenirea lipotimiilor .
3.Sa se asigure o alimentatie corecta ,copilul sa prezinte stare de
nutritie adecvata virstei si taliei .
4.Cresterea tolerantei la efort .
5.Diminuarea starii de disconfort si a dificultatilor de mobilizare .
6.Pacientul sa prezinte eliminari adecvate pe toate caile .
7.Copilul sa prezinte circulatie si respiratie normale .
8.Prevenirea complicatiilor .
9.Sa aiba o imagine pozitiva de sine ,sa accepte tratamentul si
schema corporala .
• Interventii cu rol propriu si delegat
-se asigura conditii de microclimat
corespunzatoare ,salon cu temperatura
optima ,oxigenare corespunzatoare ,liniste .
-se efectueaza hemostaza provizorie sau definitiva in
caz de hemoragii externe sau exteriorizate .
-se asigura repausul la pat ,in o pozitie
comoda ,antalgica
-se masoara functiile vitale de cel putin 2 ori pe zi .
-se supravegheaza coloratia tegumentelor mai ales la
extremitati si peri-oro-nazal .
-se urmaresc emisiile de urina si materii fecale pentru a
observa aspectul ,culoarea ,consistenta,prezenta de
singe ,se asigura un tranzit intestinal normal ,pentru a
preveni constipatiacare accentueaza disconfortul si ,prin
consistentacrescutaa materiilor fecale ,poate produce
leziuni rectale .
-se supravegheaza starea generala a copilului si se
previne lipotimia prin imobilizare prelungita,acordarea
tuturor ingrijirilor la pat ,indepartarea tuturor
 obiectelor de care ar putea copilul sa se loveasca prin
cadere copilul ,
-se educa copilul sa evite traumatismele ,sa mearga cu
atentie ,sa nu foloseasca obiectele ascutite ,sa foloseasca
o periuta de dinti moale ,sa fie ajutat la taierea
unghiilor .
-se recolteaza singe pentru examene
hematologice ,se supravegheaza locul punctiei
pentru a observa o eventuala persistenta a
hemoragiei.
-se efectueaza proba garouluipentru a verifica fragilitatea capilarelor.
-se recolteaza urina ,materii fecale .
- Se reduc la minim manevrele invazive, la copilulcu hemofilie .
-se imobilizeazain o atela articulatiilehemartrozice si se aplicao punga cu gheata .
- Se pregateste copilulpentru investigatiileradiologice,punctie osoasa .
-se administreazamedicamenteleindicate .
-se determina grupa sanguina si Rh-ul
-se pastreaza o igiena riguroasa a tegumentelor si a lenjeriei .
-se respecta cu strictete regulile de prevenire a infectiilor .
-se testeaza preferintele alimentarea copilului.
-se respecta regimul alimentardesodat ,hipoglucidicin corticoterapie,
-se explica copilului sa nu consume decit alimenteleindicate ,
- Se sfatuiesc parintiisa se prezinte cu copilulla controaleleindicate
- Se explica copiluluinecesitateatratamentuluisi se sustine emotional , - Se permite
membrilor familieiesa participela ingrijireacopilului.
 Copilul cu afectiuni ale
sistemului nervos
• In epilepsie
-culegerea de date :-pierderea constienteicadere ,coma ,
-contractii tonico-clonice bilaterale musculare ,
-dificultati scolare ,scaderea gradului de inteligenta
,tulburari de invatare ,
-cauze :-infectii ,
-tumori ,
-intoxicatii ,
-tulburari metabolice ,afectiuni degenerative ale SNC ,
-hematoame intracraniene ,embolii,malformatii
congenitale ale SNC ,
- traumatisme cranio-cerebrale ,
 -factori favorizanti :-stres ,stimuli luminosi ,infectii, -
consumulde alcool
• Probleme
-posibila alterare a integritatii fizice din cauza pierderii
constientei ,contractiilor musculare, manifestari :-risc
de traumatisme ,cadere ,risc de
aspirare a secretiilor in caile respiratorii .
-mobilitate inadecvata legata de descarcarile anormale
,sincrone si excesive a unui grup de neuroni cerebrali ,
manifestari:-contractiitonico-clonice ,coma
-dificultatede a se realiza din cauza convulsiilor repetate ,
manifestataprin :-dificultatiscolare ,scaderea
gradului de inteligenta ,tulburari de invatare ,pierderea
imaginii de sine .
• Obiective
1.Prevenirea complicatiilor ,asigurarea unui mediu de securitate,
2. Prevenirea autotraumatismelor,
3.Integrarea adecvata in societate a copilului .
Interventii autonome si delegate
-pozitionarea in decubit lateral sau dorsal , indepartind toateobiecteledin jurde care s-ar putea lovi ,se
protejeazagratiilepatutuluicu materialemoi ,
-dezobstructia nazo-faringiana,mentinereapermeabilitatii ,
- Se manevreaza copilul cu blindete ,fara a-l brusca
- Se masoara pulsul,respiratia,TA,
- Se supravegheazacoloratia tegumentelor ,
- Se capteaza emisiile de urina si materii fecale,
- Se stergtegumentele de secretii ,
- Se administreazamedicamenteleindicate ,
- Se controleaza reflexelesi se evalueza stareade constienta,
- Se efectueaza EEG,
- Se educa familia sa mentina o atmosfera linistita ,
- Se discuta cu familia sa integrezecopilul in o forma de invatamint special - Se educa familia sa
manifestecalm si rabdare in relatiile cu copilul .
• Ingrijirea copiluluicu convulsiifebrile
-culegerea de date
-virsta :3 luni-5 ani ,
-febra peste 38,5 grade celsius ,
-contractiitonico-clonice,tonice sau clonice ,
-risc de complicatiirespiratorii,
Probleme
-posibila perturbare a respiratieilegata de contractiamusculara generalizata
.pierderea constientei, manifestataprin :-risc de aspirare a secretiilor
in caile respiratorii, -modificare a frecventei si ritmului respirator . -
mobilitateinadecvata data de contractiilemusculare tonice sau clonice ,
manifestataprin miscari involuntare,risc de autotraumatisme
-hipertermie din cauza infectiilor manifestataprin
febra peste 38,5 grade celsius
Obiective :-prevenirea complicatiilorrespiratorii,
-prevenirea autotraumatismelor, -
combaterea febrei .
• Interventii cu rol propriu si delegat
-pozitionarea in pozitie de securitate (decubit lateral decliv)
-se indeparteaza obiectele dure din jur sau se protejeaza cu materiale
moi pentru a preveni autotraumatismele ,
-se mentin permeabile caile aeriene superioare ,
-se supravegheaza faciesul si coloratia tegumentelor ,
-se administreaza medicamentele indicate ,
- Se supravegheaza starea de constienta ,
- Se masoara pulsul ,respiratia ,TA,
- Se masoara temparatura si se combate febra si cu masuri fizice ,
- Se imbraca lejer pentru a favoriza pierderile de caldura
- Se asigura o stare de igiena corespunzatoare ,
- Se educa parintii in vederea prevenirii convulsiilor prin combaterea
febrei .
• Problemele copilului cu hidrocefalie
-comunicare ineficienta la nivel senzorial ,motor ,intelectual
din cauza cresterii cantitatii de LCR manifestari :-somnolenta,
-iritabilitate ,
-privire in” apus de soare “,
-strabism intern ,
 -scaderea acuitatii vizuale . -
posibila imobilitate din cauza acumularii de LCR
manifestata prin :-risc de rigiditate a membrelor
inferioare ,coma .
-eliminare inadecvata din cauza cresterii presiunii intracraniene
manifestataprin varsaturi .
• Problemele copilului cu craniostenoza
-comunicare ineficienta la nivel senzorial ,intelectual
legata de inchiderea precoce a suturilor craniene
prin actiunea unor factori diversi ,toxici, infectiosi
,congenitali , manifestata prin :-
exoftalmie ,hipertelorism
 , nistagmus ,
-retard psiho-motor .
• Problemele copilului cu spina bifida
-imobilitatea membrelor inferioare din cauza defectului
de sudare a lamelor vertebrale ale arcurilor
posterioare vertebrale .
manifestari :-paralizie a membrelor
inferioare
-dureri rahidiene .
-risc de alterare a integritatii fizice legat de defectul
de sudare si a imobilitatii , manifestata prin risc de
infectii ,de escare .
-eliminare inadecvata datorata afectarii medulare ,
manifestata prin enurezis si encoprezis .
• Obiective
1.Compensarea deficientelor senzoriale ,
2.Prevenirea complicatiilor legate de imobilizare.
3.Supravegherea eliminarilor .
Interventii cu rol proprie si delegat
-se asigura un mediu de securitate ,asezind copilul in o pozitie
comoda ,in pat comfortabil,cu lenjerie curata .
-se pastreaza o igiena riguroasa a tegumentelorsi a mucoaselor ,
-se schimba pozitia copilului la 1-2 ore si se efectueaza
gimnastica ,masaj ,mobilizare pasiva .
-se observa tegumentele in ceea ce priveste
coloratia ,aspectul ,starea de hidratare .
-se verifica reactivitatea copilului la stimuli ,
-se capteaza varsaturile si se aspira secretiile din cavitatea
bucala pentru a preveni patrunderea lor in caile aeriene .
-se schimba scutecul de unica folosinta de cite ori este
necesar ,
-se manevreaza cu maxima atentie ,sustinind regiunea
lombara in cazul copiilor cu herniere a maduvei spinarii ,
-se apreciaza stareade constienta ,
-se masoara functiile vitale ,
-se alimenteaza copilul in functie de starea de constienta,
-se efectueaza radiografie de craniu ,
-se efectueaza examen oftalmologic ,
-se pregateste copilul pentru punctia lombara ,
-se efectueaza EEG,
-se pregatestecopilul pentru interventia chirurgicala .
• Ingrijirea copilului cu paralizie cerebrala -
culegerea de date :
-scaderea sau disparitia functiiei motorii la 1-2 sau la toate cele 4 membre ,
-tulburari de sensibilitate ,
-miscari involuntare ,
-tulburari trofice ,
- Modificari de schema corporala , -
rigiditate .
Cauze :-traumatisme obstetricale ,
-virsta ,prematuri ,dismaturi ,
-distrofia ,
-hemoragii uterine ,boli metabilice sau ingestie de medicamente in
timpul sarcinii,
-incompatibilitate de Rh sau de grup sanguin ,
-traumatisme craniene ,punctie lombara ,cateterismul arterii
ombilicale la nou-nascut .
• Problemele copilului cu hemiplegie infantila
-mobilitate inadecvata din cauza modificarii activitatii nervoase ,
manifestataprin :-contractii tonico-clonice ,
-hemiplegii la nivelul unui membru superior ,bratul este tinut
 lipit de trunchi ,antebratul in flexie si in pronatie fortata ,cu degetele
flectate in pumn ,
-miscari involuntare de tip coreic sau atetozic, -
tulburari trofice .
-modificarea schemei corporale din cauza tulburarilor
trofice ,absentei activitatii musculare manifestataprin :-fata si
craniu asimetrice , -torace si bazin strimte si oblice -luxatii
congenitale de sold .
-comunicare ineficienta la nivel senzorial datorita tulburarilor nervoase
manifestataprin sensibilitate tactila modificata ,nistagmus ,
strabism
.
• Problemele copilului cu diplegie spastica
-pozitie inadecvata din cauza scaderii fortei musculare , manifestataprin
:-rigiditatea membrelor,
-membrele inferioarerotate inauntru,genunchii se incaleca ,piciorvarus .
-comunicare inadecvatala nivel senzorial si afectivlegata de tulburarile nervoase , manifestata
prin :-nistagmus ,
-strabism ,
-bradilalie ,
-bradipsihie .
-imobilitate din cauza leziunilorde neuron motor ,
manifestataprin :-tonus muscular abolit ,
-ROT diminuate sau abolite,
-paraliziebilaterala,asimetrica ,
-tulburari trofice, -risc de
escare .
-eliminare inadecvatadin cauza leziunilornervoase, manifestata prin :-
retentiede urina ,incontinentade materii fecale.

• Obiective :
1.Prevenirea complicatiilor date de imobilizare .
2.Compensare senzoriala .
3.Asigurarea igienei si supravegherea eliminarilor .
Interventii autonome si delegate
-se pozitioneaza copilul comod si se schimba pozitiia la
1-2ore ,
-se schimba lenjeria de corp si de pat ,avind grija sa fie
perfect intinsa fara cute ,uscata ,intinsa.
-se efectueaza masaj al regiunilor predispuse la
escare si se supravegheaza tegumentele in acele
regiuni , -se supravegheaza functiile vitale .
-se urmaresc reactiile copiluliui la stimuli luminosi si miscarile globilor
oculari ,
-se mentine o pozitie corecta in pat ,
-se efectueaza igiena tegumentelor si a mucoaselor de cite ori este
nevoie ,
-se manifesta intelegere si rabdare cu copilul ,
-se urmaresc eliminarile in caz de retentie de urina se monteaza o
sonda a demeure in conditii de stricta asepsie ,
-se supravegheaza eliminarile de materii fecale si se efectueaza toaleta
riguroasa a tegumentelor perianale ,
-se alimenteaza copilul conform starii de constienta si a capacitatii sale
motorii,
-se administreaza medicamentele conform indicatiilor ,
-se conving parintii de necesitatea tratamentului sustinut fizioterapic ,
-se pregateste copilul pentru tratamentul ortopedic .
 Ingrijirea copilului cu boli de
metabolism si de nutritie
• Culegerea de date :-virsta ,5-12 ,15 ani
-anotimpul ,toamna ,
-cauza ,deficitul de insulina ,
-scadere ponderala ,
-poliurie , polidipsie ,polifagie ,
-dureri abdominale ,
-varsaturi ,halena acetonemica ,
-complicatii:hipo-sau hiperglicemie ,afectare
renala ,circulatia periferica ,oculara ,
• Probleme :
-dezechilibru hidro-electrolitic si nutritional datorat scaderii
producerii de insulina in urma distrugerii celulelor pancreatice
,cresterii necesarului de insulina secundar infectiilor ,stresului
,nivel instabil de insulina in singe .
manifestat prin –polidipsie ,poliurie ,polifagie ,
- scadere in greutate ,
-varsaturi ,halena acetonemica,
- tegumente uscate .
-alterarea confortului cauzat de perturbarea functiei
endocrine pancreatice , manifestat prin :-dureri
abdominale ,intreruperea
 somnului pentru urinari frecvente , -
tratament injectabil ,
-fatigabilitate .
• Eliminari inadecvate produse de scaderea productiei de
insulina ,crestereanecesarului de insulina secundar
infectiilor ,stresului ,nivelul instabil de glucoza in singe ,
manifestat prin :-poliurie ,varsaturi ,enurezis .
-posibila alterare a integritatii fizice legat de variatiile glicemiei ,
manifestat prin ;-risc de hipoglicemie ,hiperglicemie
,modificari ale starii de constienta,
-risc de afectare a circulatiei periferice ,renale,
oculare,hepatice ,
 -risc de infectii intercurente,
- tulburari de crestere.
-deficit de cunostintedin cauza instruirii deficitare medicale ,
manifestat prin :-nerespectarearegimului dietetic
,teama de tratament ,hiperglicemii frecvente ,anxietate ,
• Obiective :1.restabilirea si mentinerea echilibruluihidroelectrolitic,acido-bazic si
nutritional .
2.Ameliorarea confortului .
3.Prevenirea complicatiilor.
4.Copilul si parintiisa aiba cunostintenecesare pentru asigurarea unui tratament corect
igieno-dietetic si medicamentos ,diminuareaanxietatii .
Interventiicu rol propriu si delegat
-se apreciaza si se noteazain foaia de temperatura;pulsul, respiratia,TA,temperatura
corpului,
-se recolteaza singe pentru determinarea glicemiei de 2-3 ori pe zi ,pentru determinari
radioimunologice,de autoanticorpi,
-se efectueaza testul de tolerantala glucoza (TTGO),
- Se respecta regulile de asepsie perfecta ,
- Se masoara diurezasi se efectueaza balantahidrica,
- Se cintareste copilulzilnic la aceeasi ora ,
- Se administreazaPEV,
- Se administreazainsulinain injectiisubcutanatesau alte antidiabetice,
• Se asigura o dieta specifica bazata pe urmatoarele particularitati :
-o proportie optima a principiilor nutritive ,glucide 50-55%,lipide
30-35%,proteine 12-15%,
-lipidele vor fi in cantitati reduse ,in special de origine vagetala si
reprezentate de acizi grasi polinesaturati si vitamine liposolubile ,
-glucidele administrate in cantitate de 250-300 g\zi vor fi
reprezentate de cereale, cartofi si legume ,excluzindu-se glucidele
 pure ,hiperconcentrate ,edulcorantele sunt folosite pentru
indulcirea alimentelor la adulti .
-proteinele vor proveni din carne slaba ,brinza ,lapte ,
-aport corespunzator de vitamine ,
-planificarea meselor va fi corelata cu schema tratamentului cu
insulina sau cu alte antidiabetice ,3-4 mese principale si 2-3
gustari ,mesele vor fi administrate la ore fixe si cu 30 de minute dupa
administrarea insulinei (exceptie analogii de insulina care se
administreaza inainte de masa imediat sau imediat dupa masa , -
pentru efort intens se vor consuma permanent bauturi ce contin
zaharoza
-repartitia aportului energetic la copii diabetici va fi echilibrata intre
mesele principale si gustari :ora 7 15-20%,ora 10 10-15%,ora 13
30%,ora 16 10-15%,ora 20 30%,ora 22 10% calorii .
-in raport de activitatea fizica a copilului se scade doza de insulina si se
suplimenteaza aportul de glucide ,
-se explica necesitatea respectarii stricte a regimului alimentar si se
aleg impreuna cu copilul alimentele care sa corespunda prinzurilor in
functie de tabelele cu alimentele permise ,interzise si permise
cintarite ,
-se instruiesc parintii in legatura cu regimul alimentar ,invatindu-I
valoarea energetica si proportia principiilor
alimentare ,energetica ,cintarind prmanent alimentele .
-se explica copilului si parintilor care sunt alimentele si in ce
cantitate se pot consuma in caz de scadere a glicemiei ,suc de
portocale 10 g de glucoza sau 40 de calorii ,
-se invata copilul mare si familia cum sa monitorizeze
glicemia cu ajotorul glucometrului ,cum sa-si
administreze singur insulina ,
-I se explica necesitatea alternarii locurilor de
injectie subcutanata ,coapse, flancuri ,fata externa
a bratului ,respectareaunei igiene
riguroase ,taierea unghiilor,
incaltamintecalduroasa iarna ,ciorapi de bumbac
absorbanti ,
- Importanta exercitiilor fizice de intretinere ,
- Se explica semnele de hipo sau hiperglicemie si
atitudinea de urgenta in tratarea lor ,
- Se sfatuiescparintii asupra prezentarii cu copilul la
examenele periodice .
Ingrijirea copilului cu
malnutritie
• Culegerea de date :
-virsta ;sugar, copil mic , dismatur,prematur ,
-deficit ponderal, indiceleponderal sau cel nutritional ,
-cauze –conditiisocio-economice precare ,
-erori alimentare,exces de fainoase, lapte de vaca ,carente in
lipide ,proteine ,diversificareprecoce sau tardiva.
-infectii recidivante,
-boli somatice sau neuropsihice,
-carente afective ,
-ingrijire deficitara,
-igiena precara ,
-hospitalism , manifestari :-tesut celularsubcutanat
disparut ,
-pliu cutanatpersistent ,
-tegumente palide ,uscate ,facies imbatrinit
-hipotoniemusculara ,
-intolerantadigestiva,apetit diminuat.
• Probleme :
1.Perturbarea starii de nutritie cauzata de erori alimentare
(exces de fainoase ,lapte de vaca incorect administrat ,carente
in lipide ,diversificare incorecta ) manifestataprin :-deficit
ponderal ,
-tesut celular subcutanat disparut ,
2.Intoleranta la efort cauzata de aportul insuficient de proteine
si calorii , manifestataprin :-tegumentepalide ,uscate , -pliu
cutanat persistent, -facies imbatrinit . 3.Eliminare inadecvata din
cauza erorilor alimentare , manifestataprin diareei frecvente,risc
de deshidratare .
5.Posibile complicatii legate de aportul insuficient
de calorii si proteine ,ingrijiri
deficitare ,hospitalism , manifestate prin:-risc de
infectii intercurente
,risc de dezechilibre acido-bazic si hidro-electrolitic .
6.Deficit de cunostinte legat de
ignoranta ,educatie deficitara ,lipsa de
 informatii ,conditii socioeconomice precare ,
manifestate prin ingrijire deficitara ,igiena
precara ,carente afective ,erori alimentare .
• Obiective
1.Copilul sa fie echilibrat hidro-electrolitic si nutritional
2.Cresterea tolerantei la efort ,
3.Copilul sa prezinte tegumente integre si normal
colorate ,
4.Prezenta eliminarilor normale ,
5.Prevenirea complicatiilor ,
6.Informarea corecta si completa privind prevenirea
imbolnavirilor .
• Interventii cu rol propriu si delegat :
-se asigura conditii de microclimat corespunzatoare ;camera curata si aerisita ,temperatura 22-23 grade
celsius ,ventilatie adecvata,umiditate normala,
-se asigura o igiena perfecta a tegumentelorsi a mucoaselor ,
-se schimba lenjeria de corp si de pat de cite ori estenevoie,
-se supravegheazafunctiile vitale,
-se efectueaza toaleta perianala dupafiecareemisie de materii fecalesi se aplica o crema
hidratanta ,protectoare ,
-se asigura o alimentatie adecvata,avindin vederedeficitul secundar de lactaza ,alergia la proteinele
laptelui de vaca ,
-se apreciaza apetitulsugarului alimentindu-l cu mese mici si dese
-se ingrijeste copilul cu rabdare ,prelungind contactul cu el ,vorbindu-I pe un ton calm ,afectuos ,
-se punctioneazao vena si se puneperfuzie de reechilibrare ,
-se respecta regulile de asepsie cu strictete ,
-se cintareste copilul zilnic,
-se calculeaza balantahidrica ,
-se schimba pozitia la 1-2 ore ,mobilizindu-l activsi pasiv,
-se efectueaza masaj si exercitii de crestere a tonusului ,
-se invata parintii asupra igienei ,alimentatiei,supraveghereamedicala a copilului si asupranecesitatii
controalelor periodice .

Ingrijirea copilului cu
reumatism articular acut
• Culegerea de date
-manifestarile apar dupa 2-3 saptamini de la o infectie
faringo-amigdaliana cu streptococ beta –hemolitic
din grupul A.
-susceptibilitatea este genetica ,
-virsta intre 6-12 ani ,
-incidenta crescuta in anotimpul rece si umed
(octombrie –mai ),
-nivel redus de trai ,conditii scazute de igiena ,
-colectivitati de copii ,
• Probleme
1.Intoleranta la miscare legata de infectia
streptococica ,inflamatia articulatiilor ,hepatomegalie
dureroasa , manifestata prin :-astenie ,paloare ,
 -durere articulara ,impotenta functionala ,amplitudine
redusa a miscarii in articulatia bolnava ,
-evitarea deplasarii ,pozitie antalgica ,
2.Hipertermie datorata infectiei cu streptococ ,
manifestata prin :-febra ,
-astenie,anorexie ,transpiratii .
3.Perturbarea activitatii cardiace din cauza mecanismelor
autoimune de la nivelul structurilor cardiace determinate de
infectia streptococica , manifestata prin :-tulburari de ritm cardiac
,
-polipnee, dispnee,
-cianoza perioronazala si a extremitatilor .
4.Necoordonarea miscarilor voluntare datorita actiunii
streptococului si a reactiilor autoimune la nivel
cerebral , manifestataprin :-miscari dezordonate ale
trunchiului si membrelor accentuate la efort ,emotii ,
-hipotonie musculara ,
5.Tegumente modificate din cauza infectiei si a
mecanismelor patologice declansate la nivelul
tegumentelor ,mecanisme autoimune ,
manifestateprin :-placi discoidale roz-galbui la nivelul
trunchiului si a membrelor ,cu marginile reliefate,
-noduli subcutanati pe fata de
extensie a membrelor si in regiunile
periarticulare ,durerosi la palpare ,
 -edeme .
• Obiective :
-copilul sa prezinte activitate cardiaca normala
, respiratie si circulatie adecvate .
-sa obtinem un grad de mobilitate optim ,cu miscari
nedureroase ,ordonate .
-reducerea inflamatiei articulare .
-temperatura corpului sa fie in limita normale .
-tegumentele sa fie curate ,integre ,cu aspect normal .
• Interventii cu rol propriu si delegat
-se asigura repausul la pat pina la disparitia durerilor
articulare ,in o pozitie antalgica ;activitatea se reia
treptat ,in 2-3 saptamini .
-se efectueaza miscari pasive ,evaluind gradul de
mobilitate ,amplitudinea miscarilor si
intensitateadurerii ;articulatiile dureroase se sustin pe perne
cilindrice .
-se stimuleaza copilul sa efectueze activitati la pat .
-se masoara pulsul ,respiratia ,TA si se noteaza in foaia de
temperatura
-se supravegheaza coloratia si temperatura extremitatilor -
se masoara temperatura corpului si se combate febra .
-se pastreaza o igiena riguroasa a tegumentelorsi a mucoaselor
manevrind cu atentie copilul pentru a nu-I provoca dureri
suplimentare .
-se apreciaza bilantul hidric si se masoara circumferinta membrelor
inferioare pentru evaluarea edemelor .
-se recolteaza exudatul faringian .
-se recolteaza singe pentru investigatii.
-se pregateste copilul pentru radiografie cardiopulmonara .
-se efectueaza ECG.
-se administreaza medicatia prescrisa .
-se explica copilului si parintilor efectele adverse care pot apare in
cadrul tratamentului .
-se cintareste zilnic copilul .
-regimul alimentar este normocaloric ,hiposodat (in corticoterapie
suplimentat cu potasiu, calciu ,proteine ,evaluindu-I apetitul .
-se educa parintii sa respecte tratamentul si sa se prezinte la
controalele periodice .

Ingrijirea copilului cu
artrita idiopatica junvenila
• Culegerea de date : -virsta –sub 16 ani .
-sexul feminin ,preponderent .
-cauze genetice ,infectioase, imunologice .
-debut insidios ,progresiv .
-tumefierea articulatiilor mici si mai rar a celor mari .
-redoare matinala ,impotenta functionala ,atrofii
musculare periarticulare .
-manifestaricutanate .
-febra .
-deformari ale coloanei vertebrale cervicale.
• Probleme
1.Mobilitate inadecvata cauzatade inflamatiacronica ,sistemica a articulatiilor, manifestata
prin durerela nivelul articulatiilor ,
-redoarematinala ,
-impotenta functionala, -miscari
de amplitudine redusa , -
incapacitate de autoingrijire .
2.Pozitie vicioasa determinata de afectarea coloanei cervicale si a inflamatieisistemice , manifestataprin
deformareacoloaneicervicale
-hipotonie articulara,
-perceptia negativa a imaginii de sine .
3.Hipertermie cauzata de procesul inflamator, manifestata
prin febra prelungita .
4. Alterarea tegumentelor provocatade procesul autoimunsi afectarii arterelormici si a arteriolelor ,
manifestata prin :-eruptie maculopapuloasade culoare inchisa petrunchi ,git ,la radacina
membrelor,
-noduli subcutanati fermi , indolori ,ulceratii cutanate .

• Obiective
-copilul sa-si creasca capacitatea de
mobilizare ,amplitudinea miscarilor .
-reducerea durerilor .
-temperatura corpului in limite normale .
-pozitie corecta ,tonus muscular bun ,sa nu prezinte
sechele .
-tegumentele sa fie curate ,cu aspect normal .
• Interventii proprii si cu rol delegat
-se asigura repausul la pat ,in pozitie antalgica ,protejind regiunile
dureroase ,se evalueaza capacitatea de
 mobilizare ,amplituidinea miscarilor ,tonusul muscular,
intensitatea durerilor .
-dimineata inainte de ridicarea din pat se vor face miscari pasive si
active ale articulatiilor dureroase .
-se schimba pozitia in pat activ sau pasiv la 1-2 ore.
-se invata copilul exercitiile fizice recomandate si se supravegheaza
efectuarea lor .
-se suplineste copilul in efectuarea activitatilor de auto ingrijire
incurajindul pentru independenta .
-se supravegheaza postura si se atentioneaza copilul sa-si redreseze
pozitia .
-se asigura o igiena riguroasa a lenjeriei de pat si de corp si a
tegumentelor si mucoaselor .
-se masoara pulsul, respiratia ,TA,si se noteaza in foaia de temperatura
-se masoara si se combate febra .
-se recolteaza singe pentru investigatiile recomandate .
-se efectueaza punctia articulara la care participa si
asistenta .
-se pregateste copilul pentru radiografie .
-se administreaza medicamentele recomandate .
-se aplica medicamentele topic .
-se administreaza regimul alimentar desodat .
-se conduce copilul la fizioterapie .
-se pregateste copilul pentru eventuala interventie
operatorie .
 Ingrijirea copilului cu
SIDA
• Culegerea datelor :
-transfuzia de singe in antecedente ,
-tratamenteparenterale ,
-infectia materna,
-febra ,cafalee,mialgii,artralgii,
-anorexie ,greata ,varsaturi, diaree trenanta ,
-eruptii maculo-papuloase,ulceratii,xerodermie, ulceratii
bucale ,
-febra ,transpiratii,,
-dispnee,tuse,obstructie nazala ,
-anticiparea evenimentelor negative ,teama ,izolare -
risc de suprainfectii.
• Probleme
1.Perturbarea starii de nutritie si hidratare cauzate de
anorexie ,dureri la
masticatie ,greturi ,transpiratii,varsaturi ,diaree, manifestate
prin :-aport scazut de alimenta si lichide , -scadere ponderala
marcata .
2.Hipertermie determinata de infectia cu HIV si a
altora supraadaugate in generali cu germeni
oportunisti , manifestataprin febra si transpiratii.
3.Intoleranta la efort produsa de scaderea
rezistentei
organismului ,artralgiilor,mialgiilor ,cefaleei ,
manifestataprin :-mobilizare redusa ,
-astenie ,
-atrofie musculara ,
-risc de escare ,
4.Respiratie inadecvata datorata alterarii mucoasei respiratorii prin
actiunea infectioasa manifestataprin:-dispnee,
-tuse ,
-obstructie nazala .
5.Tegumente modificate cauzatede infectii agresive si
trenante ,deshidratare
 ,proceselor neoplazice , manifestataprin :-eruptii
maculo-papuloase ,
-colectii purulente ,cruste ,vezicule ,noduli,
-xerodermie ,
6.Posibila alterare a integritatii fizice din cauzascaderii rezistentei la
infectii , manifestataprin risc de infectii intercurente cu evolutie
nefavorabila , -risc de infectii nozocomiale .
7.Anxietate ,stare depresiva legate de internarile frecvente ,dificultatile
de a se integra in colectivitati , manifestate prin :-anticiparea de
evenimenta negative.
• Obiective
-asigurarea unei stari de nutritie si hidratare adecvate .
-combatereafebrei .
-crestereatolerantei la efort.
-asigurarea permeabilitatii cailor aeriene si o respiratie
optima .
-diminuarea afectarii cutanate.
-prevenirea complicatiilor .
-pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale .
-diminuarea anxietatii,prin realizarea unei imagine pozitive
de sine .
• Interventii autonome si delegate
-se asigura conditii optime de microclimat :camera curata ,aerisita ,cu
temperatura constanta .
-se asigura conditii de asepsie perfecta pentru toate tehnicile de
ingrijire si tratament .
-se respecta precautiunile universale legate de contactul cu
singele ,secretii,fluide infectate :purtarea de manusi ,masca ,halat de
protectie .
- Se dezobstrueaza caile respiratorii ;se pozitioneaza in
sezind ,semisezind sau se efectueaza drenaj postural si tapotaj
toracic de 4 ori pe zi .
-se asigura o alimentatie corespunzatoare ,calculind necesarul caloric
si echilibrul in principii alimentare .
-se observa apetitul copilului si se consulta in alcatuirea meniului .
-mese reduse cantitativ dar dese ,inainte de masa se badijoneaza
mucoasa bucala cu solutie de glicerina cu anestezina .
-la nevoie se alimenteaza prin sonda de gavaj sau parenteral .
-se hidrateaza cu un volum corespunzator de lichide functie de
necesarul bazal si de pierderi .
-se capteaza varsaturile ,scaunul mentinindu-se o igiena riguroasa a
regiunii perianale .
-se schimba lenjeria de pat si de corp si se evita supra incalzirea .
-se mobilizeaza activ si pasiv copilul,prevenind escarele .
-se masoara functiile vitale si se noteaza in pfoaia de temperatura .
-se combate febra .
-se administreaza medicamentele .
-se recolteaza singe , urina ,materii fecale pentru investigatii .
-se instruieste familia pentru acordarea ingrijirilor la domiciliu ,sa aiba
lenjerie ,vesela ,obiectie de ingrijire personale .
-se incurajeaza contactul cu ceilalti copii .
-se sfatuieste familia de a aloca mai mult timp pentru copil si sa-l
sustina psihic atunci cind devine depresiv.

Ingrijirea copilului cu
urgente medico-chirurgicale
 Ingrijirea copilului cu intoxicatii
acute
• Culegerea de date :
-surse de dificultate –virsta de 1-3 ani,
-sexul –baietii-sub 3 ani ,
-fetele la
pubertate . -lipsa de
supraveghere, -nivel
scazut de educatie .
-manifestari :-dureri abdominale ,diaree ,sialoree, varsaturi
,disfagie ,
-convulsii,
coma ,delir ,agitatie ,cefalee, -
tahicardie ,bradicardie,polipnee, -
eritem ,flictene ,ulceratii,necroze.
 -hipotonie,hipertonie,
-anxietate ,teama de pedeapsa .
• Probleme
-risc de complicatii din cauza contactuluicu o substantatoxica ,
-manifestat prin :-risc de probleme neurologice
severe , -risc de hemoragii , -risc de
asfixie .
-comunicare perturbata din cauza contactuluicu substantatoxica
,a lipsei de supraveghere a copilului ,
-manifestataprin :-convulsii sau agitatie , -
delir ,coma , anxietate .
-respiratie si circulatie inadecvata legata de patrunderea in
organism a unei substantetoxice ,
 -manifestate prin :-tahicardie /bradicardie ,
-polipnee,
-hipotensiune arteriala ,
-tegumentemodificate .
-perturbarea alimentatiei,riscde dezechilbrehidro-electrolitice datoratsubstanteitoxicece poate produce
eliminari hidrice masive,
-manifestata prin :-dureri epigastrice ,
-varsaturi,sialoree,disfagie ,
-imposibilitatea de a se alimenta
-hemoragii digestive ,
-oligurie,
-transpiratiiprofuze .
-mobilitate inadecvatalegata de actiunea substanteitoxice la nivelul SNC ,
-manifestata prin:-contractii tonico-clonice,
-hipo sau hipertonie musculara.
-tegumente si mucoasealterate sub actiunea directasau indirecta a substantei toxice la nivel cutanat , -
manifestate prin :-eritem,edem ,ulceratii, necroze.
-lipsa de cunostinte privind prevenirea accidentelor la copil.
-manifestataprin :-depozitareasubstantelor toxice sau a medicamentelorla indeminacopiilor .
• Obiective
-prevenirea complicatiilor imediate.
-ameliorarea simptomelor neurologice .
-asigurarea circulatiei si a respiratiei adecvate .
-asigurarea echilibrului hidro-electrolitic.
-prevenirea autotraumatismelor.
-tegumentele sa prezinte un aspect normal .
-parintii sa prezinte cunostinte suficiente pentru asigurarea securitatii
copilului .
Interventii cu rol propriu si delegat
-se provoaca varsatura si se efectueaza spalatura gastricacu carbune activat
daca copilul este constient ,contraindicate in cazul substantelor corozive .
-se apreciaza functiile vitale .
-se supravegheazapermanent copilul ,stareade constienta .
-se abordeaza o vena si se instituie o linie venoasa . -
se recolteaza singe ,lichid de varsatura ,urina
-se administreaza purgative saline si se realizeaza o diureza
osmotica.
-oxigenoterapie .
-se combate sindromul hemoragipar .
-dializa peritoneala ,renala sau exanguinotransfuzie .
-endoscopie digestiva superioara in primele 36 de ore .
- Se administreaza antidoturi specifice .
-se spala tegumentele .
-pentru leziunile bucale se spala repetat cu ceai de musetelsau
solutie de bicarbonat de sodiu .
-tratamentul durerii.
-tratamentul socului ,a edemului pulmonar.
-se respecta reguli de asepsie perfecta .
-se discuta cu parintii si se explica masurile de prevenire a
intoxicatiilor .

