ALL Merged-Document Compressed PDF

UMF ”CAROL DAVILA”
FACULTATEA DE MEDICINĂ
Medicină Fizică și de Reabilitare/
Recuperare, Medicină Fizică şi
BalneoClimatologie (RMFB)
Titular de curs
PROF. DR. GELU ONOSE
CURSUL VI (partea a II-a)
Considerații generale și noțiuni de recuperare pri-
vind traumatologia nevraxială – Prof. Dr. G. Onose
•Definiri de noțiuni; precizări privind statusuri și dis-
funcții (în special mai complexe – exp.: tulburări ale
stării de conștiență) la bolnavi cu leziuni severe ale
sistemului nervos central (SNC), in stadiile sub-
acut/subcronic •Date epidemiologice și socio-eco-
nomice aferente •Elemente sintetice de (morfo-)/
fiziopatologie •Principale (și alte) mijloace/ins-
trumente de evaluare/clasificare utilizate în scop
diagnostic (inclusiv ca și criterii de admitere la Neuro-
Recuperare)/prognostic sau/și pentru analizarea/
măsurarea efectelor obținute prin intervenții
terapeutico-recuperatorii •Considerații corolare
”Tratat de Chirurgie” (Ediția a II-a) – sub red. Popescu I, Ciuce C (”Textbook of Surgery” - Coord. Eds. Popescu I, Ciuce C) - Vol. VI:
Neurochirurgie (coord. Florian I Ș, Popeată I)/ Vol. VI: Neurosurgery (eds. Florian I Ș, Popeată I – Cap. 7.5.: ”Noţiuni sintetice de ma-
nagement neuroreabilitativ în statusuri post traumatisme cerebrale” (Chap. 7.5.: ”Synthetic notions of neurorehabilitative manage-
ment in statuses after brain traumas”) – Onose G – Editura Academiei Române (the Publishing House of the Romanian Academy),
București, 2014
Universitate de Medicina
si Farmacie ”Carol
Davila”, din Bucuresti
– Facultatea de Medicina
Spitalul Clinic de Urgenta
”Bagdasar-Arseni” (SCUBA),
Bucuresti
Spitalul Clinic de Urgenta

”Bagdasar-Arseni”
(SCUBA), Bucuresti –
renovat complet in 2013
Considerații generale și noțiuni de recuperare pri-
vind traumatologia nevraxială – Prof. Dr. G. Onose
Afectarile creierului si ale maduvei spinale (trauma-
tice: traumatisme cranio-cerebrale – TCC –, respectiv
traumatisme vertbro-medulare – TVM – sau ne-
traumatice), in general produc leziuni ale Sistemului
Nervos Central (SNC) care, mai ales dacă sunt severe,
pot conduce la deficite/disfuncții marcate sau/și extin-
se – și în majoritatea lor bazate pe injurii/alterări irever-
sibile,inclusiv la nivel intim – cu expresie clinică în plan:
motor/neuro-muscular (tonus sau/și troficitate), de
coordonare, de echilibru, de sensibilitate (inclusiv
durere)/ [pentru TCC și tulburări de tip: senzorial,
cognitiv/ de constiență/ comportamentale sau/și de
comunicare], al controlulului sfincterian,
endocrinologic – toate nu de puține ori în cadrul
unei stări generale alterate, posibil chiar
amenințătoare de viață ...
Măduva spinării (/spinală) este, alături de creier,
una dintre cele două componente anatomice ale
SNC/nevrax).*, **,***
Având în vedere rolul său critic în biologia și

funcționalitatea organismului, leziunile
măduvei spinale au un imens potențial
invalidant/de dizabilitate multiplană (vezi în
continuare) – în unele cazuri, putând chiar pune
viata in pericol.
* https://www.merriam-webster.com/dictionary/central%20nervous%20system
** Hall, J.E.; Guyton, A.C. Genetic Control of Protein Synthesis, Cell Function, and Cell Reproduction. In Guyton and Hall Textbook of
Medical Physiology, 12th ed.; Saunders Elsevier: Philadelphia, PA, USA, 2011
*** https://dexonline.ro/definitie/nevrax
În leziunile măduvei spinale sunt ”... limitate
oportunitățile terapeutice”* – de fapt: ”… pentru
aceste leziuni în prezent nu există vindecare... ”**
Totodată,trebuie să recunoaștem că, în prezent

”... nu există agenți neuro-protectori disponibili
clinic pentru a contracara daunele sau pentru
a stimula (procese) reparatorii după
traumatismele cerebrale. ... ”***
* Zhou X, He X, Ren Y – Function of microglia and macrophages în secondary damage after spinal cord injury. Neural Regen
Res. 15;9(20):1787-95, 2014
** Fan, B., Wei, Z., Yao, X., Shi, G., Cheng, X., Zhou, X., … Feng, S. (2018). Microenvironment Imbalance of Spinal Cord
Injury. Cell transplantation, 27(6), 853–866. doi:10.1177/0963689718755778
*** Talley Watts L, Long JA, Manga VH, Huang S, Shen Q, Duong TQ – Normobaric oxygen worsens outcome after a moderate
traumatic brain injury. J Cereb Blood Flow Metab;35(7):1137-44, 2015. doi: 10.1038/jcbfm.2015.18. Epub 2015 Feb 18
BACKGROUND
Este dificil să existe o definiție unanim
recunoscută (inclusiv) pentru TCC.
ti Totuși, o definiție acceptabilă poate fi următoarea:
”TCC este o afectare non-degenerativă, non-
congenitală a creierului, produsă prin forță
mecanică externă, care poate duce la tulburări
permanente sau temporare ale funcției cognitive/
diminuarea sau alterarea stării de conștiență, a
funcțiilor fizice și psiho-sociale, având asociată
diminuarea sau pierderea stării de conștiență.”*
* Dawodu ST – Traumatic Brain Injury (TBI) - Definition, Epidemiology, Pathophysiology (Updated: Mar 19, 2021: Chief Editor: Stephen
Kishner, MD, MHA): http://emedicine.medscape.com/article/326510-overview
”Starea de conștiență are două dimensiuni (Zeman, 2001):
trezie/vigilitate (nivelul/gradul de conștiență) și conștien-
tientizare (conținutul conștienței/orient. auto-/ alo-psih.)”.*
”
Deteriorarea conștienței”
(schiță de Steven Laureys, 2004)
**
* Vanhaudenhuyse, Boly, Laureys S – Vegetative state. Scholarpedia, 4(1):4163, 2009; doi:10.4249/scholarpedia.4163
** von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F, Dolce G, Onose G - The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name - Journal of
Medicine and Life, Vol V, Iss1, January-March: 3-15, 2012
”Coma este o stare de – mai – lungă (comparativ cu
sincopa/leșinul – vezi slide-ul următor) – dar totusi
de scurtă durată de pierdere a conștienței, asociată cu
fenomene vegetative mai mult sau mai putin severe.
Poate fi produsa de: leziuni ale SNC, boli sistemice
cu complicații, intoxicații exo- sau endogene”,infecții,
severe/ sepsis, tulburări metabolice, dezechilibre h.-e.
Este ”o stare din care o persoană nu poate fi trezită
și nu răspunde la niciun stimul (inclusiv dureros).
Pacienții în comă nu au un ciclu normal somn-
veghe.”** Este o afecțiune critică/ce poate
pune viața în pericol și care necesită terapie(/
îngrijire) intensivă – (A)TI.*
*Alexianu D - Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
** Vegetative and Minimally Conscious States – POSTNOTE Number 489 March 2015 – Houses of (UK) Parliament/ Parliamentary Office of Science & Technology;
”Sincopa este o pierdere a conștienței (trezie/
vigilitate și conștientizare – auto- și alo-psihică) de
scurtă durată”, auto-limitativă, non-epileptică.
*,**,***,****
Mecanismul său principal de producere: scaderea
bruscă a fluxului cerebral – care poate să apară în
situații precum:aritmii cardiace severe sau/și (incl.
reflexe) hipotensiune (inclusiv ortostatică sau/și din
cauza unor dezechilibre episodice ale sistemului
autonom/vaso-vagal sau/și în perturbari tranzi-
torii ale circulației sanguine cerebrale,doar în
sistemul arterial–extracranian–vertebro-bazilar
**,***), tulburări metabolice, cauze organice/(dis-)
funcționale, medicamentoase chiar iatrogene
* Alexianu D - Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
** Rumm M, Brenner BE; Peak DA (Specialty Editor Board) – Syncope – http://emedicine.medscape.com/article/811669-overview
*** http://www.medicinenet.com/fainting/article.htm
**** Giacino JT1, Ashwal S, Childs N, Cranford R, Jennett B, Katz DI, Kelly JP, Rosenberg JH, Whyte J, Zafonte RD, Zasler ND – The
minimally conscious state: definition and diagnostic criteria. Neurology.12;58(3):349-53, 2002
”
*Ghidul ESC (European Society of

