SUBMODULUL 2 STOMAC

2. RADIOLOGIA SI IMAGISTICA
PATOLOGIEI GASTRICE
2.1.EXPLORAREA RADIOLOGICĂ A STOMACULUI

1. Examenul radioscopic simplu, televizat, nativ

2. Examenul radioscopic cu contrast opac
 în suspensie baritată
 pasta baritată
 dublu contrast
 substanţe de contrast sterile
 Etape:
 examenul în strat subţire
 examenul în semiumplere
 examenul cu umplere completă

3. Examenul radiografic cu contrast opac

Poziţiile de
examinare
a = de faţă
b = de profil
c = OAD
d = OAS
e = decubit dorsal
f = procubit
 1- hipofaringe
 2- valecule
 3- sinusuri piriforme
 4- gura lui Killian
 5- esofag
 6- unghiul lui Hiss
 7- cardie
 8- fornix
 9- curbura mare
 10- curbura mica
 11- corpul gastric-portiunea verticala
 12- sinusul gastric
 13- portiunea orizontala
 14- portiunea antro-pilorica
 15- pilor
 16- bulb
 17- curbura mare- reces extern
 18- curbura mica- reces intern
 19- varful bulbului- genunchi superior
 20- D2
 21- genunchiul inferior
 22- D3
 23- D4
 - STOMACUL -

Radiodiagnosticul stomacului

 Stomacul organ cavitar, situat sub

diafragm, fixat la cardia şi genunchiul
superior duodenal
 Forma stomacului - dată de musculatura
proprie
 în formă de carlig, normoton, normokinetic.
 formă de corn de taur, hiperton, hiperkinetic
 alungit, hipoton, hipokinetic
Stomac normoton Stomac hipoton (polul inferior
sub creasta iliacă)
Stomac hiperton (“obscen”)
 - STOMACUL -

Relieful gastric normal

 determinat de plicaturarea mucoasei gastrice

 accentuat: stomac hiperton
 diminuat/şters: stomac hipoton
 fornixul: pliuri neregulate, asemănătoare
circumvoluţiunilor cerebrale
 cardia: aspect stelat
 porţiunea verticală: 3-5 pliuri paralele pentru
fiecare perete
 mica curbură verticală – calea gastrică Waldeyer
 porţiunea orizontală: pliuri orizontale, spiralate,
convergente spre pilor
 lăţimea normală a pliurilor 3-6 mm
 - STOMACUL -
2.2. MALFORMAŢIILE CONGENITALE ALE STOMACULUI

1. Perforaţia neonatală
2. Stenoza hipertrofică de pilor
3. Stenoza diafragmatică prin brahiesofag
4. Omfalocelul
 - STOMACUL -

Stenoza hipertrofică de pilor

 patogeneza: insuficientă dezvoltare a plexurilor

nervoase din peretele stomacului cu hipertrofia
musculaturii la nivel prepiloric
 simptomatologie
 vărsături puternice
 deshidratare
 scădere ponderală marcată
 formaţiune tumorală palpabilă în hipoconrul
drept/prombilical apărută la 3-6 săptămâni de la naştere.
 Radiologic:
 examenul nativ – distensie aerică accentuată a stomacului
 examenul cu contrast opac
 stomac dilatat, hipoton, aton, cu lichid de stază abundent
 peristaltică vie - peristaltism Barret - “peristaltismul de luptă”,
fără evacuare
 contrast restant în stomac la 6-8 ore sau uneori până a doua
zi!!
Stenoză hipertrofică de pilor
– examen cu substanţă de
contrast şi compresiune pe
zona de interes
 - STOMACUL -

Omfalocelul

 hernie a intestinului cu o porţiune din

stomac
 rezistenţă scăzută a peretului abdominal la
nivel ombilical
 antrenează tulburări de tranzit la nivel variat
 - STOMACUL -