Ingrijirea copilului cu
arsuri
culegerea de date ;
-contact cu agentii termici ,chimici, curent electric ,
-virsta sub 3-4 ani ,
 -leziuni cutanate ,
-durere , anxietate ,agitatie,
-tahipnee,tahicardie , tulburari de ritm cardiac , -
risc de deshidratare ,suprainfectii.
• Probleme
1.Tegumente alterate cauzatede agentii termici ,chimici, curent electric ,
manifestate prin :-eritem ,edem ,flictene cu continut sero-citrin
,hemoragic,
-ulceratii.
2.Anxietate legatade durere ,teama de pedeapsa ,
manifestataprin :-agitatie ,plins.
3.Perturbarea respiratiei si a circulatiei datorate actiunii curentului electric ,
manifestataprin :-risc de asfixie , modificari de ritm cardiac .
4.Risc de complicatii cauzatede leziunile cutanate intinse ,pierderi de lichide,
manifestat prin :-posibila deshidratare ,posibila suprainfectie .
5.Lipsa decunostinte din cauza ignorantei , manifestataprin
incapacitatea de a preveni accidentele la copil
• Obiective
1.Prevenirea complicatiilor .
2.Asigurarea respiratiei si circulatiei in parametri normali .
3.Combaterea anxietatii .
4.Ameliorarea leziunilor cutanate ,
5.Asigurarea unui nivel optim de cunostinte pentru parinti .
Interventii cu rol propriu si delegat
-se aseazacopilul in o pozitie comoda , in pat cu lenjerie sterila eventual in
un cort steril .
-temperatura camerii sa fie aproximativ 24 grade ,conditii de asepsie
corespunzatoare,fara risc de infectii de vecinatate .
-se recolteaza singe pentru analize,urina .
-se mentine abordul venos .
-se monteazao sonda permanenta vezicala si se monitorizeazadiureza .
-oxigenoterapie .
-se mentin permeabile caile aeriene .
-se masoara functiile vitale ,se noteaza in foaia de temperatura .
-se administreaza tratamentul indicat .
-se pregateste copilul pentru tratamentul chirurgical .
-se efectueaza pansamentul .
-se mentine echilibrul hidro-electrolitic si acido-bazic .
-se asigura alimentatia parenterala .
-se recolteaza secretii din plaga .
-se face ECG.
-se efectueaza toaleta tegumentelor indemne si se
schimba lenjeria de cite ori este nevoie .
-se explica parintilor necesitatea supravegherii
copilului
.

ingrijirea copilului cu
insuficienta respiratorie
Culegerea de date
-tuse ,
-dispnee,bradipnee,batai ale aripilor nasului ,
-hipotensiune arteriala ,
-tahicardie sinusala ,bradicardie ,
-cianoza ,
-tulburari digestive si renale .
• Probleme
1.Perturbarea respiratiei legata de
-detresa respiratorie idiopatica,,
-sindromul de aspiratie ,
-malformatii congenitale de cord cianogene ,
-malformatii congenitale ale aparatului digestiv ,
-EPA ,hemoragie pulmonara ,pneumotorax,
-tulburari metabolice ,
-imaturitatea centrilor respiratori si leziuni ale SNC.
manifestari :-polipnee,perioade de
apnee , -dispnee,geamat
expirator, -tuse ,batai ale
aripilor nasului .
-2.perturbarea circulatiei cauzatade deficitul de
oxigen , manifestari :-cianoza ,tegumentapalide , -
tahicardie ,puls slab ,bradicardie , -hipotensiune
arteriala .
3.Mobilitate anormala determinata de deficitul de oxigen de la nivel
cerebral , manifestari :-tulburari de tonus muscular ,tulburari de
reactivitate , -convulsii.
• Obiective
-dezobstructia cailoraeriene .
-asigurarea circulatiei.
-prevenirea complicatiilor.
Interventiicu rol propriu si delegat
-dezobstructia cailoraeriene superioare si mentinereapermeabilitatii acestora .
-asezarea in decubit dorsal ,asigurind un mediu de securitate .
-ventilatieartificiala.
-aspiratiegastrica .
-administrareade oxigen umidifiat.
-incalzireacu termofoare .
-se recolteaza singe pentru investigatii.
-se administreazamedicamenteleindicate de medic .
-se efectueaza radiografiapulmonara.
-se apreciaza reactivitatea la stimuli .
-se monitorizeaza functiile vitale.
-se masoara temperaturacorpului.

Ingrijirea copilului cu deshidratare acuta

Culegerea de date :
-pierdere ponderala ,
-deficit lichidian ,
-pliu cutanat persistent,
-deprimarea fontanelei,
-ochi infundati ,
-hipotonie oculara ,
-mucoase uscate ,
-sete,
-tensiune arteriala scazuta,
-puls periferic tahicardic ,slab ,
-polipnee,
-oligoanurie ,
-agitatie ,somolenta ,obnubilare ,coma ,
-cauze ;aport insuficient de apa si electroliti ,pierderi excesive ,
• Probleme
1.Deficit hidro-electrolitic legat de aportul insuficient de apa si
electroliti ,pierderi excesive de apa si electroliti pe cale
renala ,digestiva sau cutanata .
manifestari :-pierdere ponderala ,
-pliu cutanat persistent ,
-deprimarea fontanelei ,ochi infundati , -
hipotonie oculara ,mucoase uscate ,sete,
- risc de complicatii.
2.Circulatie si respiratie inadecvate din cauza deficitului lichidian
manifestat prin :-polipnee, tensiune arteriala scazuta,puls
periferic tahicardic ,slab.
3.Eliminare inadecvata din cauza deficitului lichidian ,
manifestat prin oligo-anurie .
4.Comunicare ineficienta legata de dezechilibrul hidro-
electrolitic
,
manifestata prin agitatie ,somolenta , coma .
• Obiective
1.Prevenirea complicatiilor .
2.Asigurarea unei hidratari corespunzatoare.
3.Copilul sa prezinte eliminari normale .
4.Copilul sa comunice eficient .
Interventii autonome si delegate .
-se asigura conditii corespunzatoare de mediu .
-se monitorizeaza functiile vitale si starea de constienta ,reactivitatea la
stimuli.
-se administreazape cale orala daca este posibil solutie de electroliti pentru
rehidratare orala (gesol).
-se punctioneaza o vena si se pune o perfuzie .
-se combate acidoza metabolica si tulburarile hidro-electrolitice .
-se recolteaza singe si urina pentru analize .
-se incearca rehidratarea orala .
-se supravegheazadiureza .
-se asigura conditii corespunzatoare de igiena , asepsie.
-se pregatestecopilul pentru diverse investigatii.
 Ingrijirea copilului cu constienta
pierduta
Culegerea de date
-stare lipotimica ,
-coma superficiala ,apatie ,confuzie ,obnubilare ,bradilalie,
perioade scurte de veghe ,
-coma medie sau propriu-zisa ;inert, raspunde monosilabic sau
incorect la stimulari repetate ,reflex de clipire abolit ,reflex
corneean diminuat ,tulburari respiratorii .
-coma profunda ;stare de constientatotal abolita ,reactivitate
absenta ,mobilitate abolita ,reflex cornean fotomotor si de
deglutitie abolite ,midriaza , tulburari respiratorii .
-coma depasita ,moarte cerebrala ;hipotonie generalizata
,abolirea tuturor reflexelor ,midriaza fixa ,stop respirator .
• Cauze :-traumatisme cranio-cerebrale ,
-meningite,encefalite,abcese cerebrale ,
-tumori cerebrale ,metastaze,
-hemoragie cerebrala ,
-hematom sub dural ,embolii cerebrale
tromboze,
-edem cerebral acut ,boli cerebrale
degenerative ,
-asfixie neonatala ,
-infectii respiratorii severe ,anemie severa
 -dezechilibre
metabolice ,endocrine ,hidroelectrolitice
-hipotermie, soc caloric,electrocutare,
-intoxicatii ,
-factori psihogeni.
• Probleme
1.Respiratie si circulatie perturbate datorita leziunilor
de diverse cauze a sistemuliui nervos manifestateprin
:-tulburari respiratorii ;bradipnee ,polipnee,
apnee,secretii in caile aeriene .
 -tulburari
circulatorii ;bradicardie ,tahicardie ,hipotensiune
arteriala ,paloare ,
-risc de stop cardio-respirator .
2.Deficit hidro-electrolitic si nutritional cauzat de
diminuarea sau disparitia reflexului de
deglutitie ,alterarea starii de constienta ,modificari
patologice ale altor functii ale organismului ,
manifestateprin alimentatiesi hidratare dificila sau
imposibila pe cale orala ,scadere in greutate .
3.Eliminare deficitaralegata de alterareacentrilornervosi sau afectiuni organice
diverse manifestataprin varsaturi ,oligurie ,anurie ,
-tulburari de tranzit intestinal ,
 -posibilaincontinenta de materii fecale si urina .
4.Hipertermie /hipotermie datoritatulburarilorde termoreglare sau infectiilor,
manifestate prin :-cresterea sau scaderea temperaturiicorpului ,frison .
5.Comunicare inadecvatadin cauza perturbarilor functiei nervoase ,
manifestataprin :-apatie ,confuzie ,obnubilare,stare de constientatotal
abolita,
-reactivitate redusa sau abolita,
-midriaza sau fotofobie ,
-bradilalie,raspundemonosilabic, incorect la stimularirepetate .
6.Mobilitate anormalalegatade tulburarileneurologice
manifestataprin :-imobilitate,hipotoniemusculara, -
rigiditateacoloaneivertebrale , -risc de escare .
7.Deficit de autoingrijirelegat de tulburarileneurologicesi virsta manifestat
prin :-tegumente si lenjerie murdare .
Obiective
-asigurarea unei respiratiisi circulatiiadecvate.
-modificarea pozitiei,aerosoli cu substante mucolitice,intubatietrahealade
necesitate ,ventilatieartificiala.
-asezarea copilului in o pozitie care sa-I favorizeze respiratia si sa previna aspirarea
secretiilor in caile aeriene .
-monitorizarearespiratieisi a gazelor sanguine .
-masurarea functiilorvitale .
-abord venos in vederea reechilibrariihidro-electrolitice,recoltareade singe pentru
analize .
-oxigenoterapie.
- Supraveghereastarii de constientasi a reactivitatii .
-prevenirea autotraumatismelorin caz de convulsii.
-alimentatieparenterala .
-administrareamedicamentelorrecomandate,combaterea febrei .
-masurarea bilantului hidric.
-pregatirea pentru examene paraclinice.
-asigurarea igienei tegumentelor ,masuri de prevenire a escarelor .
Nursingul pediatric necesita cunostinte
teoretice si mai ales practice adaptate la
nevoile specifice varstei copilului (0- 18 ani) la
caracteristicile deosebite ale afectiunilor
acestuia.
Bazele teoretice ale nursing-ului includ o
intelegere atenta a proceselor fiziologice
specifice copilului , in diferite etape ale
cresterii si dezvoltarii si a impactului
proceselor patologice asupra aparatelor si
sistemelor .
Asistentul medical trebuie sa stie de asemenea
sa identifice resursele care pot ajuta copilul sa
raspunda adecvat si eficient la agresiunile
caracteristice fiecarei afectiuni.
O ingrijire optima a copilului bolnav combina
eficient si creativ stiinta si arta de a ingriji in
mod specific si particular pe fiecare pacient in
parte , cu implicarea adecvata a familiei .
Arta ingrijirii copilului consta in abilitatea
asistentului medical de a aplica cunostintele
dobinditeadaptate fiecarui individ in parte .
Fiecare pacient raspunde individual la
agresiunile factorilor patologici ,reflectind
propria personalitate(1),experientelecistigate
anterior,nivelul de crestere si dezvoltare ,
achizitiile culturale si spirituale , starea
actuala de sanatate .
De aceea toate aceste aspecte trebuie luate in
calcul pentru a adapta planul de nursing la
ceritele unice ale copilului.
Copilulnu este un adult in miniatura ci o fiinta
care trece rapid si irevocabil prin o etapa de
profunde si majore schimbari emitind semnale
 si afisiind comportamente ce pot avea alte
semnificatii pentru adulti .
De aceea identificarea atenta a valorilor,
credintelor, obiceiurilor pacientilor este in cazul
copiilor bolnavi esentiala .
Copilul se poate dezvolta simultan in mai multe
directii, facand dificila comunicarea terapeutica si
mai ales planul de interventii in cadrul procesului
de nursing.
Este necesar sa se identifice resursele aditionale:
 educatia , familia ,rudele , prietenii , statusul
socio-economic ,factori ce pot contribui la
redobindirea mai rapida a starii de sanatate .
Pentrumarea majoritate a copiilor ( din pacate
nu pentru toti )cea mai importanta resursa
ramane familia cu grija , sprijinul moral si
dragostea parintilor .
Deci planul de nursing in pediatrie include atat
copilul bolnav cat si familia acestuia .
Procesul de nursing nu se refera numai la
individul spitalizat ci si la cel ingrijit la
domiciliu si de asemenea si la orice situatie de
 acordare a serviciilor medicale (vaccinuri,
controale periodice de sanatate).
Procesul de nursing este structurat in in 5
etape:
 de apreciere,
 diagnostic de nursing ,
 planificare ,
 interventii ,  evaluare .
Este un proces dinamic ce necesita o derulare
rapida ,in corelatie cu schimbarea permanenta
a datelor initiale , date ce necesita o
 reevaluare permanenta concomitent cu
acordarea ingrijirilor. Interventiile in fiecare
etapa nu sunt izolate , liniare , de multe ori
sunt simultane necesitind un permanent feed-
back.
Teoriilenursing-ului furnizeaza o baza pentru a
descrie , explica , organiza informatiile
obtinute de la copil sau de la
apartinatori ,folosindu-le intr- un mod
terapeutic in schimbul unei stari sau
comportament din partea copilului sau a
 familiei pentru redobindiriistarii de sanatate a
copilului si uneori chiar si a familiei.
 Teoriile privind nevoile fiintei umane
descriu ceea ce asistentul medical
trebuie sa faca ,definind astfel rolul si
functiile sale .
 Henderson identifica 14 nevoi
fundamentale pe care persoana
trebuie sa fie capabila sa le satisfaca
in mod autonom ,pentru a fi
considerata sanatoasa .
 Maslow a ierarhizat nevoile
fundamentale in 5 trepte, satisfacerea
 celor de la baza permitind trecerea la un
nivel superior .
 Abdellah a identificat 21 probleme care
prin prezenta lor necesita ajutor pentru
rezolvare si astfel revenirea la starea de
bine la sanatate.
 Dupa Orem sunt 3 categorii de abilitati de
autoingrijire orice deficit sau deviatie de
la indeplinirea lor solicita un ajutor
 King arata importanta comunicarii asistent
– pacient ilustrind pozitia individului ca
partener in luarea deciziilor .
 Asistentul medical fiind nevoit sa adapteze
aceste modele de nursing la fiecare pacient in
parte si la fiecare aspect al activitatii sale ,la
particularitatile locului de munca ,la
conditiile in care isi desfasoara activitatea de
ingrijire .
Asistentulmedical trebuie sa stie sa raspunda
in fata propriei constiinte fata de raspunderea
pe care o are in fata unui copil care isi pune
increderea si chiar viata in mainile sale .
 EVALUAREA REACTILOR EMOTIONALE
LA COPIL
 Este important sa recunoastem
reactiile emotionale ale sugarului si
copilului mic din mai multe
considerente :
-sugarul isi foloseste expresiile emotionale pentru
a comunica ,
-reactiile emotionale ale sugarului ajuta adultul
sa inteleaga de cata dragoste si atentie are nevoie
sugarul respectiv .
 Reactiile emotionale reprezinta
singura modalitate de a-si manifesta
bucuria ,teama , durerea ,foamea sau
disconfortul pina este capabil sa
comunice verbal.
 Astfel adultul poate sa vina in
intimpinarea nevoilor copilului
reprezentind un etalon de evaluare a
satisfacerii acestor necesitati.
 Teoria invatarii –Piaget
 Piaget vede copilul ca un organism
care se adapteaza permanent la
mediul inconjurator.
Acesta , mediul , il poate modela definitiv pe copil,
in procesul cunoasterii toti copiii trec prin o serie
de stadii ale dezvoltarii , universale si invariabile
pentru toate culturile .
In procesul invatarii copilul se adapteaza permanent
la mediul inconjurator prin :
 -schematizare ,
-asimilare ,
-acomodare , -echilibru .
Emotiile ajuta copilul sa-si exprime
individualitatea , avand inca din prima zi de
viata preferinte, obiceiuri ,aversiuni care il
diferentiaza de altii.
Acestea evolueaza pe masura dezvoltarii
mentale a copilului , astfel;
- in primele 6 luni isi pot exprima
disconfortul, bucuria , interesul ,aversiunea ,
 - in urmatoarele 6 luni apare tristetea , frica
, furia ,
- dupa primul an isi pot exprima mandria ,
posesivitatea, afectiunea ,curiozitatea ,
generozitatea,anxietatea,
- dupa 2 ani exprima rusinea , jena ,
invidia . Persoanele care isi petrec mult timp
cu copiii sau in particular cu un anumit copil pot
intelege si descifra fiecare expresie a copilului
pe care o traduc in un semnal . Aceasta
intelegere are un efect deosebit asupra
copilului, asupra dezvoltarii sale .
Copilul “copie “zimbetul sau surpriza adultului
la vederea unei jucarii noi , va impartasi
expresia de grija sau de teama cind ceva nu
este in regula pentru adult .
Dezvoltarea sociala –KEENAN 2002
0-6 luni –spre 6 luni sugarul este constient de
, si este interesat de alti copii,
6-12 luni –arata interes pentru cei de aceeasi
virsta ,
12-24 luni –participa la activiati paralele
utilizind limbajul ,isi dezvolta
autointelegerea ,aparind primele dovezi ale
 comportamentului ;empatia , actionind n
concordanta cu ceea ce isi doreste .
3ani –se joaca in grup , comportamentele fiind
bazate pe dorinte imediate , apar ierarhiile
dominante in cadrul grupurilor apropiate ca
virsta ,
4 ani-participa la jocuri asociative ,putind
apare conflicte socio-cognitive ,
6ani –arata interes fata de copii de aceeasi
virsta , doreste sa participe la jocuri de
coordonare alaturi de ceeilalti si vrea sa-si
petreaca mai mult timp cu acestia ,
7-9 ani –acceptarea in grup este scopul
prieteniei ,
Adolescenta timpurie –prieteniile sunt axate pe
secrete ,intimitate , grupurile fiind organizate
pe subgrupuricu aparitia primelor manifestari
ale egocentrismului adolescentin,
Adolescenta tirzie –egocentrismul scade ca
intensitate si apare sprijinul emotional al
prietenilor.
In comportamentul sugarului sunt identificate 3
aspecte ale comunicarii;
semnalele - gesturi care pot indica o necesitate
sau o dorinta .
emotiile -care sunt sentimente interioare
(bucuria , surpriza )
 expresiile emotionale - reprezinta
ceea ce copilul exprima prin sunete
sau mimica ,acestea dezvoltindu-se si
devenind mai complexe odata cu
dezvoltarea copilului .
Sunt 6 expresii comune copilului si adultului;
 teama ,
 tristetea,  bucuria ,
 aversiunea ,
 furia ,
 surpriza .
Expresia si comportamentul nou –nascutului si
a sugarului depind de starea de veghe sau de
somn si de starea de activitate sau de repaus .
 Cind doarme , nou-nascutul prezinta doua
nivele de activitate care alterneaza la
fiecare 30 de minute ;in timpul somnului
linistit este foarte calm ,respira regulat si
are un aspect relaxat ,iar in timpul
 somnului activ isi misca periodic mainile si
picioarele iar pe fata se remarca o
varietate de expresii cu miscari oculare
rapide .
 Cind este treaz prezinta 3 nivele de
activitate si expresii emotionale
- daca este linistit , va privi direct in ochii
persoanei apropiate ,corpul va fi relaxat
respiratatia calma si regulata ;
- daca este in o perioada activa isi va misca
mainile si picioarele ritmic , va privi curios in jur
-al 3 nivel de activitate se caracterizeaza prin
agitatie , plins , acestea fiind cele mai active cai de
comunicare
Inprima saptamina de viata sugarul este in
nivelul I de veghe aproximativ 2 ore zilnic .In
aceasta stare incearca sa comunice , se misca
vioi pentru a atrage atentia .
Cind adultul incepe sa inteleaga mesajele
transmise si sa-i raspunda in mod adecvat prin
voce afectuoasa ,contact vizual , ingrijiri
atente , se creaza un mediu de securitate
pentru copil care ii va conferi capacitatea de a
face fata provocarilor ulterioare asigurindu-i o
dezvoltare normala . PRTEGATIREA PSIHICA A
COPILULUI LEGATA DE
 TEHNICILE DE INGRIJIRE SI TRATAMENT
1 – se cerceteaza nivelul de intelegere si
cunostintele copilului si ale familiei in legatura
cu tehnica .
2 – se adapteaza explicarea tehnicii la nivelul
de dezvoltare cognitiva a copilului
3– se includ parintii in discutie (daca acestia
doresc si daca este in beneficiul copilului)
4 – se explica parintilor care este rolul lor in
timpul procedurii(saimobilizeze copilul , sa
ramina in aria sa vizuala , sa ii vorbeasca si sa-l
 incurajeze ,sa-l mentina in o anumita
pozitie(2)
5 – in explicatii se folosesc termeni
concreti ,adaptati nivelului de intelegere a
copilului, pentru a arata ce portiune a corpului
este implicata in procedura .
6– se arata care sunt aspectele senzoriale a ale
tehnicii(ce va simti , ce va vedea , mirosi etc)
7 – se vor lasa la sfirsit informatiile care
genereaza anxietate.
8 –copilul va fi informat corect despre aspectele
neplacute ale tehnicii ,fara a spori anxietatea .
9 – se evidentiaza sfirsitul tehnicii si orice
eveniment neplacut care-I urmeaza.
 Legatura cu familia
 Familia trebuie privita ca facind parte din echipa de
ingrijire a copilului , de natura relatiilor dintre familie si
medici depinde functionarea intregii echipe.
 Atitudinea parintilor :
 Specialistii sunt cei care hotarasc ce este cel mai
bine pentru copil asteptind intelegere din partea
parintilor , avind de partea lor experienta ,
 In ingrijirea copilului rolul familiei este limitat ,
 Este posibil ca familia sa se simta lasata de o
parte , dar si simti usurata ca nu este ea cea care sa
ia deciziile importante .
Cooperarea

Cind are loc o colaborare cu familia sau copilul

sporesc alternativele familiei pentru
insanatosirea copilului bolnav,
Familia are nevoie sa participe la ingrijirea
copilului sporindu-I complianta ,
Estepericolul real ca familia sa se simta
abandonata sau coplesita de specialisti .
Imputerniciri delegate familiei

Familia este informata cu privire la

diagnostic ,tratament si metodele de
diagnostic si ingrijire aplicate copilului ,
Este incurajata sa participe la procesul de
acordare a ingrijirilor
Ea se simte pregatita sa indeplineasca rolul de
ingrijitor ,
Dorintele ei sunt luate , daca este posibil , la
alcatuirea planului de ingrijire .
Puncte esentiale
Rol decisiv are transparenta ,

Trebuie sa fim consecventi , daca familia este

neglijata pe parcurs apare sentimentul de
confuzie ,
Familia nu trebuie presata pentru luarea unor
decizii daca nu este pregatita ,
Daca colaborarea este benefica si reala
deciziile ei sau ale copilului trebiue
acceptate .
Comunicarea

Familiasau copilul stiu frecvent ce este mai

bine pentru ei ,
Intotdeauna trebuie sa fim sinceri ,
Trebuie lasat timp familiei pentru a lua
deciziile pe care le considera necesare , dupa
procesarea informatiilor pe care le-am furnizat
,
Discutam cu membrii familiei atit separat ci si
in grup ,
Nu trebuie neglijata confie
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL LA
EXAMENUL CLINIC
PENTRU NOU-NASCUT SI SUGAR
1 – se asigura conditiile de mediu (temperatura
optima , absenta stimulilor negativi)
2 –se dezbraca numai regiunea examinata in acel
moment pentru apreveni pierderile de caldura.
3 –ordinea examinarii este de la cap la picioare
respectindu-se ;
- se incepe cu examinarile care necesita
liniste
(plamini, cord),
 -se termina cu procedurile ce produc
discomfort(reflexe, examinarea faringelui ,etc).
4- se masoara
perimetrele,greutatea ,lungimea .
5- se lucreaza rapid pentru a se scurta
examinarea si implicit stresul copilului.
6- se verifica echipamentul si aparatura
necesara astfel incit sa fie functionala si la
indemina .
7-seasigura conditiile de confort in timpul si
dupa examinare.
8- se solicita persoanelor din jur sa vorbeasca incet
9-se mentine contactul fizic cu copilul ,tinind mina
pe toracele sau ,asigurindu-iun mediu de securitate
10- se infasa copilul si se tine in brate citeva minute
.
Pentru copilul mare
1- se asigura conditiile de mediu (temperatura ,
luminozitate optima ,securitate ,intimitate ) 2- se
prefera o camera in culori neutre .
3- se indeparteazainstrumentele care ar putea
speria copilul .
4- se pregatesc citeva jucarii
corespunzatoarevirstei copilului si dezvoltarii
neuro- psihice.
5- se verifica daca aparatura si instrumentele
sunt functionale si la indemina .
6-se lasa copilului un timp pentru acomodarea cu
noua situatie .
7- interviul se realizeaza initial cu parintii
parind ca ignoram copilul apoi treptat atentia
se indreapta numai asupra copilului.
8- se mentine permanent contact verbal, vizual
.
9- este preferabil ca examinarea sa se faca pe
masa de examinare sau pe canapea si nu in
bratele parintilor.
10- daca copilul refuza sa coopereze,se
cerceteaza motivul necooperarii.
11- se incearca implicarea copilului in
procedura si a parintilor sau daca este cazul se
cere parintilor sa iasa din incapere .
12- se acorda o explicatie a tehnicii mai
indelungata ,inainte de tehnicile mai
complicate .
13-examinarea se efectueaza cit mai
rapid ,pentru a minimaliza stresul copilului,
incepind cu manevrele ce nu provoaca
disconfort.
14-daca se examineaza mai multi copii din o
familie se incepe cu cel mai cooperant.
15-sepermite copilului sa atinga instrumentul
care va fi folosit daca nu este necesara stricta
 asepsie . 16- copilul se examineaza in o
pozitie care sa-i asigure confort si securitate .
17- regiunile dureroase se examineaza la final.

18-seincurajeaza copilul in timpul examinarii

multumindu-i la final.
Pielea indeplineste multiple functii de aceea
este necesar sa o pastram in conditii de igiena
cit mai bune .
Roluri:--protejeaza organele de sub ea ,
-bariera impotriva invaziei microorganismelor ,
-produce vitamina D sub influenta razelor de
soare ,
-regleaza temperatura corpului si prin
transpiratie .
Avantajele pastrarii unei igiene locale bune
sunt :-ii provoaca copilului o stare de bine
-spalatul este revigorant ,
-previne infectiile si infestarile ,
-jocurile in apa (bazin ) stimuleaza dezvoltarea
organismului .
-trateaza unele afectiuni dermatologice.
 Principalele zone de luat in considerare .
-pielea –se folosesc crème hidratante pentru
mentinerea unei stari de hidratare buna a pielii,
-unghiile , care se mentin curate si cu marginile taiate
drept.
-organele genitale ,
-parul ,trebuie periat cu o perie cu peri moi,
-cavitatea bucala , odata aparuti dintii trebuie periati
si de evitat bauturile dulci care favorizeaza aparitia
cariilor dentare .
-ochii, zilnic spalati cu apa si stersi cu tampoane de
vata din spre zona nazala spre exterior , -urechile , de
evitat folosirea betisoarelor .
-ombilicul .

Sugarii si copii mici au nevoie de o cantitate de

apa mai mare decit adultii raportata la
suprafata .
Deci pot aparea tulburari ale metabolismului
apei si electrolitilor mai usor decit la alte
virste ,
Necesarul de lichide pe kg/corp difera :
-pina la 10 kg -100ml /kg /zi sau 4 ml / kg
/ora ,
-urmatoarele 10 kg -50mg/kg/zi sau 2 ml /kg
/ora
-urmatoarele kg -20ml/kg/zi sau1ml/kg/ora .
Reglemetari legale
-fenomenul vulnerabilitatii actului medical si
implicit a practicarii meseriilor medicale ,deci
 si cea de asistent medical , a luat amploare
datorita agresivitatii mass-mediei si a
pacientilor si apartinatorilorprecum si datorita
volumului de munca din ce in ce mai crescut cu
personal tot mai putin .
Au fost identificate un numar de 6 domenii de
vulnerabilitate a practicii medicale (A. Nanu si
colaboratorii ):
-consimtamintul informat
-confidentialitatea datelor medicale ,
-accesul pacientilor la datele medicale personale
,
-accesul nediscrimativ al pacientilor la
tratament,
-accesul media ,
-limitarea la propria specialitate .
Consimtamintul informat

-la efectuarea unei manevre potential

periculoase , riscanta ,pentru pacient trebuie
explicate riscurile apartinatorilor sau
pacientului , intotdeauna .
-consimtamintul trebuie trebuie luat sub forma
unui acord scris cu privire la manevra cu risc.
-articolul de lege este 649 din legea 95/2006
“acordul informat al pacientului este
obligatoriu pentru actele medicale efectuate
de catre asistentii medicali si moase “ Atentie
la recoltarea analizarea probelor biologice si
pastrarea lor .
-legea prevede in mod explicit obligativitatea
obtinerii acordului pacientului pentru manevre
cu risc medical nu foarte ridicat , de exemplu
recoltarea de produse biologice ,precum si
pentru pastrarea si folosirea tuturor produselor
biologice prelevate din corpul pacientilor .
-nu trebuie sa ne inchipuim ca avem acordul
implicit al acestuia sau a apartinatorilor .
Frecvent se face greseala de a considera ca
recoltarea se face la indicatia medicului si
astfel implicit obtinerea acordului se face de
catre acesta .
De fapt sunt doua acte medicale distincte si
diferite , una autonoma si alta efectuata la
indicatia medicului .
Activitatea autonoma este cea
efectuata ,limitat la competenta dobinditaprin
pregatirea profesionala si certificata de
 autoritatile competente pe baza unui act
oficial .
De exemplu efectuarea unui tratament
injectabil , intravenos , administrarea unui
medicament prin aceasta tehnica are doua
componente
-efectuarea tehnica a injectiei intravenoase
apartine in totalitate asistentei medicale iar
alegerea tipului de injectie , locul de
administrare , cantitatea de medicament cad
in responsabilitatea medicului.
Exista si exceptii ,pacientul nu-si poate exprima
consimtamintul , dar starea sa de sanatate
impune efectuarea de interventii de urgenta .
In aceste cazuri acordul pacientului este
suplinit de un raport scris de medicul curant
care se ataseaza la foaia de observatie .
 Confidentialitatea datelor medicale
 Asistentul medical nu poate dezvalui niciunei
persoane ,alta decit pacientul ,date despre starea
de sanatate a acestuia .
 Toate informatiile privind starea de sanatate,
rezultatul investigatiilor , diagnosticul si
prognosticul afectiunii , tratamentul efectuat sau
 recomandat sunt confidentiale chiar si in conditiile
decesului pacientului .
 Personalul medical nu are voie sa furnizeze
informatii de natura celor exemplificate nici chiar
familiei sau prietenilor in lipsa acordului acestora .
Accesul pacientilor la informatiile medicale
personale
Reglementarile legale aplicabile practicii
medicale fac referire explicita la accesul
pacientului si la obligatia asigurarii accesului la
datele sale medicale .(legea 46/2003) Accesul
pacientilor la tratament
- Principiul este nediscriminarea .
-conform reglementarilor in vigoare este
interzisa discriminarea intre persoanele aflate
in situatii similare ,pe baza rasei ,
sexului ,virstei,apartenenteietnice,originii
nationale ,sociale ,optiunilor politice sau a
antipatiei personale .
Accesul media
- Mass media are un rol negativ in relatia cu
apartinatorii sau cu pacientii , de obicei din
dorinta de a face o stire negativa care se vinde
mai bine .
- Nici un pacient nu poate fi fotografiat sau
filmat intr-o unitate medicala fara
cosimtamintul expres al pacientului si fara a se
incalca regulile sau obiceiurile unitatii
medicale respective .
Limitarea la propriaspecialitate

- Din punct de vedere juridic activitatea

medicala trebuie sa respecte doua principii cel
al non-vatamarii si cel al beneficiului
pacientului.
- “Á nu face rau “ sau principiul non vatamarii se
reflecta in urmatoarele prevederi legale
- -personalul medical raspunde civil pentru
prejudiciile produse in exercitarea profesiei si
atunci cind isi depaseste limitele competentei
In eventualitatea , des intilnita , a unor
afectiuni asociate , fiecare trebuie tratata si
investigata de specialistul din specialitatea
respectiva sau competenta .
Deci legea prevede interdictia ca asistentii
medicali sa efectueze acte medicale care nu se
incadreaza in specialitatea din care fac parte.
“Principiul de a face bine”
Acesta permite ca in anumite cazuri in care
exista –un pericol iminent pentru viata
/degradarea ireversibila a starii de sanatate a
pacientului, iar atunci nu exista disponobil
specialist cu competenta respectiva sa se
poata interveni chiar daca se depaseste sfera
de competenta . In aceste cazuri este necesar
sa se dovedeasca cu acte aceasta stare de
fapt .

 Masurarea temperaturii
 Indicatii :-pentru a stabili temperatura unui copil ca
punct de plecare pentru alte tehnici.
-pentrua urmari fluctuatiile acestui parametru.
Metode de evaluare
-rectal –se introduce in rect un termometru clasic sau
electronic pe o distanta de 2-4 cm.
-avantaje –cea mai corecta si de incredere
valoare a temperaturii corpului ; cea mai indicata
pentru un sugar cu stare generala afectata
moderat sau sever .
-dezavantaje –agresiva ,perforarea rectului
,spargerea sticlei , expunerea la actiunea mercurului
,infectii iatrogene sau aparitia diareei reactionale (sugar
mic )
Oral –cu termometrul electronic sau de unica
folosinta ,
-se pune sub limba 2 minute .
-avantaje :-metoda sigura si corecta ,valorile
sunt cu 0,3-0,6 grade mai scazute decit cele
obtinute rectal .
-dezavantaje:-sub 5 ani sau cei ce au avut
convulsii au risc de muscare a termometrului.
Axilar –cu un termometru electronic sau de
unica folosinta sau clasic , la axila uscata ,
timp de 3 minute .
- Avantaje –metoda sigura si neinvaziva ,pentru
cei sub 5 ani la care metoda rectala nu se
recomanda
- dezavantaje –mai putin precisa si mai nesigura
-diferente de pina la 1 grad ,
mai mici decit cele intrarectal
-cea mai nesigura ,timpul
necesar este o problema pentru copii mici .
Auricular –cu termometrul electronic in
canalul auricular timp de 2-10 secunde .
-avantaje-rapida,sigura,neinvaziva,preferata de
copii.
-dezavantaje-nu foarte exacta , mai ales sub 5
ani
-nu se poate folosi la cei la care
termometrul nu se potriveste cu canalul
auditiv extern , probleme otice sau in cazul
schimbarii temperaturiimediului ambiant, daca
valorile sunt foarte mari trebuie cofirmate si
prin alte metode .
 Masurareafrecventeicardiace
-indicatii–pentrustabilirea frecventeicardiace ca punct de
plecare pentrumasuratorileulterioare,
-pentruurmarireavariatilorfrecventeicardiace .
Metode de evaluare:
-la sugar-folosimstetoscopul la apex pentruascultatia
zgomotelor cardiace ,
-punemapoi stetoscopul intre mamelonul sting si stern
si ascultam zgomotele ,
-inregistramtimp de un minut , numarind zgomotele
cardiace ,
-daca este peste 120 batai pe minut numaram din 2 in
2 batai si dublam apoi numarul,
-se poate si prin numarareapulsatiilor la o artera .
La copii-se palpeaza pulsul la artera radiala ,
brahiala sau femurala ,carotida sau
temporala ,
-se alege locul care-l deranjeaza cel mai putin
pe copil ,
-cea mai folosita este cea radiala , dar in caz de
soc nu se percepe pulsul ,
-se pune degetul aratator si cel mijlociu
deasupra locului si se stabileste pulsul ,
-se numara timp de un minut bataile simtite care
reprezinta frecventa cardiaca .
La inregistrarea pulsului se culeg informatii si
asupra amplitudinii,ritmuluicardiac.
Valori normale :
-nou-nascut -100-180 in activitate si 80-160 in
somn ,
-1-3 luni -100-220 in activitate si 80-180 in somn
-3 luni-2 ani -80-150 si 70-120,
-3-10 ani -70-110 si 60-100
-peste 10 ani 55-90 si 50-90
 Masurarea frecventei respiratorii
 Indicatii :-punct de plecare pentru masurarile
ulterioare ,
-monitorizarea fluctuatiilor respiratiei, -
evaluarea raspunsului la tratament .
Metode de masurare :-examinare cit mai discreta
pentru a nu speria copilul si nu modifica frecventa ,
-numaram ciclurile inspir expir pe
 minut ,
-observam miscarile toracelui si a
abdomenului si zgomotele produse.
Caracteristicile respiratiei
Profunzimea

Calitatea respiratiei. In mod obisnuit sugarii

folosesc pentru respiratie musculatura
abdominala iar scolarii cea intercostala .
Suspectam o afectiune repiratoriedaca isi
folosesc si alte grupe musculare pentru a
respira .
Atentie la semnele de “lupta respiratorie”
Frecventa respiratoriein functie de virsta .
Nou-nascuti-30-60 respiratii /min,
6 luni -30-45,
1-2 ani -25-35 ,
3-6 ani-20-30,

7-12 ani- 20-25 ,

Peste 12 ani -14 – 20 respiratii / min.
Masurarea tensiunii arteriale

Indicatii –masurarea tensiunii ca punct de

plecare pentru masurarile ulterioare ,
-monitorizareafluctuatiilor tensiunii.
Metode de masurare :
-directa –cea mai precisa prin plasarea un
traductor direct in artera si inregistrarea pe un
monitor .
-indirecta – prin auscultare sau prin oscilometrie.
 Prin auscultare :-folosim un sfigmomanometru
aneroid si a unui stetoscop
-punem aparatul la nivelul cordului copilului si
adaptam mansonul la nivelul bratului copilului,
-sprijinim bratul in o pozitie usor flectata si in timp ce
masuram pulsul la artera brahiala umflam repede
mansonul ,
-cind nu mai simtim pulsul mai umflam inca 20 mm
coloana de mercur , punem cu grija , usor
stetoscopul pe artera ,
-dezumflam usor manseta cu 5 mm coloana de mercur
pe secunda si ascultam zgomotele Korotkoff
Primul zgomot inregistrat reprezinta tensiunea
sistolica ,pe masura ce se dezumfla manseta
sunetele devin moi , slabe iar ultimul sunet
care este mai tare reprezinta tensiunea
diastolica .
Se dezumfla rapid apoi manseta si se scoate .
Prin metoda oscilometrica se foloseste un
dispozitivelectronic ,avantajos pentru sugari si
copii mici .
Se pune manseta pe picior sau la nivelul
bratului . Miscarea bratului viciaza rezultatul.
 Elemente fiziologice care modifica valorile:
 Virsta ,sexul , inaltimea ,greutatea , 
Emotia ,anxietatea , disconfortul,durerea .
 Copilul trebuie sa stea in o pozitie confortabila , calm ,
linistit in clinostatism sau sezind de cel putin 2 minute .
 Presiunea masurata la nivelul piciorului ar putea sa fie
mai ridicata decit cea de la brat
 Dimensiunea mansetei umflate trebuie sa reprezinte 2/3
din circumferinta bratului.
 O manseta subdimensionata da valori fals mai mari iar
supradimensionata valori fals mai mici .
 Intre doua masuratori trebuie scoasa manseta pentru a
evita aparitia ischemiei si a neuropatiei .
Valori normale ale tensiunii la copil
Nou-nascut -60-65/20-60 mm Hg
6 luni -75-105/40-70 mm Hg
2 ani -75-110/45-80
7 ani -100-145/60-95 .