Cardiology – n. n.) pentru
diagnosticul şi managementul
sincopei (2018) – Romanian
Journal of Cardiology | Vol. 29, No.
4, 2019
(https://www.romanianjournalcardiol
ogy.ro/wp-
content/uploads/2019/12/ghid.pdf)
” ADDENDUM:
”... either 14
(original scale) or
* (GCS – n. n.) 15 (the more
widely used
modified or
revised scale)”** .
In its initially form,
the Glasgow
Coma Scale
(GCS) ”did not
distinguish ‘Flexion
(abnormal) to pain
(3 points)’ and
* (În urmă cu aproape 50 de ani !) ‘Withdraws to pain
(4 points)’.
Consequently,
maximum score
for ‘Best motor
response’ was 5
and maximum
score for Glasgow
Coma Scale was
14”***.
**http://traumacare.no/re
sources/scoring-
systems/gcs/
...
***http://www.sfar.org/sco
res2/glasgow2.php
…Pe baza acestei scale cuantificate de clasificare se
poate pune diagnosticul de leziune cerebrală:severă (8p
sau mai puțin),moderată (9-12p) sau ușoară (13-15p).
De asemenea, merită menționat: ”Declaraţie de neasu-
mare a responsabilităţii (v. slide-ul precedent):… GCS...
proiectat... pentru a evalua ... coma și alterarea
conștienței (de fapt, această scală de evaluare ar
putea fi denumită mai bine: ‘Glasgow Basic Neurologic
Functioning Scale‘ – n. n. – vezi următorul slide) ”…
scala ... măsoară … impactul unei largi diversități de
condiții: ... afectare cerebrală acută în urma unor in-
jurii traumatice și/sau vasculare sau în urma unor in-
fecții, boli metabolice (... Insuficifență renală sau hepa-
tică, hipoglicemie, cetoză – acidoză, n. n. – diabetică)etc.”* ...
* http://www.bt.cdc.gov/masscasualties/pdf/glasgow-coma-scale.pdf
... GCS poate fi considerată (inclusiv) ca anticipand
strălucit și încadrandu-se în (noua) viziune/paradig-
mă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
privind funcționarea umană:
„International Classification of Functioning,
Disability and Health” (ICF-DH)
– publicată in 2001* (vezi Cursul I și LP I) –
din cauza modului său de a cuantifica “algebric”
funcționalitatea umană, i.e.: de la cel mai sever
status “negativ” (ex.: GCS 3p – greu compatibil cu
supraviețuirea), la unul practic, complet “pozitiv”
(GCS 15p) ...
* International Classification of Functioning Disability and Health (ICF). World Health Organization (WHO) – Geneva, 2001;
http://www.handicapincifre.it/documenti/icf_18.pdf;
https://www.cdc.gov/nchs/data/icd/icfoverview_finalforwho10sept.pdf;
http://search.tb.ask.com/search/GGmain.jhtml?searchfor=WHO%3A+ICF+International+Classification+of+Functioning+Disability+
and+Health.+&tpr=hpsb&p2=%5EBBQ%5Exdm027%5ES11598%5Ero&n=780CE8B2&st=hp&ptb=DB405F6C-8D31-4124-B456-
2183793D26CA&qs=&si=downspeedtest&ts=1422908344825
”Glasgow Outcome Score(GOS)scale* (tradusă, adaptat)
GOS = 1:
Decedat
GOS = 2: Stare Inconștient, neresponsiv decât în mod reflex la
vegetativă (inclu- stimuli exteriori, cu (perioade) de deschidere –
siv persistentă) posibil chiar spontană – a ochilor
GOS = 3: Dependenţă parţială sau totală de asistenţă
Disfuncţionalitate exterioară. Abilitati de comunicare limitate,
severă răspunsuri comportamentale sau emoţionale
anormale
GOS = 4: Gradul de autonomie funcţională se rezumă la ADL.
Disfuncţionalitate Incapacitate de a participa la activităţi socio-
moderată familiale sau de muncă
GOS = 5: Capacitatea de a relua activităţi ocupaționale și
Recuperare bună sociale normale, cu toate că pot exista deficite sau
simptome minore – funcţionale sau mentale
* Jennett B, Bond M. Assessment of outcome after severe brain damage. Lancet, 1975 Mar 1;1(7905):4 80-4
”
Glasgow Outcome Scale – Extended (acronym GOS-E)
*
“– Summary Date: 1/17/2013 –
”8 levels, determined by a structured interview of 19 questions … No equipment“ required

