CURS 1 – PRINCIPII IN ENDOCRINOLOGIE

Introducere: Hormonii-clasificare in functie de structura si actiuni.

Rolul sistemului endocrin in functionarea organismului: crestere si dezvoltare, metabolism,
reproducere si comportament.

S.L. UNIV. DR. NITOI LUCIANA CARMEN

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
UNIV. ”DUNAREA DE JOS”, GALATI
 COMUNICAREA INTERCELULARA ESTE ASIGURATA DE 3 SISTEME
DECISIVE PENTRU DEZVOLTAREA SI FUNCTIONAREA MECANISMELOR
MULTICELULARE, CE PERMIT CRESTEREA, DEZVOLTAREA,
REPRODUCEREA SI HOMEOSTAZIA LA MODIFICARILE DE MEDIU.
 SISTEMUL ENDOCRIN OPEREAZA CU HORMONI, CARE IN ACEPTIUNEA
CLASICA SUNT SUBSTANTE CHIMICE SECRETATE DE GLANDELE
ENDOCRINE IN SANGE VEHICULATE LA DISTANTA UNDE ACTIONEAZA
ASUPRA TESUTURILOR PRIN LEGAREA DE RECEPTORII SPECIFICI
 SISTEMUL NERVOS – INFORMATIA PURTATA DE IMPULSURILE
NERVOASE SAU DE MEDIATORI CHIMICI LA NIV SINAPSEI-
NEUROTRANSMITATORI
 SISTEMUL IMUN OPEREAZA CU INFORMATIA ANTIGENICA, AL CAREI
SUBSTRAT ESTE DE OBICEI PROTEIC

PRINCIPII IN ENDOCRINOLOGIE
 Creierul este si o glanda endocrina, fiind sursa majora a unor hormoni.
Hipotalamusul endocrin produce o serie de hormoni care se numesc
neurohormoni intrucat sunt produsi de secretie neuronala; ei circula in sangele
sistemului port hipofizar pentru a stimula/inhiba sinteza si secretia hormonilor
hipofizari.
 O serie de mediatori chimici sunt utilizati atat de sistemul nervos cat si de cel
endocrin, prin urmare aceeasi substanta chimica poate fi neurotransmitator sau
hormon/adrenalina, noradrenalina, dopamina.
 Creierul produce si o serie de peptide care influenteaza activitatea neuronilor
neurosecretori si care se numesc neuromodulatori . O parte dintre ei se regasesc
si in tractul gastro-intestinal- colecistokinina,somatostatina,peptid inhibitor
gastric,peptid vasoactiv intestinal.

PRINCIPII IN ENDOCRINOLOGIE.
HIPOTALAMUS.
 Este necesar ca hormonii sa circule in sange pentru a actiona?
EVIDENT NU INTOTDEAUNA!
 ACTIUNE: 3 tipuri distincte de actiune a hormonilor asupra celulelor
tinta.
A) Actiune paracrina – h. eliberati local care circula in lichidul interstitial
si actioneaza asupra tesuturilor aflate in imediata lor vecinatate
B) Actiune autocrina- h. care pot actiona pe celulele care ii produc
C) Actiune endocrina- h. care actioneaza la distanta de locul in care sunt
secretati.
 SINTEZA hormonilor polipeptidici ADN ARN m. precursori
proteici modificari postranslationale. hormon
Ex- prepro PTH proPTH PTH

ACTIUNE SI SINTEZA. HORMONI.

 DEPOZITARE- majoritatea tes endocrine au o capacitate limitata de a depozita
hormonii sintetizati, intrucat acestia nu pot fi incorporati in nici una din cele 3 forme
majore- lipide, glicogen, proteine (exceptie face TIROIDA – care detine o rezerva de
HT pt 2 sapt, si vit D care este depoz. in lipidele hepatice.
 SECRETIE – mecanisme biochimice diverse, incomplet cunoscute-
-Proteoliza Tg cu eliberare de T3 si T4 in sange.
-Exocitoza granulelor de depozit -insulina, glucagon, GH, PRL.
-Difuzie pasiva- H. steroizi.
 TRANSPORT – h. peptidici sunt solubili in apa si circula liberi, spre deosebire de
h steroizi si tiroidieni – circula legati de prot de transport- albumina sau o globuline
specifica- TBG( thyroxine binding globulin), SHBG (sex hormon binding globulin)
si CBG (corticosteroid binding globulin).
 Numai h. liberi interactioneaza cu receptorii din tesuturile tinta si participa la mec de
reglare care controleaza rata sintezei hormonale.