2.3. Gastritele

 origine inflamatorie, toxică, alergică

 tipuri
 hipertrofice
 atrofice
 acute
 cronice
 radiologic
 pliuri de mucoasa normale/îngroşate
 lichid de hipersecreţie cu mucus în exces
 pliuri de mucoasa deformabile la compresie
 stomac hipoton sau hiperton
Modificările pliurilor gastrice
a - mucoasa normala
b - mucoasa ingrosata
c - mucoasa subtiata (atrofie)
d - convergenta pliurilor
 - STOMACUL -

2.4. ULCERUL GASTRIC ACUT

1.semne directe
2.semne indirecte
1.Semne directe
 nişa în relief, pe peretele anterior/posterior
 proemină din contur
 versante asimetrice
 zonă de edem la bază (formă semilunară)
 ulceraţiile superficiale până la 2mm neevidenţiabile
 aspecte radiologice
 în cocarda
 în ghimpe
 dimensiuni câţiva mm până la câţiva cm
 pedicul – nişă pediculată
 stratificare – nişă stratificată Haudeck
Findings CASE….
Enhanced abdominal CT.
 Orally administered contrast material is seen within the body of the
stomach and within an ulcer crater (arrow) in the posterior gastric wall.
There is a communication between the stomach (at the site of the ulcer)
and into an irregularly shaped cavity within the lesser sac.
Pneumoperitoneum (arrowhead) is seen anteriorly within the peritoneal
cavity (postoperative in origin).
Differential Diagnosis:
1. Perforated benign gastric ulcer
2. Perforated malignant ulcer
Diagnosis Perforated benign gastric ulcer
Discussions and comments
 CT can be helpful for determining the extraluminal extent of
disease in a patient with a known or suspected penetrating
ulcer.
 This information can be helpful for preoperative planning and
for assessment of possible percutaneous drainage.
 It may not be possible to distinguish a benign from a
“No acid,no ulcer”
Ulcer gastric acut : A – imagine de ansamblu, cu nişă în relief, în treimea mijlocie a
micii curburi şi ancoşă (semnul degetului arătător în marea curbură) ; B – nişa în
relief – detalii : nişa proeminentă din conturul gastric (1) , versant abrupt la baza
nişei (2), versant lin (3), bandă transparentă Hampton (4), zonă de edem semilunar
(5), mucoasa gastrică (6).
Tipuri de nişă : 1 – semisferică ; 2 – triunghiulară ;
3 – ovalară ; 4 – în spin ; 5 – dreptunghiulară ; 6 –
gigantă ; 7 – gigantă în arcuri ; 8 – suspendată; 9 –
pediculată ; 10 – nişă tip Haudeck.
Alte localizări ale nişei gastrice: A – prepiloric; B –
piloric; C – faţa posterioară gastrică; D – cardia; E –
marea curbură gastrică
Nişă în relief – deformare
în B majuscul prin spasm
organizat al marii cuburi –
semnul degetului arătător
 - STOMACUL -

Semne indirecte de ulcer gastric

 bilocularea gastrică – deformare în

“B”majuscul
 rigiditate
 rectitudine
 retracţie
 hipertonie
 hipersecreţie
 hiperkinezie
 ancosa marii curburi (contractură spastică
organizată)
 scurtarea micii curburi
 pilor devenit excentric
 - STOMACUL -
2.4. Complicaţiile ulcerului gastric