for examination. … No training required. Cost Free … Diagnosis: Acquired Brain Injury; Trau-
matic Brain Injury … Populations Tested: Traumatic Brain Injury; Non-traumatic Brain Injury”
* http://www.rehabmeasures.org/Lists/RehabMeasures/DispForm.aspx?ID=1096; http://tbims.org/combi/list.html
”Deși în sistemul de clasificare al bolilor nu figurează rubrici distincte pentru
aceste entități clinice, anual, în serviciile de terapie intensivă sunt ingrijite
estimativ 10-12.000 de cazuri ce depășesc 10-14 zile de intemare – stări
vegetative (SV – dintre care unele vor deveni persistente – GOS 2/ 4).
Cele mai importante cauze sunt politraumatismele la vîrste tinere.
La aceste cazuri sunt solicitati diferiti specialisti: chirurgi generali, neurochirurgi,
ortopezi, neurologi, internisti, cardiologi, ORL-isti, oftalmologi. Coordonarea este
unica si trebuie sa apartina obligatoriu intensivistului - dar fiecare specialist este
independent si responsabil - scopul fiind supravietuirea fiecarui bolnav cu seche-
le cât mai mici posibil – rezultă, însă și: veterani ai medicinei contemporane.
Pe lânga parametrii vitali în care hemodinamica este prioritară [ABC(Disabil.) - n.n.],
se urmăresc: imunonutriția (inclusiv ca intervenție de IR/ NR – n. n.), evoluția
stării neurologice (arousal-ul), răspunsul și capacitatatea de a suporta
manevrele de reabilitare.Totul se înscrie pe fișe de evoluție zilnică.
Un rol esențial îl are prevenirea complicațiilor și a leziunilor secundare.
De la intrarea în terapie intensivă trebuie gândit la Weaning (dezvăț) - suprima-
rea cât mai precoce a tuturor mijloacelor de susținere artificială, astfel incât
să nu se ajungă la ireversibilitatea funcțiilor organelor periferice cu efecte de
feed-back infaust (ulterior) asupra recuperarii: prevenția leziunilor musculaturii
respiratorii, menținerea functionalitatii digestive, asistarea/ încercarea de
restabilire a funcțiilor automate ale vezicii urinare și ampulei rectale. ...
...
”Menţinerea peste 3 (12) luni a tabloului patologic
reprezintă graniţa
dintre formele evolutive clinice: starea
vegetativă tranzitorie(SVT)şi starea vegetativă
persistentă (SVP)/permanentă – vom reveni.
Suficienta conservare a funcţiilor autonome ale
hipotalamusului şi trunchiului cerebral permite
supravieţuirea îndelungată, cu:
ingriiri medicale paliative, nursing sistematic”*
(inclusiv îngrijiri la domiciliu calificate - IDC - n.n.)
...
... ”Evoluţia SV se poate extinde pe decade (cel mai lung caz –
înregistrat şi în Guinness Book – a supravieţuit peste 37 de ani).
Şansele de revenire depind de etiologia şi severitatea leziunilor
cerebrale, de vârsta persoanei şi de durata SV.
Relativ mulţi pacienţi (mai ales copii şi adulţi tineri) se pot recupera
în mod spontan dintr-o SV, pe parcursul a câteva săptămâni. După
un an de cantonare în SV, prognosticul este extrem de rezervat,
sechelele şi dizabilităţile neuro-psihice sunt majore, pacientul fiind
total dependent. Mulţi dintre pacienţi, chiar dacă revin la un grad
de corticalitate cerebrală voluntară, nu progresează la stadiul de a
deveni independenţi (măcar) în activităţile curente de autoingrijire.
Remiterea unei SVP fiind o “rara avis”, constituie un eveniment
intens mediatizat.
Pacientul cu leziuni cerebrale severe poate progresa de la stadiul
de “inconştienţă cu ochii închişi” (stare de comă), la cel de
“inconştienţă cu ochii deschişi” (SV) și respectiv, la stadiul de
“inconştienţă cu responsivitate inconstantă,incoerentă”: starea
clinico-neurologică de minimă conştientizare.”
”Spre deosebire de comă* (care este o condiție acută –
și în principiu, în caz de evoluție favorabilă, tranzitorie:
n. n. – ... ce nu durează mai mult de zile sau săptămâni –
10-14 zile**) ...”starea vegetativă (SV)*,*** ... poate deveni
cronică (poate dura decade) sau poate fi o condiție
tranzitorie în calea recuperării ulterioare.”***
”Starea vegetativă (SV) este conștiență
fără conștintizare.”****
Pentru că există o lungă și încă nefinalizată dezbatere cu
privire la numele cel mai potrivit – inclusiv cu cea mai
strânsă legătură teoretică și practică între conținutul și
denumirea aferentă – a unei asemenea stări (în
Europa continentală și Asia este ...
* von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F, Dolce G, Onose G - The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name –
Journal of Medicine and Life, Vol V, Iss1: 3-15, January-March 2012
** Alexianu D - Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
*** Jennett B, Plum F: Persistent vegetative state after brain damage (A syndrome in search of a name. Lancet 1972, 1:734-737
**** Vegetative and Minimally Conscious States – POSTNOTE Number 489 March 2015 – Houses of Parliament/ Parliamentary
Office of Science & Technology; http://www.parliament.uk/briefing-papers/post-pn-489.pdf
... utilizat în mod predilect termenul de: „Sindrom
apalic” – desi, n. n.: recent, a devenit frecvent
utilizat și aici termenul de SV – un termen mai
modern și aparent, mai potrivit, ar fi: „Sindrom
de trezie/vigilitate neresponsivă”
(“Unresponsive Wakefulness Syndrome” – UWS).*
În ciuda lipsei punctelor de vedere unitare asupra
problematicii duratei SV – conectat conceptual
și totdată, în mod aplicat, inclusiv cu consecințe
etice și juridice importante – poate fi considerat
în mare măsură, conform „Grupului de lucru multi-
societăți” aferent, că ar trebui luați în conside-
rare termeni si nuanțări consecutive, precum ...
* von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F, Dolce G, Onose G - The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name - Journal
of Medicine and Life, Vol V, Iss1: 3-15, January-March 2012
...’persistent’: ”starea (SV – n. n.) restantă timp de cel
puțin o lună după injurie” și respectiv (considerand din)
“...1994, criteriile temporale pentru ireversibilitate
(adică mai mult de un an pentru SV post-traumatice și
trei luni pentru cele non-traumatice – anoxice):
‘stare vegetativă permanentă (PVS)’.”*
Deci, astfel de condiții ”… pot progresa (sau nu – n.n.)
din stadiul de ‘inconștiență cu ochii închiși’ (starea de
comă),la cel de ‘inconștiență cu ochii deschiși’(SV) și
(în continuare – spre exemplu) la stadiul de 'inconștiență
(parțială – n. n.) cu inconstantă receptivitate ...” (adică
– n. n.): starea neurologică de ‘minimă conștiență’”.**
** Alexianu D - Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
“1 Patru criterii clinice – care trebuiesc îndeplinite toate: Caracteristici clinice
Nu există dovezi de conștientizare a sinelui sau a mediului
Fără răspuns volițional la stimuli vizuali, auditivi, tactili sau nocivi ale Starii vegetative/
Nu există dovezi de înțelegere sau exprimare prin limbaj Sindromului apalic/
Cicluri de închidere a ochilor și deschidere care simulează somnul și trezirea (ca la nou-născut)
UWS
2 Funcție hipotalamică și a trunchiului cerebral conservată suficient pentru a menține respir. și circulația
3 Ochii sunt în poziție divergentă nu pot nici să focalizeze obiectele, nici să le urmarească; reflexul de
clipire intermitent pozitiv; diametrul pupilelor care se schimbă (se mărește-diminuează), pastrat
răspunsul pupilar la lumină; reflex oculo-cefalic - fenomen cap de păpușă – parțial pozitiv
4 Fără nistagmus, dar răspuns tonic conjugat sau disconjugat la testele calorice. Fără fixare vizuală,
urmărirea obiectelor în mișcare cu ochii sau răspuns la amenințare
5 (de)posturarea de decorticare (lezare a capsulei interne cerebrale care afectează tracturile cortico-spinale)
cu adductia membrelor superioare și poziția flectată a brațelor, palmelor și degetelor, și pozitie flectată-
extinsă a ambelor picioare, cu flexia plantara a picioarelor și poziție întinsă a trunchiului, tonusul muscular
spastic crescut (rigido-spasticitate) Mișcări stereotipe cu lipsa de finalizare spontană și semnificativă a
mișcărilor feței, membrelor și trunchiului. Pot fi mișcări ocazionale ale capului și ochilor spre directia sunetului
și a trunchiului și membrelor fara intenție. Poziția corpului decerebrat (sindrom mezencefalic): spasticitate
cu membrele superioare extinse în adducție și hiperpronatie și membrele inferioare extinse cu flexia
plantară a picioarelor
6 Prezenta tiparelor motorii primitive, cum ar fi automatismul de supt-mestecat (spontan și provocat de
către stimuli); pot exista și reflexe orale si de scrâșnire, reflexe musculo-mentale, mioclonus de
tresărire, reflexe de reglare a tonusului (simetric, reflex asimetric al gâtului)
7 Dezinhibarea sistemului de reglare autonomă, care poate provoca reacții emoționale primitive și
mișcări în masă ale trunchiului și ale membrelor, care sunt însoțite de reacții vegetative ”Ciliospinal reflex is characterized by rapid dilation of
the ipsilateral pupil (by 1 to 2mm) with a painful or
startling stimulus. It is elicited by scratching or pinching
8 Reflexul de înghițire poate fi păstrat la majoritatea pacienților (? – n. n.) over the skin at the side of the neck, upper trunk, and face.
This reflex, which was first described by Budge, is present
in normal awake or sleeping humans as well as in comatose
patients. Other names of the reflex are: Pupillary skin reflex;
9 Grimasa la durere. Poate avea mișcări ”rătăcitoare” ale ochilor Cutaneous pupillary reflex; Pupillary reflex dilation; Pupil
dilation response; Reflex pupillary dilation; Cutaneous pupil
reflex or Skin pupillary reflex. The name denotes the
involvement of the ciliary body and the spinal cord. As the
10 Incontinența vezicii urinare și a intestinului. Clipire spontana și de obicei păstrate: mediation of this reflex is by the cervical sympathetic fibers,
it is absent in Horner syndrome”. (Koushik Tripathy; Sriram
răspunsuri pupilare și corneene la testarea gheata-apă; reflex cilio-spinal pozitiv. ... Simakurthy; Arif Jan – Ciliospinal Reflex –
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538184/)
(Modifificat după Gerstenbrand 1977,the Royal Collage of Physician Working Group 1996, and Laureys et al.: Unresponsive wakefulness syndrome: a new name for the vegetative state or apallic syndrome. BMC Medicine 2010 8:68
Remisiune: Profund somnolent, temporar ochii deschisi, fixare optică, ritmul somn-veghe al oboselii reglat, reactii
... emotionale primitive, tipare motorii primitive parțial diminuate, poziția extremităților in flexie-intindere, mișcări în
Faza 1 masă restante, rigido-spasticitate
Faza 2 Somnolent, urmareste cu privirea, începe reglarea ritmului somn-veghe in timpului zilei, reacțiile emoționale
tind la diferențiere, tiparele motorii primitive tind la orientare, mișcări in masa diminuate, tendință la finalizare,
diminuarea poziției corpului întins în flexie, diminuare a rigido-spasticitatii
Faza 3 Începe trezirea/ vigilitatea responsivă, faze de somnolență, execută comenzi simple, reacție emoțională
diferențiată (pozitivă, negativă), tipare motorii primitive diferențiate (reflexe de apucare inalt organizate, reflexe
orale), alimentație orală acceptată, primele mișcări finalizate inițiate la comandă
Faza 4 Klüver-Bucy („modificări de comportament caracteristice maimuțelor rhesus după rezecția bilaterală de porțiuni majore
ale lobilor temporali de Klüver și Bucy în 1937” – Gerstenbrand, Saltuari și colab.: doi: 10.1016 / 0149-7634 (83)
90047-7 – ”Agnozie vizuală, activitate orală crescută, hipersexualitate, hipermetamorfoză, tulburări de memorie/
pierderea capacității de recunoaștere a persoanelor, modificări ale comportamentului, inclusiv dietetic/ bulimie;
placiditate; raritate în patologia umană – Gościński et al.:10.1007/BF01808825) Faza de trezire, ritmul somn-veghe
reglementat în timpul zilei, apucarea obiectelor cu încercarea de a mușca și a mesteca, fără recunoașterea obiectelor,
creșterea interesului pentru regiunea genitală, reacționează la comenzi simple, produce sunete primitive, încep
să să apară semne ale leziunilor cerebrale locale, sechele ale pozitiei corpului flectată-intinsa, sechele ale
rigido-spasticității
Faza 5 Faza post (sindrom) Klüver-Bucy: trezie/ vigilitate, ritmul somn-veghe adaptat zi-noapte, ușoare sechele ale
poziției corpului flectat-intins, semne ușoare de spasticitate, diminuarea tiparelor Klüver-Bucy, cresterea
mișcărilor finalizate, produce cuvinte simple, apariția semnelor de leziune cerebrală locală
Faza 6 Faza simptomelor Korsakow: complet treaz, dezorientare, faze de oboseală complet controlabile, resturi ale tipa-
relor motorii primitive, resturi ale spasticității, mișcări finalizate direcționate, poate fi călăuzit, începe mersul (!)
Faza 7 Faza sd. amnezic: complet treaz, ritm somn-veghe reglat zi-noapte, sechele de dezorientare, poate fi complet
călăuzit, tulburări severe de memorie, resturi de tipare motorii primitive, semne ușoare de spasticitate, mișcări
finalizate prompte, posibile leziuni cerebrale locale sau difuze marcate, simptome ale sindromului de repaus/
imobilizare la pat
Faza 8 Faza de sfârșit a stării de remisiune, începutul evidențierii dizabilității, conștiență nemodificată, ritmul somn-
veghe normal, faze de oboseală crescute, posibile simptome marcate de leziuni cerebrale difuze sau/și locale
(deficiențe neurologice, de comportament cognitiv), simptome/ semne ale sindromului de repaus (prelungit)/ de
imobilizare la pat, observarea unor diverse handicapuri. * “
*Apallic Syndrome – Modified Innsbruck Remission Scale – 8 Phases (Gerstenbrand, 2011) – von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F, Dolce
G, Onose G - The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name - Journal of Medicine and Life, Vol V, Iss1: 3-15, January-March 2012
Starea de Minima Costienta (SMC) – criterii:*
*
“1. Executare de comenzi simple
2. Răspunsuri gestuale sau verbale „da/ nu” (indiferent de acuratețe)

3. Verbalizare inteligibilă
4. Comportament cu scop incluzând mișcări sau comportamente afective
în relație contingentă cu stimuli relevanți; exemplele includ:
a) zâmbet sau plâns adecvat stimulilor vizuali sau lingvistici relevanți