DEPOZITARE, SECRETIE, TRANSPORT.

HORMONI.
 Un prim nivel de control il exercita semnalele integrate la niv. SNC de la stimulii aferenti ce
opereaza prin intermediul neurotransmitatorilor pt inducerea productiei de hormoni si
neuropeptide hipotalamici( GHRH, GnRH, CRH,TRH,SMS, Dopamina) care sunt
transportanti prin sistemlui port hipotalamo-hipofizar spre adenohipofiza unde influenteaza
sinteza si secretia h. adenohipofizari. H. tropi hipofizari (ACTH,TSH,FSH,LH) la randul lor
vor stimula trofic si functional glandele specifice periferice- corticosuprarenala, tiroida si
gonadele. Se realizeaza astfel o cascada de amplificare a semnalelor devla niv SNC care elib
NEUROTR. catre HT endocrin ce secreta hormoni in cantitati de ordinul nanogramelor
stimuland productia zilnica hipofizara hormonala de ordinul microgr si consecutiv secretia
glandelr periferice de ordinul miligramelor.

 H. glandelor periferice inchid o bucla de feed-back negativ. in concluzie FB negativ

exercitat de h. glandelor periferice la niv. HH reprezinta principalul mecanism de reglare
a secretiilor hormonale.

 Al doilea nivel este realizat de o bucla scurta de feed-back exercitat in interiorul fiecarei
glande prin intermediul factorilor de crestere si citokinelor ce realizeaza o reglare auto-
/para crina
 Al 3-lea nivel este reglarea neurogena ce influenteaza direct sinteza si secretia unor hormoni-
ADH/ vasopresina, renina, insulina, glucagon, catecolamine.
 A 4 veriga de reglare a actiunii hormonale este realizata la nivel tisular.

REGLAREA SECRETIEI SI ACTIUNII

HORMONALE.
 Teste dinamice de stimulare sau supresie a produsilor hormonali
 TESTELE DE STIMULARE sunt utilizate cand se suspecteaza
o hipofunctie si sunt desemnate sa aprecieze rezerva hormonala-
este implicata administrarea unui hormon trop exogen (hCG,
ACTH) , fie stimularea productiei endogene a unui hormon
(metyrapone pt a stim ACTH, hipoglicemia pt a stim GH)
 TESTELE DE SUPRESIE sunt utilizate cand se suspecteaza o
hiperfunctie endocrina si sunt desemnate sa determine daca
reglarea prin feed-back’ – ’e normala- de ex adm de GCS in sdr
Cushing pt a inhiba secretia de ACTH, sau de glucoza pt a inhiba
GH in acromegalie

TESTE ENDOCRINE DINAMICE

 Organ format din nuclei neuronali grupati in jurul zonei
inferioare a ventriculului III.
 Nucleii hipotalamici-controleaza axele endocrine prin secretia
de
- releasing hormoni (RH)
GHRH, somatoliberina
TRH, tiroliberina
CRH, corticoliberina
GnRH sau LH-RH, gonadoliberina
- inhibiting hormones
-GHIH sau somatostatina
-dopamina
 -nucleii supraoptici (SO) si paraventriculari (PV)
produc hormoni exportati prin tractul hipotalamo-hipofizar si
depozitati in hipofiza posterioara (neurohipofiza):
ADH/vasopresina
Ocitocina

HIPOTALAMUSUL
 Coordoneaza

• comportamentul alimentar, sexual,

• ingestia si excretia hidrica,

• bioritmurile, temperatura bazala,

• regleaza circulatia si respiratia,

• reactia la stres,

• relatia cu sistemele responsabile de inflamatia sistemica,

• regleaza funcţiile sexuale (pe cale nervoasă şi endocrină)

• unele afecte primare: frica, furia, calmul.

