ULTRASONOGRAFIA

TRACTULUI
GASTROINTESTINAL

Prof. Univ. Dr. Tofolean Ioan Tiberiu

Departament Gastroenterologie, SCJU Constanta
Universitatea “Ovidius” Constanța
 TEHNICI DE INVESTIGARE

Transductori convenționali:

 Imagine de ansamblu 
sonda de 3.5-5 MHz

 Detalii  sonda 4-13 MHz,

lineară sau microconvexă
 CONDIȚII OPTIME DE INVESTIGARE A
TRACTULUI GI

 Examinare a jeuné

 Mobilizarea
pacientului în poziție
laterală sau șezândă

 Exercitarea presiunii
gradual asupra
segmentelor
examinate
ASPECTUL NORMAL AL PERETELUI
TRACTULUI GI - CARACTERISTICI

Aspect ecografic
Grosime
specific

Vascularizație

Flexibilitate Motilitate
ASPECTUL NORMAL
AL PERETELUI
TRACTULUI GI

“Ținta” = secțiune transversală

“Șine” = secțiune longitudinală
 ASPECTUL NORMAL AL PERETELUI
TRACTULUI GI

5 straturi – ecogenități diferite

1. strat hiperecogen
interior = interfaţa
dintre mucoasă şi
conţinutul intestinal
2. strat hipoecogen =
mucoasa
3. strat hiperecogen =
submucoasa
4. strat hipoecogen =
musculara proprie
5. strat extern hiperecogen
= seroasa
 ASPECTUL NORMAL AL PERETELUI
TRACTULUI GI - GROSIME

Normală: 4 -5 mm

COLON SIGMOID < 2 mm intestin

< 5-6 mm stomac
Variază în funcție de: grosime mai mare 
1. Segmentul anatomic ileon + sigmoid
2. Vârstă
3. Greutate
ASPECTUL NORMAL AL PERETELUI
TRACTULUI GI – VASCULARIZAȚIE

Doppler Power
CEUS
color Doppler
ESOFAGUL

1. Segment
cervical

2. Segment toracal

3. Segment
subdiafragmatic
1. ESOFAGUL CERVICAL

- la stânga liniei mediane a gâtului, 2-3

cm adâncime
- sondă lineară
- lumen vizibil odată cu înaintarea
bolului alimentar
3. ESOFAGUL SUBDIAFRAGMATIC

- secțiune sagitală prin epigastru

- secțiuni subcostale ascendente
paramedian stânga
HERNIA HIATALĂ

Se măsoară:
- lungimea
esofagului de la
diafragm la cardia
- grosimea între
straturile seroase
- transductor linear sau

STOMACUL
convex, 3.5-13 MHz
- grosime < 7 mm
- ingestia unei mici cantități
de apă  examinare mai
bună

1. Fornix-ul și
corpul gastric

2. Antrul și
regiunea pilorică
 Antrul și
Fornix-ul și
regiunea
corpul gastric
pilorică
Dificil de examinat
Mai ușor de examinat

Secțiune sagitală prin

epigastru / secțiuni
subcostale ascendente
De ajutor: schimbarea
poziției persoanei
examinate
Pliurile gastrice = aspect de
“roată dințată” (secțiune
transversală)
Secțiuni transversale prin
epigastru / secțiuni sagitale
sub lobul stâng hepatic
Pilorul  morfologie
particulară: grosime mare
a stratului muscular
 1. FORNIX-UL ȘI CORPUL GASTRIC

Pliuri gastrice Pliuri gastrice

Corpul gastric
 2. ANTRUL ȘI
REGIUNEA PILORICĂ
VARICE FORNIX GASTRIC - CH
VARICE FORNIX GASTRIC - CH
VARICE FORNIX GASTRIC - CH
GASTRITA HIPERTROFICĂ
GASTRITA HIPERTROFICĂ
GASTRITA HIPERTROFICĂ
ULCERUL GASTRIC
- transductor linear 5-12 MHz
- a jeune
- injectarea de agenti
spasmolitici CANCERUL GASTRIC
- ingestia a 200 – 400 ml apa PRECOCE

Ingroșare focală perete

gastric

Origine în al 2-lea strat

Dificultăți de evaluare a
invaziei - complicare cu
ulcer gastric - fibroză
(hipoecogene)
CANCERUL GASTRIC
AVANSAT

Îngroșare focală a
peretelui gastric

Pierderea completă a
stratificației

Semnul
“pseudorinichiului” = zonă
ecogenă înconjurată de o
margine hipoecogenă

Elastosonografie pt dgn.
Diferențial
 TUMORĂ
TUMORA GASTRICA GASTRICĂ
STENOZĂ PILORICĂ
CONGENITALĂ
STENOZĂ PILORICĂ POSTCAUSTICĂ
STENOZĂ PILORICĂ BENIGNĂ
 POLIP
GASTRIC

POLIP
PREPILORIC
 DUODENUL
- Structură tubulară
- Perete subțire
- Predominant conținut gazos
1. Bulbul
duodenal

- Pliurile duodenale = protruziuni digitiforme

mici

2. D II
- Dificil de examinat
- Secțiuni axiale în epi-mezogastru, înaintea planului
aorto-cav, posterior de vasele mezenterice
superioare

3. D III

- Dificil de examinat
4. D IV - Secțiuni transversale prin epigastru,
înapoia antrului gastric și anterior de
corpul și coada pancreasului
DUODENUL
 TUMORI DUODENALE