Scala GLASGOW
Evalueaza –deschiderea ochilor , -raspunsul
verbal , -raspunsul motor .
Scorul maxim este 15 iar minim 3 .
-pentru copii sub 5 ani scala este modificata ,
nefiind validata inca in mod oficial .
Deschiderea ochilor :-spontan -4
- La comanda -3,
-la durere -2
-fara raspuns -1
Cel mai bun raspuns verbal :
-alert ,bolboroseli ,gingurit, cuvinte , fraze
adecvate -5
-plins iritabil ,spontan -4
-tipete inadecvate -3
-scincete ocazionale ,gemete -2
-fara raspuns -1
Scorul grimaselor:
-activitate faciala spontana ,normal oromotorie -
5
-raspuns doar la stimuli tactili -4
-grimasa puternica de durere -3
-usoara grimasa la durere-2
-fara raspuns la durere -1
 celmai bun raspuns motor
-miscari spontane voluntare -6
-localizeaza stimulii durerosi –
-retragerela durere-4
-flexie anormala (pozitie de decorticare )-3
-extensie anormala la durere –postura de
decerebrare-3
-fara raspuns la durere -1
Peste 5 ani se aplica scala de la adult .
 Scop : explorator –
punerea in evidenta a
lichidului : -pleural , peritoneal , pericardic ,
articular .
 - recoltarea lichidului
din cavitati pentru
examinarea
cantitativa ,
calitativa .
 - recoltarea singelui
(arterial , venos ),
 - recoltarea maduvei
osoase pentru
stabilirea structurii,
compozitiei , si
aprecierea
elementelor figurate ,
 - injectarea
substantelor
 radioopace prin
punctie rahidiana ,
articulara sau
peritoneala .
 - masurarea presiunii
LCR.
 Terapeutic:- evacuarea
lichiduluiin exces ,
 - administrarea
medicamentelorintracavitar,
 - efectuarea dializei peritoneale ,
 - scop anestezic(rahianestezia ) ,
 - transfuzia intra
osoasa ,recoltarea maduvei
osoase,
 -in vederea transfuziei (punctia
venoasa )
Materialenecesare:- de protectie a patului ,
- de dezinfectie ,
- 2-3 ace de punctie adecvatevirstei copilului si scopului punctiei ,
- seringa cu ace de unica folosinta pentru anestezie ,
- pense hemostatice,
- manusi sterile , cimp chirurgical ,
- casoletecu tampoane de vata si comprese sterile ,
- recipiente pentru
recoltarea lichidului,
 - eprubete sterile (pentru culturi) ,
- aparate de aspiratie (punctia pleurala ) - manometru Claude
(punctia rahidiana ) - materialepentru reactia Rivalta.
- alte materiale indicate de medic , - medicamente ,
-anestezicetopice , de suprafata .
Punctiilesunt efectuate de medic ajutat de 1-2 asistente.

 Rolul nursei este :

 - pregatirea
materialelor
necesare ,
 pregatirea psihica a
pacientului ,se
explica copilului ,daca
este posibil , tehnica
si ca este necesara
colaborarea lui , ca se
efectueaza sub
anestezie si mai ales
cit de importanta este
tehnica pentru
 diagnostic si pentru
tratament.
 sa asigure conditiile
de asepsie perfecta a
mainilor celor ce
participa la tehnica si
a tuturor timpilor de
executie ,
 asigura pozitia ceruta
de medic pentru copil
 permitind
desfasurarea in
conditii optime a
tehnicii ,
 Pentru punctia
arteriala : decubit
dorsal pe un plan
dur , cu coapsa in
extensie (pentru
 punctia arterei
femurale )
 -decubit dorsal cu
articulatia pumnului
in hiperextensie
sprijinita pe un
saculet cu nisip
(pentru artera radiala)
 Pentru punctia
pleurala :- sezind la
 marginea patului cu
picioarele sprijinite pe
un scaunel , cu mana
de pe partea bolnava
ridicata pina la
urechea opusa ,
 - decubit lateral pe
partea sanatoasa la
marginea patului .
 Pentru punctia
abdominala :- decubit
dorsal cu trunchiul
putin ridicat ,
 pentru punctia
pericardica :- decubit
dorsal,
 pentru punctia
rahidiana :-decubit
lateral cu spatele la
 marginea patului ,
coapsele flectate pe
torace .
 pentru punctia
articulara :- variabila ,
in functie de
articulatia la care se
efectueaza punctia ,
 pentru punctia osoasa
:- decubit dorsal pe
un plan dur sau de
decubit lateral cu
genunchii flectati
(punctia crestei iliace)
 Pregatirea locului de
punctie :-se face pe o
suprafata de 10 / 10
cm ,
 arteriala – coapsa sau
1/3 inferioara a
antebratului ,
 pleurala – spatiul V –
VI intercostal , linia
axilara posterioara ,
 Abdominala – la 1-
1,5 cm sub ombilic ,
la nivelul liniei
mediene a
abdomenului
(exceptie fac copiii
sub 2 luni , la care
vezica este in pozitie
abdominala )
 - flancul sting , pe o
linie care uneste
spina iliaca
anterosuperioara cu
ombilicul la unirea
1/3 externa cu 2/3
interna  articulara –
regiunea articulara
indicata .
 Servirea seringii cu
anestezic , a manusilor
 chirurgicale , a
cimpului chirurgical ,
 Servirea acului de
punctie , preluarea
mandrenului si servirea
seringii de aspiratie ,
 servirea altor
materiale , instrumente
, medicamente
solicitate de medic ,
 recoltarea lichidului si
pregatirea probei
pentru examenele de
laborator .
 supravegherea
permanenta a
copilului , stare
generala , facies ,
culoarea
tegumentelor , functii
vitale , comunicare ,
 Dezinfectia locului
punctiei , pansarea
locului punctiei .
 reorganizarea locului
de munca ,
 ingrijirea ulterioara a
copilului si observarea
eventualelor accidente
sau incidente
consecutive punctiei
 Reguli generale .
 modul de abordare a
copilului caruia i se
administreaza un
medicament este
influentat de
urmatoarele aspecte :
 - dezvoltarea fizica si
cognitiva ,
 - mediul extern ,
 - experienta
anterioara ,
 - relatia actuala cu
asistenta medicala , 
-perceptia situatiei
prezente .
 Atitudinispecifice
 -se foloseste o
abordare pozitiva ,
 anticipind reusita
administrarii ,
 - se explica necesitatea
administrarii
corespunzator nivelului
de dezvoltare psihica a
copilului ,
 - se asigura copilul ca
tehnica va decurge cit
se poate de rapid ,
 se distrage atentia
copilului necooperant
sau speriat ,
 nursa va ramine linga
copil , incurajindu-l si
dupa administrare ,
 este important sa se
demonstreze copilului
ca este o persoana
importanta si se tine
seama de sentimentele
sale .
 Precautii privind
administrarea
medicamentelor :
 -se verifica cele 5
reguli privind
corectitudinea
 Medicamentului –
forma de
prezentare ,
 - aspect,
 - valabilitate ,
 - dozei ,
 - momentului,
 - caii de
administrare ,  -

identitatii
pacientului .
 Se verifica dublu
medicamentul si
calculul dozei ,
 eventual cu alta
persoana ,
 Se verifica intotdeauna
cu cea mai mare atentie
 -digoxinul ,
 -insulina ,
 -heparina ,
 - adrenalina ,
 - narcoticele .
 - sedativele .
 Se respecta cu mare
strictete regulile de
asepsie
 Este necesara o atentie
deosebita la
interactiunea
medicamentelor intre
ele si alimentele .
 se verifica tipul solutiei
in care se dizolva sau se
 dilueaza medicamentul
administratinjectabil si
compatibilitateacu alte
medicamente introduse
in aceeasi seringa si
durata administrarii,
 Se urmareste copilul
dupa administraresi se
anunta medicul daca
apar reactii adverse ,
 se respecta succesiunea
:medicamente
administrate pe cale
orala , solide , lichide ,
apoi injectii,
supozitoare .
 Administrarea
medicamentelor pe
cale orala
 scop – efect
terapeutic ,
 local –protejeaza ,
favorizeaza
cicatrizarea
leziunilor tubului
digestiv ,
 -
inlocuieste ,complet
 eaza ,diminueaza
secretiile digestive ,
 - dezinfecteaza
tubul digestiv .
 General –
medicamentele
administrate pe cale
orala se absorb la
nivelul mucoasei
digestive si patrund
In singe , actionind
la nivelul diverselor
organe ,aparate si
sisteme .
 Elemente de
apreciat :-stare de
constienta ,
 -reflexul de
deglutitie ,
 - absenta varsaturilor
si a tulburarilor de
tranzit intestinal .
 Executie :-se respecta
precautiile generale de
 siguranta a
administrarii
 -se alege un recipient
adecvat ,
 - se pregateste
medicamentul –se
zdrobesc tabletele in cazul copiilor cu virsta
mai mica de 3 ani sau a celor care prezinta
tulburari de deglutitie si se omogenizeaza cu
sirop , suc de fructe ,
 - se evita amestecarea
medicamentelor cu
alimente sau cu lichide
de baza , existind
riscul de a fi refuzate ,
 Se administreaza
medicamentul
respectind reguli de
asepsie ,identificare si
dozare.
 Particularitati pe etape
de virsta
 nou-nascutsisugar
 -nu sunt capabili sa ia
medicamentul din
lingurita , astfel incit
administrarea se face
cu pipeta , cu seringa
sau biberonul pina la
nivelul indicat ,
 - se alege un loc
linistit pentru a nu fi
deranjati
 se tine copilul in
brate , culcat pe
antebratul adultului , i
se plaseaza bratul lipit
de spatele acestuia ,
iar cu mana i se tine
celalat brat , capul
fiind fixat intre torace
 si brat astfel incit
mana dreapta sa fie
libera pentru
administrare .
 se administreaza
medicamentul lent
pentru a reduce riscul
reflexului de tuse sau
de aspiratie .
 Copiiintre1-3 ani,
 Se ofera medicamentul in
ceasca , lingurita sau se
administreaza cu seringa ,pipeta sau biberonul , ca la
sugari .
 se imobilizeaza cu blindete
copilul agitat ,
 nu se forteaza rezistenta
activa a copilului , existind
pericolul aspiratiei , in caz
de esec se reia
 administrarea dupa citeva
minute .
 Prescolari
 se prezinta in mod
atragator medicamentul
 in cazul copiilor agitati ,
care opun rezistenta , se
foloseste un limbaj
convingator , ferm dar
blind , incurajari, recipiente
viu colorate .
 daca medicamentul este
incorporat in alimente , se
lasa copilul sa aleaga
alimentul,
 dupa un aliment cu gust
neplacut , se da copilului ,
daca
este permis , o bautura care ii place ,
 se ofera copilului o mica
recompensa , dupa ce se
verifica
 daca a inghitit tot medicamentul ,
 se multumeste copilului
pentru ajutor ,

 Injectiaintramusculara
 Materiale necesare :-
seringa cu 2 ace sterile
,de dimensiuni
adecvate volumului de
solutie , viscozitatii
solutiei ,grosimii
stratului de tesut
subcutanat de depasit .
 - tampoane de vata cu
solutie antiseptica ,
 - pila pentru fiole ,
 - medicamentul
pastrat la temperatura
camerii sau conform
indicatiilor ,  -
comprese sterile .
 Elemente de apreciat :-
aspectul
tegumentului ,
 -gradul de dezvoltare
psiho-motorie a
copilului
 - prezenta de noduli la
palparea regiunii sau
de hematoame .
 Executie
 - se pregatesc
materialele
necesare ,
 - se spala mainile cu
apa si sapun ,
 -se rupe gitul fiolii
sau se desprinde
capacul metalic al
flaconului si se
sterge dopul de
cauciuc cu un
tampon de vata cu
solutie antiseptica ,
se desface ambalajul
seringii , se ataseaza
acul la amboul
seringii in conditii de
asepsie , se
indeparteaza teaca
din plastic a acului .
Daca medicamentul
este sub forma de
pulbere , se dizolva
 continutul cu o
cantitate de solvent .
 - se aspira in seringa
o cantitate de aer
echivalenta cu
volumul de solutie ,
 Se introduce virful
acului in flacon si se
intoarce flaconul cu
dopul in jos , se
 apasa pistonul
seringii pentru a
injacta aerul in flacon
si se agita . Se aspira
volumul de solutie
indicat , continind
doza de substanta
activa necesara .
 Se elimina aerul din
seringa ,tinind
 seringa in sus , cind
toate bulele de aer
sunt in partea
superioara a seringii
se impinge usor
pistonul evitind
evacuarea lichidului .
 se schimba acul cu
unul steril adecvat ,
 se verifica daca
volumul de
medicament este cel
indicat
 Se aseaza copilul in
functie de regiunea
unde se efectueaza
injectia si de
dezvoltarea sa psiho
motorie – decubit
 ventral ,pentru muschii
fesieri ,
 - decubit dorsal sau
sezind pentru muschii
coapsei ,
 - decubit
dorsal ,sezind sau in
picioare cu mana in
sold pentru muschii
deltoizi .
 se dezbraca regiunea
aleasa , daca este
necesar se solicita
ajutorul unei colege
sau a parintilor pentru
a mentine in pozitia
necesara copilul . Se
vorbeste permanent cu
copilul , incercind un
dialog ; copilului mic i
se poate da o jucarie
 sau un alt obiect care
sa-l atraga.
 se dezinfecteaza locul
injectiei prin miscari
circulare si se lasa
locul sa se usuce
 Se intinde tegumentul
intre police si celelalte
degete pentru ca acul sa
patrunda in teritoriul
muscular profund si cu
o miscare rapida se
introduce acul
perpendicular in stratul
muscular ,
 se aspira pentru a vedea
daca eventul apare singe
in seringa , in acest caz
retregindu-se acul, se
verifica din nou
cantitatea de solutie , se
schimba acul si se
inteapa iar . Daca nu
apare singe se impinge
usor pistonul , pina cind
se goleste seringa .
 se retrage acul rapid si
se maseaza regiunea cu
un tampon cu solutie
antiseptica .
 se imbraca copilul , se
linisteste asigurindu-l
de scopul injectiei ,
explicindu-l ca nu este
un mijloc de coercitie ,
 se arunca seringa si
acele in o cutie
speciala , rezistenta la
intepaturi ,
 se noteaza data , ora la
care s-a facut injectia ,
locul unde s-a
facut ,incidente .Se
calculeaza doza
urmatoare
Injectiaintravenoasa

 scop–administrarea substantelor de contrast

in vederea investigatiilor radiologice , a unor
medicamente , a altor substante pentru
explorarea functiei diferitelor organe .
 Materiale necesare :
 seringi si ace de unica folosinta cu
dimensiunile 0,6-0,7 /30
 ace pentru aspirarea solutiei (0,9/40 )
 tampoane de vata si solutie antiseptica ,
garou sau banda Esmarch ,
 medicamentul prescris ,
 materiale de protectie ,
 manusi sterile
Elementede apreciat–posibilitatea de abord
venos , volumul de medicament in relatie cu
calibrul venei alese.
 nivelul de constienta si capacitatea de
colaborare a copilului sau de starea de
agitatie
 aspectul tegumentelor din regiunea aleasa .
 Executie –se pregatesc materialele necesare ,
verificind cu atentie exactitatea denumirii
medicamentului , dozei , caii de
administrare, orarului administrarii ,
compatibilitatea cu alte medicamente ,
identitatea pacientului
 se dizolva sau se dilueaza medicamentul
 In cazul copilului mare se incearca colaborarea lui ,
explicind necesitatea si importanta administrarii
pentru a recistiga sanatatea .
 se dezbraca regiunea aleasa in functie de virsta
copilului si de posibilitateaabordului venos si se
aseaza in pozitie corespunzatoare
- decubit dorsal sau sezind pentru injectiile la
venele de la plica cotului , antebratului sau a fetei
dorsale a mainii ,
- decubit dorsal pe un plan dur , cu capul intors
pe o parte si in afara planului pentru evidentierea
venelor jugulare sau epicraniene.
Copilul agitat sau speriat care opune rezistenta este
imobilizat in pozitia necesara de o alta persoana .
- Se spala mainile cu apa si sapun , se imbraca
manusile sterile
- se dezinfecteaza locul punctiei venoase .
- se efectueaza staza venoasa prin aplicarea
garoului deasupra locului punctiei in cazul
venelor situate la un segment de membru sau
 prin compresiune digitala in cazul celor
epicraniene sau jugulare
- Se schimba acul cu care sa aspirat medicamentul
cu unul adecvat sau cu unul “butterfly “ si se
elimina aerul din seringa sau tub .
- se punctioneaza vena , se aspira pentru a vedea
daca suntem in vena si se indeparteaza garoul
(staza venoasa )
- se injecteaza solutia lent , supraveghind locul
punctiei , faciesul ,starea generala verificind
existenta acului in vena . Daca la aspirare in
seringa nu este
singe se
 repozitioneaza acul in vena sau se reia tehnica .
Copilul mare va fi intrebat daca simte caldura
sau uscaciune in faringe in acest caz intrerupind
pentru scurt timp tehnica .
- Cind seringa s-a golit,se aplica pe locul punctiei
un tampon cu solutie antiseptica si se retrage
acul cu o miscare brusca , iar tamponul
realizeaza hemostaza
- se reorganizeaza locul de munca ,
- se imbraca copilul , se aseaza in o pozitie
comoda si se supravegheaza in continuare .
 Injectia subcutanata
 materiale necesare :-seringa cu ace de unica
folosinta ,
-tampoane de vata cu solutie antiseptica
, - medicamentul de administrat, -
comprese sterile .
- Elemente de apreciat –aspectul si
elasticitatea tegumentului din zona
respectiva ,fata externa a bratului , fata
supero-externa a coapsei , flancurile
peretelui abdominal .
 - executie :-se pregatesc materialele
necesare ,
-se spala cu apa si sapun ,
- se rupe gitul fiolei , se desface ambalajul
seringii si se adapteaza acul la ambou ,
- se aspira cantitatea necesara de
medicament
in seringa si se elimina aerul ,
- se schimba acul cu altul corespunzator,
- se verifica daca cantitatea de lichid este cea
indicata
 -se dezbraca regiunea aleasa si se
pozitioneaza copilul
 – sezind cu mina in sold pentru fata
externa a bratului ,
 - decubit dorsal pentru flancurile
abdominale ,
 - decubit dorsal sau sezind pentru
fata superoexterna a
coapsei ,vorbindu-i in permanenta si
explicindu-i de ce este necesar sa
pastreze pozitia , la nevoie se cere
 unei alte persoane sa-i pastreze
pozitia
 se dezinfecteaza locul prin miscari
circulare si se asteapta
sa se usuce tegumentul
 se prinde tegumentul intre indice si
police si cu seringa tinuta ca un creion
, cu acul atasat , se patrunde la baza
cutei in unghi de 45 grade ,
 se retrage putin pistonul pentru a
verifica prin aspiratie
daca a patruns in un vas de singe ,
 se injecteaza lent solutia ,
 se retrage rapid acul si se maseaza
locul injectiei cu un
tampon cu solutie antiseptica ,
 se imbraca copilul , se linsteste si se
aseaza comod ,  se arunca seringa cu
acele in un recipient special
 se noteaza data si ora administrarii ,
locul injectiei si
eventualele incidente
 Injectieintradermica
 scop :- testarea sensibilitatii la diferite
substante
imunizari, anestezie locala .
 elemente de apreciat :- aspectul
tegumentului ,
 - actiunea specifica a medicamentului
si reactia asteptata ,
 - cunostintele parintilor privind
actiunea si efectele substantei ,
 - protocolul de efectuare a testarilor si
imunizarilor .
 Materiale necesare :- flaconul cu
substanta de injectat ,
 - seringa de 1 ml sterila , cu ac
corespunzator ,
 - tampoane de vata cu solutie
antiseptica sau ser fiziologic ,
 - trusa de urgenta ,  - comprese
sterile .
 locul de electie :- fata anterioara a
bratului
 - fata externa a bratului si coapsei ,
 - orice regiune , in scop anestezic .
 Executie : - se verifica indicatia medicala ,
 - se spala cu apa si sapun mainile ,
 -se prepara solutia dinflacon sau fiola , se dilueaza ,
daca este necesar ,
 -se pregateste copilul sau apartinatorul , in functie de
nivelul de intelegere ,
 - se explica ca se face o mica papula care va dispare
dupa un timp , ca va simti o mica intepatura si dupa
injectie nu are voie sa atinga locul ,
 - se informeaza asupra prezentarii pentu interpretarea
reactiei , strict dupa intervalul indicat , iar daca este
nevoie de o interpretare rapida , copilul va fi
supravegheat permanent .
 Se imobilizeaza cu blindete copilul ,
 se pregateste seringa cu substanta indicata si se
pastreaza conditii de stricta asepsie ,
 se descopera regiunea respectiva
 se alege si se dezinfecteaza regiunea , evitind zonele
cu leziuni sau cu modificari dermatologice
 se prinde tegumentul ,exercitind o usoara tractiune ,
intre police si celelalte patru degete ale mainii stingi ,
pe partea posterioara a antebratului ,
 Se tine seringa cu acul atasat cu bizoul in sus in un
unghi de 15 grade cu tegumentul , astfel incit sa se
observe gradatiile seringii si se patrunde cu bizoul
prin epiderm , in derm ,fara a aspira .
 se injecteaza cu atentie cantitatea indicata (de regula
pina se face o papula cu diametrul de 5 mm
 se retrage brusc acul si nu se maseaza , nu se
dezinfecteaza . Seringa si acul se arunca in o cutie
speciala
 se imbraca copilul si se noteaza data si ora injectiei
 Avantaje – metoda de testare
a tolerantei la diverse
substane
 - traumatism minim
 Dezavantaje – risc de soc
anafilactic ,
 - dificultate de a patrunde
strict intradermic
 - revarsarea solutiei prin
intepatura .
Instilatianazala

 scop :-efect local prin contactul direct

intre medicament si mucoasa nazala
pentru dezobstructia nazo-
faringiana ,rol antiinfectios sau
antiinflamator
 materiale necesare :-pipeta ,
 - medicament la temperatura camerei
 - comprese sterile ,
 - tampoane sterile ,
 - recipient cu apa calda pentru
incalzirea solutiei daca este nevoie .
 Executie :-se pregatesc materialele ,
 - se spala mainile cu apa si sapun ,
 - se explica pacientului in ce consta tehnica pentru a-
I obtine cooperarea , daca este necooperant va fi
imobilizat de alta persoana in decubit dorsal cu capul
la marginea canapelei de tratament cu un cearceaf
rulat sub omoplati , obtinind o hiperextensie ,
 - se observa cavitatea nazala , se indeparteaza
crustele sau secretiile care pot fi prezente cu un
tampon nazal . Daca crustele sunt aderente se
 introduce initial in cavitatea nazala un tampon
imbibat in ser fiziologic caldut si apoi se curata
crustele ,
 - se incarca pipeta cu cantitatea necesara de
medicament ,
 -se instileaza in fiecare nara cantitatea de
medicament necesara ,
 - se pastreaza copilul in aceeeasi pozitie timp de 1
minut pentru a evita patrunderea solutiei in faringe ,
 - se aseaza copilul in pozitia de siguranta , i se sterg
tegumentele cu o compresa uscata ,
 - se noteaza ora , doza administrata , reactia copilului
,  - se reorganizeaza locul de munca .
Administrareamedicamentelorin conductul
auditivextern
 scop : terapeutic , efect local in cazul
afectiunilor conductului auditiv extern ,
 materiale necesare :medicamentul ,
 - recipient cu apa calda ,
 -comprese sterile ,
 - tampoane auriculare ,
 elemente de apreciat :- capacitatea de a
coopera a copilululi,
 - aspectul pavilionului urechii si a
conductului auditiv extern ,
 Executie :-se pregatesc materialele necesare ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se incalzeste solutia otica in apa calda ,
- se aseaza copilul in decubit dorsal cu capul intors lateral
pe partea opusa urechii afectate , explicindu-i ce trebuie
sa faca pentru reusita tehnicii ,
- se verifica aspectul conductului auditiv si daca exista
secretii se indeparteaza cu grija cu o compresa sterila sau
cu un tampon atit cit se vede cu ochiul liber ,
- se desface dopul flaconului cu medicamentul ce trebuie
introdus si se ataseaza picuratorul sau se aspira solutia in
pipeta astfel incit aceasta sa nu vina in contact cu alte
obiecte din jur ,
- latura cubitala a mainii care tine pipeta se sprijina pe
obrazul copilului , iar cu indexul si policele celeilalte
maini se trage pavilionul urechii pentru a largi conductul
auditiv extern ,
- se pozitioneaza pipeta astfel incit picaturile sa cada direct
in conductul auditiv si se instileaza numarul de picaturi
recomandat de medic ,
- se mentine copilul in aceeasi pozitie timp de 1 minut si se
maseaza zona din fata pavilionului pentru ca
medicamentul sa vina in contact cu toata suprafata
 - se sterg tegumentele
din jur cu o compresa
uscata si se aplica un
tampon steril in
conductul auditiv pina la
urmatoarea administrare
,
 se repeta daca este
indicat si cu cealalta
ureche tehnica ,
 se multumeste copilului ,
 se reorganizeaza locul
de munca ,
 se noteaza ora , doza si
reactia copilului .
 Administrareamedicament
elorpemucoasa
conjunctivala
 scop :- terapeutic – efect
local prin aplicarea
 medicamentului prezentat
ca solutie sau unguent in
contact direct cu mucoasa
conjunctivala , cu rol
antiinflamator , antiifectios
.
 materiale necesare :-
pipeta sau flacon cu
picurator ,
- bagheta de sticla ,
- medicamentul incalzit la temperatura
camerei
 - comprese sterile ,
-solutie antiseptica incalzita la temperatura
camerei
Elemente de apreciat –gradul de intelegere al
copilului pentru capacitatea sa de colaborare ,
- existenta si aspectul secretiilor oculare sau
al crustelor
 Executie :daca este necesara
administrarea ambelor forme
medicamentoase se va incepe cu instilatia , in cazul unei
singure doze pe zi se prefera ora de culcare a copilului
 instilatia – se pregatesc
materialele necesare ,
 - se spala cu apa si sapun
mainile ,
 - se explica pacientului ce se va
face pentru a-i cistiga
cooperarea
 - se aseaza in in decubit dorsal
cu un cearceaf rulat sub
omoplati ,
 -se indeparteaza secretiile
oculare cu un tampon steril ,
daca exista cruste , se aplica o
compresa sterila imbibata in
solutie antiseptica pe pleoape
timp de 1 minut apoi se
incearca desprinderea crustelor
cu blindete . Daca nu este
posibil nu se insisita , se
reaplica compresa umeda.
 Crustele se indeparteaza cu o
compresa sterila uscata .
 - se intoarce lateral capul
copilului , de partea bolnava ,
 - se aspira in pipeta solutia
pentu instilatii astfel incit virful
acesteia sa nu vina in contact cu
obiectele din jur . Se verifica
cantitatea de solutie din
picurator .
 se imobilizeaza capul si
trunchiul copilului , copilul mare
necooperant va fi imobilizat de o alta persoana eventual
cunoscuta de copil ,
 se solicita copilului sa priveasca
in sus si in afara , se deschide
fanta palpebrala si cu marginea
cubitala a maini in care se tine
pipeta , se sustine fruntea
copilului ,
 cu pipeta tinuta la o distanta de
5-6 cm de ochiul copilului se
 instileaza in sacul conjunctival
solutia , in doza indicata de
medic , fara a se atinge globul
ocular ,
 se solicita copilului sa inchida si
sa deschida ochiul de
mai multe ori , pentru ca solutia sa ajunga pe toata
suprafata conjunctivei ,
 se indeparteaza excesul de
solutie cu o compresa sterila
uscata , se exercita o presiune
usoara 1 minut in coltul intern al
 ochiului pentru a evita
patrunderea patrunderea
solutiei in rinofaringe ,
 se repeta tehnica si pentru
celalat ochi daca este indicat ,
 se reorganizeaza locul de munca
,
 se multumeste copilului pentru
ajutor ,
 se noteaza ora , doza si
eventualele reactii ale copilului .
 Aplicarea unguentului pe
mucoasa conjunctivala
 se urmeaza pasii 1-5 si 7-
8
 se aplica virful tubului in
coltul intern al ochiului. Se
preseaza tubul si se intinde
unguentul de- a lungul
marginii libere a pleoapei
inferioare pina la coltul
extern al ochiului . Se
 rasuceste usor tubul
pentru a nu se mai elimina
unguent .
 aplicarea unguentului se
poate face si cu ajutorul
baghetei de sticla pe care
se depune o cantitate de
medicament
 Administrareamedicamentel
orpesuprafata tegumentului
 scop :- efect terapeutic prin
contactul direct cu
tegumentul pentru :-
diminuarea pruritului
 - hidratare,
 -provocarea
vasoconstrictieiesau
vasodilatatiei ,
 - tratarea sau prevenirea
infectiilor ,  - diminuarea
inflamatiei ,
 - indepartarea exudatelor .
 materiale necesare :- manusi
,
 - medicamentul de
administrat ,  - comprese, 
- spatule .
 elemente de apreciat :-
aspectul tegumentului
 (culoare, integritate , scuame
, cruste , eruptii cutanate)
 - starea de disconfort ,
prurit ,  - starea de igiena .
 Executie :-se verifica medicamentul
pentru a corespunde indicatiilor
medicului ca ,compozitie ,mod de
prezentare , concentratie
 - se verifica daca tegumentul
trebuie spalat inainte de
administrare ,
 -se explica necesitatea
administrarii , tehnica ,
 -in cazul copiluliui mare si a
adolescentului se asigura
intimitatea ,
 - se dezbraca regiunea care trebuie
tratata ,
 - se depune pe spatula o cantitate
mica de unguent si se aplica pe
tegumentul afectat , masind cu
blindete pina la absorbtia totala .
Daca este indicat se aplica un
pansament ocluziv .
 se poate turna pe o compresa tinuta
in o pensa sterila o cantitate din
solutie si se badijoneaza regiunea .
Daca trebuie aplica pe toata
suprafata corpului se aplica cu
mana imbraca in o manusa din
cauciuc ,
 mainile sugarilor si a copilor mici se
protejeaza cu manusi din pinza
pentru a nu
ale medicamentului.
 intinde medicamentul pe
tegumentul sanatos sau pentru a nu
ingera .
 Se imbraca cu haine lejere
neiritabile .
 Se supravegheaza reactiile
copilului , eventualele efecte
adverse

 Administrareamedicamentel
orpecalerectale
 scop :- efect terapeutic local
si general ,
 -golirea rectului ,
 - calmarea durerilor ,  -
scaderea temperaturii
corpului  - combaterea
convulsiilor .
 avantaje :-evitarea caii orale
in cazul copiilor cu tulburari
de deglutitie , afectiuni ale
cavitatii bucale , varsaturi ,
stare de inconstienta ,
convulsii,etc.
 - cale de
administrarenetraumatizanta
, - administrare rapida .
 materiale necesare – manusi
de cauciuc ,
 -supozitor,
 -apa calduta ,
 - tavita renala .
 elemente de apreciat :-
gradul de intelegere a
 copilului in vederea
colaborarii ,
 - aspectul regiunii
perianale .
 Executie :- se pregatesc
materialele , in cazul
copilului mare sau a
adolescentului I se
protejeaza intimitatea cu un
paravan ,
 - se obtine cooperarea daca
este necesar ,
 -se spala mainile cu apa si
sapun ,
 -se imbraca manusile ,
 - se dezbraca regiunea
fesiera a copilului si se
aseaza in decubit lateral ,
 - se indeparteaza ambalajul
supozitorului ,
 - se umezeste supozitorulcu
apa calduta ,
 - se indeparteazafesele
copilului cu mina
stinga si se introduce in rect cu ajutorul indexului
sau auricularului de la mana dreapta 1 cm .
 - daca copilul este prea mic
sau nu
colaboreaza se string fesele si se tin astfel 5 minute
pentru a preveni eliminarea supozitorului
 - se spala mainile cu apa si
sapun ,
 - se imbraca copilul ,
 - se reorganizeaza locul de
munca .
 Perfuziaendovenoasa
 scop :- reechilibrarea hidro-
electrolitica si acido-bazica ,
 -administrarea
medicamentelor ,
 -alimentarea parenterala ,
 - depurativ-favorizind prin
diluare eliminarea substantelor
toxice ,
 -completarea proteinelor sau a
altor componente sanguine .
 materiale necesare :-trusa PEV
sterila , de unica folosinta ,
branula pentru mentinerea
abordului venos ,
 -ace sterile si seringi pentru
dizolvarea pulberilor in scop
terapeutic ,
 - garou sau banda Esmarch ,
 - tampoane sterile si antiseptice
pentru dezinfectie ,
 - manusi sterile ,
 - materiale de protectie pentru
pat ,
 - solutie pefuzabila si
medicamentele de administrat
 -romplast ,
 -atela pentru imobilizare
antebratului la sugar sau copil
agitat .
 Elemente de apreciat :-posibilitatea
abordului venos ,
 - nivelul de constienta al copilului ,
capacitatea de colaborare ,
 - aspectul tegumentului si relieful
regiunii alese ,
 Executie :-se spala pe maini cu apa
si sapun , se imbraca mainile cu
manusi sterile ,
 - se pregatesc materialele necesare
si se prepara solutia perfuzabila
daca este necesar sa se adauge
medicamente se verifica inca odata
denumirea solutiei perfuzabile ,
doza , concentratia , ritmul de
administrare , durata administrarii ,
medicamentele cu care se combina
celelalte indicatii medicale
suplimentare , valabilitatea ,
aspectul solutiei folosite .
 se aseaza copilul in pozitie
adecvata , in functie de regiunea
aleasa pentru punctie , incercind
prin discutii si explicatii sa obtinem
 colaborarea , la nevoie solicitam
ajutorul altei persoane
 se adapteaza sistemul de tuburi ale
trusei de perfuzie la flacon , se
elimina aerul din coloana pentru a
exclude riscul emboliei gazoase si
se inchide prestubul , se suspenda
flaconul pe stativ , avind grija sa nu
se contamineze tubulatura prin
atinge de alte obiecte .
 se dezinfecteaza regiunea punctiei
si se efectueaza staza venoasa .
 Se punctioneaza vena ,verificind
prezenta acului in vena si se
indeparteaza staza ,
 se deschide prestubul si se fixeaza
ritmul in functie de indicatia
medicului .
 se fixeaza acul si tubul perfuzorului
la tegument cu benzi de romplast ,
 Se acopera locul punctiei cu o
compresa sterila , care se schimba
functie de durata perfuziei,
 se supravegheaza permanent
copilul atit in ce priveste starea
generala , functiile vitale , faciesul ,
culoarea tegumentelor , dar si locul
punctiei , ritmul intrarii solutiei in
vena .
 daca este necesar se schimba
flaconul inainte de golirea completa
, sau se introduc medicamentele
prin branula , pastrind conditiile de
asepsie perfecta
 la sfirsitul perfuziei se stringe
prestubul , se indeparteaza benzile
adezive , se exercita o presiune
asupra locului de punctie cu un
tampon cu solutie antiseptica si se
retrage acul din vena , tamponul se
mentine compresiv pina se
realizeaza hemostaza .
 se indeparteaza materialele de
protectie , se imbraca copilul si se
aseaza comod .
 Se reorganizeaza locul de munca .