b) răspuns la conținutul lingvistic al întrebărilor prin vocalizare sau gesturi
c) ajungere la (/apucare) obiecte în direcție și localizare adecvate
d) atingerea sau ținerea obiectelor prin adaptare la dimensiuni și forme
e) fixarea vizuală susținută sau urmărire ca răspuns la stimuli în mișcare
“
* Giacino JT, Ashwal S, Childs N, Cranford R, Jennett B, Katz DI, Kelly JP, Rosenberg JH, Whyte J, Zafonte RD, Zasler ND – The minimally
conscious state: definition and diagnostic criteria. Neurology.12;58(3):349-53, 2002 (tabelizedly quoted in von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F,
Dolce G, Onose G - The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name - Journal of Medicine and Life, Vol V, Iss1: 3-15, January-March 2012
...
”Starea de minimă constiență (SMC), descrisă in
2002 de JTGiacino, este o obnubilare marcată
din care pacientul poate fi trezit și are reacții
adaptatate la comenzi simple, întelege și
răspunde uneori adecvat, apoi adoarme din nou/recade
în somn;
pacientii cu SMC au recuperat procesele
integrative superioare, ce realizează
interconectarea funcţională dintre ariile cortexului tem-
poral auditiv primar, secundar şi ariile asociative pre-
frontale, parietale, temporale și limbice (condiţii similare
...
... cu cele fiziologice): un stadiu evolutiv superior/ fa-
vorabil al constienței reduse (low awareness).”*
(Mutismul akinetic: aspecte de aparentă stare de
conştienţă, cu paucitatea mişcărilor spontane şi
mai ales a vorbirii (pacientul este imobil, nu vorbeș-
te – deşi nu este paralizat). Compromiterea severă
a comportamentului motor este rezultatul lezării bila-
terale a tractusurilor reticulo-corticale (la nivelul
substanţei reticulate paramadiene a trunchiului ce-
rebral şi a diencefalului, către ariile frontale bazale
sau mediale) sau a conexiunilor dintre paleo-neo-
cortex. Mutismul akinetic este considerat o vari-
antă clinică de SMC) ...
... Prin urmare, SMC este o ”marcată obnubilare,
din care pacientul poate fi trezit și are reacții
adaptate la comenzi simple, întelege și uneori
răspunde in mod adecvat; apoi adoarme din nou”*
Ca rezumat al mecanismului (plasat parțial aici, în
avans) clinico-fiziopatologic: patienții cu SMC și-au
diminuat ”deconectarea (tranzitorie/ parțială) cu
structurile neocorticale”/ dezinhibarea funcțională a
porțiunii superioare a trunchiului cerebral”... (sau
reconectare)...”dintre zona auditivă primara și arii
asociative limbice și parietale”** – așa cum rezultă
din investigațiile paraclinice dedicate: ...
** von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F, Dolce G, Onose G – The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name. Journal of
Medicine and Life, Vol V, Iss1: 3-15, January-March 2012
... Tomografia de emisie pozitronică (Positron Emission
Tomography – PET), colectarea potențialelor evocate
auditive, respectiv răspunsuri p300 sau ”paradigma
ERP-urilor N-400”).
Concret, (re-)apare o ”rețea corticală critică fronto-parietală”
cu ”nuclei talamici nespecifici” și ai mezencefalului
(obiectivat de fRMN), reușindu-se (re-)”activarea rețelelor
integrative mari”*– favorabil reluarii activitatii nervoase
superioare și astfel (cu extensie variabilă – și evoluții
individuale greu de prevazut)realizării unor re-conectări
functionale”cortico-talamo-corticale” și de asemenea,
între ”... cortexul auditiv secundar și ariile asociative
corticale temporale și pre-frontale”**
...
...
De menționat – conform PET și single photon emis-
sion computed tomography (SPECT) – ca elemente
patogenice suplimentare: scăderea fluxului san-
guin cerebral în SV(cu reducerea consecutivă a
metabolismului energetic local la 40-50% din
valoarea normală) și – mai rău – în starea comatoasă
irigarea creierului scade dramatic: până la un
debit persistent de sub 20ml/100g țes./min.
Acestea explică existența unui risc dintre cele mai
mai mari, în astfel de situații, pentru dezvoltarea, in
cerc vicios, de leziuni cerebrale prelungite si severe*
...
** Boly M., Faymonville M-E., Peigneux Ph. şi col - Auditory Processing in Severely Brain Injured Patients Differences Between the
Minimally Conscious State and the Persistent Vegetative State Arch Neurol., 61: 233-238, 2004
“
* Giacino JT1, Ashwal S,

Childs N, Cranford R,
Jennett B, Katz DI, Kelly
JP, Rosenberg JH, Whyte
J, Zafonte RD, Zasler ND –
The minimally
conscious state:
definition and diagnostic
criteria.
Neurology.12;58(3):349-53,
2002
Sindromul de ‘înzăvorâre’ (‘Locked-in-Syndrome’):”pacientul este
perfect conștient dar poate raspunde doar prin clipire sau prin
mișcările globilor oculari.
Leziunea este, de obicei, în punte,sub coliculii cvadrigemeni“*
Pacientul are tetraplegie (și anartrie**) și este adesea ventilat
mecanic.
În plus, trebuie menționat că, în astfel de situații, intervențiile clini-
ce cu Brain Computer Interface (BCI) sunt indicate la pacienții
care au cea mai mare nevoie (spre exemplu: scleroză multiplă sau
epilepsie*** (o principală indicație inițială, în cazuri în care bolnavul
continuă să aibă convulsii în pofida tratamentului medicamentos ma-
maximal) leziuni ale maduvei spinale cervicale, accidente vascula-
re de trunchi cerebral, distrofie musculară,scleroză laterală amio-
trofică (ALS) sau alte boli ale neuronului motor**** – pacienți a căror
stare de paralizie a îngreunat comunicarea prin alte mijloace**...
*Alexianu D - Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
**Giacino JT, Ashwal S, Childs N, Cranford R, Jennett B, Katz DI, Kelly JP, Rosenberg JH, Whyte J, Zafonte RD, Zasler ND – The
***Birbaumer N: The status of clinical brain-computer interface (BCI) research - Plenary Lecture at the 5th World Congress of the
International Society of Physical & Rehabilitation Medicine, Istanbul/ Turkey, June, 2009
****http://www.braingate2.org/neurology.asp
...
Deși din păcate, exact în acest domeniu par să
apară cele mai mari dificultăți (o meta-analiză,
pe o perioadă de aproximativ 10 ani, pe 29 de
pacienți cu ALS și 6 cu “… alte boli
neurologice grave în diferite stadii ale
deficitelor fizice, care au fost antrenați cu
BCI”*
– și diferite studii asemănătoare din același laborator–
a arătat că ”… dacă pacienții cu status locked-in