• controlul parţial al somnului şi reacţiei de trezire;

◦ reglarea circulaţiei, respiraţiei metabolismului;

◦ procesul învăţării, memorarii, motivaţiei

HIPOTALAMUSUL
CRH-CORTICOLIBERINA
Localizare- nucleu paraventricular/ eminenta mediana
Actiuni:
-stimuleaza sinteza si secretia hipofizara de POMC-pro-opiomelanocortina,
din care prin clivaj enzimatic rezulta factorii hipofizari ACTH, alpha-MSH
(hormon melanocitostimulator), beta-endorfina si enkefalinele
Reglarea secretiei de CRH – GCS exercita un fb’ – ‘ asupra secretiei de ACTH
la nivelul hipofizei, dar si asupra secretiei de CRH la niv Hipotalamusului
-axul HHSR-rol esential in reactia la stres de diferite tipuri- hemodinamic
(hemoragie) metabolic (hipoglicemie) sau psihologic (durere), supravietuire si
adaptare
-alte functii: regleaza procesele afective (frica, anxietate), functiei cardio-
vasculare, balantei energetice, apetitului (actiune anorexigena) si raspunsului
inflamator
-stresul de orice natura creste CRH
-rol in preimplantarea zigotului, functioneaza ca un ceas placentar in declansarea
travaliului si pb in modelarea contractilitatii uterine

RELEASING HORMONI
-controlat prin feed-back negativ de cortizol ce inhiba sinteza cronica de CRH si AVP
-ritm circadian cu maxim matinal si minim vesperal, similar cu secretia de cortizol
Cresterea cronica a CRH determina- tulburari de somn, anxietate cronica, depresie
atipica, stare de durere si oboseala cronica, adictie, degenerare neuronala, dezordini
imune, sdr metabolic
APLICATII PRACTICE-
Se adm CRH 1 mcg/kgc sau 100 mcg iv cu dozarea ACTH la 5-10 sau 15 min.
-dg dif dintre boala Cushing si sdr Cushing paraneoplazic, cea mai importanta
aplicatie
-aprecierea rezervelor hipofizare de ACTH
-Rasp la stres al axei hh

RELEANSING HORMONII
  TRH-tripeptid derivat prin clivare enzimatica din pro-TRH
Actiune -stimuleaza sinteza si secretia TSH si PRL
-ritm de eliberare in pulsuri la 90-120 min cu maxim nocturn si minim la
amiaza
Functie-mai stimuleaza cresterea temperaturii bazale, este implicat in controlul
apetitului, modularea activitatii neuronilor care mentin tonusul muscular si analeptic
-inhibat prin feed-back negativ de T3 rezultat din T4 sub actiunea deiodinazei II,
inhibat de somatostatina, dopamina si privarea de alimente, TNF alpha si IL 1 beta
(ultimii 2 inhibitori explicand deprimarea axului tiroidian in sick euthyroidian
syndrome)
- inhibarea TRH de catre excesul de hT la femeile gravide tirotoxice pot determina
hipotiroidie fetala.

RELEASING HORMONI
- Aplicatii practice ale stim cu TRH! – se adm 100 ug TRH iv- se masoara
TSH inainte , la 20 min dupa si la 60 min dupa administrare- in mod normal
TSH ul creste cu mai mult de 2 mU/l
• testarea rezervei hipofizare de TSH,
• in dg dif al leziunilor hh- O INTARZIERE a raspunsului de crestere a TSH
dupa stimulare (la 60 min in loc de 20 min) se intalneste in bolile tipic
hipotalamice
• diferentierea unei Tumori secretante de TSH ( secretie autonoma) de sdr de
REZISTENTA la hT (rasp la TRH prezent)
• stimularea GH dupa interventiile pentru adenoame hipofizare GH secretante,
test de mare fidelitate in testarea secretiei hipofizare de GH in formele
ambigue de acromegalie