 Transfuzia de singe
- scop :- restabilirea masei sanguine sau de
completare a numarului de elemente
sanguine ,
- stimularea hematopoiezei
- aport de substante nutritive , proteice ,
- corectarea imunodeficientelor sau
deficientelor
 plasmatice congenitale , - inlocuirea totala
sau partiala a singelui incarcat cu substante
toxice endo sau exogene
 Materiale necesare :-
materiale pentru punctia
venoasa ,
- trusa pentru perfuzie ,
- singe izogrup , izoRh la care se verifica –
integritatea pungii, valabilitatea , aspectul
macroscopic , concordanta datelor de eticheta
cu datele copilului . Singele este tinut la frigider
si apoi incalzit la temperatura corpului
- derivate sanguine (plasma , concentrat
eritrocitar sau trombocitar , albumina umana ,
plasma antihemofilica ),
- materiale pentru determinarea grupei
sangune si a Rh –ului ,
- medicamente pentru combaterea
eventualelor incidente sau accidente care pot
aparea, - aparat de oxigen .
 Executie :- se cere acordul
parintilor scris pentru
efectuarea transfuziei ,
explicinduli-se necesitatea
ei ,
- se explica copilului daca este posibil
necesitatea colaborarii , aratindui-se ca desi
tehnica dureaza mai mult decit alte tehnici ,
este necesar sa nu ne grabim pentru a nu
aparea incidente . I se cere sa ne anunte
imediat asupra oricarei modificari a starii
generale care ar putea apare .
- inainte de transfuzie i se cere sa nu manince ,
- se aseaza in decubit dorsal cu bratul in
extensie si supinatie pentru punctionarea
venelor antebratului sau in o alta pozitie care
sa permita accesul la vena aleasa . Daca copilul
este agitat sau nu poate sustine pozitia
indicata va fi sprijinit de o alta persoana .
- se spala mainile cu apa si sapun si se pun
manusile sterile ,
- se efectueaza proba de compatibilitate
Jeanbreau ,
 - se dezinfecteaza dopul cu Betadine , si se
monteaza aparatul de transfuzie , eliminind
aerul din tub ( avind grija pentru a nu se
pierde o cantitate mare de singe din
flacon ) si se fixeaza punga in stativ,
 Se efectueaza staza , se
dezinfecteaza regiunea aleasa
si
se punctioneaza vena , se indeparteaza staza si se aseaza
la loc amboul aparatului , fixindu-l cu romplast la piele .
Copilului mic i se va imobiliza regiunea cu o atela . Se

deschide prestubul .
 se efectueaza proba de
compatibilitate Oelecker .
 se supravegheaza copilul si
daca nu apar semne de
incompatibilitate se repeta
operatia si apoi se fixeaza
ritmul indicat de medic , avind
grija sa nu se umple complet
picuratorul
 se supravegheaza permanent
copilul si se discuta cu el.
 la nevoie se schimba flaconul
inainte de golirea celui
precedent , din fiecare flacon se
retin 5-6 ml de singe .
 Se inchide prestubul , se
retrage acul si concomitent se
aplica un tampon steril , comprimind vena pentru
hemostaza .
 se aseaza comod copilul si se
alimentaza dupa 2-3 ore .
 se reorganizeaza locul de
munca .
 se noteaza in foaia de
observatie numarul flaconului ,
cantitatea de singe , eventualele incidente sau accidente
aparute .
 Determinarea grupelor de
singe prin metoda
Beth- Vincent
-cu ser hemotestOI, AII siBIII.
- pe o lama se pun picaturile de ser hemotest ,
de la stinga la dreapta , in ordinea OI, AII, BIII.
- linga fiecare picatura se pune cite o picatura de
singe de la copil , cu ajutorul unei pipete sau
baghete de sticla sau cu coltul unei lame pentru
fiecare picatura de singe ( in cazul singelui
recoltat prin punctie capilara ). Picatura de
 singe trebuie sa fie de 10 ori mai mica decit
picatura de ser hemotest .
- se omogenizeaza picaturile de singe cu ser ,
respectind conditia de a nu folosi acelasi colt al
lamei la 2 picaturi diferite . Se agita lama prin
miscari de basculare .
- se interpreteaza rezultatul dupa 2-3 minute .
Cu ser hemotestANTI –A siANTI-B
 se recolteaza singe venos 3-4ml ,
 pe o lama se pun cite o picatura de ser
ANTIA si ANTI-B ,
 in dreptul fiecarei picaturi de ser se aseaza
cite o picatura din singele pacientului .
 Se omogenizeaza picaturile de singe cu ser ,
fiecare cu alt colt al lamei ,
 se interpreteaza testul dupa 1 minut .
Determinareagrupelorsanguine prinmetoda
Simonin
 Se recolteaza singe venos prin punctie
pentru a obtine ser sau plasma de la
pacient ,
 pe o lama se pun cu o pipeta doua picaturi
de ser sau plasma ,
 deasupra se pun cite o picatura din hematiile
test , respectindu- se conditia de a folosi o
alta pipeta pentru fiecare picatura si ca
picatura de ser
 sa fie de 10 ori mai mare decit cea de
hematii test .  se omogenizeaza ,  se
interpreteaza.
 DeterminareafactoruluiRh
 Pelama :- pe o lama se pun 3 picaturi de ser
anti-Rh , cu diametrul de 5-6 mm ,
 se recolteaza prin punctie capilara o picatura de
singe de la copil si se pune peste o a doua
picatura de ser anti test cu un colt al unei lame
 peste celelalte doua picaturi , devenite martor ,
se pun eritrocite Rh pozitive (stinga ) si Rh
negative (dreapta )
 se omogenizeaza cele 3 picaturi prin miscari
circulare ,
 se aseaza lama in o camera umeda (cutie Petri cu
hirtie de filtru umezita si cu o bagheta de sticla
in potcoava ) apoi la termostat , la 37 grade .
 se interpreteaza rezultatul dupa 30-60 minute .
In eprubeta:
 Se foloseste singe necitratat ,
 se spala hematiile de la pacient si cele
martor cu ser fiziologic si se pun in eprubete
diferite ,
 in eprubeta de hemoliza se pun 2 picaturi de
ser antiRh si o picatura din suspensia de
hematii ,
 se omogenizeaza continutul celor 3 eprubete
 se introduc la termostat la 37 grade ,
 se interpreteaza rezultatul dupa 30 minute
(prezenta grunjilor semnifica Rh pozitiv )
 Drenajul postural
 se efectueaza de mai multe ori pe zi
 cind copilul este treaz , inainte de culcare si cu
1-2 ore inainte de masa (dupa masa poate
produce varsaturi)
 copilul trebuie asezat in diferite pozitii ,
adaptind procedura la virsta copilului ,
 fiecare sedinta dureaza de obicei 20-30 minute
presupunind numai 4-6 schimbari de pozitie ,
 I se explica sa inspire profund , sa expire fortat
si sa tuseasca la comanda , alternind cu percutie
si vibrare la diferite regiuni ale toracelui .
 Se supravegheaza permanent copilul pentru a
observa aparitia dispneei , care impune oprirea
procedurii .
 Oxigenoterapia
 Scop :-combaterea hipoxiei prinsuplimenatrea aportului de
oxigen
 materiale necesare :- sursa de oxigen ,
- recipient cu apa sterila pentru barbotarea oxigenului , -
sonda nazala , masca de oxigen , cort , - benzi adezive
pentru fixarea
sondei .
Executie : se aseaza copilul in decubit dorsal cu toracele usor
ridicat ,
- se asambleaza echipamentul ,
- se dezobstrueaza caile aeriene superioare ,
- se masoara lungimea sondei de la nara la tragus , se
umezeste cu apa sterila ,se introduce endonazal in caile
respiratorii. Se fixeaza la obraz cu benzi adezive .
- daca se foloseste masca , se aseaza acoperind nasul si gura si
se fixeaza cu o curea in jurul capului .
- se fixeaza debitul de administrare ,
- se supravegheaza coloratia tegumentelor , se masoara
frecventa respiratorie si pulsul ,
- se supravegheaza functionarea instalatiei ,
-se mentine repausul si pozitia copilului
 - se mobilizeaza periodic sonda alternind cele doua nari .
 Intubatiatraheala
 scop- punerea bronhiilor in raport cu o sursa de gaz
respirator , cind dezobstructia cailor respiratorii nu a fost
eficace sau este necesara respiratia artificiala .
 intubatia trebuie efectuata numai in cazuri exceptionale
deoarece introducerea sondei in traheea unui copil cu
hipoxie poate declansa o sincopa cardiaca reflexa .
 se efectueaza cu anestezie locala , daca starea de
constienta este pastrata ,
 sonda se introduce nazo-traheal , dupa o prealabila
golire
 a stomacului pentru a evita aspirarea lichidului gastric in
caile respiratorii in timpul manevrelor ,
 se verifica plasarea corecta a sondei , observind
simultaneitatea expansiunii celor doua hemitorace si
ascultatia murmurului vezicular ,
 Tubul traheal poate fi pus in legatura cu balonul de
oxigen sau aparatul de respiratie ,
 Se aspira frecvent secretiile , se pastreaza conditiile de
asepsie perfecta , se umidifica mucoasa cailor respiratorii
prin instilatii cu ser fiziologic sau mucolitice pentru
prevenirea complicatiilor
 Traheostomia
 este o interventie chirurgicala care realizeaza o
deschidere a fetei anterioare a traheei cervicale medii ,
 prin scurtcircuitarea cailor aeriene superioare se permite
un acces direct si permanent pentru ventilatia pulmonara ,
aspirarea bronsica si se asigura usor o ventilatie artificiala
endotraheala ,
 tehnica presupune respectarea stricta a conditiilor de
asepsie ,
 imediat dupa interventie se efectueaza radiografia
toracica ,
 se imobilizeaza copilul la pat pentru a evita deplasarile
canulei ,
 se aspira repetat secretiile din caile respiratorii pentru a
nu se obstrua canula ,
 umidificarea traheei prin canula se face instilind periodic
ser fiziologic , apa distilata .
 canula se schimba periodic ,
 se ingrijeste periodic plaga .
 Resuscitarea cardio –respiratorie
 Apreciere :- prezenta /absenta miscarilorrespiratorii, - prezenta /
absenta pulsului , - culoarea tegumentelor .
Executie :- se anunta de urgenta serviciulde urgenta
 - se aseaza copilul in decubit dorsal pe un plan dur ,
- se asigura accesul la caile aeriene superioare , plasind o
mina pe frunte , iar cealalta, cu degetele sub barbie , tractionind
anterior mandibula ,
- se deschide gura copilului prinzind limba si mandibula
intre
policele introdus in cavitateabucala si celelaltedegete prin exterior ,
- se indeparteaza secretiiledin cavitatea bucalacu un deget
invelitin o compresa sterilasau prin aspirare cu o sonda sterila sau cu
o seringa ,
-daca se observa corpi straini , se introduce indexul sau
degetul mic in cavitateabucala dinspre partea opusa salvatoruluisi se
tractioneazadegetul din peretele posterior al faringelui spre exterior ,
in contact permanent cu mucoasa cavitatii bucale, antrenind corpul
strin in afara ,
 - se repozitioneazacapul si se observa toracele , se aplica
fata
palmara a majnii pe torace si se apropie urechea de gura copilului
pentru a remarca reluarea respiratieila 3 si la 5 secunde
- daca nu se reia respiratia , se incepe respiratia artificiala
- salvatorul efectueazao respiratie completa , ampla ,
profunda .
 Inspira profund si aplica gura larg deschisa acoperind , in
cazul sugarului , ati gura cit si nasul copilului , iar in
cazul copilului mare numai gura , narile fiind acoperite cu
obrazul salvatorului pentru a impedica evacuarea aerului ,
 se efectueaza doua expiratii usoare , cu presiune scazuta
cu durata de 1-2
secunde si pauza
 pentru respiratie intre ele ,fiecare expiratie a salvatorului
este suficienta pentru a determina expansiunea toracelui ,
 Daca nu se observa miscarile respiratorii , se aseaza
sugarul pe antebrat , cu extremitatea cefalica decliva si
fata in jos (copilul mai mare se aseaza in aceeasi pozitie ,
dar sprijinit pe coapsa salvatorului ), tinind capul si gitul
cu fermitate in palma si se aplica 4-5 lovituri usoare cu
podul palmei intre omoplati , la copilul mare se aplica
manevra Heimlich
 daca nu se permeabilizeaza caile aeriene , se intoarce
sugarul si se aplica 4-5 lovituri pe stern , iar copilul mare
 4-5 compresiuni abdominale
 se aseaza copilul in decubit dorsal si se reiau respiratiile
artificiale ,
 Se palpeaza pulsul la 5 si la 10 secunde , daca
nu este perceptibil se incep compresiunile
cardiace : cu 2 degete la sugar , cu o mina la
copilul mic si cu ambele maini suprapuse
perpendicular pe stern la copilul mare si
adolescent
 se alterneaza cite 5 compresiuni sternale cu o
respiratie artificiala , urmarind permanent
expansiunile toracelui si reluarea functiilor vitale
 dupa 10 serii de compresiuni cardiace si
respiratii artificiale , se evalueaza pulsul timp de
5 secunde ,
 manevra de resuscitare incepe si se sfirseste cu
o respiratie , inclusiv dupa pauzele de evaluare a
functiilor vitale ,
 resuscitarea se opreste cind :- respiratia si
functia cardiaca se reiau in frecventa normala ,
 - copilul beneficiaza de asistenta
specializata ,
- manevra devine inutila .
Spalaturi , sondaje,
clisme
 Spalatura auriculara
 Scop- terapeutic , indepartarea secretiilor
sau a corpilor straini .
 Materiale necesare :-materiale de
protectie ,
 - seringa Guyon ,
 - lichid de spalatura ,
 - substante pentru dizolvarea dopului
de cerumen ,sau pentru favorizarea
extragerii corpului strain ,
 - tavita renala ,
 - comprese sterile .
 Elemente de apreciat :- nivelul de cooperare a
copilului , starea de constienta , dezvoltarea
neuro-motorie ,  -existenta corpilor straini sau a
secretiilor ,  - permeabilitatea conductului auditiv
extern .
Executie : 1. se pregatesc materialele necesare ,
2. se pregatesc psihic copilul si apartinatorii.
3. se aseaza in pozitie sezinda pe scaun sau in bratele
apartinatorului si se protejeaza cu o musama ,
4.se verifica temperatura solutiei (37 grade )si se aspira in
seringa Guyon ,
5. daca este un copil care intelege comenzile , I se spune
sa deschida gura , se trage pavilionul urechii inapoi si in jos
(copii sub 3 ani ) sau in in sus (peste 3 ani ) pentru a largi
conductul auditiv .
6. se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit
se vede cu ochiul liber si se injecteaza lichidul spre peretele
posterosuperior si se asteapta evacuarea .Lichidul se introduce
fara presiune deoarece pot sa apara tulburari vestibulare sau
perforarea timpanului ,
 7 . Se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul
de spalatura este curat .
8 se sterge regiunea auriculara si se introduce in conduct un
tampon uscat .
9 se aseaza copilul in decubit dorsal timp de 1 ora .
10.se reorganizeaza locul de munca .
 Spalatura oculara
 scop – terapeutic ,afectiuni inflamatorii ,
secretii conjunctivale , corpi straini ,
 materiale necesare – recipient picurator ,
 - comprese sterile ,
 - tavita renala ,
 - solutie pentru spalatura ,
 - materiale de protectie .
Elemente de apreciat :- nivelul de
intelegere al copilului .
- existenta secretiilor sau a
corpilor straini
 Executie :- se pregatesc materialele necesare si se
protejeaza patul cu musama si aleza ,
 - se explica pacientului , daca este cooperant , ce
urmeaza sa i se faca , aratind imporatanta faptului
ca trebuie sa stea linistit , cu capul
nemiscat .Copilul mic sau agitat este asezat in
bratele altei persoane care ii sustine capul in
pozitie nemiscata si ii imobilizeaza mainile .
 - se spala cu apa si sapun mainile ,
 - se aseaza copilul in pozitie sezinda , cu capul
intors lateral ( pe partea ochiului bolnav )cu tavita
renala in dreptul ochiului ,
 - se introduce solutia in picurator si se verifica
temperatura solutiei (37 grade ) ,
 - se deschide fanta palpebrala cu degetele mainii
stingi care se sprijina pe fruntea copilului cu
marginea cubitala ,
 - se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa
sterila uscata si se toarna solutia incet in sacul
conjunctival , de la o distanta de 56 cm .
 - daca copilul intelege , i se cere sa roteasca ochiul
in toate directiile ,
 - se repeta tehnica pina solutia este curata ,
 - se sterge excesul de solutie cu o compresa
uscata ,
 - se indeparteaza compresa de pe ochiul sanatos ,
 - se linisteste copilul daca este agitat , se aseaza
comod ,  - se reorganizeaza locul de munca .
 Spalatura gastrica
 Scop –evacuarea continutului gastric in
caz de intoxicatie alimentara sau cu
substante toxice , staza gastrica ,
pregatire preoperatorie de urgenta .
Materiale necesare :- sonda gastrica de dimensiuni
adecvate virstei ,
-seringi sterile ,
-manusi sterile ,
-recipient cu lichid pentru spalatura (apa sterila
la nou-nascut si la sugar ),
-recipient pentru depozitarea lichidului gastric ,
-pilnie din sticla ,
-pense hemostatice ,
-antidot ,
-apa sterila pentru umezirea sondei sau
lubrefiant pentru uz intern,
-romplast ,
-material pentru dezinfectia mainilor ,
 -material pentru protectia patului si lenjerie de
corp .
 Elemente de apreciat :- starea de constienta a
copilului ,
 - existenta reflexului de deglutitie ,
 - gradul de cooperare a copilului ,
 - posibilitatea identificarii substantei toxice ,
 - excluderea substantelor caustice ca fiind cauza a
intoxicatiei ,
 - permeabilitatea oro-faringo-esofagiana ,
Executie 1) introducerea sondei ,
- se pregatesc materialele necesare ,
- se aseaza copilul in decubit dorsal cu toracele ridicat sau
sezind in functie de gradul de dezvoltare psiho-motorie si a starii
de constienta .
- se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile , se
protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil ,
 - se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa
masurind distanta de nas la lobul urechii si apendicele xifoid ,si
se marchezalocul cu banda adeziva ,
- se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant
hidrosolubil
- daca copilul este constient si cooperant , i se explica in ce
consta tehnica si ce trebuie sa faca pentru a fi de scurta durata si
corecta ,daca este agitat va fi tinut de alta persoana .
 - se introduce sonda cu capatul
proximal orientat spre partea
posterioara a faringelui , apoi ,
daca este posibil , rugam copilul
sa inghita , sincronizind
miscarile de deglutitie cu cele de
respiratie si cu introducerea
 sondei .Se extrage sonda de
urgenta daca se observa agitatie
sau tuse facies congestionat sau
alte reactii,dar se reia tehnica .
 - cind sonda a ajuns la arcada
dentara cu marcajul efectuat ,
se verifica pozitia ei prin
aspirare cu o seringa sterila , al
carei ambou se adapteaza la
capatul distal sau/si prin prin
introducerea unei cantitati mici
de aer care, in cazul ajungerii
 sondei in stomac , produce
zgomote hidroaerice .
 2) spalatura propriu – zisa :
 - se aspira continutulgastric cu o
seringa ,
 -se ataseaza pilnia la capatul extern al
sondei ,
 - se umple pilnia cu solutie de
spalatura ,ridicind-o deasupra nivelului
capului copilului si cind din lichid mai
ramine in pilnie doar 1-2 cm , se coboara
mai jos de nivelul epigastrului , golind
continutul in recipientul de colectare .
 Daca se foloseste o sonda cu calibrul mic
se introduce solutia cu seringa .
 - se repeta pina solutia rezultata este
curata ,
 - se penseaza capatul extern cu o pensa
hemostatica si se extrage sonda cu
blindete ,dar rapid .
 -se pastreaza lichidul rezultat pentru
analize diverse ,
 -se indeparteaza materialele de protectie
 - se sterge regiunea periorala ,
 - se aseaza copilul in pozitie comoda .
 Aspiratia gastrica
 -scop –prevenirea aspiratiei bronho-
pulmonare a lichidului de varsatura ,
 se realizeaza prin introducerea
endonazala a unei sonde cu o lungime
corespunzatoare ,pina in cavitatea
gastrica (se masoara distanta nas –
ombilic )
 Se aspira discontinu ,
 Sonda se scoate progresiv , aspirind pina
la scoaterea ei.
 Sondajul vezical
 Scop – eplorator , recoltarea urinii
pentru examene de
laborator ,depistarea unor modificari
ale uretrei sau a vezicii urinare ,
 - terapeutic , evacuarea continutului
vezical in caz de retentie a urinii sau
postoperator
 Materiale necesare :- sonde vezicale,
 - eprubete sterile cu dop steril pentru
urocultura ,
 - pense hemostatice ,
 - casolete cu comprese sterile si
tampoane de vata
 - manusi sterile ,
 - materiale pentru toaleta organelor
genitale ,
 - solutii antiseptice ,
 - tavite renale ,
 - lubrefiant pentru sonda .
 Executie :-se explica copilului
importanta tehnicii , aratind ca
este necesar sa colaboreze , sa
pastreze pozitia indicata , sa fie
relaxat , explicind ca tehnica este
 nedureroasa , dar ca presupune
un disconfort Copilul necooperant
va fi imobilizat de catre o alta
persoana .
 - se protejeaza patul cu musama
si aleza ,
 - se aseaza copilul in pozitie de
decubit dorsal fara perna , cu
membrele inferioare indepartate .
 - se efectueaza toaleta organelor
genitale externe
 - se schimba materialul de
protectie si se aseaza o tavita renala intre
coapse
 - se spala mainile cu apa si
sapun , se dezinfecteaza si se pun
manusi sterile .
 La fetite – se dezinfecteaza regiunea vulvara si
meatul urinar cu o solutie antiseptica neiritanta ,
 - se desface ambalajul sondei si se prinde sonda
cu mina dreapta ,
 - se lubrefiaza sonda si se introduce in uretra ,
astfel incit pe masura ce inainteaza , capatul
extern se coboara prin o miscare in arc de cerc .
 La baieti – se dezinfecteaza glandul decalotat si
meatul urinar cu un antiseptic neiritant ,
 - se desface ambalajul sondei si se prinde sonda ,
 - se lubrefiaza sonda , cu ajutorul unei pense
sterile se prinde capatul proximal ,si impinge usor
in meatul urinar , cu degetele de la mina stinga
tinind penisul bine intins
 - se capteaza urina in tavita renala sau in eprubete
sterile ,
 - daca este sondaj a demeure , se conecteaza la
sonda tubul sacului colector si se fixeaza la
tegumente cu benzi de leucoplast ,
 - se penseaza capatul liber al sondei si se extrage
sonda cu blindete ,
 - se efctueaza toaleta organelor genitale ,
 - se imbraca copilul si se aseaza comod ,
 - se reorganizeaza locul de munca ,
 - se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se
pregatesc probele pentru laborator
 Efectuarea clismei
 Scop – evacuarea continutului
intestinului gros
 - introducerea medicamentelor
sau a substantelor de constrast
 (bariu)in vederea efectuarii
examinarii radiologice .
 Materiale necesare – apa calda
(3537grade)cu sare sau o solutie
medicamentoasa , de contrast ,
 -irigator cu canula sterila sau para
din cauciuc (pentru sugar)
 - vaselina pentru lubrefierea
canulei
 - bazinet ,
 - comprese sterile ,
 - stativ pentru irigator ,
 - materiale pentru protectie ,
 - manusi din cauciuc
 Executie :- se pregatescmaterialele necesare
,
 - se explica copilului mai mare ce urmeaza
sa facem , aratind importanta si
inofensivitatea tehnicii ,
 - se protejeaza lenjeria de pat cu musama si
aleza ,
 - se aseaza copilul –in pozitie genupectorala
sau in decubit lateral sting cu bazinetul
astfel asezat incit sa capteze lichidul , copilul
agitat va fi mentinut in aceasta pozitie si
imobilizat de o alta persoana .
 se toarna in irigator solutia de apa cu sare
sau cu medicament , in cantitatile necesare ,
verificind ca robinetul sa fie inchis si se
suspenda irigatorul pe stativ ,
 se spala mainile cu apa si sapun , se pun
manusile din cauciuc ,
 se monteaza canula lubrefiata cu vaselina ,
 se elimina prima coloana de apa si aerul din
tubul irigator prin deschiderea
robinetului ,apoi se inchide din nou ,
 se indeparteaza fesele copilului cu mina
stinga ,
 se introduce canula in rect pe distanta
corespunzatoare prin miscari de rotatie si de
inaintare .
 se deschide robinetul si se regleaza viteza si
presiunea de scurgere prin ridicarea
irigatorului ,
 Cind irigatorul se goleste se
indeparteaza canula
,
 se explica copilului ca trebuie sa
mentina lichidul 3-5 minute sfatuindu-
l sa se relaxeze .Copilului mic sau
necooperant I se vor tine fesele
strinse cu mina .
 se schimba pozitia copilului pentru na
favoriza patrunderea solutiei la o
adincime cit mai mare .
 se capteaza scaunul la pat sau la
toaleta in functie de dezvoltarea
psiho-motorie a copilului
 se poate continua introducerea
substantei baritate sau
 medicamentoase , respectind ritmul si
cantitatea indicata de medic ,
 se efectueaza toaleta regiunii
perianale si fesiere
 Se imbraca copilul si se
linisteste ,asezindu-se comod ,
 se reorganizeaza locul de munca .
 Introducerea tubului de gaze
 Scop eliminarea gazelor acumulate in colon in caz
de meteorism abdominal .
 Materiale necesare :-materiale de protectie ,
 - tub de gaze ,
 - comprese ,
 - vaselina pentru lubrefierea tubului .
 Executie :- in cazul copilului mare , se explica
tehnica si se incearca obtinerea cooperarii,
 se protejeaza patul cu musama si aleza ,
 se dezbraca jumatatea inferioara a corpulu si se
aseaza copilul in pozitie de decubit dorsal cu
picioarele departate sau in decubit lateral , copilul
agitat va tinut in aceasta pozitie de o alta
persoana ,
 se spala mainile cu apa si sapun ,
 se lubrefiaza tubul cu o compresa cu vaselina si
departind fesele pacientului cu mina stinga , se
introduce tubul de gaze prin anus in rect si apoi in
colon prin miscari de inaintare si rasucire .Tubul se
mentine maximum 2 ore , pentru a evita riscul
aparitiei de escare a mucoasei rectale , se poate
repune dupa 1-2 ore ,
 se efectueaza toaleta regiunii perianale ,
 Se imbraca copilul , se linisteste si se aseaza
comod  Se reorganizeaza locul de munca .
 PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE
NOU-NASCUTULUI
1 – se efectueazadezobstructia cailorrespiratorii
superioare prin introducerea unei sonde Nelaton nr.
10-12 in cavitatea buco-faringianasi in fosele nazale si
se aspira secretiile si lichidul amniotic .
2 – se apreciaza scorul APGAR .
3 – se penseazasi se sectioneaza cordonul ombilical
dupaexpulziacompleta .
4 – se sterg tegumentele cu comprese sterile mari
imbibatecu ser fiziologicpentru a indeparta secretiile,
urmele de lichid amniotic si vernix caseosa. Toate
 ingrijirile ulterioare expulziei se acorda pe o masuta
speciala , sub protectia unei lampi specialecare
asigura caldura si lumina .
 5 – se aplica pe bontul ombilicalo compresa sterila
cu alcool sanitarsi se bandajeazacircular regiunea
abdominala.
 6 – se masoara , se cintareste si se examineazanou
– nascutul depistindu-se eventualelemalformatii
congenitale .
 7 – se ataseaza la antebratul copilului un cartonas
de identitate cu numele , sexul , ora nasterii,
greutatea , nr. Foii de observatie.
 8 – se infasa in scutece sterile , incalzite .
 9 – se efectueazaprofilaxiaoftalmiei gonococice
prin metoda Wilhelm Crede , instilindu-se 1-2
picaturi de solutie de nitrat de argint 1 % in sacul
conjunctivalal fiecarui ochi .Se maseazausor
pleoapelecu o compresa uscata ,apoi se sterge
excesul de solutie .

Ingrijirea ulterioara a nou –

nascutului
1- se asigura conditiile de mediu :
 -temperatura in salonul nou – nascutilor 22
grade C,
- umiditatea 60 – 70 %,
- luminozitate adecvata , -
oxigenarea salonului , - absenta
curentilorde aer .
2 – se asigura lenjerie curata si incalzita pentru patut ,
3 – se urmareste si se noteaza aparitia meconiului si a
primei mictiuni .
4 – se aseaza nou- nascutul in decubitlateral saudorsal ,
schimbindu – i pozitia la 2 – 3 ore .
 5 – pulsul, respiratia , temperatura se masoara
si se noteaza in foaiade temperatura
obligatoriude 2 ori pe zi (sau de cite ori este
necesar ). Se cintareste zilnicsi se noteaza
greutatea. Se noteaza zilnic eliminarilede
materii fecale si eventul varsaturile .
 6 –se schimba pansamentul bontului ombilical
zilnic si se observaplaga, aspectul
pansamentului , eventuale hemoragii ,secretii si
se anunta de urgenta medicului .
 7 – alimentatia nou-nascutului trebuie sa fie
naturala si numai in conditii extreme
artificiala . Mama trebuie educata pentru
alaptare . Dacaeste necesara
alimentatiaartificiala , se executa tehnica cu
lingurita sau cu biberonul si in functie de
caracterul tranzitoriu sau permanent al
contraindicatiei alimentatiei naturale .
Alimentatia incepe precoce la 3 ore de la
nastere prin administrare de apa fiarta si racita
cu 5% glucoza , cu lingurita ,4-6 lingurite din 3-
3 ore pina la 6 ore de la nastere cind copilul
poate fi alimentatcu lapte . Ritmul intre 2 mese
este de 3 ore . Durata unui supt creste de la 3-4
 minute in prima zi pina la 20 -30 minute in a 5
zi ,acesta fiind ulterior timpul acordat unei
mese
 8 – se schimba scutecul dupa fiecare emisie de
materii fecale sau de urina , efectuind toaleta
regiunii perineale de fiecare data .
 9 – toaleta tegumentelor se efectueaza zilnic , pe
regiuni , pina la caderea bontului ombilical ,
insistind la plici .
 10 – prima baie se efectueaza la 1-2 zile de la
detasarea bontului ombilical atunci cind incepe
cicatrizarea plagii ombilicale.
 11 – inainte de externarea din maternitate se
efectueaza vaccinarea antihepatitica B si prima doza
de vitamina D si vaccinarea BCG .
 12 – se urmaresc incidentele fiziologice din perioada
de adaptare a nou –nascutului ,involutia bontului
cordonului ombilical , icterul fiziologic , scaderea
fiziologica in greutate , criza genitala ,descuamatia
fiziologica ,febra tranzitorie .