- Îngroșare focală difuză a peretelui

- Hipervascularizație
- Elastosonografie - dgn diferențial
ADENOCARCINOM DUODEN III
ADENOCARCINOM DUODEN III
PENSA AORTO-MEZENTERICĂ
DIVERTICUL DUODENAL
DIVERTICUL DUODENAL
 INTESTINUL
SUBȚIRE

Grosime ≤ 4 mm

- peristaltică
Mobilitate - respirație
- indusă de compresiunea exercitată de
transductor

Compresibilitate
INTESTINUL
SUBȚIRE
NEOPLASM ILEON TERMINAL
BOALA CROHN – ILEON TERMINAL
BOALA CROHN – ILEON TERMINAL
BOALA CROHN – ILEON TERMINAL
BOALA CROHN – ILEON TERMINAL
 BOALA CELIACA - ASPECTE ECOGRAFICE

EXTRA-
INTESTINALE
INTESTINALE

Peristaltism crescut Efuzie pericardică

Îngroşare moderată a peretelui intestinal,

Adenopatii mezenterice
cu hipertrofia valvulelor conivente

Prezenţa unui exces de conţinut lichidian

Revărsat lichidian intraabdominal
intraluminal

Dilatarea arterei mezenterice superioare

Dilatare moderată a lumenului intestinal
sau a venei porte

Steatoză hepatică
BOALA CELIACĂ
BOALA CELIACĂ
 APENDICELE

Diametru ≤6 mm

Pereți subțiri

Structură tubulară

Localizare variabilă 
modificarea poziției
APENDICELE
 APENDICITA ACUTĂ

Diametrul AP > 6 mm Fără peristaltică

Doppler:
hipervascularizație
APENDICITA ACUTĂ PERFORATĂ CU
PERITIFLITĂ
 COLONUL
- Specific : HAUSTRAȚIA
- Grosimea peretelui ≤ 4 mm

1. Colon
ascendent

2. Colon transvers

- sectțuni intercostale
3. Colon stângi
descendent - secțiuni subcostale în
hipocondrul stâng

4. Colon sigmoid
și rect - Dificil de examinat
- Localizare profundă
- Grosime perete sigmoid ≤5 mm
- Grosime perete rect ≤ 7 mm
- Repleția VU  facilitează vizualizarea
rectului
SINDROM CHILAIDITI
POLIPOZA COLICĂ

POLIPUL
- Nodul protruziv intraluminal
- Vascularizație prezentă
- Hipoecogen
 POLIP COLON
ASCENDENT

POLIP COLON
DESCENDENT
DIVERTICULOZA COLICĂ

- Protuberanțe hiperecogene ale

peretelui colic
- Atenuare acustică de intensități
diferite
- Perete subțire, greu de identificat US
- ! Ddx. diverticuli mari - haustrele
 DIVERTICULITA COLICĂ
- CRITERII DE EVALUARE -

a) ingroșarea peretelui colic

b) prezența diverticulilor

c) ecogenitatea variabilă a
acestor focare (predominant
hiperecogen cu margine
hipoecogenă, hiperecogen cu/fără
atenuare acustică internă)

d) inflamația grăsimii pericolice

(halou hiperecogen adiacent)
 DIVERTICULITA COLICĂ

Focare
• aer mezenteric =
hiperecogene microperforație
extraluminale

Traiecte lineare • traiecte

longitudinale fistuloase

Îngroșarea
colonului • fistulă în
sigmoid+VU+aer VU
în VU
DIVERTICULITA COLICĂ
INVAGINAȚIA

- leziune predominant benignă

pe IS, maligăa pe colon
- aspect US: formațiune cu
multiple inele concentrice /
semnul “gogoșii”
- secțiune longitudinală 
multiple benzi paralele
hipoecogene și hiperecogene
(“sandwich”)
- dublă invaginație  “semnul
celor 3 cercuri”
INVAGINATIA
INVAGINATIA
 BOALA CROHN

•Ingrosarea peretelui intestinal  4-15 mm

•Rigiditatea peretelui colic

•Reducerea / absența peristalticii la nivelul IS

•Pierderea haustrației la nivel colic

•Stratificarea peretelui  menținută / pierdere parțiala sau totală

•Ulcere adânci  zone hipoecogene + fenomene inflamatorii și
neovascularizație

•Hipertrofie mezenterică
•Adenopatii mezenterice
BOALA CROHN - FISTULĂ
 COLITA ULCERATIVĂ

•Hiperemie 
hipervascularizație

•Pierderea haustrației 
frecventă în perioadele de
activitate și boală extinsă

Îngroșarea peretelui intestinal: •Pseudopolipoza  mici

noduli ecogeni vizibili la
- dependentă de perioadele de activitate ale suprafața mucoasei
bolii
- în activitate  grosime > 4 mm, frecvent
•Hipertrofie mezenterică
între 5-7 mm, rar > 10 mm
•Adenopatii mezenterice
- omogenă și continuă, circumferențială
- predominant la nivelul colonului stâng
COLITA ULCERATIVĂ
– COLON DESCENDENT -
 CANCERUL
COLORECTAL

•Formațiune voluminoasă
de perete colic
•Heterogenă
•Hipoecogenă

•Pierderea stratificației
peretelui colic
•Dispariția haustrației colice
Îngroșarea peretelui colic:

- asimetrică
- excentrică / circumferențială •Hipervascularizație
- contururi neregulate •Adenopatii regionale
NEOPLASM COLON ASCENDENT
NEOPLASM RECTAL
 NEOPLASM
RECTO-
SIGMOIDIAN
NEOPLASM RECTO-SIGMOIDIAN