penetraţie
perforaţie
hemoragi
e
malignizar
e
 - STOMACUL -

2.5. Ulcerul gastric cu alte localizări

 Ulcerul regiunii antrale

 Ulcerul piloric
 Ulcerul feţei posterioare a stomacului
 Ulcerul marii curburi
 Ulcerul cardiei
Ulcer gastric acut al
micii curburi cu
nişă de tip Haudeck
Ulcer gastric antral cu nişă în cocardă
 Nişă gigantă tip
Haudeck pe faţa
posterioară – examinare
în ortostatism
Falsă imagine de nişă – calcul radioopac exclus
prin rotarea pacientului
Ulcer gastric acut al micii
curburi
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL ÎNTRE NISA BENIGNA- NISA MALIGNA
 BENIGN
 1.iese din conturul gastric
 2. este mai mult profunda decat
larga
 MALIGN
 3.ulcer in oglinda
 4.linia Hampton prezenta  -nu iese din contur = nisa
 5.relief mucos benign adiacent nisei
incastrata
 6.localizare pe mica curbura in  -mai mult larga decat profunda= nisa
portiunea verticala in platou
 7.forma rotunda sau ovalara  -linia Hampton absenta
 8.dimensiuni de 3-10 mm  -relief malign
 9.structura omogena  -localizare antrala
 10.contur regulat  -forma neregulata
 11.numar: unica sau multipla
 -contur neregulat,spiculi
 -U.G.-20% multiplu
 -peste 20mm
 -U.D.-10% multiplu
 -structura inomogena
 12.desi unii autori recomanda
examenul endoscopic in toate  -unica
cazurile de ulcer gastric,mai putin de
5% dintre acestea sunt maligne  -nisa Carman
 U.G.= ulcer gastric
 U.D.=ulcer duodenal
2.5.Stomacul operat
 Intervenţii operatorii fără rezecţie gastrică:
 vagotomia,
 piloroplastia,
 gastrorafia-duodenorafia,
 gastrostomia-gastroduodenostomia,
 gastropexia,
 gastro-entero-anstomoza antecolică anterioară cu fistulă
Braun, retrocolică posterioară şi excizia ulcerului, urmată de
sutură
 Intervenţii operatorii cu rezecţie gastrică:
 gastrectomiile
 subtotale: gastroduodenostomia termino-terminală,
gastrojejunostomia termino-laterală, gastrectomia polară
superioară
 totale: gastrectomia totală cu eso-jejunostomie termino-terminală
 Principalele tipuri de intervenţii
chirurgicale pe stomac :
A – sutura şi înfundarea perforaţiei ;
B – gastro-entero-anastomoză
transmezocolică posterioară ;
C – rezecţie gastrică, procedeu
Haberer ;
D – rezecţie gastrică, procedeu
Pean-Billroth I ;
E – rezecţie gastrică tip Billroth II,
procedeu Reichel-Polya ;
F – rezecţie gastrică Billroth II,
procedeu Hoffmeister-Finsterer ;
G – rezecţie subtotală, cu anastomoză
tip Braun ;
H – rezecţie fundică ;
I – gastrectomie totală ;
J – anastomoză după Roux ;
K,L – rezecţie cu interpoziţie de
intestin subţire sau colon ;
M – gastrectomie totală, cu interpoziţie
de colon sau intestin subţire
Complicaţiile postoperatorii ale
stomacului operat
 Stenoza gurii de anastomoză
 Sindromul Dumping
 Tulburări postprandiale tardive
 Sindromul de ansă aferentă
 Microgastria
 Gastrita bontului
 Stomita
 Jejunita
 Jejuno-ileita
 Invaginarea anselor jejunale în stomac
 Neoplasmul primar de bont gastric
 Ulcerul peptic postoperator
 Refluxul gastro-esofagian
 Sindrom de ansă Gastrită de bont după
aferentă : stază în ansă cu rezecţie gastrică tip
distensia acesteia Billroth II
Ulcer peptic postoperator cu localizări diferite: în faţa gurii
de anastomoză şi pe primii 5 cm ai ansei eferente sub forma
unui plus de umplere de mici dimensiuni
CANCERUL GASTRIC
Cancerul gastric

 Adenocarcinom în marea majoritate a cazurilor

 D.p.d.v. radiologic:

 Cancer gastric incipient: infiltrant, ulcerant, vegetant

 Cancer in perioada de stare

STRUCTURA GLOBALA A CANCERULUI
MORBIDITATEA

1. cancer pulmonar: 12.3%

2. cancer mammar: 10.4%
3. cancer colorectal: 9.4%
4. cancer gastric : 8.4%
5. alte cancere: 59.2%
STRUCTURA GLOBALA A CANCERULUI
MORTALITATEA

cancer pulmonar: 17.8%

cancer gastric: 10. 4 %
cancer hepatic: 8.8 %
alte cancere: 63.0 %
Cancerul gastric
 Forma cea mai comună: adenocarcinomul
 Cancerul gastric
incipient:
 Infiltrant
Ulcerant
Vegetant
Mixt

în perioada de stare/evoluție

 cancer gastric Infiltrativ

Rigiditatea malignă-Cancerul infiltrant al micii curburi

 Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
 Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice
 Cancerul gastric ulcerant

Nişa ―în lacună‖

 Marea nişă triunghiulară prepilorică
 Nişă cu aspect de menisc
 Cancerul gastric vegetant

Imaginea lacunară
 Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
 Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi şters
Cancerul gastric incipient
 Leziunile în funcţie de varietatea morfopatologică
 Rigiditate in cancerul infiltrant
 Nişă în cancerul ulcerant
 Lacună în cancerul vegetant
 Cancerul infiltrant
 Cancerul infiltrant al micii curburi
 Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
 Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice
 Cancerul ulcerant
 Nişă “în lacună”
 Marea nişă triunghiulară prepilorică
 Nişă cu aspect de menisc
 Cancerul vegetant
 Imagine lacunară
 Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
 Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi şters
Cancerul gastric în perioada de stare
 Localizare pe curburi cu lipsă marginală de
contur, cu aspect neregulat
 Localizare pe feţe
 imagine lacunară rotundă sau ovalară, contur crenelat,
semitonuri
 invadare de jur împrejur – stenoză medio-gastrică
 Localizare prepilorică – aspect în “cotor de măr”
 Localizare eso-cardio-tuberozitară – forma mixtă
 Variante anatomo-patologice:
Infiltrant – rigiditate malignă
Ulcerant – nişă încastrată
Vegetant – lacună / nişă în lacună
Mixtă – vegetant + ulcerant
 - STOMACUL -

Diagnostic diferenţial

 cancerul gastric
 resturi de contrast opac între pliuri
 calcul renal radioopac
 ganglion mezenteric calcificat
 diverticul cardial
 unghiul Treitz opacefiat cu contrast
 undele peristaltice lente
 modificări organice ale stomacului
 rigiditatesegmentară
 rectitudine
 retracţie
EPIDEMIOLOGIE
 Relația
cancer gastric/infecția cu
Helicobacter pilory

 Dependență de condițiile socio-

economice

 Interdependență direct proporțională

IMPORTANT DE REȚINUT :

 Incidența infecției cu H.pilory este aceeași la bărbații sub 60 ani și

la femei, dar cu toate acestea la bărbații sub 60 ani, incidența
cancerului gastric este de 2,2 ori mai mare decît la femei;

 La bărbații peste 60 ani, cancerul gastric este de 1,4 ori mai

frecvent!!
 CANCERUL GASTRIC-metode de
examinare
 Examinări convenționale:
1. Radiografia conventională
2. Examinarea cu sulfat de bariu

 Examinări imagistice:
1.ecografie/endoscopie
2. Computer tomografie
3. RM
4. PET/CT
Pozițiile de examinare a
stomacului cu sulfat
de bariu:

a = de față
b = de profil
c = oblic anterior dr.
d = oblic anterior stg.
e = decubit dorsal
f =decubit ventral
CANCERUL GASTRIC = NIȘA MALIGNĂ

Cancer ulcerant al micii curburi gastrice, cu nişă încastrată sau

“în menisc”; caracteristicele nişei “în menisc”: 1 – versante simetrice,
2 – nu proemină din contur
Findings Single-contrast UGI.