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR
 1- se asigura conditii de mediu ,specifice in
incubator ;
-o temperatura constanta de 37 grade C,
protectia termica fiind prioritara , copilul stind
dezbracat in incubator .
-umiditateade 70-80%, -oxigenare de minimum
40 %.
-eliminarea CO2 fiind permisa de orificiile
prevazute in peretii incubatorului.
 2- supravegherea continua a functiilorvitale si
vegetative , a
 permeabilitatiicailoraeriene ,miscarile
sugarului .
 3 – se cintareste sugarul prin sistemul propriual
incubatorului .
 4 –se administreaza medicamentele
recomandate si se recolteaza produsele
biologicepentru investigatii.
 5 – se asigura conditii de asepsieperfecta prin
urmatoarele masuri:
 - acces rapid numai personaluluide ingrijire ,
 - echipamentspecial steril,
 - spalare pe maini inainte de a intra in salon,
 - dezinfectieriguroasa a suprafetelor,eventual
cu lampacu ultraviolete .
 6 – alimentatia incepe la 12 ore dupa nastere cu
solutie de glucoza 5% cu pipetasau cu lingurita,
dupa 24 de ore se incepe administrarea de lapte
prin modalitatea impusade gradul de
prematuritate si de starea de la nastere , astfel ;
 gradul I , reflex de suptprezent ,la sin sau la
biberon ,
 gradul II , reflex de suptslab , reflex de
deglutitieprezent – cu lingurita ,
 gradul III-IV reflexealimentare absente – prin
gavaj .
 7 – se efectueazatoaleta tegumentelorprin
tamponare cu comprese imbibate cu apa fiarta
si racita la 37 grade C , apoi cu comprese uscate
, urmarind in permanenta aspectul
tegumentelor .
Atunci cind prematurul nu poate fi tinut in
incubator , se vor folosi mijloace improvizate de
mentinere a temperaturii constante(infasarea intr-
un strat subtire de vata a fiecarui membru , a
trunchiului separat , a capului; termofoare ,sticle cu
 apacalda invelite in material textil ,perne electrice
aplicate linga copil) si a umiditatii corespunzatoare
(vase cu apa sau prosoape ude asezate pe o sursa de
caldura)sauo instalatie de aerconditionat) .
CAMERA NOU-NASCUTULUI
Trebuie asigurate urmatoarele conditii:
-sa fie izolata , luminoasa ,linistita .
- temperatura optima 20-22 grade C , aerisita ,fara
curenti de aer , cu umiditate normala .
-pardoseala sa fie usor de intretinut , curata ,cu
aderenta corespunzatoare ,eventual fara covor .
- peretii zugraviti in culori calde pastelate , eventual
tapet lavabil .
 - mobilier redus : patut , masa de infasat , acoperita
cu patura si un scutec , dulap pentru lucrurile copilului ,
masa cu 1-2 scaune.
- patutul (sau cosul de nuiele in primele 3-4
luni)este asezat intr-un loc ferit de curenti de aer ,luminos
, la distanta de sursa de caldura . Patutul este prevazut cu
gratii laterale pentru a preveni accidentele .
ASIGURAREA IGIENEI SI CONFORTULUI
Igienategumentelornou-nascutuluisi sugarului
Scop :-examinareategumentelor
 - mentinerea tegumentelorcurate si
integre (prevenirea afectiunilordermatologice la
care este predispus nou-nascutul sau sugarul ) ;
- stimularea circulatiei sanguine ;
-starea de confort, combaterea starii de agitatie ;
-contactul cu copilul ,posibilitateade a aprecia
dezvoltareapsiho-motorie .
 In primele 15 zile de viata , pina la detasarea bontului
ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale, igiena
tegumentelorse realizeaza prin :
 -ingrijireaplagii ombilicale zilnic ,
 - toaleta pe regiuni.
Ulterior se efectueaza baia zilnica (la orele 9-10
dimineata , inainte de cel de al doilea supt sau la orele
19-20 ,inainte de penultimul supt) si toaleta pe regiuni
de cite ori este nevoie .
 Elementede apreciat
-culoarea si integritateategumentelor;
-aspectul regiunii perineale ;
-evolutia incidentelor fiziologice din perioada de
adaptare a nou-nascutului;
- Aspectul cicatricei ombilicale ;
- -starea generala a copilului .
 Materiale necesare
Pentru toaleta pe regiuni :
- Musama ;
- Scutec ;
- Comprese de tifon sau manusi de baie ;
- Recipient cu apa fiarta si racita ;
- Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;
- Tampoane auriculare;
- prosoape curate , moi ;
- Produse cosmetice de uz infantil:lotiuni ,pudre, uleiuri ,
- cos pentru rufe murdare ;
- imbracaminte si scutece curate ;
- lenjerie de pat curata.
Pentru baia generala:
-cadita ;
-cos pentru rufele murdare ;
- Prosoape pentru baie ;
- Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;
- Dermatocosmetice;
- Tampoaneauriculare ;
- Manusi de baie ;
- Forfecutapentru unghii ;
- pieptene;
- termometru de baie.
 Pentru toaleta plagii ombilicale :
-compresesterile ;
- Alcool sanitar sau solutie Betadine ;
- produse farmaceuticeindicate de medic incazul
evolutiei nefavorabilea plagii;
- fasa ;
 Executie:
 Toaleta pe regiuni :
-ne spalam pe maini ,cu apa calda si sapun , avind in
vedere sensibilitatea deosebita a nou nascutului si
implicit rezistenta scazuta la infectii . Se pot folosi si
manusi sterile
- temperatura camerii sa fie 22 – 24 grade C , sa nu fie
curenti de aer ( mecanismele de termoreglare sunt
imature)
- se pregatesc materialele necesare si se verifica
temperatura apei ( aproximativ 40 grade C )
 - se aseaza pe pat sau pe masa de infasat musamaua si
un scutec uscat , curat ,
- se dezbraca copilul pe regiuni , de la cap la picioare ,
imbracind apoi fiecare regiune spalata .
-se maseazacu o lotiune sau crema hidratanta ( in
functie de aspectul tegumentelor ) pieleacopilului ,in
special in zonele de descuamatie , se pudreazacu talc
la nivelul pliurilorsi in regiunea fesiera si se imbraca
in lenjerie curata ,
- se sterg ochii cu comprese sterile umede din
unghiul extern spre cel intern , fiecare cu alta
compresa sterila ,
- se curata narile cu tampoane de vata , prin
miscari blindede rasucire ,fara insa a insista ,
crustele nazale se indeparteazacu tampoane
imbibate in ser fiziologic.
- se sterge conductulauditiv extern cu tampoane
auriculare care se intoduc usor pe o distanta cit mai
mica , cit sevede cu ohiul liber , largind conductul
auditiv extern prin tractiunea usoara a pavilionului
urechii in sens infero- posterior ,
- se taie unghiile la maini (rotunjit ) si la picioare
(drept ) daca este nevoie ,
- se periaza parul cu blindete cu o perie moale.
-atentie :
- baia dureaza 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 la
sugarul mare,
- se verifica obligatoriu temperaturaapei inainte de
baie ,
- nu se folosesc produse dermatologice, decit cele
recomandatede catre medicul pediatru .
 INFASAREA SI IMBRACAREA SUGARULUI
SCOP : asigurarea confortului si a starii de igiena a
sugarului pentru prevenirea infectiilorsi a
afectiunilor cutaneo- mucoase .
MATERIALE NECESARE :- lenjerie moale de
bumbac cu croiala simpla , comoda , cu cusaturi
plate , sa fie usorde imbracat si sa nu limiteze
miscarile ,
- scutec absorbantde unica folosinta( de
recomandat sa se foloseascaaceeasi firma
producatoare ) ,
- caciulita ,
- patura dreptunghiulara moale pentru anotimpul
rece sau sac de dormit .
EXECUTIE :
Schimbarea lenjeriei sugarului trebuie efectuata
corect si rapid pentru a nu-l obosi si a nu favoriza
pierderile de caldura .
Imbracarea camasutei :
-se aseaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat
acoperita de un scutec ,
- se ruleaza mineca , se introduc trei degete de la mina
stinga prin aceasta , prinzind mina copilului , iar cu mina
dreapta se deruleaza mineca , procedindu-se similar
pentru cealalta mina ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral sting , se aseaza
camasuta la spate sa nu prezinte cute ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral drept si se leaga
bentitele astfel incit sa nu jeneze sugarul .
Schimbarea scutecului
- se pozitioneazasugarul in decubitdorsal pe masa de
infasat , pe o suprafatacurata , neteda , care permite
acces usor pe toate laturile
- se indeparteazascutecul murdar ;
- se desprinde scutecul murdar ,se prinde
sugarul de gleznecu o mina , cu cealaltase
indeparteazapartea anterioara a scutecului
stergind regiunea perineala , de sus in jos si pe cea
fesiera , cu partea uscata ,
- se ridica regiunea lombara cu o mina iarcu
cealalta se indeparteazascutecul cu atentie
impaturindu-l cu partea murdara spre interior . - se
efectueazatoaleta regiunii perineale , fesiere si a
coapselorcu apa calda si sapun neutru , clatind din
abundenta , se sterge prin tamponare cu un prosop
curat ,moale , uscat .Se aplicao crema hidratanta in
regiunea fesiera si inghinala.
- se aseazacopilul pe un scutec absorbantastfel incit
marginea superioarasa depaseascaregiunea lombara
.
- se fixeazascutecul de unica folosinta ,
- se imbraca cu pantaloni ,
- se asigura confortul si securitatea
copiluluivorbindu-i pe un ton afectuoscu rabdare si
calm .
 Semne nespecifice ce semnaleaza starea grava a nou-
nascutului si care trebuie vazute de medic :
-incapacitatea de a suge ,
-convulsii,
-letargie sau inconstienta ,
-bradipnee(frecventa respiratorie sub 20/min),apnee(oprirea
respiratiei peste 20 secunde ),
-tahipnee(peste 60 de respiratii /min),
-geamat expirator
-tiraj subcostal marcat ,
-cianoza centrala .
 STIMULAREA DEZVOLTARII CONTROLULUI
SFINCTERIAN SI AL IGIENEI
Intre 1-2ani si 6 luni devinecapabil sa stea in sezut
nesustinut , sa stea in picioare si sa mearga singur
poate sa urce scarile ,poate retine urina in vezica
pentru 2 ore , face diferenta intre senzatia usoara si
cea imperioasade defecatiesi mictionare ,
comunicind senzatia parintilorsi controlindu-si
pentru un interval de timp eliminarile .
 ACTIVITATI
- se apreciazacomportamentul
copilului,incepindu-se cu controlulu eliminarii
scaunului si apoi al urinii. Se organizeazaun program
de eliminare , copilul fiind asezatpe olita la intervale
regulate de timp .
- se atentioneazacopilul cind scutecul este ud si i
se atrage atentia cind este uscat pentru a sesiza
diferenta in bine.
- se invata copilul sa exprimeverbal sau prin
gesturi nevoia de de a elimina .
- se laudacopilul cind isi controleazasfincterele ,
evitindu-se pedepselesau presiunile excesive .
 La 3 ani
- copilul ramine uscat in timpul noptii, sta singur pe
toaleta.
- activitati :
- este dus la toaleta inainte de de culcare
reducindu-se cantitatea de lichide baute inainte de
culcare .Se reduce folosirea olitei in favoareatoaletei,se
poate folosi un suport pentru picioare in fata vasului
de toaleta pe care copilul sa puna picioarele si sa se
sprijine pentru un confort sporit.
 Intre 3- 3ani si 6 luni
- isi spala si isi usuca mainile supravegheat.
- este educat sa-si spele mainile dupa eliminare .
Intre 3,6 ani – 4 ani
- incearca sa foloseasca hirtia igienica . Se imbraca si
dezbraca singur .
- I se ofera hirtia igienica si i se explica modul de
folosinta din fata spre spate . Se folosesc haine comode
i se reamintestesa traga apa dupa folosirea toaletei.
Este incurajat in autonomie.
ALIMENTATIA COPILULUI
SANATOS
SI BOLNAV
 Tehnica alimentatiei la sin  Pregatirea
mamei :
-se explica mamei, argumentat stiintific avantajele
alimentatiei naturale pentru ea cit si pentru sugar –rolul
stimularii olfactive , auditive , tactile , contactul fizic
intre mama si sugar , dar mai ales superioritatea laptelui
de mama fata de cel de vaca .
 - se asigura un mediu de securitate intern , lipsit
de factori nocivi ce pot produce emotii negative .
- se spala pe maini , isi spala sinii cu apa ,
imbracata curata iar in caz de afectiuni respiratorii cu
masca.
- stoarce primele picaturi de lapte observind
aspectul.
Pregatirea sugarului
Se schimba scutecele , asigurind confortul .
Alaptarea
Mama isi asigura o pozitie comoda , dupa nastere in
decubit lateral ,sprijinita pe cot , cu sugarul pe brat . La
citeva zile dupa nastere pozitia cea mai confortabila
pentru mama este sezind pe scaun cu piciorul de partea
sinului cu care alapteaza sprijinit pe un scaunel , sugarul
fiind culcat pe pe bratul si antebratul de pe partea sinului .
- atinge obrazul sugarului cu mamelonul ,
urmarind reflexul de apucare .
- introduce areola mamara in cavitatea bucala a
sugarului , sustinind sinul cu mina libera ,asigurind un
confort respirator pentru sugar (apasa usor cu degetul
sinul din dreptul narinelor sugarului .
-se urmareste apetitul sugarului ,raportul intre
miscarile de supt si cele de deglutitie (1:1)
- cind numarul de supturi devine mai mare decit cel
de deglutitii inseamna ca sinul s-a golit si este necesar
sa se schimbe sinul ,
- daca sugarul obosestesau se opreste se lasa sugarul
sa se odihneasca ,
- sugarul se lasa sa suga pina se satura , daca greutatea
sa nu este excesiva (medicul trebuie sa ia aceasta
masura ,de restringerea timpului acordat suptului ).
 Asigurarearepausului
- dupa supt mama va ridica usorsugarul in brate
sprijnindu-l cu fata ventrala pe pieptsau in pozitie
verticala tapotindu-l usor pe spate pentru a eructa .
- daca sugarul a fostdesfasatse va infasa .Se va
culca in decubitlateral sting 15-20 minute apoi in
decubit lateral drept .
- se supravegheazapermanent sugarul pentru
eventualeleincidente ce pot apare (regurgitari,
varsaturi, colici abdominale, scaune postprandiale ) .
 Igiena sinilor dupa supt
-mama va extrage restul de lapte ramas in sin (daca
este cazul ) cu ajutorul unei pompe speciale sau
manual .
- isi spala sanii cu apa si sapun , clatiind foarte bine,
dupa care isi sterge sanii prin tamponarecu un prosop
curat . Se lasa sanii liberi la aerul camerei, la razele
ultravioletenaturale sau artificiale .
- pastreaza un repaus de 15-30 minute dupa alptare .
 Proba suptului
Este o tehnica foarte simpla dar extrem de
importanta pentru monitorizarealimentatiei corecte
la sin(a cantitatii de lapte supt la fiecare masa ) . La
fiecare supt sugarul se cintareste inainte de masa si
dupa masa timp de 24 de ore .Sugarul trebuie sa fie
imbracat cu aceeasi imbracaminte.
Se face o medie a cantitatii supte pentru fiecare
prinz .
Se comparacantitatea cu tabelele(vezi puericultura)
 Tehnicaalimentatiei artificialecu biberonul
Scop : alimentarea sugarului cu lapte praf ,lapte de vaca
sau cu lapte matern (atunci cind alaptarea este
contraindicata),
- alimentatiadiversificata ,
- hidratarea .
Materiale necesare :
- biberon personal sterilizat ,
- tetina sterila ,
- alimentul de administrat.
Executie
- se calculeazanecesarul caloric al sugarului si
cantitatea de aliment pentru un prinz .
- se introduce alimentul in biberon si se incalzeste
in un vas cu apa ,
- se adapteazatetina la gura biberonului ,
- se verifica temperatura alimentului picurind
citeva picaturi pe tegumentul de la plica cotului ,
- se tine sugarul in brate ,culcatcu capul pe
antebratul mamei sau a persoanei de de ingrijire ,
- cu mina libera se apuca biberonul si se introduce
tetina in gura sugarului ,
- se tine biberonul vertical pe gura copiluluicu bula
de aer formata pe fundul biberonului (prevenind
aerofagia) .
- se supravegheazasugarul in tot timpul alaptarii
urmarind sincronizarea intre supt si deglutitie ,
- cind sugarul numai suge se ridica in pozitie
verticala cu capul pe umarul mamei timp de citeva
minute(1015) , pentru a favoriza eructatia dupacare se
aseaza in patut .
- biberonul se spala folosind o perie speciala, cu
apa calda si detergent , apoi se clateste din nou si se
sterilizeazaprin fierbere .
- se pastreaza la frigidertimp de 48 de ore cite o
proba din lapteleadministrat etichetatcu data , ora ,
produsul si persoana care l-a pregatit.
 Alimentatia prin gavaj
Scop: inlocuirea alimentatiei pe cale orala in cazul :
- prematurilorsi nou nascutilor fara reflex de
deglutitie
- la cei cu anomalii ale faringelui sau a
esofagului ,
- problemelorrespiratorii(risc de aspirare a
alimentelor),
- constienta abolita .
 Materialenecesare :
- sonda Nelaton cu dimensiunispecifice sugarului
sau copilului dar si viscozitatii lichidului de
administrat ,
- recipient pentru lichid sau seringa de 10-15 ml
sterila
- seringa sterila pentru aspirarea continutului
gastric ,
- apasterila (pentru nou nascut ) sau lubrefiant
hidrosolubil pentru sonda ,
- banda adezivahipoalergenicapentru fixareasondei
 - stetoscop pentru identificarea pozitiei corecte a
sondei ,
- alimentul de administrat ,
- materiale pentru dezinfectiamainilor.
Efectuarea tehnicii
Introducerea sondei
- se aseaza copilul in decubit dorsal ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie
introdusa masurind astfel:de la nas la lobul urechii , apoi
la apendicele xifoid sau de la nas la lobul urechii si apoi la
jumatatea distantei intre apendicele xifoid si ombilic
marcindu-se ulterior cu o banda de leucoplast zona pe
sonda ,
- se lubrefiaza sonda si se introduce prin cavitatea
bucala sau endonazal prin faringe si esofag pina la
marcajul facut .
Daca se alege calea orala ,capatul proximal al sondei se
introduce spre partea posterioara a faringelui iar pentru
calea endonazala capatul proximal al sondei se introduce
spre baza nasului si apoi se introduce usor spre occiput .
- daca pacientul este copil mare , constient si
cooperant ,capabil sa inghita la comanda , se sincronizeaza
patrunderea sondei cu deglutitia si respiratia .
- se extrage sonda urgent daca se observa
agitatie ,tuse ,congestie a fetei , anxietate deosebita .
- pe tot timpul executiei se pastreaza contactul verbal si fizic
cu copilul asigurindu-i un mediu de siguranta . - se verifica
pozitia sondei prin urmatoarele metode :
- se ataseaza amboul unei seringi la capatul extern al sondei
si se aspira – existenta continutului gastric indica prezenta
sondei in stomac (absenta continutului gastric nu semnifica ca
nu este sonda in stomac , ar fi posibil ca stomacul sa fie gol sau
sa nu vina in contact cu continutul gastric).
- se introduce cu seringa o cantitate de aer(0,5-1 ml la
prematuri si la nou nascuti si 5 ml la copii) prin sonda si cu
ajutorul stetoscopului se percep sunete .Dar este posibil ca
capatul sondei sa nu fie in stomac dar totusi sa se auda zgomote
atunci cind capatul distal este deasupra cardiei.
- se fixeaza capatul distal al sondei cu banda adeziva
hipoalergenica .
 Introducerea alimentului
 Pozitia copilului
 de preferat , in brate in pozitie orizontala , cu capul si
toracele usor ridicat si sprijinit pe bratul celui care il
alimenteaza .
 daca aceasta pozitie nu este posibila , se aseaza in
decubit dorsal sau lateral drept , cu toracele si capul
usor ridicat ,cu un cearceaf impaturit (la nou nascut sau
sugar mic )sau o perna (la copii) sub cap si omoplati. .
 se incalzeste preparatul de administrat la temperatura
camerei , se aspira in seringa si se ataseaza amboul
seringii la extremitatea distala a sondei .
 se introduce cu presiune moderata lichidul pentru a se
preveni regurgitarea sau varsatura sau chiar distensia
brusca a stomacului .
 La sfirsit se introduc 1-5 ml de apa sterila pentru a
introduce tot continutul din seringa in stomac .
 sonda se poate tine 24 de ore ,
 Pentru scoaterea ei , se penseazacapatul extern al
sondei , se indeparteazaromplastul de pe pielesi se
extrage usorsi rapid sonda .
Ingrijireadupa tehnica
- se tine copilul in brate citeva minute , in pozitie
verticala pentru a preveni regurgitatia,
- se noteaza tipul si cantitatea de aliment precum
si lichidul rezidual extras inainte de alimentare ,
toleranta la aliment , manifestari
patologiceulterioare alimentarii .
 Alimentarea copilului cu alimente solide
Scop – aport alimentar adecvat virstei , calitativ si cantitativ ,
- stimularea dezvoltarii musculaturii masticatorii si a
..limbii .
Materiale necesare :
- farfurie sau castron din plastic ,
- lingurita ,
- tava ,
- hrana adecvata ,
- servet ,
- scaun cu masuta .
Elemente de apreciat :
-dezvoltarea psiho- motorie ,
-apetit ,
-alimente preferate , respinse ,
-alergii alimentare sau intolerante alimentare .
 Executie
 Pregatirea pentru masa ,
 -se schimba scutecul , daca este necesar ,
 -se spala pe maini ,
 -se creeaza o atmosfera placuta ,lipsita de stimuli care
ar putea atrage in sens negativ atentia copilului ,
 -se aseaza comod copilul in bratele altei persoane sau
intre perne sprijint in patut sau pe scaunul cu masuta .
 - se protejeaza copilul cu un servet curat ,daca este
posibil colorat atragator ,
 - se aseaza confortabil si persoana care il alimenteaza
in fata copilului , masa fiindu-i servita fara graba ,
favorizindu-i deprinderi alimentare corecte .
 Alimentare propriu-zisa
 - se controleaza mainile copilului pentru a nu avea
diverse obiecte pe care sa le bage in gura sau in
mincare , imobilizindu-i mainile cu blindete pentru a
nu le introduce in mincare ,daca nu agreaza acest lucru
i se da o jucarie sau un obiect preferat ,
 i se ofera initial alimente de baza inaintea celor dulci ,
eliminind astfel posibilitatea de refuza alimentul
principal pentru cel dulce ,
 lingurita este preferat sa fie din material plastic si sa fie
incalzita inainta de folosire ,in apa calda fiarta , se
incarca moderat si se plaseaza pe limba copilului cit
mai in spate pentru a evita reflexul de respingere ,
 se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc , 
se continua alimentatia pina cind copilul este satul .
 se vorbeste cu copilul tot timpul mesei, favorizind atit
digestia cit si relatiile interumane .
Ingrijiri ulterioare
 Se spala fata si mainile copilului,
 Se schimba scutecul daca este necesar ,
 Se aseaza copilul in o pozitie sigura, anti-reflux, in
patut , comoda si se incurajeaza sa se odihneasca ,
 Se supravegheazaun timp copilul ,
 Se noteaza tipul si cantitatea de aliment, toleranta,
alimentele favorite sau respinse ,
 Se cintareste periodic copilul.
 Diversificareaalimentatiei
Reguli :
-alimentele se introduc pe rind nu mai multe de unul
odata ,la intervalede 1-2 saptamini intre ele ,
- numai in stare de sanatate deplinaa acestuia ,
-se incepe cu cantitati mici crescind progresiv , inainte
de cantitatea de lapte ,
-dacaun aliment nu este tolerat se renunta pentru o
perioada la el , incercindu-se ulterior
-alimentele nu se zahareaza ,
- cind copilul se alimenteaza cu alimente
semisolidesau neomogene , care ar putea avea risc de
aspiratie trebuie o supraveghere suplimentara
Jocul copiilor
 Functiile jocului
 Dezvoltareasenzo-motorie
-stimuleazaabilitatile motorii fine si grosiere si
coordonareamiscarilor ,
- stimuleaza dezvoltareatuturor simturilor ,
- incurajeaza explorarea naturii fizice a lumii ,
- o modalitatede consum a surplusului de energie
 Dezvoltarea intelectuala
- explorareasi manipulareaa diferite obiecte ca : forma,
culoare , consistenta,marime ,
- experiente legate de numere , relatii spatiale , concepte
abstracte ,
- oportunitateade a practica si dezvolta limbajul,
- oportunitateade a asimila experienteanterioare in noi
perceptii si relatii ,
- ajuta copilul sa inteleaga lumea in care traieste si sa
deosebeasca fantezia de realitate .
 Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale
- invata rolul de adult ,
- oportunitateade a incerca relatii cu alti copii ,
- dezvolta abilitati si scopuri sociale ,
- incurajeaza interactiunisi dezvoltarede atitudini
pozitive in relatii cu altii ,
- influenteaza aspectele comportamentaledupa
standarde morale .
 Creativitate
- produce o exteorizare expresivaa ideilorcreative si
intereselor,
- permite exprimarea fanteziei si imaginatiei ,
- permite dezvoltareatalentelor specialesi a intereselor
. Autoaprecierea
- faciliteazadezvoltarea identitatii ,
- incurajeaza ajustarea propriuluicomportament ,
- permite testarea propriilorabilitati si compararea lor
cu ale celorlalti,
- permite observareamodului in care propriul
comportament ii influenteazape ceilalti .
 Valoareaterapeutica
- permite eliberarea de tensiune si stress,
- permite exprimareaemotiilor si eliminarea
impulsurilorneacceptatede standardele sociale ,
- incurajeaza exprimareaunor situatii periculoase intro
maniera sigura ,
- faciliteaza comunicareaverbala indirecta si nonverbala
a nevoilor , temerilor , dorintelor .
 Reguli pentru alegereajucariilor
- se aleg jucarii potrivitevirstei copilului , abilitatilor,
intereselor si dezvoltarii sale psiho-motorii ,
- jucariile sa corespunda standardelorde siguranta ,
- sa verifice daca jucaria are toate partile
componente ,in primii ani de viata se aleg jucarii
rezistente ,
- sa fie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc
copilul,
- marginile sa fie netede , netaioase , neascutite ,
 - se evita cele care se descompun in parti mici ce pot
fi inghitite sau aspirate de copii sub 3 ani ,
 Se evita cele care pot afecta ochii copilului sau care produc
zgomote puternice care le pot afecta auzul ,
 Se inlatura ambalajul din plastic si nu se lasa la indemina
copilului , se poate sufoca ,
 Se asiguraca o jucarie folosita de un copil mai mare nu poate
ajunge in mina unui copil mai mic putindu-i provoca
traumatisme ,
 se invata copilul si se supravegheaza cind se joaca cu jucarii pe
baza de curent electric ,
 se invata copilul mai mare cum sa foloseasca instrumentele sau
materialele taioase sau fierbinti cind confectioneaza diferite
obiecte
 se obisnuieste sa aseze jucariile ordonat sau in cutii pentru a
evita accidentele prin cadere peste ele ,
 se verifica daca partile componente ale jucariilor sunt bine
fixate, daca desprinderea lor este periculoasa ,
 Se repara periodic cele stricate ,
 se asigura ca materialele din care sunt facute sunt netoxice , nu
contin coloranti toxici si se elimina jucariile din plus care pot
produce asfixie .
Masurarea si cantarirea sugarului
Masurarea sugarului
Scop –stabilirea lungimii sugarului , in vederea aprecierii
cresterii .
- se efectueaza la nastere si apoi periodic , lunar sau
de cite ori este nevoie .
Executie – se spala mainile cu apa si sapun ,
- se dezinfecteaza cu solutie dezinfectanta
pediometrul si se acopera cu un scutec curat ,
- se aseaza copilul in decubit doral , cu capul lipit de
capatul pediometrului ,
- se intind picioarele sugarului , apasind usor pe
genunchi ,
- se citeste lungimea indicata in centimetri , - se
noteaza in foaia de observatie .
Cantarirea
Scop – stabilireagreutatii sugarului in vederea
aprecierii indicelui ponderal sau nutritional .
Executie – se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aseazaun scutec curat pe cintar ,
- se echilibreazacantarul ,
- se aseazasugarul pe cantar tinind mina usorpe
trunchiul sau ,
- se citeste indicatia ,
- se imbraca sugarul si se aseazacomod ,
- se noteaza in foaiade observatie,
- se anunta medicul daca se observadiferente
mari in greutate ( peste 100-150 g in 24 de ore )
 Aprecierearespiratiei si a circulatiei
Masurarea respiratiei
Scop – apreciereastarii de sanatate a nou – nascutului si
ulterior a sugarului.
Elemente de apreciat – amplitidine , ritmul , frecventa
respiratorie,
- coloratia tegumentelor, mai ales peri-oro-nazala
- factori care pot modifica valorile normale (de
mediu , fiziologici , etc)
 Materiale necesare –ceas cu secundar ,
-creion VERDE si foaie de
temperatura .
Executie :-se aseaza sugarul in decubit dorsal , comod ,
- se asigura conditii de liniste ,absenta factorilor
perturbatori ,
- la copilul agitat , speriat se masoara in timpul
somnului ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aplica palma pe abdomenul sugarului ( la
copii mari se masoara ca la adult cu mina direct pe
torace )
- se numara miscarile de expansiune si retractie
ale abdomenului sau toracelei timp de 1 minut ,
- amplitudinea si ritmul se masoara prin
observatie ,
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in
foaia de temparatura .
Masurarea pulsului
Scop - criteriu de apreciere a scorului APGAR,
- apreciereastarii aparatului cardio –vascular
- comparareavalorilor obtinute cu cele anterioare
Elemente de apreciat –caracteristicelepulsului
frecventa, ritm , amplitudine ,
- coloratia peri-oro-nazala si a extremitatilor,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare –ceas cu secundar ,
-creion ROSU , foaie de
temperatura.
Executie – se aseazacopilul in pozitiede decubitdorsal
in pat,
- se asigura un mediu lipsitde factori stresanti
,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se repereaza artera (radiala , brahiala ,
carotida temporala , poplitee, tibialasau pedioasa, la
sugarul mic la nivelul fontanelei bregmatice )
- se comprima artera incomplet pe planul osos
cu virful degetelor(index si mediu)
-se numara pulsatiilepercepute timp de 1
minut apreciind simultan si amplitudineasi ritmul ,
 - se noteaza valoareaobtinuta in cifre si grafic
in foaiade temperatura .
Masurarea tensiunii arteriale
Scop –aprecierea starii de sanatate
- compararea cu valorile anterioare ,
- corelarea cu valorile celorlalte functii vitale .
Elemente de apreciat –semne sau simptome de hipo- sau
hipertensiune arteriala ,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare –tensiometru cu manseta adecvata
virstei (care sa reprezinte 2/3 din lungimea bratului ) -
stetoscop,
- tampoane de vata cu spirt medicinal ,
 - creion ROSU ,foaie de temperatura
Masurarea tensiunii se poate efectua prin 2 metode
- tensiometru cu manometru prin metoda
ascultatorie sau cea palpatorie ,
- cu tensiometru electronic
Executie
Pregatirea copilului – se explica fiecare etapa de executie in
functie de nivelul de intelegere al copilului ,
-se informeaza pe un ton calm asupra a ceea ce va
simti in timpul manevrei ,
- se solicita copilului sa ramina linistit in pat pina in
momentul in care se masoara tensiunea arteriala ,
 - se asigura un mediu linistit ,lipsit de factori
negativi ,
-se asigura o pozitie comoda , in decubit dorsal in pat
sau pe bratele apartinatorului(pentru sugar sau nou-
nascut
),
-se dezbraca bratul copilului , in asa fel in care sa fie
lipsit de orice presiune a hainelor asupra bratului , la
acelasi nivel cu inima , in extensie .
Pregatireamaterialelornecesaresiefectuareamasurarii
- se spala cu apa si sapun mainileexaminatorului,
- se aplica mansetapneumaticape bratulcopilului ,
margineainferioara sa fie la 2-3 cm deasupra plicii cotului
Metodaascultatorie:
 - Se fixeaza membrana stetoscopuluipe
traiectularteriihumerale , sub margineainferioaraa mansetei, fara a fi
acoperitade aceasta ,
- Se pompeazaaer in mansetacu ajutorulpompei de cauciuc
pina la disparitiazgomotelorpulsatile,
- Se decomprima mansetapinase aude primul
zgomotKorotkoff clar
(presiuneamaxima sau sistolica)
- se continua decompresiapinacind zgomotelese asurzescsi
dispar
(tensiuneaminima sau diastolica)
Metodapalpatorie:
- se palpeazapulsul la arterahumeralasau radiala,
- se pompeazaaer in mansetadepasindcu 30 mm Hg
valoareaindicatala disparitiapulsului ,
 - se decomprima manseta in un ritm 2-3 mm Hg /s si se
identifica valoareala care pulsul devineperceptibil ,
- se noteazapresiuneareperatape manometru.
 - se imbraca copilul si se aseaza in pozitie comoda ,
 se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic pe foaia
de temperatura, cu culoare rosie ,
 se dezinfecteazacu tampoane cu alcool sanitar
membranasi oliva stetoscopului.
Metoda ascultatorieeste mai dificila la copii sub 3 ani .
 Masurareatemperaturiicorpului
Scop –apreciereafunctiei de termoreglarela nou-nascut
- apreciereastarii de sanatatein cadrul examenelorperiodice,
- comparareacu valorileobtinute anterior in caz de boala .