(LIS), pot transfera controlul cerebral invățat, la
(cei cu – n. n.) status complet locked-in (CLIS)*
...
...
– de exemplu: în stadiul final al ALS – ”… aceasta rămane o intrebare
empirică deschisă, reglarea voluntară a creierului pentru
comunicare fiind posibilă în toate stadiile paraliziei (probabil – n. n.)
cu exceptia CLIS”*
...
* A. Kubler and N. Birbaumer, "Brain-computer interfaces and communication in paralysis: Extinction of goal directed thinking in completely paralysed patients?," Clin Neurophysiol, 119(11):2658-66.
Epub 2008 Sep., 2008
...
...
Fig. – în stanga și în dreapta:
Ședință de antrenament cu un pacient tetraplegic: în fotoliu rulant și
în fața unei mese standard (pe ecran – în dreapta – se poate vedea că
realitatea augmentată/ virtuala (VR), constând în reprezentarea unei
perechi de membre superioare: mișcarea lor poate fi controlată de
către pacient prin intermediul ritmurilor senzorio-motorii
colectate prin EEG – EEG-SMR)*
(Institutul FRAUNHOFER-FIRST, Berlin/ Spitalul Clinic de urgenta ”Bagdasar-
Arseni” – SCUBA/ TEHBA, Bucuresti, 2008)
* Onose G, Grozea C, Anghelescu A, Daia C, Sinescu CJ, Ciurea AV et al. – On the feasibility of using motor imagery EEG-based brain-computer interface in
chronic tetraplegics for assistive robotic arm control: a clinical test and long-term post-trial follow-up. Spinal Cord. 2012 Aug;50(8):599-608. doi: 10.1038/sc.2012.14
“
“
“ * Onose G, Grozea C, Anghelescu A, Daia C, Sinescu CJ, Ciurea
AV et al. – On the feasibility of using motor imagery EEG-
based brain-computer interface in chronic tetraplegics for
assistive robotic arm control: a clinical test and long-term
post-trial follow-up. Spinal Cord. 2012 Aug;50(8):599-608. doi:
10.1038/sc.2012.14
Fig.”Configurația tipică:
robotul este arătat în
mijlocul unei secvențe
de ‘apucare’. Camerele
de luat vederi pentru
urmărirea mișcării
pupilelor, de la nivelul
capului, sunt montate
“ pe partea interioară/
posterioară a unor oche-
for lari perfect adaptați.”
(FRAUNHOFER-FIRST, Berlin/ TEHBA, Bucharest,
2008)*
”Recuperarea de la SMC la o stare de conștiență
superioară (conștientizarea vigilității) apare în ca-
drul unui continuum în care limita superioară es-
te in mod necesar arbitrară.” “Emergența” respec-
tivă ... trebuie “să ofere o demonstrație fiabilă și con-
sistentă a unuia sau a ambelor elemente ”funcționale”:
• ”comunicare interactivă
• utilizarea a două obiecte diferite.” *
Aceasta înseamnă,în principiu,depășirea stării ge-
neric denumită ”conștiență redusă” (SV sau – mai ales
– SMC)**– se poate evolua spre normal sau spre status psiho-cognitiv-comportamental
* Giacino JT, Ashwal S, Childs N, Cranford R, Jennett B, Katz DI, Kelly JP, Rosenberg JH, Whyte J, Zafonte RD, Zasler ND – The
** Bekinschtein T, Tiberti C, Niklison J, Tamashiro M, Ron M, Carpintiero S et al. – Assessing levels of consciousness and cognitive
changes from vegetative State to full recovery – in: Coleman MR (Guest Editor): The Assessment and Rehabilitation of Vegetative and
Minimally Conscious Patients. A Special Issue of Neuropsychological Rehabilitation. Psychology Press Ltd, Tylor & Francis Group.
HOVE AND NEW YORK, 2005
”... Criteriile de ieșire din SMC pot subestima
nivelul de conștiență la unii pacienți.
Spre exemplu, pacienții cu unele forme de “mutism
akinetic”* – ”... stare în care se află o persoană
incapabilă să vorbească (mut) sau să se miște
(akinetic)”** (”... aparent conștientă și ne-paraliza-
tă”***); ”... este frecvent cauzată de deteriorare a
lobilor frontali (arii frontale bazale sau mediale – n. n.)
ai creierului”** – demonstrează ”... inițiere comporta-
mentală limitată dar sunt capabile de comporta-
ment mediat cognitiv complex, ocazional.”* ...
* Giacino JT, Ashwal S, Childs N, Cranford R, Jennett B, Katz DI, Kelly JP, Rosenberg JH, Whyte J, Zafonte RD, Zasler ND – The
** http://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=6990
*** Anghelescu A. (main author and ed.), Axente M, Dumitrescu A, Ion CF, Mirea A, Pădure L – Stări vegetative: aspecte clinico-
evolutive, de prognostic, de ngrijiri recuperatorii/ nursing de reabilitare şi de urmărire în timp şi teritoriu, la bolnavii aflaţi în astfel de
situaţii – Cap. 13, în: Compendiu de Neuroreabilitare - la adulti, copii si varstnici”. G. Onose și L. Pădure (main authors and coordina-
nating eds.), Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
...
Prin urmare, evaluarea în acest domeniu complicat
(inevitabil folosind – clinic – comunicarea și elementele
comportamentale) poate fi viciată de coexistența, la rela-
tiv mulți pacienți cu afectare a conștienței, de: ”afazie,
agnozie, apraxie, sau deficiență senzorială și motorie”*
(”...utilizarea combinată a evaluarii comportamentale și a
neuroimagisticii ... promițătoare pentru diferențierea/
deosebirea între afectarea de conștiență si afazie” **):
cauza, cel putin parțială, pentru care, în general, date epi-
demiologice amănunțite, relevante – chiar dacă nu rareori
intricate cu unele diagnostice eronate – nu sunt ușor de
găsit si nu sunt suficient de omogene*,**,***
...
* Giacino JT1, Ashwal S, Childs N, Cranford R, Jennett B, Katz DI, Kelly JP, Rosenberg JH, Whyte J, Zafonte RD, Zasler ND – The minimally conscious state:
definition and diagnostic criteria. Neurology.12;58(3):349-53, 2002
** Majerus S1, Bruno MA, Schnakers C, Giacino JT, Laureys S – The problem of aphasia in the assessment of consciousness in brain-damaged patients. Prog
Brain Res.;177:49-61, 2009< doi: 10.1016/S0079-6123(09)17705-1
*** Alexianu D - Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
...
Ca și confirmare suplimentară a aserțiunilor din
slide-ul anterior:
”... discutat despre dificultatea modului de a
determina nivelul de conștiență folosind instru-
mentele disponibile în prezent și îmbunătățirea (/a-
meliorarea) ulterioară in diferite domenii cognitive.
Confirmăm că diagnosticul corect și evaluarea
cognitivă adecvată sunt critice pentru recu-
perarea pacienților cu tulburări de conștiență.”*
...
* Bekinschtein T, Tiberti C, Niklison J, Tamashiro M, Ron M, Carpintiero S, Villarreal M, Forcato C, Leiguarda R, Manes F – Assessing
level of consciousness and cognitive changes from vegetative state to full recovery. Neuropsychol Rehabil. 15(3-4):307-22, 2005
…”Nu există o uniformitate de încadrare a acestor cazuri: unii autori (G.
Moonen-Liege) consideră că in 40% din diagnostice încadrarea este
eronată → necesitatea/importanța evaluării clinico-bio-funcționale.
Acest fapt determină o atitudine diferită față de decizia de a conti-
nua sau nu ingrijirile intensive/ÎR/NR – uneori cu supraviețuirea
și recuperarea pacientului–decizie cu consecințe juridice/familiale/
sociale majore.
în astfel de cazuri, pentru luarea unor decizii, atitudinea etică poate
fi determinantă. Astfel, este obligatoriu ca in atari situații, persoanele
implicate să aibă un minimum de cunoștințe, să nu emită păreri fără
suport medical și moral, în caz contrar apărând situații conflictuale.
Opțiunea este influențată uneori negativ de factori religiosi,
etnici, sociali, mediatici, gradul de dezvoltare economică și de
mentalitate/cultural, etc.
În principiu, se consideră util ca în luarea deciziei terapeutice
sa se aibă in vedere două variante:
• efort medico-social maxim (ideal)
• efort mediu sau minim (real) proporțional cu situatia sistemului medi-
cal (INTER-COMPARTIMENTE: Recuperare, Neurologie, ATI) ...
...
Cea mai eficientă cale de regenerare neuronală este menținerea semnalelor
musculo-tendinoase, senzoriale, cognitive, spre SN prin mișcări pasive segmen-
tare – inclusiv articulare –, schimbarea posturilor (W.L. Lanier-teoria aferentarii).
Echipele complexe de medicina fizică și reabilitare trebuie să fie independente,
dedicate și supraspecializate, activând în concordanță cu ceilalți specialiști și mai
ales, egal tratate – altfel, efectele pozitive sunt discutabile.
Stabilirea zilnică și in evoluție a scorurilor de gravitate - înscrise în fișe trebuie să
fie standardizată, uniform folosită de persoane cu experiență, altfel apar diferențe
semnificative, cu concluzii discordante asupra evoluției și prognosticului. Astfel,
dacă un pacient în decubit dorsal are scor Glasgow Coma Scale (GCS) 7, imediat
ce este ridicat în poziție șezândă și examinat din nou, blând și competent, poate
fi notat cu scor GCS:10-12. (astfel – n. n.) Manevrele de nursing reprezintă
totdată și un instrument de evaluare a gradului de revenire din comă.
Este de dorit sa fie consemnată fiecare manevră (Motto: ”Să scrii ce faci și să
faci ce scrii”) de aspirație a secrețiilor din tractul respirator sau orice manevră
de toaletă a extremitatii cefalice, ca și manevrele de mică chirurgie, chiar
sub analgosedare.
Nursingul acestor cazuri poate fi un model de competență și tenacitate.
Trebuie sa existe unele centre universitare și județene incluse în programe de
nursing neurologic cu rol metodologic pentru formarea personalului specializat
al acestor cazuri. …
...
...
... În îngrijirea acestor cazuri, prevenirea leziunilor secundare și a compli-
cațiilor este cheia succesului iar calitatea manevrelor de nursing este
fundamentală.
Deosebit de importantă este profilaxia leziunilor cutanate și trofice și a
escarelor, ce pot apărea chiar după 30 de minute (M. Botez): se vor schimba
pozițiile pentru prevenirea leziunilor trofice cutanate/ escarelor și pentru
drenajul postural al secrețiilor traheo-bronșice.
Se urmărește înlaturarea cașexiei complexe: se monitorizează și se combate
catabolismul post-lezional – inclusiv în alimentația pe sondă nazo-gastrică
sau prin gastro-stomă (masticaţia şi deglutiţia – etapele voluntare: labială şi
bucală (orală – n. n.) sunt sever compromise; inconstant etapa reflexă
faringiană (sau/și cea esofagiană – n.n.) este conservată sau se recuperează.
Se optează pentru kinetoterapia asociată cu imuno-nutritie adecvată; în faza a-
cută, se vor interzice masajul intempestiv și transportul exagerat al pacientului.
Se vor stabili contacte între echipa de reabilitare și pacient, eventual cu
familia, care poate si trebuie sa se instruiasca asupra modului cum va fi
continuata reabilitarea dupa cinci (actualmente ~ patru – n. n.) saptamani in
spitalul teritorial de domiciliu al pacientului sau ulterior, acasa – IDC .
Astfel, sonda traheală cu sistem de aspirație a secrețiilor subglotice nu face
inutilă umectarea, la interval de 30-60 de minute, a căii nazo-buco-fahngiene
(dezinfect. period – n. n.) cu clorhexidină 1‰ sau betadină 1‰ – cu supraveghere
.
strictă a concentrației de oxigen și CO2 (programul global de puls/ oximetrie)...