RELEASING HORMONI
 GH-RH-polipeptid hipotalamic
Localizare- Hipotalamus bazal
Functie – stimuleaza secretia pulsatila de GH cu efect trofic pe cel somatotrofe
Actiuni-sinteza si secretia GH hipofizar
-stimuleaza aportul alimentar
-este exprimat in unele tumori maligne ca factor de crestere: ex
osteosarcom, neo san, ovar, colorectal, pancreatic, etc.
 inhibat prin feed-back negativ de GH, IGF-1, GCS si somatostatina
 Stimulat de clonidina

RELEASING HORMONI
 Gn-RH-gonadoliberina
Localizare- aria majora a sintetizarii H mediobazal
 Secretia este in pulsuri la 90-120 min, si esentiala pt functionarea normala a
gonadelor
Actiune primara- stim secretia de FSH si LH
 Originea embriologica este neobisnuita- neuronii Gn RH au originea in placoda
olfactiva de unde migreaza in creier
La femei exista 2 centri de secretie, unul in hipotalamusul anterior, cu secretie ciclica,
si celalalt in hipotalamusul mediobazal, cu secretie tonica/permanenta (cantitate
mica, eliberare permanenta si constanta).
La barbati centrul ciclic este anihilat in viata intrauterina de catre testosteron.
Axul hipotalamus-hipofiza-gonada este activ in viata intrauterina si primul an de
viata, ulterior supresat in copilarie si isi reia progresiv activitatea la pubertate.
Stimularea pulsatila determina raspunsul cel gonadotrope, stimularea la concentratii
mari permanent cu Gn-RH a cel gonadotrope det inhibitia rasp din partea acestora.
La barbat secretia de gonadoliberina este inhibata de testosteron
La femeie controlul secretiei de gonadoliberina si rasp cel gonadotrope depinde de niv
circulant al estrogenilor( niv progresiv crescande din faza foliculara a CM in
granulosa ovariana determina acumularea de LH in cel gonadotrope care atunci cand
atinge un nivel prag – mediociclic- se secreta si determina ovulatia)- fb pozitiv.
Nivele permanent crescute de E impreuna sau nu cu niv crescut de P conduc la
inhibarea Gn-RH.
Aplicatii practice ale GONADOLIBERINEI-
RELEASING HORMONI
testarea rezervei hipofizare de FSH/LH
 Dopamina-
Actiune-tonusul HipoT asupra hipoF este predominant stimulator, cu o sg
exceptie- secretia de prolactina pt care efectul este inhibitor
 tonus inhibitor asupra secretiei de PRL hipofizara se realizeaza
prin rec D2.
Localizare- sist dopaminergic tubero-infundibular
-R dopaminergici sunt de 5 tipuri – RD-1 like ( D1 si D4)sunt
stimulatori, in timp ce RD 2 like sunt inhibitori ( D2, D3, D5)
-In hipoF anterioara este exprimat mai ales D2 ce inhiba secretia de
PRL si mai ales proliferarea cel lactotrofe ( in peste 75% din cel h
anterioare se regasesc rec D2) ceea ce explica eficacitaea agonistilor sai
si in alte adenoame.
Aplicatii-agonistii dopa (bromocriptina, cabergolina) sunt folositi in
tratamentul adenoamelor prolactinice si ocazional somatotrope.

INHIBITING HORMONES
 Somatostatina (localizare extensiva)
Actiune- Inhiba secretia bazala sau stimulata de GH indiferent de stimul
-Inhiba partial secretia de TSH bazala sau stimulata de TRH
-Pancreas- inhiba secretia de insulina si glucagon-
-Tract G-I- inhiba secretia hormoni gastro-intestinali (gastrina, secretina,
VIP) si motilitatea gi
Aplicatii-analogii de somatostatina (octreotid, lanreotid) in tratamentul
tumorilor hipofizare secretante de GH (ACROMEGALIEI), TSH,
tratamentul tumorilor neuroendocrine (gastrinom, insulinom,
glucagonom etc).