Um Elementede apreciat – stareageneralaa copilului

-capacitateade cooperare,
-aspectul regiunii axilaresau anale.
Materialenecesare–termometru maximal individual sau pastratin solutie
dezinfectantaschimbata zilnic
- tampoane de vata si comprese sterile ,
-solutie lubrefianta
- alcool sanitar,
- ceas ,
- creion ALBASTRU , foaie de temperatura.
Executie – se informeazacopilul ,in functie de nivelul de intelegere , explicindu-i
ca trebuie sa sa ramina linistit
- se spala pe maini cu apa si sapun ,
- se pregatesc materialelenecesare, verificind nivelul mercurului sa fie
coborit in rezervor
- se clatestetermometrul si se sterge cu o compresauscata .
Efectuareamasurarii temperaturii
- in axila – se pozitioneazacopilulin pozitiede decubitdorsal
sau sezind in functiede nivelulde de dezvoltarepsiho – motoriesi
stareade constienta, in pat sau in bratelealteipersoane,
- se dezbraca regiuneaaxilara, acoperindapoi lejer copilul
pentrua evitapierderilede caldura ,
- se stergeaxilacu o compresa uscata ,
- se aseaza termometrulcu virful metalicin axilaparalelcu
toracele,
- se mentinebratulapropiatde trunchicu antebratulflectat,
timpde 5-10 minute
 - in rect – daca estenevoiese efectueazatoaletaregiunii
-se lubrefiazavirful metalical termometrului,
- se aseazacopilul in decubit ventral saudorsal cu membrele
inferioareridicate,
- cu mina stingase indeparteazafeselesi cu mina dreaptase
introduce virful termometruluiin rect prin miscari de rotatiesi
inaintare, aproximativ1 cm ,
- se mentine3-5 minute , tinindu-ifeselestrinse, linistindu-l .
 Ingrijiri ulterioare
 se indeparteaza termometrul si se sterge cu o
compresa uscata ,
 se imbraca copilul si se aseaza comod ,
 se citeste pe scala gradata valoarea indicata de
termometru ,
 se dezinfecteazatermometrul cu alcool , se
clateste ,se sterge , se introduce in solutia
dezinfectantadaca nu este individual ,
 se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic , cu
culoare albastra in foaiade temperatura.
Temperatura masurata intra rectal este cu 0,5 grade
mai mare decit cea masurata in axila .
Recoltari
 Recoltarea secretieinazale
• Scop – identificarea germenilor patogeni
din secretiile nazale , responsabilide
afectiunile rinofaringo-sinusale sau pentru
cazul purtatorilor sanatosi .
• Elemente de apreciat : -
permeabilitateafoselor nazale
- gradul de cooperare a copilului .
Materiale necesare: -tampon fixat pe un port
tampon in o eprubeta sterila sau in tub de
unica folosinta ,
- seringa sterila ,fara ac ,
-eprubete sterile ,
 - comprese sterile ,
- solutie de ser fiziologic sterila .
• Executie
• se explica copilului in ce consta tehnica ,astfel incit
copilul sa inteleaga si sa coopereze .
• copii agitati , speriati , vor fi imobilizati in pozitia
necesara de o alta persoana .
• se pozitioneaza copilul in decubit dorsal , cu capul in
extensie
• se spala mainile cu apa si sapun
• – a)cu policele si indexul de la mina stinga ,avind
latura cubitala sprijinita pe fruntea copilului , se
prinde nasul si se largesc fosele nazale
-se introduce tamponul prin miscari de rasucire usoara
in fosa si se scoate cu atentie .
 - se introduce apoi cu atentie in eprubeta fara
sa-i atingem peretii .
b)se injecteaza 1-3 ml de ser fiziologic steril in fosa nazala
- se aspira lichidul din fosele nazale in
seringa ,
-se transfera continutul seringii intro eprubeta sterila
cu dop steril .
• Se sterg tegumentele perinazale cu
comprese sterile .
• se reorganizeaza locul de munca .
• se spala mainile cu apa si sapun .
• Se noteaza datele copilului si examenul
cerut pe biletul de trimitere si se trimite
proba la laborator .
• Recoltarea secretiilor conjunctivale
• Scop –identificarea germenilor patogeni
responsabilide producerea blefaro-
conjuctivitelor , dacriocistitelor ,
afectiunilor purulente a pleoapelor
• Elemente de apreciat –aspectul secretiilor
si a regiunii oculare ,
- starea psiho-emotionala a copilului .
 Materiale necesare : tampon fixat pe un port
tampon in o eprubeta sterila sau in tub de
unica folosinta ,
- seringa cu ace sterile , - comprese sterile ,
- solutii antiseptice .
• Executie –se asigura o foarte buna cooperare
din partea copilului sau ,la nevoie , se
imobilizeaza corespunzator de apartinator in
pozitie sezinda sau in decubit dorsal (se
imobilizeaza atit capul cit si membrele
superioare si trunchiul cu fermitate dar cu
blindete )
• - se spala cu apa si sapun mainile ,
• -se recolteaza secretiile pe tamponul steril ,
• - colectiile purulente se punctioneaza cu un ac
steril si se exprima continutul ,fiind apoi preluat
pe tampon sau se aspira puroiul in o seringa
• -se introduce cu atentie tamponul in eprubeta ,
• - se aplica o solutie antiseptica pe locul punctiei
si se acopera ochiul cu o compresa sterila uscata
,
• - se aseaza copilul in o pozitie comoda si se
linisteste
• - se reorganizeaza locul de munca ,
• - se eticheteaza eprubeta si se trimite la
laborator .
Recoltarea secretiei otice
Scop –identificarea germenilor patogeni din
conductul auditiv extern .
Elemente de apreciat – aspectul pavilionului
urechii,
-permeabilitatea conductului auditiv extern ,
- nivelul de cooperare al copilului ,atitudinea
sa fata de examinare .
Materiale necesare :tampon steril fixat pe un port
tampon .
• Executie – se explica pacientului ca tehnica este
nedureroasa si ca dureaza putin daca coopereaza si
pastreaza pozitia indicata ,
• - se spala mainile cu apa si sapun ,
• - se pozitioneaza copilul in pozitie decubit lateral , cu
acces la urechea examinata ,
• - se largeste conductul auditiv , tractionind
pavilionul in jos si in spate la copilul sub 3 ani sau in
sus si in spate la copilul de peste 3 ani , cu mina
stinga , iar cu cea dreapta se introduce tamponul in
conduct atit cit se vede cu ochiul liber ,
• - se recolteaza secretia otica prin miscari usoare de
rotatie ,
• - se introduce tamponul in eprubeta ,
• - se aseaza copilul comod
• - se reorganizeaza locul de munca ,
• - se spala mainile cu apa si sapun ,
• - se completeaza eticheta cu datele copilului si
analiza solicitata si se trimite la laborator .
Recoltare exudatului faringian
Scop –evidentierea germenilor patogeni
responsabili de diferite afectiuni ale cailor
respiratorii sau a urmarilor acestora sau existenti
la purtatorii sanatosi .
Elemente de apreciat –gradul de cooperare a
copilului ,
- aspectul mucoasei bucale si faringiene ,
Materiale necesare-eprubeta sterila cu port
tampon ,
 - masca de tifon ,
- spatula linguala ,
- tavita renala pentru pastrarea spatulei
dupa folosire ,
- spirtiera daca se foloseste eprubeta din
sticla .
• Executie – cu o zi inainte se anunta copilul sau
parintii sa nu manince, sa nu bea apa , sa nu se spele
pe dinti in dimineata recoltarii,
• - se interzice sa se foloseasca solutii de dezobstructie
nazofaringiana sau antiseptice oro-faringiene .
• - se explica in ce consta tehnica ,convingind copilul
ca tehnica este nedureroasa si ca dureaza putin ,
• - se aseaza copilul pe scaun , cu spatele rezemat si
fata spre sursa de lumina ,
• -se spala mainile cu apa si sapun ,se dezinfecteaza
mainile ,
• se pune masca de protectie ,
• se scoate tamponul din eprubeta sterila si se
flambeaza gitul eprubetei ,
• se solicita copilului sa deschida gura ,iar daca nu
coopereaza o alta persoana il va tine in brate , cu fata
spre asistenta imobilizindu-l cu gura deschisa ,
• se apasa limba cu spatula tinuta in mina stinga ,
observind astfel regiunea faringiana si cu port-
tamponul tinut in mina dreapta se sterge mucoasa
faringo-amigdaliana ,evitind atingerea limbii sau a
dintiilor
• -se arunca spatula in tavita renala cu
solutie dezinfectanta , se flambeaza din
nou gitul eprubetei , se introduce
tamponul in eprubeta fara a atinge
marginile ,
• se aseaza comod copilul se linisteste daca
plinge sau tuseste ,
• se spala cu apa si sapun mainile ,
• se completeaza eticheta tubului cu datele
pacientului si se transporta rapid la
laborator ,
• se reorganizeaza locul de munca .
Scop : - examen biochimic , bacteriologic, test Addis.
- verificarea capacitatii de dilutie si de concentrare a
rinichilor ,
- stadiul capacitatii de filtrare glomerulara , -
masurarea diurezei .
 Recoltarea urinii
Elemente de apreciat :-nivelul de dezvoltare psiho-motorie
legata de eliminarea de urina ,
- frecventa si caracterul mictiunilor ,
Materiale necesare :-recipient colector curat ,fara urme de
substante chimice si obligatoriu steril pentru examenul
bacteriologic (urocultura ).Capacitatea recipientului este
in functie de examinarea solicitata si de virsta copilului .
- punga colectoare sau recipient mic si banda adeziva
pentru copiii fara control sfincterian ,
- apa si sapun sau servetele igienice si solutii
antiseptice pentru toaleta ,
- manusi sterile
• Executie –a)copii cu control sfincterian ,
• - se explica de ce este necesara aceasta tehnica ,
folosind cuvinte cunoscute de copil , pina exista
convingerea ca a inteles ,fiind necesara o foarte buna
colaborare ,
• - se spala pe maini cu apa si sapun , iar daca
pacientul este capabil sa recolteze singur , se va spala
si el pe maini ,
• se pregatesc materialele necesare ,
• in functie de examinarea ceruta se procedeaza astfel ,
1) examen bacteriologic – se spala organele genitale
cu apa si sapun , clatind bine si uscind cu comprese
sterile , se aplica un antiseptic neiritant si se usuca
din nou
- copilul incepe sa urineze intrun recipient , i se indica
sa se opreasca si sa continuie intrun recipient steril care
 trebuie deschis si inchis cu atentie , fara a se contamina
interiorul si evitind ca urina sa intre in contact cu dopul
steril , se recolteaza 10-20 ml urina ,
- ultimul jet se colecteaza in recipientul initial .
• Alte examinari –se deschide recipientul
avind grija sa se pastreze conditiile de
asepsie ,
• -se solicita copilului sa urineze direct in
recipient si la nevoie persoana care il
asista va sustine recipientul ,
• - copilul va urina in recipient aproximativ
50ml
- se repeta toaleta organelor genitale si se imbraca
copilul
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se noteaza datele personale si examinarea ceruta
pe biletul de trimitere si se transporta
esantionul recoltat la laborator , daca este cazul
se noteaza si antibioticele administrate .
• B) Copii fara control sfincterian ,
• -se explica parintilor tehnica si li se cere colaborarea,
• - se indeparteaza scuteculmurdar, se spala
regiuneagenitalacu apa si sapun si se usucacu comprese
sterile ,
• - se spalamainile cu apa si sapun ,
• - se aplica la organelegenitalepunga colectoare sau un
recipient adecvat fixat local cu benzi adezive ,
• - se infasacopilul cu un scutec absorbant
• - se mentine copilulculcat , cu picioarele usor departate
pina urineaza,
• - se supravegheaza eventualeleemisiide materii fecale , sa
nu contaminezeproba de urina ,
• - se indeparteazapunga colectoaresau recipientul si se
toarna in eprubeta sterila cantitatea necesarain functie de
examinare,
• - se spala regiuneagenitala cu apa si sapun se usucasi infasa
asezindu-l in o pozitie comoda
• - se noteaza datele personaleale pacientuluisi examinarea
ceruta pe eticheta recipientului si se trimite proba la
laborator
• -transportultrebuie sa dureze mai putin de 2 ore .
• Daca se recolteaza urina in scopul masurarii
diurezei dupa fiecare colectare a intregii
cantitati de urina , se noteaza volumul sau se
pastreaza in un recipient mai mare timp de 24
ore . Colectarea incepe dimineata , prima
urina se arunca si se termina a doua zi
dimineata la aceeasi ora . Copilului fara
control sfincterian i se va atasa recipientul
permanent , schimbat dupa fiecare mictiune .
• daca mictiunea nu poate fi spontana, recoltare
se va face prin sondaj vezical sau prin punctie
suprapubiana vezicala , dar numai in cazuri
exceptionale .
• Se va evita administrarea de antibotice si
consumul de lichide inainte de recoltarea de
urocultura .
• Recoltarea materiilor fecale
• Scop -examen biochimic si de digestie
pentru depistarea afectiunilor digestive ,
• -examen bacteriologic (coprocultura)
pentru depistarea germenilor patogeni,
• -examen parazitologic pentru depistarea
parazitilor ,
• - coprocitograma pentru diferentierea unei
infectii virale de una bacteriana .
• Elemente de apreciat :- virsta copilului si
dezvoltarea sa psiho-motorie legata de
controlul eliminarilor ,
• - tranzitul intestinal .
• Materiale necesare :-recipient
curat ,dezinfectat fara urme de substane
chimice sau tub recoltor
(pentru coprocultura )
• -tampoane sterile montate pe port tampon
introduse in eprubete sterile sau tuburi de
unica folosinta pentru recoltare directa ,
• - olita sterila pentru copiii cu cu control
sfincterian .
• - recipient pentru colectarea urinii , steril ,
pentru cei fara control al sfincterului
• - romplast ,
• -materiale pentru toaleta locala
• Executie :
• recoltarea din scaun spontan
- copil fara control sfincterian
-se efectueaza toaleta regiunii perianale ,
-se spala mainile cu apa si sapun ,
 -se aplica la organele genitale un recipient
lipit cu banda adeziva sau punga adeziva pentru
colectarea urinii
-se infasa copilul cu un scutec steril sau de
uinica folosinta
• -copil cu control al sfincterului
- se explica tehnica parintilor sau copilului ,
-se asteapta sa urineze ,
- se efectueaza toaleta perineala ,
-se aseaza copilul din nou pe olita sau pe scaunul
WCului acoperit cu o folie de plastic ,
- dupa eliminare se recolteaza cu :
-lopatica atasata tubului colector ,
 - bagheta de sticla ,daca se foloseste un alt
recipient ,de pe scutec , din olita , de pe folia de plastic din
3-4 locuri , mai ales daca se observa mucus , puroi sau
singe ,
- se introduce in tubul colector sau in recipient ,
- daca se recolteaza pentru coprocultura se
omogenizeaza cu substanta din tub ,
- se efectueaza toaleta perineala ,
- se eticheteaza si se trimite RAPID la laborator .
• Recoltareadirect din rect pentru examen
bacteriologic in cazul scaunelor lichide
-se protejeaza patul cu musama si cu scutec sau o
aleza ,
-se spala mainile cu apa si cu sapun ,
-se pozitioneazacopilul in decubit lateral sting ,
-se scoate port-tamponul steril din eprubeta sau
din tubul de unica folosinta ,
-cu mina stinga se desfac fesele copilului iar cu
mina dreapta se introduce , cu miscari de rotatie si
inaintare ,tamponul in anus si rect ,
 -se introduce port-tamponul in tub (sau
eprubeta),fara a atinge peretii acesteia , se
etanseizeaza ,
-se completeazaeticheta tubului colector si se
trimite RAPID la laborator.
• Recoltarea singelui
• scop : - efectuarea de examinari (hematologice ,
biochimice bacteriologice , parazitologice ,
seriologice )care contribuie la un diagnostic de
certitudine
• - determinarea grupelor sanguine si a Rh -ului
• Recoltarea singelui se realizeaza prin :punctie
venoasa ,punctie capilara si punctie arteriala . A)
recoltarea singelui capilar , materiale necesare ;-ace
sterile
 -tampoane de vata sterile ,
- solutii antiseptice ,
- pipete ,
- hirtie de filtru pentru determinarea
timpului de singerare ,
- lame de microscop
curate ,degresate ,uscate , perfect slefuite
- manusi sterile ,
-seruri test OI , AII,BIII pentru metoda Beth-Vincent,
- ser anti-Rh
• Executie 1)copiluluimare i se explica in ce consta tehnica ,evidentiind importanta
sa rapiditatea cu care se efectueaza,faptul ca este nedureroasa si presupune
obligatoriu cooperarea copilului.
• 2) se pregatesc materialele necesare,
• 3) se pozitioneaza copilul in functie de examenul solicitat, virsta , dezvoltare
psihomotorie ,
• -sezind (pe scaun sau in bratele mamei )sau decubit dorsal pentru inteparea in
pulpa degetuluiinelar sau lobul urechii
• - decubit dorsal pentru inteparea in haluce sau in calcii (la sugar)
• 4) se spala cu apa si sapun si se imbraca manusisterile
• 5)se aseptizeaza tegumentulregiuniialese cu un tampon de vata imbibat cu solutie
antiseptica , de obicei alcool sanitar , si se asteapta sa se evapore ,
• 6)se desface acul ambalajuluide unica folosintasi imobilizindcu blindete dar cu
fermitate regiunea aleasacu mina stinga , se inteapa
tegumentelebrusc,perpendicular pe straturile cutanate , cu acul tinut in mina
dreapta .
• 7) prima picatura de singe se sterge cu un tampon steril .
• 8)se recolteazaurmatoarea picatura de singe prin aspirare cu pipeta sau cu coltul
unei lame de sticla si se depune pe marginea uneilame .
• 9)se efectueazahemostazaprin presiune asupra loculuipunctie cu un tampon cu
solutie antiseptica , timp de citeva minute , linistind copilul .
• 10)picatura de singe de pe lama de sticla se intinde prin o singura miscare spre
cealata extremitate a lamei cu o lamelainclinata la 30 grade fara goluri.
• 11)se agita lama pentru uscare , se eticheteaza, mentionind datele copilului,
examenul solicitat,data si ora recoltarii .
• 12) se reorganizeaza loculde munca .
• Daca recoltarea se faca pentru determinarea
timpului de singerare ,punctia capilara se
efectueaza la nivelul lobulii urechii si se
sterg picaturile pe rind la intervale de 15
secunde ,cu hirtie de filtru ,fara a exercita
presiune , pina se produce hemostaza
spontana , urmarind pe un ceas cu secundar
durata singerarii .
• Pentru examenul parazitologic , se depun pe
extremitatea lamei 2-3 picaturi de singe
apropiate care se omogenizeaza cu coltul
altei lame pina se formeaza un cheag , lama
se introduce in o camera umeda .
• Determinarea glicemiei cu glucometrul
• Materiale necesare:-aparatulGlucocard,
• - test pentru calibrare si pentru proba de singe , • -
dispozitivde punctionare si ac adaptat
• - comprese sterile , alcoolsanitar .
Executie - se verifica aparatulcu testul de calibrare ,
- se verifica termenulde valabilitatea testului
pentru proba de singe ,
- se spala mainile cu apa si sapun si se usucabine
cu un prosop de unica folosinta ,
- se desface ambalajultestuluipe marcajulindicat ,
evitind atingereatestului cu degetelesi mentinerea sa mai
mult timp cu ambalajuldesfacut,
- tinind capatul extern cu degetele prin ambalajse
introduce celalalt capat in spatiul corespunzatoral
aparatului, la o introducerecorecta se audeun beep si pe
ecranul aparatuluiapare
888,
 - se indeparteaza ambalajultestuluice va ramine
prins in aparat , pastrindu-l pentru a prelua testul dupa
folosire, pe ecranul aparatului apar alternativ marcajeleF-5
si cea mai recenta valoarea glicemiei
- se dezinfecteazapulpa degetului cu un tampon
steril si alcool si se usucacu o compresasterila uscata .
• -se efectueaza intepatura cu un ac steril sau un
dispozitiv special cu ac adaptat , iar picatura de singe
care se formeaza , se depune pe marginea lateral externa
a testului introdus in aparat , tinind degetul in contact
cu testul pina se aude un beep . Este necesara o picatura
suficient de mare pentru a atinge marcajul indicat ,
altfel rezultatul va fi eronat .
• - se indeparteaza degetul si se sterge cu o compresa
sterila .
• - pe ecranul aparatului va apare timpul ramas pina la
afisarea rezultatului (30 secunde ) , apoi valoarea
glicemiei care va ramine in memoria aparatului
• - rezultatul se va nota in dosarul pacientului .
• - se indeparteaza cu atentie testul din aparat ,tinindu-l
prin ambalajul pastrat , fara al atinge direct cu degetele ,
materialele folosite se arunca in conditiile respectarii
precautiunilor universale .
• - aparatul se inchide automat .
• Atentie ! Picatura de singe trebuie aplicata in cel mult 3
minute de la insertia testului in aparat , altfel va apare
valoarea precedenta a glicemiei .
• La o valoare a glicemiei mai mica de 20mg/dl va apare
pe ecran Lo iar la o valoare mai mare de 600mg/dl Hi.
Se repeta determinarea si se anunta medicul .
• Recoltareasingelui venos
• Materiale necesare –ace sterile
(1,2/40),seringi sterile de unica folosinta sau
vacuteinere ,
- erubete (sterile , cu dop steril , etans pentru
hemocultura )cu /fara substante anticoagulante,
-garou ,
- tampoane de vata si solutie antiseptica ,
- materiale de protectie ,
-musama , aleza ,
- manusi sterile ,
- Ser test ANTI-A si ANTI-B pentru
determinareagrupelorde singe prin metoda
BethVincent,
- -hematii test pentru determinarea grupei sanguine
prin metoda Simonin .
• Executie :singele se recolteaza , de regula , dimineata
(atentionindu-se copilul sau apartinatorii ca nu trebuie
sa manince ) sau oricind in situatiile de urgenta sau in
cazul unor explorari functionale .
• se pregatesc materialele necesare , in conformitate cu
recomandarea medicala ,verificind inca o data
examenele solicitate pentru a alege recipientele cu
anticoagulantele necesare .
• in cazul copilului mare cu o dezvoltare psiho-motorie
corespunzatoare , cu stare de constienta pastrata , se
explica tehnica ,importanta si necesitatea
ei ,importanta cooperarii pentru desfasurarea tehnicii
in mod corect
• copilul mic sau agitat ,speriat , necooperant va fi
imobilizat cu blindete de catre alta persoana .
• se verifica starea venelor prin inspectie sau prin palpare
pentru a le depista pe cele accesibile (la plica cotuliui,
vene antebratului , de pe fata dorsala a mainii , cele
epicraniene si jugulare la sugar si copilul mic.
• Se dezbraca regiunea si se pozitioneaza copilul in
functie de venele reperate pentru punctie ,
- sezind sau decubit dorsal cu antebratul sprijinit in
extensie maxima pentru venele plicii cotului ,ale
antebratului sau fetei dorsale a mainii ,
- decubit dorsal pe un plan dur cu capul pe o parte in
afara planuliui pentru venele jugilare ,
- decubit dorsal pentru venele epicraniene .
-se spala pe maini cu apa si sapun si se imbraca manusile
sterile ,
- se dezinfecteaza locul punctiei ,
 - se efectueaza staza venoasa ,
- cu garoul aplicat la 5-6 cm deasupra locului punctiei ,
pentru venele membrelor .
-prin compresie digitala pe traiectul venei in cazul
venelor jugulare sau epicraniene
- se maseaza usor in sensul circulatiei venoase pentru
evidentierea venei
• se fixeaza vena pe planurile subjacente cu
policele mainii stingi si se punctioneaza .
• Se recolteaza cantitatea de singe necesara ,
distribuind-o in recipientele corespunzatoare .
• se indeparteaza staza venoasa si se extrage acul
efectuind hemostaza prin compresie cu un
tampon steril imbibat cu solutie antiseptica ,
linistind copilul care plinge , se imbraca copilul
si se pune in o pozitie de siguranta .
• se agita singele din recipiente cu substanta
anticoagulanta pentru omogenizare , prin
miscari circulare pe o suprafata dura
• Se eticheteaza probele notind numele copilului
si examenul solicitat .
• se reorganizeaza locul de munca .
• Pentru recoltarea singelui pe vacuteiner se
efectueaza primii 8 pasi si apoi
• se indeparteaza protectia acului , se efectueaza
punctia venoasa pastrind o pozitie paralela si
apropiata de antebrat a dispozitivului ,
• se impinge tubul Vacutest in holder , astfel incit
sa se perforeze dopul de cauciuc cu acul intern ,
• dupa patrunderea singelui in tub se
indeparteaza staza venoasa si se scoate tubul
 din holder , coprespunzator timpilor 10-13 , se
agita tubul prin miscari usoare laterale ,de 8-10
ori .
• Materialele folosite se arunca in cutii speciale
Este interzisa reintroducerea acului in teaca de
protectie .
• Recoltareasingelui din vena femurala
• se aseaza copilul pe un plan dur cu membrele
inferioare imobilizate , genunchii flectati , coapsa
de paretea recoltarii in abductie si rotatie
externa ,gamba flectata in unghi drept pe coapsa ,
coapsa de pe partea opusa va fi flectata pe bazin in
 hiperabductie si hiperrotatie externa ,cu gamba
flectata pe coapsa .
• se repereaza pulsul la artera femurala la nivelul
arcadei crurale ,
• se dezinfecteazategumentul
• se punctioneazacu un ac lung , in directia axei
membrului inferior pina se obtine senzatia ca a
traversat peretele vascular sau pina la contactul cu
osul
• se retrage usor acul, in timp ce se face vid in
seringa prin tractionarea pistonului , cind acul se
afla in lumenul vasului , singele patrunde brusc in
seringa .
• Recoltareasingelui pe cale subclaviculara
• copilul se aseaza in decubit dorsal , cu un sul sau
scutec rulat sub regiunea cervicala ,
• se dezinfecteazategumentele ,
• se punctioneazacu un ac de 4 cm lungime si
diametru de 1mm , in regiunea fosei
subclaviculare , in unghiul format de marginea
inferioara a claviculei si prima articulatie condro-
costala, la mijlocul distantei intre aceste repere ,
• la copilul mic se prefera punctionarea in afara
acestui reper , sub mijlocul claviculei ,
• Acul se dirijeaza dinapoi –inauntru si usor in sus ,
trecind intre clavicula si prima coasta , la 1-2 cm
 in profunzime , apoi se retrage progresiv , facind
concomitentvid in seringa .
• in momentul patrunderii in lumenul venos singele
patrunde in seringa .
 Evaluarea unui copil bolnav
Mary Saunders
Marc H. Gorelick
• Copiii grav bolnavi reprezintă o provocare pentru
cabinetul unui pediatru ocupat.
• Bolile pot acoperi spectrul de la infecții virale simple la
situații de urgență care pun viața în pericol.
• Medicii pediatri trebuie să facă distincția între pacienții
care pot fi tratați cu o monitorizare atentă și cei care
 trebuie stabilizați și transportați la un nivel mai înalt
de îngrijire.
• Deși pacienții de toate vârstele pot prezenta
simptome similare, etiologia bolii poate fi dependentă
de vârstă.
• Abordarea inițială trebuie să se concentreze pe
evaluarea generală și stabilizarea copilului și copilului
bolnav acut.
• Istoric
• Un istoric aprofundat este esențial pentru a ajunge la
diagnosticul corect.
• La pacienții mai tineri, părinții trebuie să interpreteze
modul în care „se simte” copilul lor.
• Este posibil ca copiii mai mari să nu poată defini sau
localiza complet simptomele lor.
• Pe baza simptomelor principale, trebuie să se pună
întrebări care să ajute la distincția între entitățile
comune și cele potențial amenințătoare de viață.
• Acuzele frecvente care aduc la consultatie copii
includ starea mentală modificată, vărsături, suferință
respiratorie, febră și durerile abdominale.
• Pentru pacienții care prezintă o stare mentală modificată ar
trebui să se întrebe despre prezența altor simptome, cum ar
fi febra sau cefaleea.
• Trebuie puse întrebări de screening privind modificările aduse
alimentatiei , medicamentele prezente în gospodărie sau
posibilitatea traumei.
• Părinții vor descrie deseori un copil febril ca fiind „letargic”,
dar mai multe întrebări vor dezvălui un copil care apare
obosit și care interacționează în mod adecvat atunci când i-a
scazut febra .
• Pacienții febrili trebuie diferențiați de copilul letargic care
prezintă sepsis sau meningită.
• Sugarii cu meningită sau sepsis pot avea antecedente de
iritabilitate și / sau inconsolabilitate, nu se trezesc pentru
alimentatie sau care au alimentatie deficitara , respirații dificile
, convulsii și scăderea cantității de urină.
• Pacienții cu intoxicatii sau cu erori înnăscute ale
metabolismului pot prezenta, de asemenea, letargie,
alimentatie deficitara , convulsii și vărsături.
• Traumele non-accidentale trebuie luate întotdeauna
în considerare la un sugar letargic.
• Copiii mai mari pot prezenta starea mentală
modificată din cauza meningitei / encefalitei, traumei
sau ingerărilor de substante toxice .
• Copiii cu meningită pot avea antecedente de febră și
durere in gât; alte simptome asociate pot include
fotofobie și vărsături.
• Copiii cu ingestii toxice pot prezenta alte simptome
neurologice anormale, cum ar fi ataxia, vorbirea
neclară, convulsiile sau constelațiile caracteristice ale
modificărilor semnelor vitale și alte constatări fizice.
• Vărsăturile
• Sunt date de afecțiuni ,foarte frecvent , de origine
intestinală, abdominală (pancreas, ficat) sau
nongastrointestinală (hiperamonemie, presiune
intracraniană crescută).
• Trebuie avut grijă să se determine dacă sunt
bilioase, ceea ce sugerează obstrucția
intestinală.
• Alte date de istoric care trebuiesc cercetate
includ prezența distensiei abdominale, modificări
ale greutății, prezența diareei, constipația sau
hematochezia, istoricul de trauma și prezența
cefaleei.
 Deși cauzele frecvente ale vărsăturilor sunt
refluxul gastroesofagian și gastroenterita
virală, trebuie să fie cautate si alte cauze
grave.
• La sugari,varsaturile bilioase și distensia
abdominală și / sau durerea sunt îngrijorătoare
pentru obstrucție, așa cum se poate observa in
malrotarea cu volvulus intestinal mediu sau boala
Hirschsprung.
• Este important să se ia în considerare cauzele
extra-abdominale ale vărsăturilor la nou-născut,
inclusiv hidrocefalia, hernia încarcerată, erorile
•

înnăscute ale metabolismului și traumele

nonaccidentale.
• Circumferința capului în creștere semnificativă sau o
fontanelă bombată poate fi rezultatul hidrocefaliei
congenitale sau poate semnala prezența hematoamelor
subdurale din traume neaccidentale.
• La un copil mai mare, diagnosticul diferențial include
invaginarea, hernia încarcerată, cetoacidoza diabetică,
apendicita, intoxicatiile și traumele.
• Pacienții cu invaginație pot prezenta vărsături și dureri
abdominale colicative.
• Un istoric de volum urinar crescut în prezența vărsăturilor
poate anunța debutul diabetului zaharat.
• Pacienții cu cefalee și vărsături ridică îngrijorarea pentru
creșterea presiunii intracraniene și ar trebui să fie chestionați
cu privire la modificările neurologice, meningism și febră.
• Vărsăturile pot fi, de asemenea, un simptom nespecific al
unei boli sistemice (otită medie, sinuzită).
Părinții pot interpreta diferite simptome ca de
exemplu suferință respiratorie.
• Tahipneea secundară febrei este destul de
îngrijorătoare.
• Părinții nou-născuților sunt uneori alarmați de
prezența respirației periodice. Variațiile normale
•

ale modelelor respiratorii trebuie distinse de

adevărata suferință respiratorie.
• Părinții trebuie să fie interogați cu privire la
simptomele asociate, cum ar fi febra, limitarea
mișcării gâtului, hipersalivatia, sufocarea și
prezența stridorului sau a respirației șuierătoare.
• Un istoric de apnee sau cianoză justifică
investigații suplimentare.
• Deși respirația șuierătoare este adesea secundară
bronhospasmului, poate fi cauzată și de boli cardiace
sau de anomalii congenitale, cum ar fi inelele
vasculare.
• Copiii cu defecte cardiace congenitale pot fi
tahipneici, dar poate lipsi orice semn de suferință
respiratorie ca mecanism compensator pentru șoc
sau acidoză metabolică.
• Copiii mai mari care prezintă respirație șuierătoare
după un episod de tuse sau sufocare trebuie evaluați
pentru o aspirație de corp străin. • Stridorul se
datorează cel mai frecvent crupului.
• Cu toate acestea, anomalii anatomice, cum ar fi
rețelele laringiene, laringomalacia, stenoza
subglotică și corzile vocale paralizate provoacă, de
asemenea, stridor.
•

La copiii cu aspect toxic si suferința respiratorie,

medicul pediatru ar trebui să diferentieze
posibilitățile de epiglotită, traheită bacteriană sau
abces retrofaringian cu expansiune rapidă.
• Incidența epiglotitei a scăzut semnificativ odată
cu apariția vaccinului ,Vaccinul Haemophilus
influenzae tip b (Hib), dar rămâne o posibilitate la
pacientul neimunizat sau parțial imunizat.
• Copiii cu abcese retrofaringiene pot prezenta
hipersalivatie și limitarea mișcării gâtului, în
special hiperextensie.
• Febra
• este cel mai frecvent motiv pentru prezentarea unui copil
bolnav. • Cele mai multe sunt rezultatul infecțiilor virale
autolimitate.
• Cu toate acestea, medicii pediatri trebuie să fie conștienți de
potențialul agravant al acesteia în funcție de vârstă pentru
infecții bacteriene grave (infecții ale tractului urinar, sepsis,
meningită, dizenterie, infecție osteoarticulară).
• În primii 3 luni de viață, nou-născutul este expus riscului de
sepsis din cauza agenților patogeni care sunt mai puțin
frecvente la copiii mai mari.
• Aceste organisme includ streptococul din grupul
B, Escherichia coli, Listeria monocytogenes și virusul herpes
simplex.
• La nou-născuți, istoricul trebuie să includă
informații obstetricale materne și istoricul
nașterii pacientului.
• Factorii de risc pentru sepsis includ
colonizarea cu streptococul B matern,
prematuritate, corioamniotită și ruptura
prelungită a membranelor.
• Dacă există un istoric matern de infecții cu
transmitere sexuală în timpul sarcinii,
 diagnosticul diferențial trebuie extins pentru
a include acei agenți patogeni.
• Sugarii septici se pot prezenta cu letargie,
alimentare deficitara, respirații dificile și tulburari
circulatorii, pe lângă febră.
• Sugarii cu febră, iritabilitate și fontanela bombata
trebuie evaluați pentru meningită.
• Pe măsură ce sugarul se maturizează peste 3
luni, agenții patogeni bacterieni care cauzează
de obicei bacteremie, sepsis și meningită sunt
Streptococcus pneumoniae, H. influenzae de tip
 b (dacă copilul este neimunizat sau doar parțial
imunizat) și Neisseria meningitidis.
• Imunizarea împotriva unor serotipuri de S.
pneumoniae pare să reducă apariția bacteriemiei
oculte și a infecțiilor grave cauzate de acel
organism, la fel ca imunizarea împotriva H.
Influenzae de tip b.
• Alte afecțiuni care se manifestă cu febră includ artrita
septică și osteomielita, artrita reumatoidă juvenilă și
boala Kawasaki.
• Copiii cu artrita septică prezintă, în general, o singură
articulație care este dureroasă și adesea au
pseudoparalizie a articulației respective.
• În schimb, pacienții cu artrită reumatoidă juvenilă pot
prezenta dureri, rigiditate,tumefieri și căldură ale mai
multor articulații.
• Diagnosticul bolii Kawasaki trebuie luat în
considerare dacă pacientul îndeplinește criteriile de
diagnostic pentru această boală .
• Durere abdominală
• este un alt semn frecvent.
• Adesea, acest simptom se datorează unei boli minore, cum
ar fi constipație, dureri abdominale funcționale, infecții ale
tractului urinar sau gastroenterite.
• Părinții ar trebui să fie interogați cu privire la simptomele
asociate, inclusiv aspectul scaunului, distensie abdominală,
febră, simptome urinare și vărsături.
• La nou-născuți, un abdomen meteorizat este îngrijorător
pentru prezența unei obstrucții a intestinului subțire. Pot
exista antecedente de vărsături și scăderea sau lipsa
scaunelor.
• De asemenea, medicii pediatri trebuie să fie atenți la
nounăscuții cu sensibilitate abdominală și scaune
sanguinolente, întrucât 10% din cazurile de enterocolită
necrozantă apar la sugari la termen.
• Sugarii cu intoleranță la proteinele din lapte se
pot prezenta, de asemenea, cu scaune
 sanguinolente, dar acești sugari au stare de
sanatate buna și nu au sensibilitate abdominală.
• La pacienții mai mari , diagnosticul diferențial
pentru durerile abdominale se extinde pentru a
include invaginatia și apendicita.
• Pacienții cu invaginație se pot prezenta într-o
varietate de moduri, variind de la episoade de
durere abdominală colicativa, dar altfel bine între
episoade, până la a fi într-o stare asemănătoare
șocului.
• Diagnosticul de apendicită la copilul mai
mic de 3 ani este extrem de dificil,
deoarece copiii din această grupă de
vârstă nu își localizează bine durerea.
• De multe ori diagnosticul se face după ce
apendicele s-a rupt.
 De asemenea, trebuie obținut istoricul medical al
copilului .
• Este important să fiți conștienți de orice probleme
cronice care ar putea predispune copilul la infecții
recurente sau la o boală acută gravă.
• Copilul cu anemie falciformă prezintă un risc crescut
de bacteremie, precum și de criză vaso oclusivă
dureroasă.
• O analiză atentă a sistemelor poate ajuta la
identificarea naturii bolii acute, precum și a oricăror
complicații care necesită intervenție, cum ar fi
•

deshidratarea care însoțește o boală virală altfel

minoră.
• Examen fizic
• Inspectia este importantă în evaluarea copilului bolnav acut.
• Majoritatea datelor observaționale pe care pediatrul le adună
în timpul unei boli acute ar trebui să se concentreze pe
evaluarea răspunsului copilului la stimuli.
• Cum reacționează copilul care plange la mângâierea
părinților?
• Cât de repede se trezește copilul adormit cu un stimul?
• Copilul zâmbește atunci când examinatorul interacționează
cu el ?
• Evaluarea răspunsurilor la stimuli necesită cunoașterea
răspunsurilor normale pentru diferite grupe de vârstă, modul
în care sunt obținute acele răspunsuri normale și în ce
măsură un răspuns ar putea fi afectat.
În timpul examinării fizice,trebuie cautate dovezi ale
bolii.
• Segmentele examinării fizice care necesită
cooperarea optimă a copilului sunt abordate mai întâi.
•

• Inițial, cel mai bine este să așezați copilul în bratele

părintelui; copilul mai mare poate fi așezat pe masa
de examinare.
• Semnele vitale sunt adesea trecute cu vederea, dar
sunt valoroase în evaluarea copiilor bolnavi.
• Gradul de febră, prezența tahicardiei disproporționate
față de febră și prezența tahipneei și hipotensiunii,
toate sugerează o infecție gravă.
• Evaluarea respiratorie include determinarea
frecvenței respiratorii și menționarea oricărei
 dovezi de stridor inspirator, respirație
șuierătoare sau tuse.
• Se caută dovezi ale creșterii activității
respirației - retracție, evazare nazală și
utilizarea musculaturii abdominale sau
accesorii.
• Deoarece infecțiile acute la copii sunt cel
mai adesea cauzate de infecții virale, se
poate observa prezența scurgerilor nazale.
•

Este posibil în acest moment să evaluați pielea pentru

erupții cutanate.
• Frecvent, infecțiile virale provoacă o erupție
exantematoasă, iar multe dintre aceste erupții sunt
diagnostice (erupția cutanată reticulată și apariția
„obrazului palmuit” cauzată de infecțiile cu parvovirus
sau apariția tipică a bolii gura-mână-picior cauzată de
coxsackie virusuri).
• Examenul cutanat poate da relatii de infecții mai
grave (celulită bacteriană sau petesii și purpură
asociate cu bacteremie).
• Perfuzia cutanată trebuie evaluată prin căldură și
timpul de reumplere capilară
• Când copilul este așezat și este cel mai
puțin deranjat, se poate finaliza o evaluare a
fontanelei; examinatorul poate stabili dacă
fontanela este deprimata, plat, sau bombata.
• De asemenea, este important să evaluați
disponibilitatea copilului de a se deplasa și
ușurința în mișcare.
•

• Este liniștitor să vezi copilul deplasându-se

in bratele părintelui cu ușurință și fără
disconfort.
• În timpul acestei etape inițiale a examenului fizic,
când copilul este cel mai confortabil, inima și
plămânii sunt auscultați.
• La copilul acut febril, din cauza apariției relativ
frecvente a bolilor respiratorii, este important să
se evalueze inspirul , egalitatea sunetelor
respirației și dovezile sunetelor respiratorii, în
special respirații șuierătoare, raluri și rhoncusuri.
• Sunetul grosier al aerului care se mișcă printr-un
pasaj nazal congestionat este transmis frecvent
către plămâni.
• Examinatorul se poate adapta la aceste sunete
grosiere prin plasarea stetoscopului lângă nasul
 copilului și apoi prin compensarea acestui sunet
pe măsură ce pieptul este auscultat.
• Urmează examenul cardiac; descoperiri cum ar fi
frecatura pericardică, freamăt puternic și zgomotele
cardiace îndepărtate pot indica un proces infecțios
care implică inima.
• Ochii sunt examinați pentru a identifica caracteristici
care ar putea indica un proces infecțios.
• Adesea, infecțiile virale duc la secretii apoasă sau
roșeață a conjunctivelor.
• Infecția bacteriană, dacă este superficială, are ca
rezultat drenajul purulent; dacă infecția este mai
adânca, sunt prezente sensibilitate,tumefactii și
roșeață a țesuturilor din jurul ochiului, precum și
 proptoză, acuitate vizuală redusă și mișcari
extraoculare modificate.
• Extremitățile pot fi apoi evaluate nu
numai pentru ușurința mișcării, ci și
pentru posibilitatea de tumefactii, căldură
sau sensibilitate;astfel de anomalii pot
indica infecții focale.
• Componentele examinării fizice care sunt mai
deranjante pentru copil sunt lasate ultimele.
• Acest lucru se face cel mai bine cu pacientul pe
masa de examinare.
• Inițial, gâtul este examinat pentru a evalua zonele de
tumefactie , roșeață sau sensibilitate, așa cum se
poate observa în adenita cervicală.
• Gâtul este apoi flexat pentru a evalua supletea;
rezistența la flexie este elocventa pentru iritația
meningeale.
• Semnele Kernig și Brudzinski pot fi căutate în acest
moment.
• La copiii cu vârsta sub 18 luni, este posibil ca
semnele meningeale să nu fie întotdeauna prezente
la meningită; dacă sunt prezente, implicațiile
diagnostice sunt aceleași ca și pentru copilul mai
mare.
• În timpul examinării abdomenului, scutecul este
îndepărtat.
• Abdomenul este inspectat .
• Auscultația se efectuează pentru a evalua
sunetele intestinale, urmată de palpare.
• Copilul se agită adesea, cand abdomenul este
auscultat și palpat.
• Ar trebui făcută orice încercare de a liniști copilul;
dacă acest lucru nu este posibil, agitația crescută
pe măsură ce abdomenul este palpat poate
indica sensibilitate, mai ales dacă această
constatare este reproductibilă.
• În plus față de sensibilitatea focală, palparea
poate provoca contractie involuntară sau
sensibilitate de revenire (inclusiv
sensibilitate la percuție); aceste descoperiri
indică iritații peritoneale, așa cum se vede în
apendicită.
• Zona inghinală și organele genitale sunt
apoi examinate secvențial.
• Se caută anomalii ale spatelui. Coloana
vertebrală și zonele unghiului costovertebral
sunt percutate pentru a provoca orice
 sensibilitate; o astfel de constatare poate fi
indicativă a osteomielitei vertebrale sau
discitei și, respectiv, pielonefritei.
• Examinarea urechilor și a gâtului completează
examinarea fizică.
• Acestea sunt de obicei cele mai deranjante părți ale
examinării pentru copil, iar părinții pot fi de multe ori
de ajutor în minimizarea mișcării capului.
• În timpul examinării orofaringiene, este important să
se documenteze prezența enantemelor; acestea pot
fi observate în multe procese infecțioase, cum ar fi
boala aftoasă cauzată de coxsackievirus.
• Această porțiune a examinării este, de asemenea,
importantă în documentarea inflamației sau a
exsudatelor pe amigdale, care pot fi virale sau
bacteriene.
Dacă copilul a plâns continuu în timpul
evaluării clinice inițiale, examinatorul poate
să nu fie sigur dacă plânsul a fost cauzat
de febră mare, anxietate necunoscută sau
durere sau indica o boala grava.
• Plânsul constant face, de asemenea,
porțiuni din examinarea fizică, cum ar fi
auscultarea respiratorie , mai dificilă.
• Înainte de efectuarea unei evaluări repetate,
sunt indicate eforturile pentru a face copilul
cât mai confortabil posibil.
• Copiii febrili pot părea foarte bolnavi.
• Temperatura crescută este adesea însoțită
de dispnee, tahicardie și tahipnee.
• Acești pacienți ar trebui să primească
medicamente antipiretice și să fie reevaluați
după ce febra a scazut. La majoritatea
copiilor cu boli virale necomplicate, semnele
vitale se normalizează.
• Persistența semnelor vitale anormale ar
trebui să determine să se investigheze în
continuare sursa febrei.
• Continuarea tahicardiei și perfuzia slabă
pot fi secundare miocarditei.
• Tahipneea poate fi singurul simptom la
pacienții cu pneumonie, în special la
copiii a căror principal simptom este
durerea abdominală datorată
pneumoniei lobului inferior.
• Iritabilitatea persistentă sugerează
meningita.
• Factori de risc
• Sensibilitatea evaluării clinice efectuate cu atenție,
observației, istoricului și examenului fizic pentru
prezența unei boli grave este de aproximativ 90%.
• Colectarea atentă a datelor este necesară pentru
fiecare : observare, istoric și examinare fizică,
deoarece fiecare componentă a evaluării este la fel
de eficientă ca celelalte în identificarea bolilor grave.
• Ar trebui căutate alte date pentru a îmbunătăți acest
nivel de sensibilitate.
• La copilul cu o boală febrilă acută, date suplimentare
importante sunt : vârsta, temperatura corpului și
rezultatele testelor de laborator .
• Copiii febrili din primii 3 luni ai vieții nu au
atins încă maturitatea imunologică și, prin
urmare, sunt mai sensibili la infecții severe.
• Astfel, sugarul febril are un risc mai mare de
infecție bacteriană gravă decât copilul de
peste 3 luni.
• La copii febrili, cu cât febra este mai mare,
cu atât este mai mare riscul de boli grave.
• Riscul de bacteremie la sugari crește pe
măsură ce crește magnitudinea febrei.
• Testele de laborator de screening pot fi utile pentru
identificarea copilului febril cu risc crescut de boli
grave selectate.
• S. pneumoniae este o cauză a bacteriemiei oculte
care nu este asociată cu o infecție focală a țesuturilor
moi.
• Un număr total de celule albe din sânge de ≥15.000 /
mm 3 și / sau un număr absolut de neutrofile de
≥10.000 / mm 3 , în plus față de vârsta de 3-36 de
luni, grade mai ridicate de febră și un aspect mai
bolnav sunt indicatori ai creșterii riscului de
bacteremie ocultă cauzată de S. pneumoniae.
• Totusi incidența bacteriemiei pneumococice oculte la
copiii febrili este în scădere din cauza introducerii
vaccinului pneumococic conjugat.
• Analiza urinei și urocultura trebuie luate în
considerare întotdeauna atunci când sursa de febră
nu este evidentă, în special în grupurile cu cel mai
mare risc: fetite și băieti cu vârsta mai mică de 2 ani
și toți băieții cu vârsta sub 1 an.
• Prezența esterazei leucocitare,> 5 celule albe / câmp
de mare putere pe un specimen de urină sau bacterii
detectate Gram pe un specimen de urină sugerează
infecții ale tractului urinar, dar sensibilitatea
acestor indicatori este, în medie, 75-85% și
urocultură este testul definitiv.
• O valoare crescută a proteinei C reactive poate
distinge, de asemenea, infecția bacteriană de infecția
virală.