 A large, ulcerated mass straddles the lesser curvature of

the gastric body and antrum.
 The ulcer does not extend beyond the expected
location of the normal gastric wall, and the surrounding
mass has a lobulated contour.
 Differential Diagnosis: Gastric adenocarcinoma
Diagnosis Gastric adenocarcinoma: Carman
meniscus sign
Discussion:
 Gastric cancer remains a lethal disease.
 Most patients in the United States have advanced-stage
disease at diagnosis (stage III or IV) and a very low 5-
year survival rate (<10% with these advanced-stage
Radiologic features of malignancy in lesions that
are ulcerated include the following:

1) the tissue surrounding the ulcer is nodular—often the orifice and floor of
the crater are also nodular,

2) 2) there is abrupt transition between the surrounding tissue and the normal
gastric wall (usually forming an acute angle),

3) 3) the crater does not project beyond the expected location of the
gastric wall,

4) 4) radiating folds stop at the edge of the surrounding tissue and do not
reach the crater itself,

5) 5) the crater is asymmetrically placed within the surrounding tissue, and 6)

the crater is often wider than it is deep. The Carman meniscus sign is seen
when the malignant ulcer straddles the lesser curvature and compression
is applied apposing both surfaces of the surrounding tumor.
6) The ulcer appears as a crescent (half-moon) on the lesser curvature, with
nodular tumor surrounding the periphery of the ulcer. This sign is reported
Nișă în platou/menisc/încastrată CARMAN
Gastric cancer
Gastric cancer
Ulcero-cancer gastric
Ulcero-cancer gastric
Cancer gastric
eso-cardio-
tuberozitar
Gastric cancer
Gastric
cancer
Gastric cancer
Gastric
cancer
Gastric
cancer
Gastric cancer
Gastric cancer
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL ÎNTRE NISA BENIGNA- NISA MALIGNA
 BENIGN
 1.iese din conturul gastric
 2. este mai mult profunda decat
larga
 MALIGN
 3.ulcer in oglinda
 4.linia Hampton prezenta  -nu iese din contur = nisa
 5.relief mucos benign adiacent nisei
incastrata
 6.localizare pe mica curbura in  -mai mult larga decat profunda= nisa
portiunea verticala in platou
 7.forma rotunda sau ovalara  -linia Hampton absenta
 8.dimensiuni de 3-10 mm  -relief malign
 9.structura omogena  -localizare antrala
 10.contur regulat  -forma neregulata
 11.numar: unica sau multipla
 -contur neregulat,spiculi
 -U.G.-20% multiplu
 -peste 20mm
 -U.D.-10% multiplu
 -structura inomogena
 12.desi unii autori recomanda
examenul endoscopic in toate  -unica
cazurile de ulcer gastric,mai putin de
5% dintre acestea sunt maligne  -nisa Carman
 U.G.= ulcer gastric
 U.D.=ulcer duodenal
 Cancer ulcerant al micii curburi gastrice, cu nişă încastrată sau
“în menisc”; caracteristicele nişei “în menisc”: 1 – versante simetrice,
2 – nu proemină din contur
 Cancer ulcerant: A – nişă pe peretele posterior cu imagine “în
farfurie” în incidenţa de faţă; B – leziunea similară pe micacurbură,
văzută din profil, realizează imaginea de nişă cu rădăcini
Biloculare gastrică:
A – prin stenoză
canceroasă în care ismul
îngust este situat axial,
conturul pereţilor dinţat, cu
trecerea continuuă a
contrastului prin zona rigidă
îngustată ;
B – stenoză medio-gastrică
ulceroasă în care porţiunea
ismică este situată excentric,
aproape paralelă cu mica
curbură, stomacul fiind
deformat în “B”
 STOMACUL BILOCULAR