INHIBITING HORMONES
 Hormonul antidiuretic (ADH, AVP‑arginin vasopresina):
Actiune -este determinantul major al excretiei renale de apa libera
si joaca un rol central in mentinerea balantei hidrice
Secretie- Este un nonapeptid ciclic secretat de neuronii
magnocelulari ai nucleilor supraoptici si paraventriculati sub
forma unui precursor care sufera un transport axonal in timpul
caruia este clivat si depozitat in granule neurosecretorii din
hipofiza posterioara; exocitoza de AVP este dependenta de Ca
- in timpul sarcinii este rapid degradata de o
aminopeptidazacisteinica de origine placentara

HORMONII HIPOTALAMICI NEUROHIPOFIZARI

1. OSMOREGLAREA
2. BAROREGLAREA
3.NEUROMEDIATORI/NEUROTRANSMITATORI
4. SETEA

HORMONII HIPOTALAMICI NEUROHIPOFIZARI

REGLAREA SECRETIEI DE AVP
 1. Osmoreglare este mediata de osmoreceptorii localizati in structurile
circumventriculare, pb lamina terminalis.
• Cresterea osm plasmatice determina cresterea vasopresinei dupa o relatie lineara.
• OSM normala a plasmei este de 290 +/- 5 mOsm/kg, iar pragul osmotic de secretie
a ADH este de 284 mOsm/kg.
• Studii recente pe monozigoti sugereaza ca pragul osm este det genetic.
• Secretia de ADH creste chiar si la modificari de 1% ale osm plasmatice
• Pe masura ce AVP creste vol urinar scade( antidiureza) si DU creste.
Sarcina produce o scadere a pragului de secretie a AVP fara modif sensibilitatii
osmorec ceea ce explica hipo-osmolalitatea de sarcina
• Daca se ingera cantitati f mari de apa secretia de AVP este inhibata la valori f mici ,
situatie in care rinichii pot excreta si 15-20 l/24h

HORMONII HIPOTALAMICI NEUROHIPOFIZARI

REGLAREA SECRETIEI DE AVP-
OSMOREGLAREA
2. Baroreglarea- prin R de presiune/ volum
• Volumul sanguin si TA influenteaza secretia de AVP- este
totusi necesara o reducere de 10% a volemiei pt a creste
activitatea antidiuretica
• Spre deosebire de relatia liniara OSM-AVP, relatia TA-AVP
este exponentiala
• Modificrile volumului sg este mediat de bR de joasa
presiune din AS si venele mari ale toracelui, iar TA este
reglata de bR de la nivelul Arc Ao si arterele carotide.
• Reglarea prin bR este mai importanta decat osmoreglarea

HORMONII HIPOTALAMICI NEUROHIPOFIZARI

REGLAREA SECRETIEI DE AVP-
BAROREGLAREA
3. NT/NM
• Dopamina, Na, Acetilcolina stim secretia de AVP
• ANGIOTENSIN II puternic fact dipsogen si stimuleaza Osm
/AVP
4. SETEA – cetrul setei a fost localizat recent in H anterior
• In ciuda conceptelor anterioare s-a demonstrat ca intre sete si osm
plasmatica esxista o relatie lineara simpla si ca pragul osmotic
al setei nu difera semnificativ fata de cel al secretie de AVP

HORMONII HIPOTALAMICI
NEUROHIPOFIZARI
REGLAREA SECRETIEI DE AVP-NT/NM
 Efectele sunt mediate de 2 clase majore de Rec cuplati cu prot G- Rec V1
cuplat cu FLC si creste deci turn over-ul IP3 si DAG- influx de Ca 2+
intracelular
• RV1 la niv hepatic -RV1a, corticotrop -RV1b/ si vascular
• RV2 cuplat cu adenilatciclaza si il gasim mai ales in Rinichi
 EFECTELE RENALE- sunt 2 situsuri bine cunoscute- tubii colectori si
portiunea groasa ascendenta a ansei Henle
• In prezenta AVP permeabilitatea pentru apa a tubilor colectori creste pe
masura ce ei traverseaza interstitiul hiperton; aceasta permite apei sa se
deplaseze din lumen in medulara renala, determinand concentrarea urinii;
 Efectele hipofizare- AVP este sintetizata in partea parvocelulara a nucleului
PV si secretata la niv Eminentei mediane si ajunge pe calea sist port in
hipofiza anterioara unde stim secretia de ACTH sinergic cu CRH
• Celulele corticoptrope exprima un nr mare de RV1b