Stopul cardio respirator

• Management
• Majoritatea pacienților care se prezintă la
cabinetul de pediatrie cu o boală acută nu vor
necesita resuscitare.
• Medicul pediatru trebuie să fie pregătit să
evalueze și să înceapă resuscitarea copilului grav
bolnav sau instabil.
• Cabinetul medicului pediatru ar trebui să fie dotat
cu echipamentul adecvat necesar pentru
stabilizarea unui copil bolnav acut.
• Este necesară întreținerea echipamentului
respectiv și formarea continuă a personalului de
birou în ceea ce privește utilizarea
echipamentelor și procedurilor .
• Evaluarea trebuie să înceapă cu evaluarea
ABCurilor - căi respiratorii, respirație și circulație.
• Atunci când se evaluează căile respiratorii,
trebuie evaluată creșterea toracică și trebuie
căutate dovezi ale unei activități crescute de
respirație.
• Examinatorul ar trebui să se asigure că traheea
este pe linie mediană.
• Dacă căile respiratorii sunt functionale și nu există
semne de obstrucție a căilor respiratorii,
pacientului i se permite să își ia o poziție
confortabila.
• Dacă copilul prezintă semne de obstrucție a căilor
respiratorii, repoziționarea capului cu manevra de
ridicare a bărbiei poate atenua obstrucția.
• O cale respiratorie orală sau nazală poate fi
necesară la pacienții la care permeabilitatea
căilor respiratorii nu poate fi menținută.
• Aceste dispozitive nu sunt bine tolerate la
pacienții conștienți și pot induce bâlbâială sau
vărsături.
• Odată stabilită permeabilitatea căilor respiratorii,
trebuie evaluată calitatea respirației.
• Auscultația câmpurilor pulmonare ar trebui
să evalueze intrarea aerului, simetria
sunetelor respirației și prezența sunetelor
respiratorii accidentale, cum ar fi bronchusuri
sau respirații șuierătoare. • Pulsoximetria
poate fi utilizată pentru a evalua oxigenarea.
• Terapia bronhodilatatoare poate fi inițiată
pentru ameliorarea bronhospasmului.
• Oxigenul trebuie administrat tuturor copiilor
grav bolnavi prin canulă nazală sau mască .
•

Cianoza sau frecvențele respiratorii lente

pot semnala insuficiență respiratorie.
• Dacă căile respiratorii sunt libere, dar
efortul respirator al copilului este
considerat inadecvat, ar trebui inițiată o
ventilație cu presiune pozitivă printr-un
dispozitiv sac-valvă-mască.
• Odată abordate căile respiratorii și respirația,
circulația trebuie evaluată.
• Aceasta implică evaluarea debitului cardiac.
• Simptomele șocului includ tahicardie, extremități
reci , timp întârziat de reumplere capilară,palide și
tahipnee fără efort.
• Hipotensiunea este o constatare tardivă în stare
de șoc.
• Accesul vascular este necesar pentru
resuscitarea volumului la pacienții cu circulație
afectată.
• Odată efectuată o intervenție, clinicianul trebuie
să reevalueze pacientul.
•

Dacă copilul febril are mai mult de 3 luni

și apare bine, dacă istoricul sau
examenul fizic nu sugerează o boală
gravă și dacă nu sunt prezenți factori de
risc de vârstă sau temperatură, copilul
poate fi urmărit.
• Dacă este prezentă otita medie, aceasta
trebuie tratată.
• Acest profil se aplică majorității copiilor
cu boli febrile acute.
• Dacă, pe de altă parte, copilul apare bolnav sau
antecedentele sau examenul fizic sugerează o
infecție gravă, sunt indicate testele de laborator
definitive adecvate pentru aceste constatări (de
exemplu, radiografia toracică pentru un copil
dispneic).
• Zona cu cea mai mare controversă este dacă
sunt necesare studii de laborator la un copil febril
care apare bine și nu are patologii în istoric și
•
examinare fizică normala , dar care este mai mic
de 3 luni sau a cărui temperatură este ridicată.
Mulți ar fi de acord că un proces de
septicemie este posibil la copilul febril
mai mic de 1 lună și, eventual, mai mic
de 3 luni.
• Obținerea culturilor de sânge și urină la
copiii cu vârsta peste 3 luni, cu grade
mai ridicate de febra sunt necesare .
• Urmarire
• Majoritatea copiilor evaluați la cabinet pentru o boală
acută pot fi tratați în ambulatoriu.
• Acești pacienți ar trebui să aibă examinări fizice in
parametri normali sau in limite acceptabile , semne
vitale stabile și o monitorizare adecvată.
• Un pacient ușor deshidratat poate fi externat acasă
pentru un proces de rehidratare orală.
• Pacienții cu o boală respiratorie care prezintă semne
de suferință respiratorie ușoară pot fi monitorizați la
domiciliu cu o examinare repetată programată pentru
a doua zi.
•
• În funcție de statutul copilului, de confortul părinților și
de relația familiei cu medicul, urmărirea telefonică
poate fi tot ceea ce este necesar.
• Dacă medicul se simte confortabil să urmărească
în ambulatoriu copilul la care nu a fost stabilit un
diagnostic specific, o examinare ulterioară poate
produce diagnosticul.
• În timpul vizitei inițiale sau de la o vizită la alta în
timpul bolii acute, schimbarea simptomelor sau a
constatărilor examinării fizice în timp poate oferi
indicii diagnostice importante.
• Pentru copilul căruia i s-a stabilit deja un
diagnostic și care nu necesită spitalizare,
urmărirea prin telefon sau o vizită la birou ar
•

trebui utilizată pentru a monitoriza evoluția bolii și

pentru a educa și susține în continuare părinții.
• Cu toate acestea, dacă se consideră că copilul
are nevoie de un nivel mai înalt de îngrijire, este
responsabilitatea pediatrului să decidă ce metodă
de transfer este adecvată.
• Este posibil ca medicii să fie reticenți în apelarea
ajutorului din cauza percepției greșite că serviciile
112 ar trebui activate numai pentru resuscitări
complete. Transportul Serviciilor Medicale de
Urgență (SME) ar trebui inițiat pentru orice
 copil care este instabil din punct de vedere
fiziologic (adică cu suferință respiratorie
severă, cianoză, semne de șoc sau stare
mentală modificată).
Dacă se pune în discuție capacitatea familiei de a
se conforma prompt recomandărilor pentru
evaluarea serviciilor de urgență, pacientul respectiv
ar trebui transportat și de SMURD.
• Unii medici și familii pot amâna apelul SMURD din
cauza percepției că un părinte poate ajunge mai
repede la spital cu mașina privată.
•

• Deși ar trebui luată în considerare rapiditatea

transportului, necesitatea unor intervenții ulterioare în
timpul transportului și riscul decompensării clinice
sunt alți factori importanți în decizia de activare a 112.
• În cele din urmă, responsabilitatea legală pentru un
pacient revine medicului de referință, până când
responsabilitatea îngrijirii este transferată oficial unui
alt furnizor medical.
•

Medicul de îngrijire primară și pregătirea la cabinet

• Medicul de familie are multiple roluri importante.
• Prin îndrumări anticipative, poate ajuta la modelarea
atitudinilor, cunoștințelor și comportamentelor
părintelui și copilului, cu scopul principal de a preveni
evenimentele medicale acute, cum ar fi leziunile și
starea de rau astmatic.
• Punctul inițierii îngrijirii pentru multe probleme acute
este adesea cabinetul acestuia .
• Din punct de vedere al personalului, echipamentului,
instruirii și protocoalelor, ar trebuie să fie pregătit în
•

mod adecvat pentru a gestiona inițial exacerbările

acute și de urgență ale afecțiunilor pediatrice
comune, cum ar fi suferința respiratorie și convulsiile.
Mai mult, în cazuri rare,poate fi confruntat cu un
copil aflat în extremis clinic și care necesită
intervenție și stabilizare resuscitativă.
• Prin urmare, revine acestuia obligativitatea, nu numai
pentru a asigura accesul la serviciile medicale de
urgență (EMS), adică activarea sistemului 112, ci și
pentru a se asigura că există o pregătire
psihomotorie adecvată la fața locului pentru a face
față unei astfel de urgențe.
• Pregătirea cabinetului necesită instruire și educație
continuă pentru membrii personalului, protocoale de
intervenție de urgență, disponibilitatea imediată a
medicamentelor și echipamentelor adecvate pentru
resuscitare și cunoașterea resurselor .
• Pregătirea personalului și formarea continuă
• Este o așteptare rezonabilă ca întregul personal
al cabinetului, inclusiv recepționerii și asistenții
medicali, să fie instruiți în resuscitarea
cardiopulmonară (RCP) și să se mențină
certificarea lor anual.
•

• Asistentele și medicii ar trebui să aibă, de

asemenea, pregătire pentru o abordare
sistematică a resuscitării pediatrice.
• Cunoștințele de bază pot fi obținute prin cursuri
standardizate de susținere a vieții avansate (SLA)
oferite de asociațiile medicale naționale și
organizațiile profesionale.
• Recertificarea frecventă este importantă
pentru păstrarea cunoștințelor și
menținerea abilităților.
• Exemple sunt cursurile de asistență
pentru viața avansată pediatrică (PALS)
și cursurile de evaluare, recunoaștere și
stabilizare a urgențelor pediatrice
•

(PEARS) sponsorizate de American

Heart Association,
• Protocoale
• Protocoalele standardizate pentru triajul telefonic al
copiilor grav bolnavi sau răniți sunt esențiale.
• Atunci când statutul unui copil este pus în discuție și
îngrijirea pre-spitalicească este disponibilă,
transportul în ambulanță în îngrijirea personalului
instruit este întotdeauna preferabil transportului cu
vehicul privat .
• Acest lucru elimină consecințele medicale potențial
grave ale dependenței de părinți necalificați și
deranjați, fără capacitatea de a oferi chiar și măsuri
de susținere a vieții de bază (BLS) unui copil instabil
în timpul transportului către un spital.
Practicienii pot colabora cu centrul local de
resurse de urgență pediatrică (de exemplu,
spitalul pentru copii sau departamentul academic
de pediatrie) pentru a dezvolta și menține
protocoale scrise pentru gestionarea la birou a
unei game de condiții, inclusiv anafilaxie, stop
•

cardiorespirator, traumatisme craniene, ingestii,

șoc, starea de rau astmatic, starea epileptică și
obstrucția căilor respiratorii superioare.
• S-a demonstrat că practica regulată care
utilizează scenarii de cod simulat îmbunătățește
încrederea și autoeficacitatea practicienilor de la
birou în gestionarea acestor probleme.
•

Echipament de resuscitare
• Disponibilitatea echipamentului necesar este o
parte vitală a unui răspuns corect in urgență.
• Fiecare cabinet medical trebuie să aibă
echipamente esențiale de resuscitare și
medicamente ambalate într-un cărucior sau kit
de resuscitare pediatrică .
• Acest cărucior sau trusa trebuie verificată în mod
regulat și păstrată într-o locație accesibilă,
cunoscută de tot personalul biroului.
•

Medicamentele epirate , un laringoscop cu o

sursă de lumină descarcata sau un rezervor de
oxigen gol reprezintă o posibilă catastrofă într-un
scenariu de resuscitare.
• Un astfel de incident poate fi ușor evitat dacă
sunt implementate o listă de verificare a
echipamentului și un program de întreținere.
• Un kit pediatric care include afișe, carduri
laminate sau o bandă de resuscitare bazată pe
lungime cu coduri de culoare care specifică
dozele de urgență și dimensiunea
 echipamentului este neprețuită pentru a evita
erorile terapeutice critice în timpul resuscitării.
• Medicamente și echipamente
recomandate pentru situații de urgență la
biroul pediatricAdaptat de la Academia
Americană de Pediatrie, Comitetul
pentru Medicină de Urgență Pediatrică;
Frush K: Pregătirea pentru situații de
urgență în cabinetele medicilor pediatri și
•

ale furnizorilor de asistență medicală

primară pediatrică, Pediatrie 120: 200–
212, 2007.
• Medicamente
• Oxigen= obligatoriu
• Albuterol pentru inhalare= O
• Epinefrină (1: 1.000)=O
• Cărbune activat= de dorit
• Antibiotice=D
• Anticonvulsivante (diazepam / lorazepam)=D
• Corticosteroizi (parenteral / oral)=D
• Dextroza (25%)=D
• Difenhidramină (parenterală, 50 mg / ml)=D
• Epinefrină (1: 10.000)=D
• Sulfat de atropină (0,1 mg / ml)=D
• Naloxonă (0,4 mg / ml)=D
• Bicarbonat de sodiu (4,2%)=D
• FLUIDE INTRAVENOASE
• Soluție salină normală (NS) sau soluție Ringer lactată
(pungi de 500 ml)=O
• 5% dextroză, 0,45 N (pungi de 500 ml)=O
• Echipamente pentru gestionarea căilor aeriene
• Sistem de oxigen și de livrare=O
• Mască cu valvă de sac (450-ml și 1.000-ml)=O
• Măști transparente de oxigen, respirator și
nonrespirator, cu rezervoare (sugar, copil, adult)=O
• Dispozitiv de aspirație, vârf amigdalian, seringă cu
bec=O
• Nebulizator (sau inhalator cu doză măsurată cu
distanțier / mască)=O
• Sonde respiratorii orofaringiene (dimensiuni 00-5)=O •
Pulsoximetru=O
• Sonde respiratorii nazofaringiene (dimensiuni
1230F)=D
• Forceps Magill (pediatric, adult)=D
• Catetere de aspirație (dimensiuni 5-14F)=D
• Tuburi nasogastrice (dimensiuni 6-14F)=D
• Mâner pentru laringoscop (pediatric, adult) cu baterii
suplimentare, becuri=D
• Lamele laringoscopului (drepte 0-4; curbate 2-3)=D
• Tuburi endotraheale ( 2,5-5,5; cușete 6,0-8,0)=D
• Stilete (pediatrice, pentru adulți)=D
• Detector de intubație esofagiană sau detector de
dioxid de carbon la sfârșitul manevrelor=D
• ECHIPAMENTE PENTRU ACCESUL VASCULAR ȘI
GESTIONAREA FLUIDELOR
• Ace fluture (calibru 19-25)=D
• Dispozitiv cateter peste ac (calibru 14-24)=D
• Plăci pentru brațe, bandă, garou=D
• Ace intraoase (calibru 16, 18)=D
• Tuburi intravenoase, micro-picurare=D
• ECHIPAMENTE ȘI SUPLIMENTARE DIVERSE
• Banda codificată prin culoare sau dozele de medicament
preimprimate=O
• Placă / tablă de stop cardiac=O
• Sfigmomanometru (bebeluș, copil, adult, manșete pentru
coapse)=O
• Atele, pansamente sterile=O
• Defibrilator extern automat cu capacități pediatrice=D
• Test de glucoză la fața locului=D
• Gulere rigide (mici / mari)=D
• Sursă de încălzire (încălzitor / lampă cu infraroșu)=D
• D= DE DORIT ;O=OBLIGATORII
• Pentru a facilita intervenția de urgență
atunci când un copil are nevoie de o
intervenție rapidă la birou, tot personalul ar
trebui să aibă roluri desemnate.
• Organizarea unei „echipe de coduri” în
cadrul cabinetului asigură faptul că
 echipamentul necesar este pus la dispoziția
medicului responsabil, că este generată o
fișă medicală adecvată care detaliază toate
intervențiile și răspunsul copilului și că
apelul 112 pentru răspunsul SMURD sau o
echipă de transport este realizata în timp
util.
• Transport
• Odată ce copilul a fost stabilizat, trebuie luată o
decizie cu privire la modul de transport al copilului la
o unitate capabilă să ofere îngrijire definitivă. • Dacă
 un copil are nevoie de suport pentru căile respiratorii
sau cardiovasculare, are modificata starea mentală
sau semne vitale instabile sau are un potențial
semnificativ de a se deteriora pe parcurs, nu este
adecvat trimiterea copilului prin masina proprie ,
indiferent de apropierea de un spital.
• Chiar și atunci când este chemată o ambulanță, este
responsabilitatea medicului de familie să inițieze
măsuri esențiale de susținere a vieții și să încerce să
stabilizeze copilul înainte de transport.
• În centrele metropolitane cu numeroase agenții
de ambulanță publice și private, medicul de familie
 trebuie să aibă cunoștințe despre nivelul de
serviciu oferit de fiecare.
• Disponibilitatea serviciilor, configurația echipei de
transport și expertiza pediatrică variază
semnificativ între agenții și între jurisdicții.
• Serviciile BLS oferă suport de bază pentru căile
respiratorii, respirația și circulația, în timp ce
unitățile ALS sunt capabile să furnizeze
medicamente pentru resuscitare și intervenții
procedurale.
• Unele comunități pot avea disponibile numai
servicii BLS, în timp ce altele pot avea un sistem
pe două niveluri, care oferă atât BLS, cât și ALS.
 Nursing pediatric

Afectiuni genetice frecvent intilnite in

practica
• Afectiuni genetice comune
• A. Etiologie. 1. Cauzele fisurilor orofaciale izolate
nu sunt cunoscute. Cu toate acestea, mai mult de
300 de sindroame au despicături asociate.
• B. Apariția. 1. Buza despicată cu sau fără fisura
palatului afectează aproximativ 1 din 1000 de
nașteri in Statele Unite
• 2. S-au observat diferențe rasiale,
• 3. Factorii de risc includ istoricul familial și unele
medicamente prenatale, inclusiv fenitoină,
diazepam.
• C. Manifestări clinice.
• 1. sugar: hrănire, inclusiv suge slab și
ineficientă și durata mesei mai lungă.
• 2. copilărie: poate avea dificultăți de
vorbire, probleme dentare și poate avea
frecvente infecțiiale urechii.
• D. Constatări fizice.
• 1. Buza fisurată: fisura buzei superioare, de
obicei de-a lungul frenulului, care include adesea
oase ale maxilarului superior și / sau ale gingiei. •
 2. Palatul despicat: Fisură în palatul dur și / sau
palatul moale.
• 3. Fisura palatului submucos: Fisura mușchilor
și / sau a osului la nivelul palatului este acoperită
prin membrană mucoasă, ceea ce face dificilă
observarea prezenței fisurii când privind în gură.
• 4. Poate apărea unilateral sau bilateral și este
posibil să aibă buza despicată, palatul despicat
sau ambele.
• E. Teste diagnostice.
• 1. Poate fi diagnosticat în timpul sarcinii printr-o
ecografie de rutină până la 13-16 săptămâni
gestaţie.
• 2. Majoritatea se identifica la examenul clinic în
timpul perioada nou-născutului. • F. Diagnostice
diferențiale.
• 1. Sindromul Treacher Collins.
• 2. Sindromul velocardiofacial.
• 3. Sindromul Pierre Robin.
• 4. Sindromul Down.
• G. Tratamentul.
• 1. Faza 1: În primele ore de viață,
managementul se ocupa de căile respiratorii,
gestionarea și stabilirea hranei în condiții de
siguranță, care poate include utilizarea de
sticle specializate.
• 2. Etapa 2: Evaluări de îngrijorare prin
otorinolaringologie pentru o posibilă implicare
a urechii medie , audiologie pentru evaluarea
auzului și eventual, ortodonție.
•
3. Faza 3:
• Reparații chirurgicale; se recomandă
repararea buzei despicate în timpul celui
de a treilea sau a patra lună de viață și
se recomandă reparația chirurgicală a
fantei palatului în primele 18 luni, de
obicei în primele 12 luni de viață.
•
H. dispensarizarea .
• 1. În funcție de întinderea și severitatea
fisurii.
• Poate implica intervenții chirurgicale
plastice, stomatologice,
•
otorinolaringologie, patologie a vorbirii și
audiologie.
• 2. Continua de-a lungul copilăriei și până
în adolescență și uneori pina la
maturitate.
H. Complicații.
•
• 1. Legat de severitatea și întinderea
fisurii.
• 2. Poate include dificultăți de hrănire
(fixarea pe mamelon sau tetina
biberonului și de sugere), infecții ale
urechii și pierderea auzului, probleme
•
dentare, vorbire dificila, probleme
psihologice.
H. Educație.
• 1. Legat de tipul și severitatea fisurii
orofaciale, precum și de complicațiile
implicate.
•
• 2. Conștientizarea specială a riscului de
infecții ale urechii, pierderea auzului.
• 3. Fisuri vizibile cu risc ridicat de
agresiune din partea celorlalti copii .
• II. SPINA BIFIDA • Spina bifida lombară fără hidrocefalie.
• Etiologie.
• 1. Necunoscuta, dar considerat multifactorial, inclusiv
genetic, nutrițional, factori de mediu.
• 2. Se crede că nivelurile scăzute de acid folic joacă un rol.
• 3. sunt patru tipuri de spina bifidă: ocultă, defecte închise ale
tubului neural, meningocel și mielomeningocel.
• A. Oculta: Un strat de piele acoperă malformația, prezent în
10-20% din populația generală, rareori provoacă dizabilități
sau simptome.
• b. Defecte închise ale tubului neural: malformații ale grăsimii,
oaselor sau meningelor.
• c. Meningocel: Lichidul spinal și meningele ies dintr-o
deschidere vertebrală anormală.
• d. Mielomeningocelul: măduva spinării / elementele
neuronale sunt expuse.
• B. frecventa .
• 1. 3,40 la 10.000 de nașteri.
• 2. S-au observat diferențe rasiale;
Femeile hispanice (4,17 la 10.000) au
cea mai mare incidență în comparație cu
femeile albe non-hispanice,
• 3. 22 / 10.000 de femei negre
nehispanice, 2,64 la 10.000.
• 4. Fetele au un risc ușor mai mare (1,2:
1).
• C. Manifestări clinice.
• 1. Sugari.
• A. Letargie.
• b. tulburari de alimentatie .
• c. Iritabilitate.
• d. Stridor.
• e. Incoordonarea motorie.
• f. Întârzierea dezvoltării.
• 2. Copiii mai mari pot prezenta următoarele:
• A. Modificări cognitive sau comportamentale.

b. Scăderea puterii.
• c. Spasticitate crescută.
• d. Modificări ale funcției intestinului sau a vezicii
urinare. • e. Disfuncția nervului cranian inferior.
• f. Dureri de spate.
• g. Agravarea deformărilor ortopedice ale coloanei
vertebrale sau ale membrelor inferioare.
• II. Spina Bifida
• D. Constatări fizice.
• 1. Smocuri anormale de păr.
• 2. Gropiță mică sau semn de naștere pe
piele la locul malformației coloanei
vertebrale.
• 3. Sac vizibil umplut cu lichid care iese
din canalul spinal.
• E. Teste diagnostice.
• 1. Diagnostic prenatal: ecografie fetală la
16-18 săptămâni de gestație.
• 2. Diagnostic postnatal: Radiografie
simpla , CT / RMN a coloanei vertebrale.
• F. Diagnostice diferențiale.
• 1. Măduva spinării lezata. • 2. Leziunile de
masă ale cordonului.
• 3. Diastematomyelia.
• 4. Cavitația și îngustarea cordonului. • 5.
Aderențe.
• 6. Benzi durale.
• 7. Hidrocefalie necontrolată.
• 8. Malformația Chiari II.
• G. Tratamentul.
• 1. Depinde de tipul și severitatea tulburării, precum și de
complicații.
• 2. Copiii cu cea mai ușoară formă nu au nevoie de tratament.
• 3. Unii copii vor avea nevoie de operații ulterioare pentru a
rezolva problemele picioarele, șoldurile, coloana vertebrală. •
4. Poate necesita un dispozitiv de asistență, cum ar fi cârje,
bretele pentru picioare, scaun cu rotile.
• 5. Tratamentul pentru problemele vezicii urinare și
intestinului începe de obicei la scurt timp după naștere și
 poate include ca tratament cateterizări ale vezicii urinare și
regimuri alimentare speciale .
• H. dispensarizarea .
• 1. La fiecare 6 luni într-o clinică
specializată multidisciplinară pe tot
parcursul copilăriei și anual după aceea.
• 2. În funcție de problemele medicale și
chirurgicale, vizite mai frecvente pot fi
necesare la anumiți specialiști.
• I. Complicații.
• 1. Meningita, în perioada nou-născutului. • 2.
Malformația Chiari II.
• 3. Hidrocefalie.
• 4. Dizabilități intelectuale și dizabilități de
învățare.
• 5. Alergii la latex.
• 6. Probleme ale intestinului și vezicii urinare.
• 7. Depresia în timpul adolescenței.
• J. Educație.
• 1. Nevoia de echipă multidisciplinară.
• 2. Risc ridicat de alergie la latex.
• 3. Probleme de educație specială.
• 4. Probleme socio-emoționale în
adolescență
• III. SINDROMUL TURNER.
• Etiologie.
• 1. Este prezent un cromozom X normal;
celălalt cromozom sexual este lipsă sau
modificată structural (45 X).
• B. Apariția. 1.
• 1 din 2000 de fete nou-născute din întreaga
lume.
• C. Manifestări clinice.
• 1. Statura mică, care devine evidentă la
aproximativ vârsta de 5 ani.
• 2. Hipofuncție ovariană sau insuficiență ovariană
prematură.
• 3. Întârzieri de dezvoltare, dizabilități de învățare
nonverbale și comportamentale problemele sunt
posibile.
• D. Constatări fizice.
• 1. Gâtul palmat.
• 2. Urechile fixate jos.
• 3. O linie de păr la ceafă. • 4. Limfedemul
mâinilor și picioarelor.
• 5. Anomalii scheletice.
• 6. Statura scurta.
• 7. Anomalii ale rinichilor.
• 8. Coarctatia aortei.
• 9. Anomalii ale valvei aortice.
• E. Test de diagnosticare.
• 1. Studii citogenetice convenționale.
• F. Diagnostice diferențiale.
• 1. Sindromul Noonan.
• G. Tratament.
• 1. Pe baza condițiilor și complicațiilor asociate.
• H. Urmărirea.
• 1. Pe baza condițiilor și complicațiilor asociate.
• I. Complicații. • 1. Boala cardiacă.
• 2. Hipertensiune. • 3. pubertate întârziată.
• 4. Amenoree.
• III. Sindromul Turner
• 5. Infertilitatea.
• 6. Tiroidita Hashimoto. • 7. Boala celiacă.
• 8. Boala inflamatorie a intestinului. • 9. Artrita
reumatoidă juvenilă.
• 10. Hipotiroidism.
• 11. Probleme dentare.
• 12. Obezitatea.
• 13. Pierderea auzului.
• J. Educație.
• 1. Legat de problemele prezentate, precum și de
complicațiile implicate.
• 2. Conștientizarea specială a riscului pentru: • a.
Osteoporoza legată de lipsa de estrogen.
• b. Hipertensiune.
• c. Hipertiroidism.
• d. Obezitatea.
• 3. Familiile ar trebui să fie conștiente de:
• A. Utilizarea hormonului de creștere pentru statura
mica .
• b. Utilizarea terapiei de substituție estrogenică
• IV. SINDROMUL DOWN
• A. Etiologie.
• 1. Copie suplimentară a părții proximale
a 21q22.3.
• B. Apariția.
• 1. Vârsta maternă mai mare de 30 de
ani: 1 din 1500 nașteri.
• 2. Incidența crește substanțial cu vârsta
maternă> 45 de ani, 1 din 50 nașteri vii.
• C. Manifestări clinice.
• 1. Trăsătură facială fenotipică dismorfică.
• a. Fante palpebrale înclinate.
• b. Pliuri epicantale bilaterale.
• c. Podul nazal plat.
• d. Gura deschisă cu tendință de
proeminență a limbii. • e. Ureche mică cu
helix pliat.
• 2. Întârzieri de dezvoltare.
• 3. Hipertonie.
• D. Constatări fizice.
• 1. Scăderea tonusului muscular la
naștere.
• 2. Excesul de piele la ceafă.
• 3. Defecte cardiace congenitale.
• 4. Caracteristici dismorfice.
• 5. cute simiene.
• E. Teste diagnostice. • 1. Studii citogenetice
convenționale.
• F. Tratamentul.
• 1. Fără tratament specific.
• 2. Evaluare cardiacă continuă.
• 3. Terapii de susținere pentru probleme de
dezvoltare.
• 4. Radiografii ale coloanei vertebrale
superioare sau cervicale între 3 și 5 ani.
• G. dispenzarizare
• 1. Evaluări continue ale stării fizice și
neurologice a copilului.
• 2. Consilierea genetică pentru sarcini
viitoare.
• H. Complicații.
• 1. Obezitatea. •2. Constipație.
• 3. Apneea de somn.
• 4. Hipotiroidism.
• 5. Refluxul gastroesofagian. • 6. Instabilități atlantoaxiale.
• 7. Leucemii.
• 8. Boala cardiacă.
• 9. Tulburări oculare refractive. • 10. Otita medie recurentă.
• 11. Diabetul zaharat.
• 12. Deficiențe de imunoglobulină.
• 13. Tulburări psihiatrice, inclusiv depresie și tulburari
obsesivcompulsiv .
• 14. Autismul.
• 15. Boala Alzheimer cu debut precoce.
• 16. Boala celiacă.
• Diagnostice diferențiale.
• 1. Trisomia 18.
• J. Educație.
• 1. Încurajați participarea la sport din
cauza tendinței spre obezitate.
• 2. Fără sporturi de contact din cauza
instabilităților atlantoaxiale.
• TULBURĂRILE SPECTRULUI ALCOOL- FETAL
• Etiologie.
• 1. Spectrul tulburărilor cauzate de ingestia
maternă de alcool în timpul sarcina.
• Cantitatea de alcool ingerată pentru a provoca
afectarea nu este cunoscut. Băutură obișnuită și
 băutură excesivă în orice moment sarcina poate
avea efecte adverse.
• Se crede că alcoolul îi afectează pe toți la nivelul
tuturor organelor.
• B. Apariția. 1. Estimările variază în funcție de
locația geografică, în Statele Unite variază de la
0,2 până la 1,5 din 1000 de nașteri vii
• C. Manifestări clinice.
• 1. Trăsături faciale stereotipe.
• 2. Dizabilități cognitive. • 3. Probleme de
creștere.
• 4. Probleme de comportament.
• 5. Probleme cardiace.
• 6. Probleme cu rinichii.
• 7. Probleme de auz.
• 8. Probleme ortopedice.
•
D. Constatări fizice.
• 1 . Trăsături faciale stereotipe: filtru
nazal neted, margine subțire de
vermilion, mici fisuri palpebrale.
• 2. Microcefalie.
• 3. Slabă coordonare.
•
• 4. Probleme de vedere și auz.
E. Teste diagnostice.
• 1. Patru domenii:
• A. Expunerea prenatală la alcool
(confirmată sau neconfirmată).
• b. Deficiență de creștere.
•
• c. Caracteristici faciale.
• d. Anomalii ale sistemului nervos
central (SNC).
Diagnostice diferențiale.
• 1. Autism.
• 2. Tulburarea de conduită.
•
• 3. Dismorfia facială.
• 4. Întârzierea creșterii.
• G. Tratamentul.
• 1. Tratamentul leziunilor SNC cauzate de
sindromul alcool- fetal (FAS) este tratat în
mod individual utilizând abordarea
multimodelă.
• H. dispensarizarea .
• 1. Urmărirea se face de la caz la caz, în
ceea ce privește socializarea și probleme de
comportament, simptome ale SNC și
 tratament pentru alte specificații afectiuni
fizice.
• I. Complicații.
• 1. Tulburare de deficit de atenție / hiperactivitate.
• 2. Tulburarea de conduită.
• 3. Depresie.
• 4. Dependență.
• J. Educație.
• 1. Resurse locale pentru sprijinirea familiilor și
copiilor cu FAS.
• 2. Terapia comportamentală.
• 3. Servicii de educație specială.
• VI. SINDROMUL PRADER-WILLI
• A. Etiologie.
• 1. Ștergerea sau întreruperea genelor în
brațul proximal al cromozomului 15 sau
 prin disomie maternă în brațul proximal
al cromozomului 15.
• B. Apariția.
• 1. Cele mai multe cazuri apariție
sporadică.
• 2. Aproximativ 1 din 25.000 de nașteri vii.
• C. Manifestări clinice.
• 1. Hipotonie infantilă. • 2. Suge slab în copilărie.
• 3. Hipogonadismul hipogonadotrop.
• 4. Tulburări ale somnului (de la apneea centrală
la narcolepsie).
• 5. Hiperfagie.
• 6. Obezitatea.
• 7. Pubertate întârziată.
• 8. Întârziere în dezvoltare / dizabilitate cognitivă.
• 9. Deficitul hormonului de creștere.
• D. Constatări fizice.
• 1. Eșecul de a prospera în copilărie.
• 2. Obezitatea mai târziu în copilărie.
• 3. Strabism.
• 4. Mâini și picioare mici.
• 5. Statura scurta.
• 6.hipotonia
• E. Teste diagnostice.
• 1. Studii citogenice convenționale. • F. Diagnostice

diferențiale.

• 1. Tulburare de anxietate.
• 2. Tulburare obsesiv-compulsivă.
• 3.Sdr cromosomului X fragil. • 4. Deficitul hormonului de
creștere.
• 5. Hipogonadism.
• 6. Obezitatea.
• 7. Sindromul de obezitate-hipoventilație. • 8. Consecințele
pulmonare ale obezității.
• 9. Sindromul Angelman.
• 10. Hipotonia.
• G. Tratamentul.
• 1. O bună alimentație a sugarului,
necesită de obicei hrăniri enterale.
• 2. Terapie hormonală: hormon de
creștere și estrogen sau testosteron.
• 3. Terapia comportamentală.
• 4. Kinetoterapie pentru hipotonie.
• H. dispensarizarea .
• 1. Urmărirea se face în mod individual pentru
simptome / complicații prezente. • I. Complicații.
• 1. Obezitatea. • 2. Boala cardiacă.
• 3. Diabetul zaharat de tip 2.
• 4. Probleme de comportament.
• J. Educație.
• 1. Consiliere nutrițională și educație pentru părinți.
• 2. Probleme de educație specială.
• VII. SINDROMUL X FRAGIL
• A. Etiologie.
• 1. modificari ale brațului lung al Xq27.3 (Gena
FMR1), care dă aspectul fragilității cromozomului
X.
• B. Apariția.
• 1. Conservator, 1 din 2500–4000 de bărbați și 1
 din 7000–8000 de femei.
• 2. Statutul de purtător de sex feminin a fost
estimat a fi la fel de mare la 1 din 130-250 din
populatia.
• 3. Statutul de purtător masculin este estimat la 1
din 250–800 din populație.
• C. Manifestări clinice.
• 1. Întârzieri de dezvoltare în copilărie.
• 2. Întârzieri cognitive, în special în limbaj,
memorie și rezolvarea problemelor.
• 3. IQ poate varia de la forma ușoară (70)
la severă (20).
• 4. Comportamente asemănătoare
autismului, în special contact vizual slab
și mușcătura mâinilor și auto flagelare.
• D. Constatări fizice.
• 1. Nu există descoperiri fizice fenotipice
prepubertate, deși poate avea un cap mai mare.
• 2. Pectus excavatum, sufluri cardiace și scolioză
sunt descoperiri frecvente, deși nu fenotipic.
• 3. Descoperirile fizice postpubertare pot include:
• A. Prezența unei cute halucale (o singură cută
între prima și al doilea degetelor de la picioare).
• b. Sensibilitate la atingere.
• c. Incapacitatea de a atinge limba de buze.
• E. Teste diagnostice.
• 1. Testarea citogenică convențională. • F.

Diagnostice diferențiale.