 BENIGN  MALIGN
 produs de o stenoza  produs de o stenoza
mediogastrica: mediogastrica:
 excentrica  axiala
 inelara  tubulara
 contur regulat  contur neregulat
 stomacul se umple de sus  stomacul se umple de jos in
in jos sus
 Cancer gastric vegetant al micii curburi gastrice cu imagine
lacunară pe mica curbură gastrică; cancer vegetant prepiloric în
virolă, cu îngustarea lumenului antral, cu contur ca de “cotor de
măr” (A); amputarea porţiunii din stomac invadate de tumoră (B)
 Cancer eso-cardio-
tuberozital: contrastul
ocoleşte tumora care
transpare prin camera cu
aer a stomacului realizând
imaginea în "deltă de
fluviu"
CANCER GASTRIC ANTRAL INFILTRANT
NIȘĂ MALIGNĂ ÎNCASTRATĂ
CANCER GASTRIC VEGETANT
CC. vegetant
 Cancer gastric
vegetant antro-piloric
 Cancer gastric
infiltrant al corpului
Cancer gastric
vegetant antral
Rezecţie gastrică
Pean-Billroth-I
Ansa
aferentă Ansa
eferentă

Rezecţie gastrică Billroth-II

 Eso-
jejunostomie
termino-
terminală
 CASE…..
Findings
Single-contrast UGI:
A large fistulous communication (arrow) exists between the greater
curvature of the stomach and the left transverse colon.
Differential Diagnosis:
1. Benign gastric ulcer with fistula
2. Malignant gastric ulcer with fistula
3. Postoperative anastomosis

Diagnosis: Gastrocolic fistula due to a benign

gastric ulcer
Discussions and comments
 In this patient, a penetrating benign gastric ulcer was found at
operation. Major complications of gastric ulcers include bleeding,
perforation, obstruction, and

penetration.
 Bleeding is the most frequent complication, occurring in 10% to 24%
Common sites include the pancreas, omentum, biliary
tract, liver, and colon.

 Most gastrocolic fistulas are due to primary carcinomas

or lymphomas arising from either the stomach or the
colon.

Offending ulcers usually are located along the greater

curvature, and offending benign ulcers are usually
found in patients receiving aspirin or corticosteroid
therapy or both.

Penetration of an ulcer into the pancreas may result in

pancreatitis or a pancreatic abscess.

An enteric anastomosis is unlikely because the

communication does not contain enteric folds
 2.6.EXAMINĂRI IMIAGISTICE

ULTRASONOGRAFIE
CT
IRM
PET/CT
2.6.1.Explorarea US a stomacului

 Umplerea stomacului cu apă

 Explorare în 5 poziții de examinare:

1. Poziție Trendelenburg (la 20 grade) în decubit

lateral stîng -studiul fundului și corpului gastric.
2. Poziție Trendelenburg (la 30-40 grade) în decubit
lateral stîng.
3. Decubit dorsal în acceași poziție-studiul corpului și
porțiunii proximale antrale gastrice.
4. Decubit lateral drept.
5. Poziție de ortostatism-studiul pilorului, antrului și
bulbului duodenal.
Aspect US gastric normal

Perete gastric de
grosime normală-5
mm.
Aspect US gastric normal

Aspect US normal al celor 5 straturi gastrice din peretele gastric.

 ULTRASONOGRAFIA
Caz clinic
Femeie, 75 ani.
Ecografic: îngroșare de perete
gastric de la 7- 22 mm la 80-90
mm, cu absența celor 5 straturi
normale la nivelul 1/3 sup. a
corpului gastric.

Diagnostic: cancer infiltrativ al 1/3/ sup. a

corpului gastric
 ULTRASONOGRAFIA
Caz clinic
Ecografia: semnul
hiperpneumatizării
(hiperecogenității) cu
îngroșarea peretelui gastric, în
1/3 inferioare a corpului gastric.

Diagnostic: cancer gastric infiltrativ.

 SEMNELE ULTRASONOGRAFICE
Perete gastric intact, de
grosime normală, cu
semnul hipoecogenității.