ACTIUNILE AVP
 Oxitocina (OXT) sau ocitocina (OT):
Acţiuni:
• efecte stimulatorii asupra musculaturii uterine şi a
fibrelor musculare netede din glanda mamară.
• efect antidiuretic (slab),
• vasodilatatoare (în doze farmacologice).
• Stimulează eliberarea PRL şi LH.
• implicată în fiziologia actului sexual

HORMONII HIPOTALAMICI
NEUROHIPOFIZARI
 Diabetul insipid
 Sindromul de secretie inadecvata de ADH
 Amenoreea psihogena
 Sdr Kallman-de-Morsier
 Sdr adipozo-genital

SINDROAME HIPOTALAMICE
 DIABETUL INSIPID

S.L. UNIV. DR. NITOI LUCIANA CARMEN

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
UNIV. ”DUNAREA DE JOS”, GALATI
 DIABETUL INSIPID
DEFINITIE-imposibilitatea reabsorbtiei apei la nivel
renal determinata de lipsa totala sau partiala a
hormonului antidiuretic sau de insensibilitatea renala la
actiunea acestuia.
 Neurohipofiza formata din axonii distali terminali ai neuronilor
magnocelulari hipotalamici (corpul celulelor neuronale se situeaza in
nucleii supraoptici si paraventriculari ai Hipotalamusului)

 Echilibrul hidric este intretinut pe de o parte de- osmoreceptori

situati in H anterior de Ventriculul III si controleaza setea si
presiunea osmotica, si pe de alta parte de baroreceptori (situati la
nivelul sinusului carotidian, arcul Ao si receptorii pt decelarea presiunii
joase din atrii si sist venos pulmonar).

 Cresterea osmolalitatii plasm trimite un semnal pozitiv osmoreceptorilor

ce initiaza stimularea setei si eliberarea de vasopresina.

 Atat influentele excitatorii cat si inhibitorii asupra baroreceptorilor

actioneaza asupra neuronilor magnocelulari, astfel ca o scadere in
volum/presiune conduce la stimulrea secretiei de vasopresina

DIABETUL INSIPID
 DIABETUL INSIPID

 Hipotalamic (central)
 Nefrogen
 Gestational
 Polidipsia primara

CLASIFICARE
 DI HIPOTALAMIC FAMILIAL- mutatie autosomal dominanta in gena AVP (alterari in producerea
prohormonului la niv de ap Golgi)-tulburare care se dezvolta si se agraveaza in timp, in mica copilarie nu exista
manifestari clinice.
 Sd.DIDMOAD (Diabetes Insipidus Diabetes Mellitus Optic Atrophy Deafness)- forma de DI ce are ca substrat o
mutatie autosomal dominanta si asociaza DM, atrofie optica si surditate.
 Congenital- defecte de linie mediana, agenezie hipofizara
 Idiopatic
 Dobindit -malignitati hematologice
- tumori solide in aria selara - craniofaringiom (cea mai frecv T bgn la copil),-pinealom, -germinom
supraselar, MACROADENOM HIPOFIZAR, -MTS hipotalamice
-infectii –meningite encefalite (CMV, TBC)
- POST-traumatism cc sau post chirurgie in sfera HH
-granulomatoza Wegener, saroidoza, histiocitoza cel Langerhans
-infundibulohipofizita limfocitara
-hipernatremia esentiala
 Majoritatea DIH sunt secundare unor boli dobandite in timpul vietii. IN claificarile mai vechi cauza diopatica
era atribuita in majoritatea cazurilor, ponderea scazandu-se in zilele noastre la 30%
 Unii pac au Ac anti AVP circulanti atribuindu-se o cauza mai degraba autoimuna