• 1. Autism.
• 2. Tulburare de deficit de atenție /
hiperactivitate. • 3. Dizabilități cognitive / IQ
scăzut.
• 4. Epilepsie.
• 5. Tulburare obsesiv-compulsivă.
• 6. Probleme de integrare senzorială.
• G. Tratamentul.
• 1. Tratamentul este individualizat în funcție de nevoi,
de obicei de educație specială și terapii de dezvoltare
(vorbire, fizică, terapii ocupaționale).
• H. dispensarizarea .
1. Urmărirea se face în mod individual pentru
simptomele / complicațiile prezente.
• I. Complicații. 1. Complicațiile grave sunt neobișnuite,
dar cele cardiace, vizuale și ortopedice pun probleme.
• J. Educație.
• 1. Părinții au nevoie de consiliere în legătură cu
serviciile de educație specială.
• 2. Este necesara consiliere timpurie în carieră / formare
profesională.
 Obezitatea pediatrica
• I. INTRODUCERE
• A. Excesul de greutate la copil este definit ca
indicele de masă corporală (IMC) ≥percentilul 85
pentru normalul specific vârstei și sexului .
• Iar obezitatea este definită ca IMC ≥ percentilul 95
• B. Prevalența obezității pediatrice în Statele Unite
a înregistrat un platou la 17% în 2011-2014,
afectând aproximativ 12,7 milioane de copii și
adolescenți.
• Obezitatea în rândul copiilor preșcolari (vârsta 2-
5 ani) este de 8,9%, la copiii cu vârsta cuprinsă
 între 6-11 ani este de 17%, iar la adolescenții cu
vârsta cuprinsă între 12-19 ani este de 20,5% .
• Un copil obez, mai ales unul cu un părinte obez, are o
mare probabilitate de a fi un adult obez.
• Factorii care joacă un rol în etiologia obezității
pediatrice include aportul caloric inadecvat și
sedentarismul.
• Obezitatea este asociată cu tensiunea arteriala
crescuta, cu un profil lipidic anormal, rezistență la
insulină, toleranță redusă la glucoză, și riscuri
ulterioare crescute pentru mai multe boli cronice la
vârsta adultă, incluzând diabetul, hipertensiunea,
dislipidemia, apneea de somn, boala cardiovasculară
(BCV), ficat gras, sindrom metabolic, steatoză
 hepatică, complicatii ortopedice, pseudotumor
cerebral și unele tipuri de cancer.
• În plus, obezitatea în copilărie poate avea implicații
psihosociale, inclusiv o stimă de sine scăzută,
afectarea calității vieții și depresie.
• EVALUAREA OBEZITĂȚII PEDIATRICE A. Calculul IMC și măsurarea
tensiunii arteriale.
• 1. Obezitatea este o afecțiune cronică care implică un exces de grăsime
corporală. IMC este un instrument de screening util pentru identificarea
posibilelor probleme legate de greutate și riscuri pentru sănătate pentru
copii și adolescenți.
• Screening recomandat de calcul al IMC ar trebui să aibă loc pentru copiii
începând cu vârsta de 2 ani până la 19 ani de varsta.
• IMC se calculează functie de greutatea și înălțimea copilului și se
corelează cu măsuri directe ale grăsimii corporale.
• IMC pentru copii și adolescenți este functie de vârsta și sex specific și
reprezentat pe graficele de creștere a vârstei și sexului până la obțineți o
clasificare percentilă .
• Formula standard pentru IMC este greutatea în kg împărțită la înălțimea în
metri la pătrat (kg / m2 ).
• A. Măsurați înălțimea cu precizie, făcându-l pe copil să-și scoată pantofii și
stai drept cu picioarele lipite și cu privirea dreapt înainte Măsurați până la
cea mai apropiată valoarede 0,1 cm. b. Măsurați greutatea cu precizie,
făcând copilul să-și scoată pantofii și îmbrăcăminte grea. Înregistrați la cea
mai apropiată fracție zecimală.
• Calculați IMC-ul copilului și urmăriți graficul de creștere
specific sexului.
• d. IMC-ul este urmărit la fiecare vizită a copilului, începând
cu vârsta de 2 ani vârsta de 19 ani. Cantitatea de grăsime
corporală se modifică odată cu vârsta și diferă între fete și
băieți.
• e. CDC are un calculator IMC pentru copii și adolescenți,
disponibil pe site-ul său
(https://nccd.cdc.gov/dnpabmi/Calculator.aspx).
• f. Măsurarea tensiunii arteriale include selectarea unei
manșete care să acopere două treimi din partea superioară
a brațului sau coapsei și este apoi documentată și
comparată cu normele bazate pe vârstă, sex și înălțime pe
cel puțin trei ocazii
• Indicele masei corporale pentru categoriile
functie de stare vârstă-greutate și Percentile
corespunzătoare
• Subponderalitate =Mai puțin de percentila a
5-a
• Greutate normala= Între percentila 5 și
percentila 85
• Excesul de greutate = intre al 85-lea
percentil la mai puțin de 95 al percentilei
• Obez = Egală sau mai mare de percentila
95.
• Definiții ale tensiunii arteriale normale
Tensiunea arterială normală =Mai puțin
de percentila 90
• Tensiunea arterială ridicată= Între
percentilele 90 și 95
• Hipertensiune arterială = mai mare sau
egală cu percentila 95 (dupa trei
determinari separate)
• Analizați istoricul pacientului cu privire la obiceiurile curente.
• 1. Nutriție. A. Reamintirea a 24 de ore a tipurilor de alimente,
cantităților și frecvenței alimentelor și băuturi. • Fructe si
legume. • Băuturi îndulcite cu zahăr. • Lapte: tip și cantitate. •
Băuturi fără calorii. • Gustare: tipuri și cantitate. •
Dimensiunea porției
• b. Mănâncă acasă sau afară la restaurante sau fast-food.
• c. Mese: Mic dejun, prânz și cină luate regulat sau daca săre
peste mese.
• d. Mănâncă la masă sau în fața televizorului; mâncați singur
sau cu alți membri ai familiei.
• e. Alimentație excesivă, dietă, suplimente, alte practici
alimentare nesănătoase.
• f. Bariere pentru alimentația sănătoasă, cum ar fi accesul la
fructe și legume proaspete, cunoașterea alimentelor
sănătoase și a barierelor financiare.
• g. notiuni dsespre sănătate.
• 2. Activitatea fizică.
• A. Evaluam obiceiurile și barierele de activitate fizică
ale familiei. •
• Tipul și cantitatea activității fizice și a activității
sedentare.
• • Acces la sala de sport, loc de joacă, club pentru
băieți sau fete.
• • Modele de somn și bariere în calea somnului
odihnitor.
• b. Educația fizică în școli.
• • Participare sportivă organizată, acces și bariere.
• • Dificultăți de respirație cu activitate.
• • Evaluați durerile articulare, genunchiul, șoldul,
picioarele și tipul de încălțăminte, orice utilizare de
orteze.
• Timpul petrecut in fata ecranului.
• A. Tipul și timpul petrecut .
• b. TV / computer în dormitor.
• Timp de recreere pentru ecran: jocuri video,
internet, mesaje text.
• C. examenulclinic .
• 1: A. Constituțional: obiceiuri de somn, oboseală, somnolență în timpul
zilei, letargie.
• b. Respirator: sforăit, respirație șuierătoare, tuse, dificultăți de respirație
• c. Cardiovasculare: dureri toracice, hipertensiune, edem periferic.
• d. Gastrointestinale: dureri abdominale, arsuri gastrice, vărsături,
constipație.
• e. Piele: Striatii, acnee polichistică, hirsutism, acantoză,vergeturi .
• f. Neurologic: întârziere în dezvoltare, cefalee.
• g. Genito-urinar: vârsta de aparitie a menarhei, oligomenoreei, amenoreei.
• Urologie: Infecție a tractului urinar (ITU), incontinență, udare la pat, penis
îngropat.
• Ortopedice: dureri de șold, coapsă, genunchi; șchiopătând sau
înclinânduse; picioarele plate.
• j. Endocrinologie: sete excesivă, urinare frecventă, oboseală, tiroidă gușă,
menarhe, menstruații.
• k. Psihologic: stres, depresie, tulburare de hiperactivitate cu deficit de
atenție (ADHD), tulburare de învățare, agresiune, nemulțumire față de
corp imagine, tulburări alimentare sau alte tulburări psihologice.
• Istoric detaliat al sănătății familiei
• 1. Supraponderalitatea / obezitatea și complicațiile
legate de obezitate.
• 2. Diabetul zaharat de tip 2.
• 3. Diabetul gestațional.
• 4. Hiperlipidemie și moarte subită înainte de vârsta
de 55 de ani la tată și vârsta de 65 de ani la mamă. •
5. Fumatul și expunerea pasivă la fum.
• 6. Sindromul ovarian polichistic.
• 7. Hipertensiune.
• 8. Hipotiroidism sau hipertiroidism.
• 9. Depresie.
• E. Istoric social.
• 1. Școala / grădinita include o istorie
tipică: A. Îngrijitorii acasă. • b. Alți
îngrijitori în afara casei.
• c. Locuri de îngrijire. • d. Nivelurile de
educație ale părinților.
• e. Factori demografici, inclusiv urban
versus rural, monoparental, statutul
socioeconomic, casa care nu vorbește
engleză și rasa.
• Nașterea și istoricul medical .
• 1. Greutatea la naștere, vârsta gestațională, istoricul
alăptării.
• 2. Complicații la naștere, imunizări, alergii.
• 3. Sănătate mintală. A. Anxietate, evitarea școlii,
izolare socială, tachinare de către colegi cu privire la
aspect / greutate.
• b. Modele de somn, somnolență, somn odihnitor.
• c. factori stresanti recenți, anxietate persistentă,
depresie, auto-vătămare, furie izbucnire, tulburări
alimentare.
• d. Activitatea sexuală, consumul de alcool și droguri.
• e. Funcționarea familiei și atitudinile familiei cu privire
la greutate, obezitate; mamă psihopatologie.
• Medicamente.
• 1. Medicamentele neuropsihiatricepot
afecta creșterea în greutate (antidepresive,
anticonvulsivante, antihipertensive,
corticosteroizi, antipsihotice, psihotrope,
sulfoniluree).
• 2. Suplimente alimentare, inclusiv vitamina
D.
• H. Manifestări clinice.
• 1. Piele. A. Acanthosis nigricans indică un risc crescut de
rezistență la insulină.
• b. Hirsutismul, acneea pot indica sindromul ovarului polichistic.
• c. Iritarea și inflamația: o complicație a obezității severe.
• d. Vergeturi violacee indică un posibil sindrom Cushing.
• 2. Ochii. A. Papiledema, paralizia nervului cranian V1: posibil
pseudotumor cerebral.
• 3. Gâtul. A. Hipertrofia amigdalelor și a țesutului adenoid: Posibil
somn obstructiv apnee sau tulburări de respirație a somnului
• . A. Gușa poate indica hipotiroidism.
• 5. Piept. A. Wheezing: posibil astm și intoleranță la efort.
• 6. Abdomen. A. Sensibilitatea poate indica tulburarea de reflux
gastroesofagian, vezica biliară boală, boală hepatică grasă
nealcoolică și constipație.
• 7. Reproductiv. A. Evaluarea maturității sexuale (stadiu Tanner) anual:
 pubertate prematură vârsta <7 ani la fetele albe, <6 ani la fetele negre și
<9 ani la băieți. • b. Micropenis: poate fi un penis normal îngropat în perna de
grăsime.
• c. Testicul necoborati.
• 8. Extremități. A. Mers anormal, șchiopătat, dureri de genunchi, mișcare
limitată a șoldului: posibil epifiză femurală capitală alunecată.
• b. Încurbarea tibiei: posibilă boală Blount.
• c. Mâini și picioare mici, polidactil: posibil sindrom Prader-Willi, Sindromul
Bardet – Biedl.
• 9. Sindromul metabolic.
• A. Obezitate abdominală și rezistență la insulină.
• b. Oricare dintre următoarele cinci criterii:
• Circumferința crescuta a taliei,
• trigliceride crescute,
• colesterol lipoproteic cu densitate ridicată redus, • tensiune arterială
crescută,
• glucoză a jeune crescută.
• I. Teste de diagnostic.
• 1. Profil lipidic a jeune, glicemia a jeune , alanin
transaminază (ALT) și aspartat transaminaza (AST).
• 2. Testul oral de toleranță la glucoză (OGTT) dacă
nivelul de glucoză în post este ≥ 126 mg / dL.
• 3. Hemoglobina A1c (HbA1c) prediabet.
• 4. T4, hormonul stimulator al tiroidei (TSH).
• 5. Studiul somnului dacă există sforăit, dureri de cap,
somnolență în timpul zilei, somn neodihnitor.
• 6. Testări suplimentare, cum ar fi deficiența de
vitamina D sau alte condiții, dacă este indicat.
• TRATAMENT
• A. Evaluează disponibilitatea familiei de a face schimbări.
• 1. Educați părinții și copilul / adolescentul despre creștere și
riscurile pentru supraponderalitate și obezitate.
• 2. Identificați punctele pozitive și barierele din calea
schimbărilor de sănătate.
• 3. Evaluează atitudinile, convingerile și spiritualitatea
părintelui despre perceptia marimii corpului, nutriția și
activitatea fizică.
• 4. Folosiți abilități de intervievare motivaționale: metodă
centrată pe pacient pentru îmbunătățirea motivației .
• 5. Obțineți motivația pacientului și a familiei de a se schimba.
• 6. Încurajați pacienții să își asume responsabilitatea pentru
comportament
• 7. Ambivalența trebuie rezolvată pentru ca schimbarea să
aibă loc.
• Stabilirea obiectivelor.
• 1. Creați un parteneriat cu familia, copilul / adolescentul.
• 2. Stabiliți obiective măsurabile și realizabile, concentrându-vă pe
punctele forte, pe obiectivele SMART (Specific, măsurabil,
realizabil, realist, în timp util).
• 3. Faceți pași mici pentru o schimbare treptată.
• 4. Scopul comportamentelor sănătoase pe termen lung /
schimbarea stilului de viață cu slăbire lentă (1-2 kilograme pe
săptămână; pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani, nu
mai mult de 1 kilogram pe luna).
• 5. Concentrați-vă pe succes, ceea ce a funcționat în trecut.
• 6. Așteptați perioade de recidivă. Fiți gata să vă ajutați ,să ghidați
și pacientul și familia pe măsură ce situațiile care au fost depasite
și sprijinul revin la normal.
• 7. Părinții servesc drept modele și pot face cumpărături
alimentare și activitatefizica impreuna cu cu copii și adolescenți.
• 8. Cooptam membri ai familiei extinse implicați în îngrijirea copiilor
/ adolescenților: bunicii, părinții vitregi, frații și alte rude care
influențează copilul și adolescentul.
• 9. Asociem școalacopilului / adolescentuluipentru sprijin și
încurajare.
• Înregistrarea consumului de alimente.
• 1. Furnizați un jurnal sau utilizați o aplicație
pentru smartphone pentru a înregistra alimente și
 băuturi zilnic. Acest lucru va crește gradul de
conștientizare a aportului și s-a dovedit că arată
pierderile de greutate dacă se face în mod
consecvent.
• 2. Sunt disponibile mai multe aplicații pentru a
înregistra alimente pe smartphone-uri și
computere; adolescenții preferă utilizarea
tehnologiei.
• 3. Recunoașteți indicii de hrănire din mediu, cum
ar fi stresul, plictiseala, singurătatea sau timpul
de vizionare pe ecran.
•
Obiective nutriționale.
• 1. Promovați trei mese pe zi, nu săriti peste mese;
evita mancatul intre mese în timpul zilei; subliniati
faptul că micul dejun oferă energie pentru ziua
respectivă.
• 2. Utilizați 5-2-1-0 (5 sau mai multe fructe și legume,
2 ore sau mai puțin recreative timp de tv sau
calculator,
1 oră sau mai multă activitate fizică, 0 băuturi
zaharoase, mai multă apă).
•
• 3. Accesați site-ul web al Departamentului pentru
Agricultură din SUA ChooseMyPlate:
www .choosemyplate.gov.
• 4. Apă (4-6 pahare / zi) și lapte cu conținut scăzut de
grăsimi (3-4 pahare / zi) ca băuturi principale;
eliminați băuturile bogate în calorii, îndulcite cu
zahăr; limitează 100% sucul de fructe, băuturi
dietetice și cofeină.
5. Alegeți produse din cereale integrale, mai degrabă
fructele întregi decât sucurile de fructe.
•
• 6. Alegeți grăsimile polinesaturate sau
mononesaturate găsite în nuci, pește și uleiuri
vegetale; reduceti aportul de grăsimi saturate.
• 7. Evitați elementele perturbatoare în timpul mesei;
mâncați în familie și nu singur. Acest va promova
bune practici nutriționale, va crește gradul de
conștientizare
• 8. Furnizați informații adecvate vârstei cu privire la
dimensiunea porției alimentare . Încurajați familiile
•
pentru a măsura porțiile in gustări simple și a le pune
în recipiente cu o singură porție (farfurii mai mici ).
• 9. Reduceți consumul de alimente rapid ,usor de
inghitit și alimente bogate în grăsimi, cu conținut
ridicat de sodiu sau inalt procesate.
10. Reduceți consumul de zahăr adăugat și porumb
bogat în sirop de fructoză .
• 11. Descurajați metodele nesănătoase de slăbit, cum
ar fi postul, eliminarea grupurilor de alimente sau
•
sărind peste mese. Identificați practicile gresite legate
de dieta și activitatea fizica .
• 12. Promovați alimentele tradiționale de înaltă
calitate nutrițională
• 13. Copiii cu vârsta de până la 10 ani ar putea avea
nevoie de 15-17 expuneri la un aliment înainte sa
accepte un aliment nou.
• 14. Pledați pentru prânzurile școlare hrănitoare
• 15. Promovați alăptarea.
•
• 16. Mănâncă mai multe alimente bogate in fibre,
vitaminele A și C, calciu și fier.
E. Obiective de activitate fizică.
• 1. Evaluează nivelul actual de activitate atât al
individului, cât și al familiei și evaluează mediul,
sprijinul social și barierele din calea activității fizice. •
2. Promovați creșterea activității zilnice, cum ar fi
creșterea în exterior a activitatii fizice : începeți încet,
crescând activitatea așa cum este bine tolerată;
•
scopul este cel puțin 20 de minute, optim 60 de
minute, 5 zile pe săptămână.
• Institutul Național Comitetul de experți pentru
calitatea sănătății copiilor (NICHQ) recomandă la
acesti copil creșterea activitatii fizice moderată
(activitate care determina transpiratie sau are un nivel
de intensitate de 5-6 din 10)..
3. Creșteți treptat activitatea aerobă viguroasă așa
cum este tolerată; oferă o varietate de alegeri de
activitate care sunt realiste pentru copil / adolescent
și familie, promovează activități extrașcolare.
•
• 4. Limitați timpul total de agrement la ecran la 2 ore
sau mai puțin pe zi (TV, computer, mesaje text, jocuri
video).
• 5. Scoateți televizorul din dormitor.
• 6. Oferiți pedometre sau brățări cu obiective
adecvate vârstei; părinții se pot bucura, de
asemenea, de mers cu copiii pentru a încuraja in
familie, activitatea.
• 7. Furnizați informații despre sălile de gimnastică
comunitare, centre, centre de activitate după școală
care promovează o activitate fizică sporită. Promovati
activități oferite de școli, sale de sport, cluburi și
activități sportive pe tot parcursul anului.
• 8. Colaborarea cu școlile, comunitățile și firmele este
esențială pentru ca programele de activitate fizică să
aibă succes.
• 9. Promovați programe de grup pentru a colabora cu
copii și tineri cu asistența medicală specială care
trebuie să isi sporeasca activitatea fizică
• 10. Raportați activitatea zilnică într-un jurnal sau în
aplicație.
• 11. Jocurile video active pot reprezenta o oportunitate
pentru sporirea fizicii activitate, cu mai mult accent pe
extremitățile inferioare decât pe cele superioare.
• Recomandare supraspecialistilor pentru
comorbidități.
• 1. Oferiți recomandări către ortopedie, kinetoterapie
pentru durerile de șold / genunchi sau picioare plate.
Luați în considerare radiografierea adecvata pentru
boala Blount și alunecarea epifizei capului femural. •
2. Consultați o polisomnografie (studiu de somn)
dacă sforăie, are somnul neodihnitor, dureri de cap,
somnolență în timpul zilei.
• 3. Consultați neurologul pentru dureri de cap;
pseudotumor cerebri care apar dimineața.
• 4. Endocrinologie pediatrică pentru diabetul de tip 2,
sindrom metabolic, sindromul ovarian polichistic,
dislipidemie, prediabet, afectarea toleranței la
glucoză, suprarenale afectate .
• 5. Gastroenterologie pediatrică pentru niveluri
progresive crescute de ALT și AST, ficatul gras
nonalcoolic, dureri gastrice persistente, constipație,
colelitiaza și boala de reflux gastroesofagian.
• 6. Pneumologul pediatric pentru studiul somnului și
astm.
• 7. Psihologul pediatru pentru depresie, anxietate și
stimă de sine scăzută, familie disfuncționala, tulburare
de alimentație excesivă, comportamente de
autovătămare.
• 8. Geneticianul pentru anomalii cromozomiale,
sindromul Prader-Willi, sindromul X fragil, întârzierea
de dezvoltare.
• 9. Cardiologul în cazul unui eveniment familial înainte
de vârsta de 55 de ani, amețeli, dureri toracice, dacă
pacientul a înregistrat trei valori ale tensiunii arteriale
patologice. Luați în considerare testul de stres.
• 1. Algoritm pentru evaluarea și gestionarea obezității infantile
în pacienții cu vârsta de 2 ani și peste.
• 2. Programările la furnizorul medical cu pacientul / familia sa
sunt anuale pentru copiii cu greutate sănătoasă.
• Copii cu IMC> percentila 85: Recomandați vizite lunare de
urmărire.
• După o vizită de 3-6 luni, dacă starea greutății IMC are nu
este îmbunătățit, recomandă o gestionare mai structurată a
greutății cu mai mult vizite . Dacă nu există o îmbunătățire a
IMC, luați în considerare trimiterea către o echipă
multidisciplinară cuprinzătoare pentru management sau
intervenție de îngrijire terțiară.
• 3. Copiii / adolescenții vor dezvolta planuri de sănătate
individualizate pentru a le încuraja activitate fizica crescută și
scăderea aportului caloric; planul va fi revizuit și actualizate
cu fiecare vizită de sănătate.
• 4. Copilul / adolescentul și familiile acestora vor participa la
sesiuni individuale pentru modificări de comportament și
sesiuni de activități în grup cu colegii.
• 5. Copilul / adolescentul va fi responsabil pentru păstrarea
unui jurnal alimentar, purtarea pedometrului și păstrarea
jurnalului de activitate.
• 6. Membrii familiei vor fi implicați în obiectivele copilului /
adolescentului, astfel încât să poată susține planul de viață
sănătos.
• 7. Stimulentele oferite pentru a încuraja respectarea
programului.
• 8. Participarea la activitățile școlare, interacțiunea cu
prietenii, părinții și familiile trebuie promovate și monitorizate.
• 9. Monitorizarea depresiei, agresiunii, victimizării sexuale,
abuzului de substanțe, riscul de auto-vătămare.
 Tulburări de sănătate mintală
A. Tulburări de anxietate; include atât manifestari
fizice cât și emoționale caracteristice. B.
Etiologie.
1. Modificări biochimice ale creierului.
A. Posibil genetică.
b. Tulburare de stres post-traumatic (PTSD)
prezentă la copiii care supraviețuiesc unui
eveniment fizic sau emoțional sever . De
asemenea, apare atunci când asista la un
eveniment pe care copilul îl percepe ca
amenințător; aceasta include violența domestică.
 c. Anxietate de separare, observați frecvența
relativă crescuta la copiii mamelor cu tulburare
de panică.
• C.frecventa . 1. Este cel mai frecvent
grup de boli mintale care apar la copii și
adolescenți.
• 2. Prevalența estimată a oricărei
tulburări de anxietate în rândul copiilor și
adolescenților este de 13%.
• Manifestari clinice.
• 1. Tulburare de anxietate generalizată.
• A. Caracterizat de cel puțin 6 luni de anxietate persistentă,
excesivă / îngrijorare pentru evenimentele de zi cu zi; greu
de controlat.
• b. Anxietatea și îngrijorarea sunt asociate cu cel puțin una
dintre următoarele:
• • Neliniște.
• • ușoara oboseala
• • Dificultate de concentrare.
• • Iritabilitate.
• • Tensiunea musculară.
• • Tulburari ale somnului.
• c. Simptomele trebuie să provoace suferință semnificativă
sau afectarea funcționării normale a organismului .
• 2. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).

• A. Obsesii: gânduri sau imagini recurente care sunt deranjante, intruzive,

nu poate fi controlat prin raționament logic.

• Obsesii comune: Contaminare. Teama de rău pentru sine / membru al

familiei. Îsi face griji că acționeza pe impulsuri agresive. Preocupare pentru
ordine și simetrie. •
• Gândurile sau imaginile nu sunt pur și simplu îngrijorări excesive legate
de viața reală
• Probleme. • Încearcă să ignore sau să suprime astfel de gânduri sau
imagini cu alte gânduri / acțiuni.
• b. Compulsii: Comportamente repetitive pe care cineva se simte obligat
să le îndeplinească. Performanța comportamentului compulsiv, cel puțin
temporar, scade anxietatea, consolidândastfel comportamentul. •

• compulsii comune: • Spălarea mâinilor. • Ritualuride curatenie. • Solicitarea

asigurării. • Comandarea și aranjarea. • Obiceiuri complexe de atingere. •
Verificarea, numărarea și repetarea activităților de rutină. •
• Comportamentele vizează prevenirea sau reducerea suferinței.
• Obsesiile sau constrângerile trebuie să
consume mult timp (să ia> 1 oră o zi), sa
provoace suferință marcată, interferează
cu activitățile zilnice.
• d. Adesea văzute asociate cu
comorbidități.
• e. Componentă familială puternică.
• f. Răspuns imun scazut la infecțiile
streptococice.
• PTSD. (stresul post traumatic )
• A. Trebuie să fie expus la un eveniment traumatic cu următoarele două
finalitati : • Moartea reală sau amenințare / vătămarea gravă sau
amenințarea fizică , integritatea lui / a altora.
• • Răspuns care implică frică intensă, neputință, groază. Poate fi exprimat
ca un comportament dezorganizat / agitat la copii.
• b. Evenimentul traumatic este re-experimentat în mod constant în una sau
mai multe dintre următoarele moduri:
• • Gânduri recurente, intruzive, dureroase ale evenimentului. La copiii mici,
poate include jocul repetitiv.
• • Vise recurente dureroase. La copii, poate fi înspăimântător ,vise fără
conținut recunoscut.
• • Să acționeze sau să simta că trauma ar reapărea.

• La copii mici, poate include reconstituirea specifică traumei, adesea prin

joc.
• • Distres psihologic intens la expunerea la indicii interni / externi amintind
de eveniment traumatic.
• • Reactivitatea fiziologică la expunerea la indicii interne / externe care
amintește de eveniment traumatic.
• c. Evitarea persistentă a stimulilor, scaderea reacției generale cu trei sau
mai multe dintre următoarele:
• • Eforturi de evitare a gândurilor, sentimentelor, vorbirea despre traume.

• • Eforturi de evitare a activităților, locurilor, oamenilor care trezesc amintiri.

• • Incapacitatea de a aminti un aspect important al evenimentului. •
Diminuarea interesului / a participării la activități. • Sentimente de detașare /
înstrăinare. • Gama de afectare restricționată. • Simțul viitorului scurtat.
• d. Simptome persistente de stimulare cu două sau mai multe dintre
următoarele: • Dificultăți de a adormi / a rămâne adormit. • Iritabilitate sau
izbucniri de furie. • Dificultate de concentrare. • Hipervigilență. •
• I. Tulburări de anxietate

• e. Durata simptomelor pentru> 1 lună.

• f. Perturbarea cauzează suferință sau afectare semnificativă a funcționării.

• g. Diagnosticul poate fi acut (simptome <3 luni), cronic (simptome ≥ 3 luni)
sau întârziată (debutul simptomelor la cel puțin 6 luni după stresor).

• Anxietatea de separare.

• A. Debutul anxietății excesive la separarea de acasă / atașament

major dincolo de ceea ce se așteaptă la nivelul de dezvoltare,
după cum se dovedește de trei sau mai multe dintre următoarele:
• • Stress excesiv recurent la separarea de casă.

• • Îngrijorare persistentă / excesivă cu privire la pierderea sau

rănire • • Îsi face griji că evenimentul nepotrivit va duce la
separare
• • Reticența sau refuzul de a merge la școală.

• • Frică sau reticentă în a fi singur.

• • Reticența sau refuzul de a merge la somn fără a fi aproape de
persoana de care e atașat sau pentru a dormi departe de casă.
• • Coșmaruri repetate cu teme de separare.

• • Plângeri fizice repetate atunci când separarea are loc sau este
anticipata.
• b. Simptomele trebuie să fie prezente cel puțin 4 săptămâni și
trebuie să înceapă înaintede vârsta de 18 ani.
• c. Simptomele trebuie să provoace suferință / tulburări
semnificative acasă, la școalăsau cu prietenii.
• Examen fizic.
• 1. Poate prezenta simptome de tulburări de somn, oboseală,
probleme școlare, neliniște, iritabilitate, afecțiuni somatice
 (transpirație, greață, diaree, dificultăți de respirație, amețeli,
dureri de cap).
• 2. Pentru TOC, părinții aduc, în general, copii din cauza
creșterii temperamentului , scăderea performanței școlare,
restricție alimentară, dermatită. Copiii solicită rareori ajutor;
tin secrete cu privire la gânduri, comportamente.
• F. Teste diagnostice. 1. Niciunul. Necesită un interviu cu
copilul și părintele / îngrijitorul.
• 2. Luam în considerare contactul colateral cu personalul
școlii, în special in anxietatea de separare.
• 3. Evaluează factorii de stres recenți ai vieții (mutarea
familiei, decesul, divorțul, noua școală etc.).
• Diagnostic diferential
• 1. Tulburare de deficit de atenție /
hiperactivitate (ADHD).
• 2. Faceți diferența dintre tulburările de
anxietate, cum ar fi PTSD, anxietatea de
separare, tulburare de anxietate
generalizată,
TOC.
• 3. Luați în considerare reacțiile acute de
stres dacă sunt expuse la evenimente
traumatice, simptome prezent <1 lună.
• H. Tratamentul.
• 1. Poate necesita utilizarea de medicamente pentru a
reduce simptomele de anxietate. Consideram necesara
utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei
(ISRS). Acestea pot include:
• A. Fluoxetină (Prozac): doza inițială de 5 mg / zi; crește la
1530 mg / zi pentru copii; 10-40 mg / zi pentru adolescenți. •
b. Fluvoxamina (Luvox): doza inițială de 25 mg / zi; crește
la 50-200 mg / zi pentru copii; 150-300 mg / zi pentru
adolescenți.
• c. Sertralină (Zoloft): Doza inițială de 25 mg / zi; crește la
50100 mg / zi pentru copii; 50-200 mg / zi pentru
adolescenți.
• 2. Luam în considerare și un medicament triciclic,
cum ar fi clomipramina (Anafranil): Doza inițială de
 10 mg / zi; crește la 75-100 mg / zi pentru copii; 100–
200 mg / zi pentru adolescenți.
• 3. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) sau TCC
informată prin traume pentru a ajuta identifică factorii
declanșatori ai anxietății, conștientizarea
răspunsurilor fiziologice la anxietate. Elaborați un
plan pentru a face față, evaluarea succesului
strategiilor.
• 4. Terapia familială pentru abordarea modurilor în
care familia poate susține copilul. Trebuie să permită
cu 6-8 săptămâni înainte de a obține beneficiul
complet.
• Avertisment privind monitorizarea crescută
a ideii de sinucidere .
• I. Urmărire.
• 1. Programare ulterioară pentru a monitoriza
eficacitatea medicamentelor,efectele
secundare ale medicamentelor, probleme
de conformitate.
• 2. Colaborare cu familia, furnizorul de
tratament pentru sănătate mintală, școală ,
personal pentru a evalua succesul
abordărilor de tratament cu medicamente.
• . Complicații.

• 1. Performanță școlară slabă.

• 2. Stima de sine slabă, abilități sociale, evitarea colegilor. • 3.

Potențial de stres familial și conflict.
• 4. Dezvoltarea diagnosticuluicomorbiditatilor, al abuzului de
substanțesau semne majore de depresie.
• K. Educație. 1. Părintele / îngrijitorul și copilul au nevoie de
educație despre natura anxietății, modalități să identifice, să
evalueze, să schimbe gândurile anxioase.
• 2. Copilul trebuie să învețe să recunoască simptomele fiziologice
ale anxietății.
• 3. Antrenamentul de relaxare poate fi benefic.
• L. atentionari speciale . 1. Lipsa răspunsului la tratament.

• 2. Gânduri de sinucidere.

• 3. Agravarea dificultăților la domiciliu sau la școală.

Tulburari de alimentatie
• A. Grav, uneori amenințătore de viața; tind să fie cronice,
apar de obicei în adolescență.
• B. Etiologie. 1. Combinație de factori genetici,
neurobiochimici, psihosocioculturali.
• Risc crescut la rudele biologice de gradul I ale indivizilor cu
dezordini alimentare . Adesea coincid cu alte probleme de
 sănătate mintală precum depresia, anxietatea, abuzul de
substanțe interzise, tulburările de personalitate.
• C. frecventa . 1.> 90% din toate tulburările de alimentație
apar la femei.
• 2. Se estimează că 0,5% dintre femeile adolescente au
anorexie nervoasă; 1–5% se întâlnesc criterii pentru bulimia
nervoasă.
• 3. Rareori începe înainte de pubertate, cel mai frecvent la
vârstele de 14-18 ani.
• 4. Debutul poate fi asociat cu un eveniment de viață
stresant.
• D. Manifestări clinice. • 1. Anorexia nervoasă.
• A. Cea mai gravă forma cu deces din cauza foametei,
sinuciderii, dezechilibru electrolitic.
• b. Caracterizat prin refuzul de a menține greutatea
corporală minim normală pentru vârstă și înălțime
(<85% din greutatea așteptată).
• c. Frică intensă de a se îngrășa sau de a deveni gras.
• d. Tulburări semnificative în percepția formei sau
dimensiunii corpului; se vede ca supraponderal chiar
și atunci când este periculos de slab
• e. La femelele postmenarhice, prezența amenoreei.
• 2. Bulimia nervoasă.
• A. Episoade repetate de consum in exces, caracterizate prin:
• Consum într-o perioadă de timp mica (de exemplu, în decurs
de 2 ore), cantitate de alimente mai mari decât ar consuma
majoritatea oamenilor în aceeași perioadă de timp și în
circumstanțe similare.
• • Simțul lipsei de control asupra mâncării în timpul
episodului.
b. Comportamente compensatorii necorespunzătoare
recurente pentru a preveni greutatea câștig, cum ar fi
vărsăturile auto-induse; abuz de laxative, diuretice, clisme,
alte medicamente; post; exercitiu fizic excesiv.
• c. Apariția ambelor comportamente enumerate anterior, în
medie la cel puțin de două ori pe săptămână timp de 3 luni.
Indivizii pun un accent excesiv pe forma corpului, în
autoevaluarea greutatii.
•
Examen fizic.
• 1. Anorexia nervoasă.
• A. Raportat de membrii familiei, individul
prezintă pierderea în greutate sau eșecul de a
avea creșteri de greutate așteptate. • b.
Leucopenia, anemia ușoară sunt frecvente.
• Poate prezenta semne / simptome de
deshidratare, bradicardie sinusală, aritmii.
•
• d. Poate prezenta constipație, dureri
abdominale, intoleranță la frig, letargie,
hipotensiune, hipotermie, piele uscată, eroziune
a smalțului dentar.
2. Bulimia nervoasă.
• A. De obicei se prezintă în intervalul normal de
greutate până la ușor supraponderal.
•
• b. Poate prezenta dureri abdominale, greață,
căderea părului, unghii fragile, oboseală,
insomnie sau slăbiciune.
• c. Dezechilibre de lichide și electroliți: Alcaloza
metabolică din vărsături sau acidoză metabolică
din cauza abuzului laxativ.
• d. Pierderea smalțului dentar, frecvența crescută
a cariilor dentare.
• e. Glandele parotide mărite.
•
• f. Posibile calusuri / cicatrici pe suprafața dorsală
a mâinii din repetate vărsături auto-induse
F. Teste diagnostice.
• 1. Puneți tuturor preadolescenților,
adolescenților întrebări de screening despre
tiparele de alimentație, satisfacție asupra
aspectului corpului.
• 2. Monitorizam înălțimea, greutatea, indicele de
masă corporală (IMC) la toate vizitele.
•
• 3. Studii de laborator: hemoleucogramă
completă (CBC), măsurarea electroliților, teste
ale funcției hepatice (LFT), analiza urinei,
stimularea tiroidei testul hormonului (TSH).
• 4. Electrocardiograma.
• stop
 Dezvoltarea psiho motorie in
primii 2 ani de viata
VÂRSTĂ MEDIE DE ATENȚIE (MO)
IMPLICAȚII DE DEZVOLTARE
Miscari MOTORi BRUTe
Ține capul fix în timp ce sta= 2 luni
Permite mai multă interacțiune vizuală
Trage capul pentru a sta= 3 luni
Tonus muscular bun
Adună mâinile împreună în linia mediană = 3
luni
Descoperirea de sine a mâinilor
• Reflexul tonic asimetric al gâtului
dispare= 4 luni
• Poate inspecta mâinile pe linia mediană
• Stă fără suport =6 luni
• Explorare în creștere
• Se întoarce înapoi pe abdomen= 6.5 luni
• Flexia trunchi, risc de cădere
• Plimbări scurte singuri = 12 luni
• Explorare, control al părinți
• Merge si exploreaza singur= 16 luni
• Supravegherea devine mai dificila
• MISCARI MOTORI FINE
• Ia cu mainile si prinde obiecte =3.5 luni
• Utilizarea obiectelor
• Ajunge la obiecte = 4 luni
• Coordonarea vizual-motorie
• Dispare reflexul Palmar = 4 luni
• Eliberare voluntarăa obiectului prins in
palma
• Transferuri de obiecte din o mana in cealalata = 5.5 luni
• Compararea obiectelor
• Apucarea degetului mare = 8 luni
• Capabil să exploreze obiecte mici
• Schimba paginile cărții =12 luni
• Creșterea autonomiei
• Scrie = 13 luni
• Coordonarea vizuala motorie
• Construiește turn de 2 cuburi =15 luni
• Folosește obiecte în combinație
• Construiește un turn de 6 cuburi = 22 luni
• Necesită un control motor vizual, grosier și fin
coordonat
• COMUNICARE ȘI LIMBAJ
• Zâmbește ca răspuns la aspectul feței, voce
=
1.5 luni
• Participant social mai activ
• Sunete monosilabice = 6 luni
• Experimentare cu sunet, simț tactil
• Inhibă la „nu” =7 luni
• Răspuns la ton (nonverbal)
• Urmează comanda în 1 pas cu gest =7 luni
• Comunicarea nonverbală
• Urmează comanda în 1 pas fără gest =10 luni
• Limbaj verbal receptiv (de exemplu, „Dă-mi mie")
• Spune „mama” sau „tata” =10 luni
• Limbaj expresiv
• face legaturi cu obiecte =10 luni
• Comunicare interactivă
• Vorbește primul cuvânt real = 12 luni
• Începutul etichetării obiectelor
• Vorbește 4-6 cuvinte =15 luni • Achiziționarea de
obiecte și nume personale
• Vorbește 10-15 cuvinte =18 luni
• Achiziționarea de obiecte și nume personale
• Vorbește propoziții cu 2 cuvinte (de
exemplu, „este al mamei”) =19 luni •
Începutul gramatizării, corespunde cu un
Vocabular de 50 de cuvinte
• COGNITIV
• Se uită momentan la locul unde obiectul a dispărut
=2 luni
• Lipsa permanenței obiectului (în afara vederii, ; de
exemplu, mingea căzută
• Privirea în mână =4 luni
• Descoperirea de sine, cauza și efectul
• Pune 2 cuburi = 8 luni
• Compararea activă a obiectelor
• Descoperă jucăria (după ce a văzut-o ascuns) =8 luni
• Permanența obiectului
• Joc simbolic egocentric (de ex., se
preface că bea din ceașcă) =12 luni
• Începutul gândirii simbolice
• Utilizează obiecte pentru a ajunge la
jucăria =17 luni
• Capabil să lege acțiuni pentru a rezolva
probleme
• Pretinde că se joaca cu păpușa (de
exemplu, dă sticla pentru păpuși) =17
luni
• Gândirea simbolică.
• Modele de comportament emergente în timpul
primului an de viață * PERIOADA NEONATALĂ
(prima 4 săptămâni)
• Pronatie: sta în atitudine flexată; întoarce capul dintr-
o parte în alta; căderea capului pe pozitia ventrală
• În decubit dorsal: în general flexat și puțin rigid
• Vizual: Poate fixa fața pe lumină pe linia vizuală;
mișcarea ochilor de păpușa (reflexul oculocefalic) al
ochilor pe întoarcerea corpului
• Reflex: Răspunsul Moro activ; de pasire și plasarea
reflexelor; apuca reflex obiecte
• activ Social: Preferință vizuală pentru fața umană
• LA 1 luna
• Pronatie: Picioarele mai extinse; ține bărbia
ridicată; întoarce capul; capul ridicat momentan
la planul corpului pe pozitia ventrala suspendat
• În decubit dorsal: predomină postura tonică a
gâtului; suplă și relaxată; capul întârzie când este
tras în poziția șezut
• Vizual: urmărește persoana; urmează obiectul în
mișcare
• Social: mișcări ale corpului în cadență cu vocea
altuia în contact social;
• Începe să zâmbească
• LA 2 luni
• Pronatie: Ridică capul puțin mai departe;
capul susținut în planul corpului pe
suspensie ventrală
• În decubit dorsal: predomină postura tonică
a gâtului; capul întârzie când este tras în
poziția șezut
• Vizual: urmărește obiectul în mișcare la 180
de grade
• Social: Zâmbește la contactul social; ascultă
voce și zgomote