... Acești pacienți trebuie inrolați în teme de cercetare-dezvoltare, ce fac diferen-
ța între consumul îndelungat de antibiotice și economisirea sumelor de bani
folosite pentru antibiotice, pentru a fi virate capitolelor kinetoterapie,
fizioterapie, neuroreabilitare.
La bugetul maxim de investiții pot fi trecute cercetarea ți valoarea utilizării
mijloacelor moderne de obiectivare a capacității de revenire din comă:
IRM functional si de difuzie, NIRS, magnetoencefalografie, PET, SPECT, BMCA,
mapping cerebral, (inclusiv n. n.) culegere de potențiale evocate etc.
Concluzii:
- comele prelungite și stările similare descrise mai sus reprezintă un capitol dificil
și controversat de patologie, în care nu există un consens între specialiști
- efectul este pierderea de vieți și un consum economic nerațional
- este necesară o schimbare a mentalității corpului medical privind aceste ca-
zuri, introducerea domeniului in temele de cercetare și în educația medicală con-
tinuă și – prin mass-media – pătrunderea (sa – n. n.) în populație/ mentalul colectiv
- supraspecializarea echipei independente, dimensionate proporțional cu
numărul cazurilor este un deziderat logic
- în cadrul temelor de cercetare, efectele asupra gradului și gravității sechelelor
cu repercusiuni socio-familiale, trebuie cuantificat.”
Dr. Dan ALEXIANU – Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
…”... in ultimii ani a început o discuție controversată
despre ambiguitatea componentei persistente a
PVS căci poate sugera ireversibilitatea, care la
randul sau poate duce la eforturi suboptimale
sau absente de neurorecuperare intr-o etapă în
care toate măsurile de recuperare sunt impor-
tante pentru a restabili o mai bună funcționare
corticală,conștientizarea și cogniția.”* Pe de altă
parte, există motive/criterii de preluare la Neuro-
Recuperare,în principal legate de:suficienta stabi-
litate biologică generală, resurse somatice și tre-
zie/vigilitate, acceptabile – toate pentru responsi-
sivitate și pentru a face față stresului inerent, in-
dus de procedurile de recuperare** * von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand
F, Dolce G, Onose G. The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name. Journal of Medicine and Life, Vol V, Iss1: 3-15, January-
March 2012; ** Alexianu D – Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
...
”Trebuie subliniat faptul că, exceptând numeroșii
factori agravanți, clinici si biologici(pacienți cu…:
ventilație controlată mecanic sau/și dezechilibre
severe hidro-electrolitice/acido-bazice sau/și
sepsis sau/și comițialitate sau/și plagi
nevindecate sau/și necesitând în continuare
management chirurgical etc.),
care necesită,de obicei,menținerea acestor cazuri
în unități de (A)TI sau de neurochirurgie, întârziind
transferarea acestora în secțiile de recuperare”* ...
…
* Onose G – Cap. 7.5. – Noţiuni sintetice de management neuroreabilitativ în statusuri post traumatisme cerebrale – în: Tratat de
Chirurgie” (Ediția a II-a – sub red. Popescu I, Ciuce C) – Vol. VI: Neurochirurgie (Coord.: Florian I Ș, Popeată I). Editura Academiei
Române (the Publishing House of the Romanian Academy), București, 2014
…
… criteriul neurologic de bază pentru internarea intr-o
secție de neurorecuperare, a unui pacient cu TCC,
este să nu fie in comă/să fi depășit un astfel de status
(corespunzând unui scor de 8 puncte sau mai puțin)
respectiv, cel putin10-11 puncte* pe cunoscuta
Glasgow Coma Scale – GCS – corespunzător gradului
de severitate a unui TBI:
sever (8p sau mai puțin), moderat (9-12p), usor (13-15p)**
...
* Onose G – Cap. 7.5. – Noţiuni sintetice de management neuroreabilitativ în statusuri post traumatisme cerebrale – în: Tratat de
Chirurgie” (Ediția a II-a – sub red. Popescu I, Ciuce C) – Vol. VI: Neurochirurgie (Coord.: Florian I Ș, Popeată I). Editura Academiei
Române (the Publishing House of the Romanian Academy), București, 2014
** Teasdale G, Jennette B Assessment of coma and impaired consciousness. The Lancet, 304 (7872) :81-84, 1974 doi:
10.1016/S0140-6736 (74) 91639-0; http://www.bt.cdc.gov/masscasualties/pdf/glasgow-coma-scale. pdf
“ “
”Ridicările
la proba de
dansuri
diferă in
multe
privințe de
cele de la
proba de
“
perechi”
(http://en.wikipedia.o
rg/wiki/Ice_dancing)
http://en.wikipedia.org
/wiki/Pair_skating
“ “
NeuroRecuperare = NeuroReanimare !
NeuroRehabilitation = (neuro)IC !
... “
Teritoriile corpului
inervate – motor și
senzitiv – de
măduva și nervii,
spinali (de:*
...
* McRae J – Managing CSCI patients
using FEES. London, 2016;
DOI:10.13140/RG.2.1.4596.3767
(https://www.researchgate.net/publication/304526725_
Managing_CSCI_patients_using_FEES)
“ “
Coloana vertebrală și
măduva spinală:
privire morfo-funcțio-
nală complementară
sintetică, arătând
relațiile anatomice/
spațiale între vertebre
și rădacinile nervilor
spinali și territoriile
senzitive de distribuție
ale acestor nervi
– de (**)
“
Capul, conținând creierul și coloana
vertebrală, conținând măduva
spinării (MS), împreună cu
mușchii esențiali și funcțiile
somatice/ vegetative, care depind de
MS și respectiv, de nervii spinali
emergenți, la nivelurile metamerice
corespunzătoare – de (*)
*http://www.eskimo.com/~jlubin/disabled/grap
hics/#48 “ **www.apparelyzed.com/spinalcord.html
… Leziunile traumatice vertebro-medulare – (T)V-M – de
obicei generează deprecierea
severă și adesea permanentă sau chiar pierderea
unor funcții de bază, precum:
ü Motilitatea voluntară/activă,
ü Sensibilitatea,
ü Controlul micțional sau/și al defecației,
*,**,***,****
ü Erectia/ejacularea/lubrifierea/(consecutiv)fertilitatea
Acestea sunt, deci, în majoritatea cazurilor, devastatoare,
mai ales dacă sunt severe și pentru că sunt
frecvent ireversibile – “cu opțiuni terapeutice
limitate”***** – de fapt: “... pentru care nu există
în prezent vindecare ...”****** …
* Lin Vernon W, Cardenas Diana D, et al - Spinal Cord Medicine: principle and practice - Demos Medical Publishing, Inc., New York, 2003
** Maynard FM, Jr, Bracken MB, Creasey G, Ditunno JF Jr, Donovan WH et al - International Standards for Neurological and
Functional Classifcation of Spinal Cord Injury - Spinal Cord, 35: 266- 274, 1997
*** Dahlberg A, Perttila I, Wuokko E et al - Bladder management in persons with spinal cord lesion – Spinal Cord 42:694-698, 2004
**** Sørensen FB, Sønksen J - Sexual function in spinal cord lesioned men -Spinal Cord 39:455-470, 2001
***** Zhou X, He X, Ren Y – Function of microglia and macrophages în secondary damage after spinal cord injury. Neural Regen
Res. 15;9(20):1787-95, 2014
****** Fan, B., Wei, Z., Yao, X., Shi, G., Cheng, X., Zhou, X., … Feng, S. (2018). Microenvironment Imbalance of Spinal Cord
Injury. Cell transplantation, 27(6), 853–866. doi:10.1177/0963689718755778
(T)V-M sunt de obicei asociate, pe termen lung sau
(cvasi)continuu, cu importante co-morbidități,
... ce rezultă, în principal, din:
§ distrofie tisulară (hipo-/amio-trofie, escare,
osificări heterotopice)
§ Infecții pulmonare sau/și de tract urinar (ITU)
§ tulburări metabolice sau/și circulatorii (unele
eventual conexe – ale: tensiunii arteriale* –
inclusiv/în principal hipotensiune ortostatică
sau/și disreflexie autonomă), respectiv a fluxu-
lui veno-limfatic, în special anti-gravitational/
de întoarcere, la membrele inferioare**)
§ status emoțional – în consecință – afectat ...
* Claydon VE, Steeves JD, Krassioukov A - Orthostatic hypotension following spinal cord injury: understanding clinical
pathophysiology - Spinal Cord 44: 341–351, 2005
** Onose G, Cardei V, Ciurea AV, Ciurea J et al - Achievement of an experimental mechatronic orthotic device to assist/ rehabilitate
orthostatism and walk in patients with complete paraplegia and other specific severe disabling conditions” - poster presented at the
„47th ISCoS Annual Scientific Meeting”, Durban, South Africa, Sept. 2008, Communication at The Annual National Conference of
the Romanian Society of Neurosurgery, with International Participation, Sept.-Oct., Iaşi, Romania, 2008 and published - a short form
in Proceedings of the 7th Mediterranean Congress of Physical and Rehabilitation Medicine, Portorose, Slovenia, in Edizioni
Minerva Medica: 40-42, Torino, Italy, 2008
...
“
“
Formular de evaluare pentru analizarea functiilor autonome in statusuri dupa leziuni
medulare,
agreat de/ conform standardelor American Spinal Injury Association (ASIA) si ale
International Spinal Cord Society (ISCoS) – dupa*
(* https://asia-spinalinjury.org/wp-content/uploads/2016/02/Auto_Stan_Worksheet.pdf)
...
D.p.d.v. morfo-patologic și consecutiv, al
deficitului neuro-funcțional, leziunile medulare
pot fi clasificate in două tipuri, i.e.:
complete și incomplete.
Leziune completă înseamnă că nu există nici o
funcție/nici un control sub nivelul leziunii mielice:
nu există senzații, nu există mișcari voluntare
si nu există prezervare funcțională nici (chiar)
în segmentele sacrate S4,5 *,**
...
* Maynard FM, Jr, Bracken MB, Creasey G, Ditunno JF Jr, Donovan WH et al - International Standards for Neurological and Functional
Classifcation of Spinal Cord Injury - Spinal Cord, 35: 266- 274, 1997
** Onose G - What do (rehabilitation) physicians know about para/ (tetra)plegia and tell their patients after SCI, presented at the 6th World
Congress for Neurorehabilitation, Viena Austria March 21-25, 2010
...
Leziune medulară incompletă – inseamnă că există
un grad de funcționalitate sub nivelul leziunii:
o astfel de persoană poate simți unele părți ale
corpului – care nu pot fi mișcate – inclusiv/esențial in
segmentele sacrate S4,5 (leziune incompletă senzitiv)
[Gradul B in clasificarea American Spinal Injury
Association Impairment Scale – AIS/(inițial Frankel B)]
sau
au prezervată și un anumit nivel de activitate motorie/
control funcțional: Gradele AIS/(inițial) Frankel
C, D*, bilateral (chiar dacă inegal).
Deci, în principiu: cu cât leziunea este ”mai” incompletă →
va necesita mai puține îngrijiri (inclusiv de tip recuperator)
...
* Lin Vernon W, Cardenas Diana D et al. - Spinal Cord Medicine: principle and practice - Demos Medical Publishing, Inc., New York, 2003
... Efectele depind, de asemenea, de nivelul
topografic al leziunii măduvei spinale: tetraple-
gie – după o leziune cervicală – si paraplegie (sub
mielomerul T1/intumescența cervicală) – după
o leziune (TV-M) toracală sau/și lombară.*
În plus, în ceea ce privește prognosticul sever
– un citat adaptat sugestiv:”doar 10%
dintre cei cu tetraplegie completă … și (numai !)
”… 4% dintre paraplegicii compleți ar deveni
incompleți,după o lună de la lezarea medulară.”**
* Nachum D – Chapter 3: Anatomy of the Spinal Cord – în Neuroscience online an electronic textbook for the neurosciences
(https://nba.uth.tmc.edu/neuroscience/m/s2/chapter03.html)
** Oleson CV, Sie J, waters RL - Outcomes Following Spinal Cord Injury - in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), Bono Christopher M,
Cardenas Diana D (Associate Eds. et al.) - Spinal Cord Medicine Principles and Practice - Second Edition. Demos Medical Publishing,
...
LLC., New York, 2010
Din toate punctele de vedere: biologic general/
corporal (”Body” – ICF-DH)
(având și potențial de amenintare a a vieții – în
special în timpul fazelor acute și subacute, post-
lezional) și funcțional, inclusiv: ”Activity” – de
îngrijire personală/ autonomie, relații familiale –
”
și respectiv, de ”Participation” socială și de

muncă), tetraplegia completă este de
departe mai gravă decât paraplegia completă:
de fapt, este una dintre cele mai severe și
invalidante suferințe din cadrul patologiei
umane. ...
... “ ”GBD 2010 has made
enormous progress in
improving the quality of
non-fatal
health estimates and
getting buy-in from
experts around the world.
Yet, many
(Se
a tt
le)
unresolved or "under-
resolved" issues remain
that can be solved with
improved data and new
approaches, thus setting
an exciting agenda to
tackle
in coming years.”
(http://www.healthmetricsandevaluation.org/news-events/seminar/how-we-are-
getting-better-measuring-non-fatal-health-outcomes-%E2%80%93-still-
struggling)
...
Considerații generale și noțiuni de recuperare
în traumatologia nevraxială – Prof. Dr. G. Onose
”TCC sunt responsabile de aproximativ 40% dintre
toate decesele prin leziuni acute, în Statele Unite.
Anual, 200,000 (~10%) din victimele TCC necesită
spitalizare și 1.74 millioane de persoane au TCC
ușoare necesitând o vizită la un cabinet (medical) sau
au un handicap temporar pentru cel puțin o zi.”* (sau
”TCC este cauza principală de dizabilitate la per-
soanele sub vârsta de 45 și reprezintă o importan-
tantă povară de sănatate globală ... Anual incidența
TCC este estimată tradițional/uzual/curent până
la 600/100.000 in America de Nord si Europa ...” **
...
date (mai) noi pentru Europa: 262/100.000*** (~43% ) – n. n.
* Dawodu ST Traumatic Brain Injury (TBI) - Definition, Epidemiology, Pathophysiology (https://emedicine.medscape.com/article/326510-