Perete gastric intact

la nivel antral,
grosimea normală
fiind de 6 mm.
SEMNELE ULTRASONOGRAFICE
Perete gastric
intact

La nivel antral,
stomacul plin cu apă,
prezintă grosime Grosime normală
normală a peretelui.i a peretelui
gastric.
SEMNE ULTRASONOGRAFICE

Patient N., 62 ani.

Explorare ecografică:
perete posterior
gastric îngroșat la 50
mm;
Cele 5 straturi
normale absente.
 SEMNE ULTRASONOGRAFICE

Pacient bărbat, 68 ani.

Diagnostic: cancer gastric. Ecografic: îngroșare a peretelui gastric la 7-8
mm, cauzată de dezordinea structurală produsă prin inflamația peretelui la
o dimensiune de 30 mm.(a se vedea săgețile)
SEMNE ULTRASONOGRAFICE

Patient L., 73 ani.

Diagnostic: cancer infiltrativ antral.

Ecografic: lipsa celor 5 straturi normale la

nivel antral.
SEMNE ULTRASONOGRAFICE

Ecotomogramă de
stomac,umplut cu apă,
pe secțiune transversală
în zona pilorică:lumenul
părții pilorice îngustat
pe 6 cm lungime.
 SEMNE ULTRASONOGRAFICE

Tumoră gastrică pe marea curbură, de 5 cm, cu infiltrarea intramurală și

dezorganizarea celor 5 straturi ale peretelui - crater ulceros în
profunzimea peretelui infiltrat.

Diagnostic: cancer infiltrativ-ulcerat al sinusului gastric.

SEMNE ULTRASONOGRAFICE
 SEMNE EULTRASONOGRAFICE

Explorarea ecografică a stomacului pune în evidență zona distinctă

între peretele intact și cel afectat.
2.6.2.TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

TEHNICA EXAMINĂRII CT ÎN
CANCERUL GASTRIC
 Considerații preliminare
Capabilitățile explorării CT gastrice
 Stadializarea tumorilor gastrice.
 Diagnosticul recidivelor.
 Evaluarea dinamică a eficienței tratamentului.
 Evaluarea efectului de masă asupra
duodenului și stomacului produs prin procese
de vecinătate.
 Detecția metastazelor.
 Determinarea gradului de interesare a
sistemului limfatic.
 Tehnica explorării CT pe segmente

Utilizarea exclusivă a distensiei aerice, la fel ca şi apa

simplă amestecată cu grăsime şi asociată cu un hipotonic
gastroduodenal, au fost indicate cu scopul de a creşte
calitatea examinării parietografice.

Intestinul subţire va fi precedat de ingestia a 400 ml

produs de contrast hidrosolubil, cu 1 oră înainte de
examinare, urmat de o doză identică la 15 minute după
aceasta din urmă - adăugarea a 10 mg Metoclopramid în
prima doză ameliorează net opacefirerea ileonului.
 Examinarea CT nativă

Stomacul trebuie să fie destins la maxim pentru a obţine imagini de

calitate ale peretelui gastric.

Grosimea medie a peretelui stomacului în aceste condiţii

este de 4 mm (este recomandat a poziţiona pacienţii cu
carcinom la nivelul cardiei în decubit lateral stâng pentru a
asigura o vizualizare mai bună a joncţiunii
gastroesofagiene).

Când stomacul este destins la maxim majoritatea tumorilor în stadiul

T1, vor apare ca îngroşări circumscrise ale peretelui gastric.

 Valorile densitometrice ale carcinomului mucinos sunt scăzute.

Când peretele este destins mai mult de 2 cm este probabil că tumora

să fi depăşit seroasa.
DE REȚINUT:

 Alegerea CT ca metodă de examinare de elecție a stomacului va fi

decisă în funcție de rezultatul examinării convenționale cu contrast
oral.