CENTRAL- ETIOLOGIE
1.CONGENITALE –mutatii ale Rc V2
-mutatii ale AQU 2

2.DOBINDITE –rinichi polichistic

-insuficienta renala
-obstructii renale bilaterale
-infarc renal
-boli infiltrative renale
-malnutritia proteica
-hiperhidratarea
-hipercalcemia
-medicamente (litiu,demeclociclina)

NEFROGEN
 DI gestational este consecinta activitatii crescute a
vasopresinzei placentare si apare in trim 1 si 2 si se remite
spontan dupa 4-6 sapt post-partum( tt este cu desmopresin
si nu vasopresina deoarece analogii sunt rezistenti la
degradarea prin vasopresinaza
 Creste clearece-ul metabolic al ADH

GESTATIONAL
  Organica (leziuni hipotalamice)
 Medicamentoasa
 Habituala
 Afectiuni psihiatrice
 Hipersecretie de renina sau angiotensina

POLIDIPSIA PRIMARA
 TABLOU CLINIC

DIABET INSIPID

POLIURIE/nicturie SETE POLIDIPSIE

forme debut diureza sex Asocieri Particularitati

post-op. 24 h 6-12 l ev.trifazica

post-
traum.
b.infiltrativ lent 3-4 l F Alte det.
e
hipofizita Post- 6-12 l F b.autoimune
partum
nefrogen 7 zile B/F Retard febra,constipatie
cong. mental,calcificari
intracraiene,dilat.
tract urinar
polidipsia lent >4l
primara
 Confirmarea poliuriei- peste 3000ml/24 h

 Volum/ densitate/ osmolalitate urinara

 Osmolalitatea plasmatica

 Determinari le electrolotilor (Na, K, Cl)- pt a exclude hipokalemia si

hipercalcemia ce pot determina DIN

 Det glicemiei si uree/creatinina- exclude DZ sau IR

 Testul restrictiei hidrice

 Testul la ADH exogen

EXPLORARI
 Cafea,ceai, alcool, fumat interzise cu 12 ore inainte de test !!!

 Durata testului 8-12 ore ore pt un rezultat fidel

 Pacientul urineaza dimineata, este cantarit si nu se mai permite niciun fel de ingestie per os

 Se inregistreaza si se determina la fiecare eliminare urinara – volum, densitate si

osmolalitate urinara

 Pacientul se cantareste dupa fiecare 1 litru de urina excretata.

 In momentul in care pacientul pierde 2-3% -5 % din greutatea initiala se recolteaza proba
de sange pentru determinarea Na, osmolalitate plasmatica si ADH plasmatic

TEST DE RESTRICTIE HIDRICA

 Se administreaza 2 mcg de desmopresina parenteral/ sau 120-
240 mcg pos

 Se monitorizeaza inca cel putin 4 ore excretia urinara.

Atentie pacientul nu trebuie sa piarda mai mult de 5% din

greutate !!!!

Test la ADH
 Tumori -EXAMINARE NEURORADIOLOGICA:RMN HH ,CT HH ,FO,CV
B.infiltrative:antecedente,expl.specifice

 Traumatisme:istoric

 Metastaze:investigatii pentru identificarea tumorii primare

 Bilant functional si morfologic renal

DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
 DIH sever - OSM U redusa sub 300 mOsm /kg si nu se concentreaza peste 750

mOsm/kg in timpul deprivarii de lichide

 Osm plasmatica este crescuta peste 295 mOsm/kg dupa deshidratare si concentreaza

Urina doar dupa administrarea a 2 mcg im/iv desmopresina

 DIN sever poate fi confirmat prin Osm U scazuta si lipsa concentrarii dupa adm

desmopresinei

 Polidipsia psihogena se caracterizeaza prin cresterea Osm U peste 800 mOsm/kg la

test deshidratarii

Diagnostic
 84% din populatia normala prezinta la explorarea RMN “bright spot in the sella” care

reflecta prezenta granulelor secretorii de ADH la nivelul neuro-hipofizei.