overview#a2 – updated: 2017
** http://www.cihr-irsc.gc.ca/e/45665.html
*** Peeters W, van den Brande R, Polinder S, Brazinova A, Steyerberg EW, Lingsma HF, Maas AIR – Epidemiology of traumatic brain
injury in Europe. Acta Neurochir (Wien). 157(10):1683–1696, 2015
... In SUA (in 2010):
”TCC au reprezentat aproximativ 2,5 millioane
de cazuri ... vizite, spitalizări și decese, în
departamente de urgență – fie ca o suferință
izolată fie în combinație cu alte afectări ...”
În ce priveste prevalența, in SUA: (~ 1-2%)
”... date ... limitate, estimări bazate pe date din
două state indică ... 3,2 milioane–5,3 milioane
persoane ... trăiesc cu ... dizabilitate post-TCC.”*
”Se anticipează căTCCva deveni până/ în2020a treia
cauză principală de mortalitate și dizabilitate la
nivel global.”** ...
* Centers for Disease Control and Prevention. (2015). Report to Congress on Traumatic Brain Injury in the United States:
Epidemiology and Rehabilitation. National Center for Injury Prevention and Control; Division of Unintentional Injury Prevention.
Atlanta, GA (https://www.cdc.gov/traumaticbraininjury/pdf/tbi_report_to_congress_epi_and_rehab-a.pdf)
** Editorial: The Lancet Neurology – The changing landscape of traumatic brain injury research. Published: Volume 11, No. 8, p651,
August 2012. DOI: https://doi.org/10.1016/S1474-4422(12)70166-7
Program de auto- *
evaluare: evoluția
unei fundații
pentru prevenția
injuriei* -
*J.Neurosurg.102;
847-849, 2005
Spitalizarea
TCC, costă
SUA: 56,3
miliarde
de $/an
TVM costă
SUA: 9,7
miliarde de
$/an
...
Din motivele discutate anterior și deoarece, așa cum
”… pot rezulta din numeroase diagnostice inițiale”*,
incidența și prevalența SV și SMC ”au validitate
incertă”, spre exemplu: în Europa incidența
SV(P) ar varia între 5 și 25 (noi) cazuri/1.000.000
(per milion population – PMP)** sau respectiv:0,5 - 2/
100.000 – 1/3 după TCC***– (anual) dar eventual
de˃40ori mai mare în România:”10-12.000” ?!?)****.
...
* Vegetative and Minimally Conscious States – POSTNOTE Number 489 March 2015 – Houses of Parliament/ Parliamentary Office
of Science & Technology; http://www.parliament.uk/briefing-papers/post-pn-489.pdf
** Beaumont JG, Kenealy PM – Incidence and prevalence of the vegetative and minimally conscious states. Neuropsychol Rehabil.
15(3-4):184-9, 2005
*** von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F, Dolce G, Onose G - The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name - Journal of
**** Alexianu D - Come și tulburări de conștiență în terapia intensivă. Viața Medicală, nr. 29-30, 23 iulie, 2010
...
Prevalența aferentă pare să varieze, în
SUA, în limite largi (”între 40 și 168 PMP”*) și de
(~0,01%)
asemenea, în Europa Central-Vestică (2% ?)**.
În special pentru SMC ”Estimări (... în Anglia) ...

4,000-16,000 de pacienți in SV, ...
cu de trei ori mai mulți în MCS.”***
*Beaumont JG1, Kenealy PM – Incidence and prevalence of the vegetative and minimally conscious states. Neuropsychol Rehabil.
15(3-4):184-9, 2005
**von Wild K, Laureys ST, Gerstenbrand F, Dolce G, Onose G - The Vegetative State - a Syndrome in Search of a Name - Journal of
***Vegetative and Minimally Conscious States – POSTNOTE Number 489 March 2015 – Houses of Parliament/ Parliamentary Office
of Science & Technology; http://www.parliament.uk/briefing-papers/post-pn-489.pdf
...
Revenind la TCC: în pofida incidenței foarte
mari, informatii relevante legate – în special
în ceea ce privește datele furnizate din
asistența medicală primară – nu sunt atat de
ușor disponibile cum ar fi de așteptat.*
În plus, luând în considerare ”heterogenitatea
și complexitatea ” TCC, rezultă abordări actuale
mai slabe calitativ decât cele dorite, în ambele
privințe: diagnostice și terapeutice,
cu rezultatele consecutive.**
…
* Struchen MA, Davis LC, McCauley SR - Assisting Patients with Traumatic Brain Injury: A Brief Guide for Primary Care Physicians –
http://www.tbicommunity.org/resources/podcasts/podcastTranscript.doc
** http://www.cihr-irsc.gc.ca/e/45665.html
... ”În Romania, în unitatile de Neurochirurgie – conform
rezultatelor unei analize epidemiologice prelimi-
nare desfășurată în 1997 de grupul ‘Neurotrauma’,
al Societății Române de Neurochirurgie (RSN) –
ponderea TCC a fost cuprinsă între 25-95%, cu
mortalitate de 60-90% pentru cele severe (mult
mai mari decât media aceluiași indicator în ca-
drul Uniunii Europene – UE – care a fost în jur de
31%, în 1996) și spre exemplu – dar nu exclusiv –
în ceea ce privește Clinica de Neurochirurgie
din Cluj-Napoca, acestea sunt principala cau-
ză de deces în cadrul patologiei
neurochirurgicale.”* …
* http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/neurochirurgie/Traumatismele-cranio-cerebrale95568.php
... Astfel, s-a stabilit ca :
”... International Initiative for Traumatic Brain

Injury Research (InTBIR) ... efort colaborativ
... European Commission (EC), ...
Canadian Institutes of Health Research (CIHR)
... National Institutes of Health (NIH). ...
Inființat ... Octombrie 2011 pentru a promova
clinica leziunilor traumatice cerebrale ... obiectiv
...
îmbunatatirea rezultatelor ... diminuarea ...
poverii globale a TCC până in 2020.”* …
* http://www.cihr-irsc.gc.ca/e/45665.html
...
”... Incidența leziunilor medulare (peste 60% sunt
traumatice*) este, în SUA, de aproximativ 54
cazuri la un milion de oameni (~0.059‰ – n. n.),
sau aproape 17,700 cazuri noi în fiecare an ...”**.
În ceea ce privește prevalența: ”... Este estimată în
prezent, la aproximativ 288,000 persoane
(~ 0.96‰ – o. n.), cu un interval de la 247,000 la
358,000 de persoane.”**
...
* Kennedy P, Chessell ZJ – Traumatic versus non-traumatic spinal cord injuries: are there differential rehabilitation outcomes? Spinal
Cord. 51(7):579-83, 2013; doi: 10.1038/sc.2013
** National Spinal Cord Injury Statistical Center, Facts and Figures at a Glance. Birmingham, AL: University of Alabama at
Birmingham, 2018 (https://www.nscisc.uab.edu/Public/Facts%20and%20Figures%20-%202018.pdf)
...
Există o puternică preponderență a bărbaților
(78%) și o modificare – conform procesului
alert de imbătrânire demografică*,** – a mediei
de vârstă la care poate avea loc un astfel
de cumplit eveniment:
de la vârsta de 30 ani in anii ’70, la peste 40
ani în zilele noastre.***
...
* Popescu C, Onose G – Analiză a evoluțiilor speranței medii a vieții la naștere in România, in contextul internațional, in ultimele doua
decenii. Infomedica, Nr. 10 (104):4-10, 2002
** Bravo J et al. World Population Ageing – UN Report – NY, 2015
(http://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/ageing/WPA2015_Report.pdf)
*** National Spinal Cord Injury Statistical Center, Facts and Figures at a Glance. Birmingham, AL: University of Alabama at
Birmingham, 2018 (https://www.nscisc.uab.edu/Public/Facts%20and%20Figures%20-%202018.pdf)
... Populația totală a Uniunii Europene (UE) este
(acum) de aproape 500 de milioane de oameni.*
În Europa se estimează(cu mai puține date actua-
lizate decât în SUA) că sunt cel putin 160.000 de
supraviețuitori post leziuni medulare
incidența: ~ 0.021‰.**, cu
prevalența: ~ 0.32‰ (n. n.)
”Aproape 40% spre 50% dintre aceste injurii