 Dacă stomacul nu este bine destins cu lichid, există posibilitatea de

a nu pune în evidență semnele precoce de invazie a peretelui
gastric !!!
COMPUTER TOMOGRAFIE

Apa plată-mediu
de contrast pt.
examinarea
stomacului.
Aspect CT normal al stomacului-
opacefiere cu gastrografin 4%.
Aspect CT normal al stomacului
 Îngroșare de
perete gastric de
la 8 mm la 32 mm
(săgeata)

Convergență de pliuri
 Cancer gastric
precoce (pT1).

Tip I: Reconstrucția coronală evidențiază o mică leziune polipoidă care

protruzionează mai mult de 5 mm în lumenul gastric.
Cancer gastric precoce - Tip IIa.

Reconstrucția coronală evidențiază o leziune de

5 mm de pe marea curbură care protruzionează
în lumenul gastric.
Cancer gastric precoce - Tip II b?
 Cancer gastric -Tip III.

Îngroșare focală a peretelui gastric, cu ulcerație centrală.

 Cancer
gastric
avansat
(pT2).

Îngroșare focală circumferențială a antrului cu

intensificare post-contrast i.v.
Cancer gastric avansat (pT2).
Cancer gastric
avansat(pT2).

Îngroșare marcată a peretelui

gastric la nivel de fund și corp
gastric(pe fond de linită
plastică).
Cancer gastric avansat (pT3).

Masă tumorală polipoidă de mari dimensiuni care protruzionează în

lumenul gastric, realizînd un defect de umplere în stomacul plin cu
apă; infiltrare a țesutului grăsos de împachetare, acompaniat de
Cancer gastric
avansat (pT4).
Recidivă după gastrojejunostomie (rezecție Billroth-II)
Semne CT
Semne CT
Semne CT

-continuare-
 Semne
CT

CC.Infiltrativ gastric pol sup. cu

metastaze RP (adenopatii ggl. mari)
Carcinom al antrumului gastric
Carcinom polipoid
(mica curbură sub cardia)
Linită plastică
Cancer gastric
(extensie hematogenă)
Adenopatii
ganglionare
Caz clinic
Femeie, 71 ani, cu
senzație de
plenitudine
gastrică, scădere
ponderală,
scăderea
apetitului.

Afectarea venei
splenice, cu
dezvoltarea
circulației
colaterale
perigastrice
Caz clinic
Bărbat de 86 ani,
cu senzație de
sațietate, scădere
ponderală,
anemie,etc.
 A 58-year-old man with abdominal pain underwent routine CT (a, b) that
showed some thickening (white arrow) of the stomach. An endoscopic
biopsy confirmed an adenocarcinoma. Staging CT (c, d) shows the actual
extent of the tumor (block black arrows) and the gastric fundus (*) is free of
the tumor, which was not apparent in the initial CT due to collapsed normal
 EUS of an ulcerative lesion in the antrum. The tumor (lesion) is
seen to penetrate through the serosa with a hypoechoic
lymph node (*) also apparent.

 The lesion was confirmed as a T4, N1 stage GC on

histopathology after total gastrectomy.

 Example illustrating the importance of distension of the

stomach for determining the extent of GC.
Use of multiplanar reformation for determination of invasion into adjacent organs. In this example, the GC (*) is not separable from the left lobe of the liver (arrow) on the axial image (a).

Use of multiplanar reformation for determination of invasion into

adjacent organs. In this example, the GC (*) is not separable from
the left lobe of the liver (arrow) on the axial image (a). On the
coronal (b) and sagittal (c) reconstructions, it is clear that there is no
direct invasion by the tumor but apposition of the stomach wall to the
left lobe of the liver. The tumor was limited to the stomach wall at
histopathology.
EUS of an ulcerative lesion in the antrum. The tumor (lesion) is
seen to penetrate through the serosa with a hypoechoic lymph
node (*) also apparent. The lesion was confirmed as a T4, N1
stage GC on histopathology after total gastrectomy