 Identificarea tijei care poate reflecta prezenta unei leziuni infiltrative sistemice

 Dupa sectionarea tijei reacumularea de material neurosecretor determina aparitia petei

la nivelul sectiunii

Rolul RMN in diagnostic

ETIOLOGIC

Medicamentos - AGENTI CARE RETIN APA - DI hipotalamic raspunde cel mai bine

la DESMOPRESINA, are o afinitate de 2000 de ori mai inalta pt rec V2 renali decat L-

arginin vasopresina (ca si potenta antidiuretica)

DI nefrogenic – congenital –dieta saraca in Na si AGENTI NATRIURETICI (diuretice-

tiazidice, amilorid, indapamid).

TRATAMENT
Sus-sdr Kallman
Jos-sdr adipozo-genital
 Deficitul genei Kal antreneaza atat imposibilitatea secretiei GnRH hipotalamic catre hipofiza si de aici in circulatia
sistemica, cat si deficit osmic prin hipoplzia/aplazia bulbilor olfactivi.
 Boala este rara, mai frecventa la sexul masculin de 10 ori
 Asociaza hipogonadism instalat prepubertar care determina habitus eunucoid cu absenta dezvoltarii caracterelor sexuale
secundare (absenta dezvoltarea scheletului dupa proportiile normale masculine si respectiv feminine, absenta pilozitatii sexual-
dependente, absenta dezvoltarii glandei mamare la femeie, organe genitale externe infantile la barbat, timbrul vocii inalt si
macroschelie-talie inalta prin carenta estrogenilor care ar trebui la finele pubertatii sa inchida cartilajele de crestere)
 Infertilitatea este determinata la ambele sexe de dezvoltarea insuficienta a gonadelor si absenta pulsurilor secventiale de
GnRH care sa mentina functionaliatea axei hipotalamus-hipofiza-gonada
 Asociaza anosmie/hipoosmie
 Prognosticul bolii este excelent. Inducerea caracterelor sexuale secundare se face cu testosteron la barbati, doze progresive,
si estrogeni in doze progresive la femei, urmat de administrare ciclica de progesteron pentru a mima ciclul menstrual
fiziologic.
 Fertilitatea se obtine prin administrarea injectabila de GnRH pulsatil cu pompa subcutanata sau administrare secventiala de FSH
si LH.

SINDROMUL KALLMAN
Cele mai cunoscute sunt Prader-Willi, Lawrence-Moon si Bardet-Biedl
Patogenie: deficite ale unor gene implicate in sinteza, impachetarea si secretia granulelor
hormonale din neuronii secretanti de GnRH
Clinic: obezitate morbida din perioada de sugar cu hiperfagie, hipotonie musculara si
infantilism genital.
Tratamentul in sindromul Prader-Willi poate fi cu hGH recombinant care amelioreaza
compozitia corporala dar trebuie monitorizat riscul de hipertrofie cardiaca si apnee de somn. Se
poate administra si GnRH sau FSH si LH pentru inducerea fertilitatii dupa sexualizarea cu
Testosteron, estrogeni si progesteron (de evaluat beneficiul pentru ca multi pacienti asociaza
probleme neurologice cu deficit cognitiv si motor)

SINDROAMELE ADIPOZO-GENITALE
 Patogenia: Scaderea ponderala masiva, stresul cronic de la gimnastele de
performanta, endorfinele secretate in acelasi context si raportul anormal masa
slaba/masa grasa, cu deficienta citokinelor semnalizatoare-hormonii tesutului adipos

 Efectul este interferenta cu pulsatiile normale ale GnRH→nu se mai respecta

secventa pulsatiilor de FSH si LH din hipofiza→amenoree si infertilitate.

 Tratamentul vizeaza cauzele care au produs amenoreea: diminuarea stressului psihic

si fizic, normalizarea compozitiei corporale. Daca acest lucru nu este posibil-la
gimnaste, se administreaza contraceptive orale combinate cu estrogeni si
progestative pana la corectia factorului cauzator

AMENOREEA DE STRESS/ANOREXIA
NERVOASA /AMENOREEA DE
EXERCITIU