sunt rezultatul accidentelor rutiere și cele mai
multe survin la tineri.”*** …
* http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tps00001&tableSelection=1&footnotes=ye
s&labeling=labels&plugin=1;;
** Hagen EM, Rekand T, Gilhus NE, Grønning M [Article in English, Norwegian] – Traumatic spinal cord injuries –incidence,
mechanisms and course. Tidsskr Nor Laegeforen. 17;132(7):831-7, 2012
*** http://assembly.coe.int/Documents/AdoptedText/ta02/EREC1560.htm
...
În România, merită citată o lucrare a noastră, care
pe de o parte, reprezintă o estimare a incidenței
TVM (sprijinită pe consultarea bazei naționale de
date DRG) dar poate reflecta, de asemenea, o
influență financiară asupra acestui indicator: 419
***,****
cazuri noi (0.019‰) in 2008 si 407, in 2009 (0.0185‰)
– posibil ca o consecință a crizei economice’.
...
* Onose G, Anghelescu A, Georgescu F, et al - Initiation of a National Informatics Network for Patients with Sequels after Spinal Cord
Injury – Report at the 5th Annual Congress of the European Spinal Cord Injuty Federation (ESCIF), Vienna/ Austria, 2009
** Adresa Nr. 602/17.03.2010 a Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționate în Domeniul Sanitar, București
…
Deoarece leziunile medulare apar frecvent în context
(poli)traumatic, aproximativ jumătate din cazuri au, cel
putin inițial și alte leziuni*,**.
”Mortalitatea/rata (brută) a mortalității în urma unei
leziuni medulare este mare:in principiu, în următorii ani,
fiind chiar semnificativ mai mare (de exemplu în primii 12
ani după o leziune medulară mortalitatea este mai mare
de˃zece ori(9.3%***)față de cea generală(8.8‰****),mai
ales la cei cu astfel de leziuni severe.*****
…
* http://www.sci-info-pages.com/facts.html
** Onose G, Ciurea A, Anghelescu A, Mardare DC, Mihăescu AS et al - The Teaching Emergency Hospital "Bagdasar - Arseni"/
Physical & Rehabilitation Medicine Clinic Division’s Expertise in Neurotrauma Within Poly-trauma, Complex, Post-Acute
Approach - Communication at the Swiss-Romanian Joint Symposium on Trauma Care, Bucharest/ Romania, 2008
*** DeVivo MJ, Black KJ, Stover SL - Causes of death during the first 12 years after spinal cord injury - Arch Phys Med Rehabil.,
74(3):248-254, 1993
**** http://www.medterms.com/script/main/art.asp?articlekey=2913
***** https://www.nscisc.uab.edu/public_content/pdf/Facts%202011%20Feb%20Final.pdf
”SCI medical/ scio-economic data
.
The related direct costs/ economic burden for post SCI persons, their families and
society (i.e. ”lifetime costs: the average yearly health care and living expenses and the
estimated lifetime costs that are directly attributable to SCI”; to these direct costs must
be added indirect ones, such as ”losses in wages, fringe benefits and productivity which
average $66,626 per year in December 2010 dollars” (*) - all significantly differing by
injury’s level and severity and its long-term associated pathology, respectively by level
of qualification, pre-injury employment profile and - again - severity of injury) are
sythematized in the below joined table (**,***). One must notice the constant augmentation Related part of
1195421696248988212
(about twice) of the average expenses per year and the estimated lifetime costs between molumen_world_map_s
2004 and 2010 (without a spectacular improvement of the survival duration): vg_med (****)
Severity of Injury 2004 Average Yearly Expenses Estimated Lifetime Costs by
(in 2004, dollars) Age At Injury (discounted at 2%)
First Year Each Subsequent Year 25 years old 50 years old
High Tetraplegia (C1-C4) $682,957 $122,334 $2,693,887 $1,585,906
Low Tetraplegia (C5-C8) $441,025 $50,110 $1,523,204 $ 964,608
Paraplegia $249,549 $25,394 $ 900,085 $ 613,915
Incomplete Motor Functional
at Any Level $201,273 $14,106 $600,424 $435,139
Data Source:http://images.main.uab.edu/spinalcord/pdffiles/Facts%2004.pdf (*****)
2010 Average Yearly Expenses (in dollars)
First Year Each Subsequent Year 25 years old 50 years old
High Tetraplegia (C1-C4) $985,774 $171,183 $4,373,912 $2,403,828
Low Tetraplegia (C5-C8) $712,308 $105,013 $3,195,853 $1,965,735
Paraplegia $480,431 $63,643 $2,138,824 $1,403,646
Incomplete Motor Functional
at Any Level $321,720 $39,077 $1,461,255 $1,031,394
Data Source: Economic Impact of SCI published in the journal Topics in SCI Rehabilitation Volume 16 No. 4 in 2011 - cited”by (**)
* http://www.sci-info-pages.com/facts.html
** https://www.nscisc.uab.edu/
*** http://blog.lib.umn.edu/devag002/myblog/2011/04/
**** http://www.clker.com/clipart-9213.html
***** http://images.main.uab.edu/spinalcord/pdffiles/Facts%2004.pdf
BACKGROUND
Afectarile traumatice ale SNC constau în două categorii
principale de leziuni:
• Leziuni primare, care apar la momentul traumatis-
mului – actualmente cel mai dificil, din punct de vedere
medical, de prevenit (exceptând prin educație – vezi
scurt metrajul – și prin măsuri sociale/legale), de limitat
și chiar de abordat terapeutic
• Leziuni secundare, care apar după
trauma inițială – ca și consecință a unei complexe și
relativ specifice SNC, ‘cascade’ de evenimente
fiziopatologice/lezionale – și care produc efecte/
daune care pot continua pentru mult timp: de la
primele minute, la ore și zile sau luni (n. n.) – post
TVM*– și chiar ”la ani” – dupa TCC** – agravând
considerabil evoluția și prognosticul
* Hall ED, Springer JE - Neuroprotection and Acute Spinal Cord Injury: A Reappraisal.NeuroRx I (1):80-100, 2004; **Newcombe VF, Correia MM, Ledig C, Abate MG, Outtrim JG,
Chatfield D, Geeraerts T, Manktelow AE, Garyfallidis E, Pickard JD, Sahakian BJ, Hutchinson PJ, Rueckert D, Coles JP, Williams GB, Menon DK – Dynamic Changes in White
Matter Abnormalities Correlate With Late Improvement and Deterioration Following TBI: A Diffusion Tensor Imaging Study. Neurorehabil Neural Repair. 2015 Apr 28. pii:
1545968315584004. [Epub ahead of print]
BACKGROUND
Leziunile traumatice și ischemice ale creie-
rului și ale măduvei spinale (i.e. SNC/ nevrax) –
– ca și cascadă a evenimentelor fiziopato-

logice care duce la leziuni secundare –
au tipuri de mecanisme asemănătoare
și în măsură importantă, suprapuse*
”Atât evenimentele primare, timpurii cât și al-
terările secundare–inclusiv tardive–contribu-
ie ambele la deficitele neurologice rezultante.”**
* Onose G, Anghelescu A, Muresanu DF, Padure L, Haras MA et al. - Spinal Cord, 47 (10):716-726, 2009
** Loane DJ, Faden AI – Neuroprotection for traumatic brain injury: translational challenges and emerging therapeutic
Onose G, Ciurea AV et al. strategies. Trends Pharmacol Sci;31(12):596-604, 2010
Tipuri de leziuni cerebrale traumatice primare
macroscopice:
”Leziunile primare se pot manifesta ca focale ...
[exp.: fracturi (penetrante)/ răni ale craniului,hema-
toame(sau hemoragii)–la nivel:extradural,subdural,
intracerebral, subarahnoidian,intraventricular(n.n.)– in-
tracraniene,lacerații,contuzii(hemoragice–n.n.)]
... sau pot fi difuze (exp.: leziuni axonale difuze/
Diffuse Axonal Injury – DAI)”*
Cantitativ,se pare că”multiple studies identified
a correlation between increasing magnitude of
rotational acceleration and increasing injury
severity.”**
* Dawodu ST – Traumatic Brain Injury (TBI) - Definition, Epidemiology, Pathophysiology (Updated: Mar 19, 2021: Chief Editor: Stephen K
Stemper BD, Shah AS, Pintar FA, McCrea M, Kurpad SN, Glavaski-Joksimovic A, Olsen C, Budde MD. Head rotational acceleration
aracteristics influence behavioral and diffusion tensor imaging outcomes following concussion. Ann Biomed Eng. 2015 May;43(5):1071-
8. doi: 10.1007/s10439-014-1171-9. Epub 2014 Oct 25. PMID: 25344352; PMCID: PMC4654450.
BACKGROUND
An key item of the primary injury – at intimate
level – is the ”impact depolarization”: effusion from the
disrupted cells of the potassium ions (and also, further, in-
flux of calcium and secondary neurotransmitter glutamate
excess – resulting in early and very dangerous excitotoxi-
city phenomena* – ; all these are important path-physiolo-
gical bases for, consequent, secondary injuries/damages.
As for primary injury in relationship to the subsequent
evolution, transsection of the pituitary stalk (tract) – with
consequent failure of it – and/or severe lesions of the
brain stem, are of poor prognostics
*Kochanek PM, Clark RSB, Jenkins LW - TBI: Pathobilogy - in: Zasler ND, Katz DI, Zafonte RD (Eds.) - Brain Injury Medicine: Principles
and Practice - Demos Medical Publishing, LLC, New York, 2007;
http://books.google.ro/books?id=Td100Pun9dYC&pg=PA758&lpg=PA758&dq=Haliday+al+pathophysiology++1999&source=bl&ots=l7l-
5SnFJ&sig=bcqlX_kdoaJqDmEpCP45opRT_CA&hl=en&sa=X&ei=l28HUuv3KciQ4gT8g4GYBw&ved=0CDYQ6AEwAQ#v=onepage&q=H
aliday%20al%20pathophysiology%20%201999&f=false
”
Leziuni Axonale Difuze

(Diffuse Axonal Injury – DAI)
Edem Hemoragie
”
”
(Ciurea A.V., Onose G. et al. – Traumatic -
primary & secondary lesions - brain injury: limits
and targets for endogenous and exogenous
neuroprotection and recovery/ neuro-
rehabilitation. Report at The 2-nd International
Congress of The Society for The Study of Neuro-
protection and Neuro-plasticity, Brasov, 2006
and at the 13-th International Mondsee Medical
Meeting, Salzburg, Austria, 2006)
BACKGROUND
... Leziuni majore/condiții fiziopatologice–ce urmează
leziunilor primare fiind considerate, parțial, inițiale
în dezvoltarea leziunilor cerebrale secundare –
în prezent menționate în literatură, sunt:
1. Necroza post-distrugere celulară/tisulară directă
2.edemul țesutului cerebral (inclusiv celular* primar)
3.pierderea fluxului sanguin local/regional→ ischemia
4.(și posibil adaugată) infecția*. De menționat că pre-
siunea intra-craniană crescută(PIC–mai ales peste
40 mm Hg) agravează severitatea TCC – până la
herniere de masă cerebrală–și duce,în cerc vicios,
prin elementele 2 si 3de mai sus,la hidrocefalie și
respectiv, la hipoxie cerebrală** ...
* Mureşanu DF - Communication at The 5th Congress of the Romanian Society of Neurosurgery, with International Participation, Tg. Mureş, Romania, 2005
** Teasdale GM, Bannan PE - in: Reilly P and Bullock R, editors - London: Chapman & Hall, pp.: 423-38, 1997
”
”
(by Kochanek PM, Clark RSB, Jenkins LW - TBI: Pathobilogy - in: Zasler ND, Katz DI, Zafonte RD (Eds.) - Brain Injury Medicine:
Principles and Practice - Demos Medical Publishing, LLC, New York, 2007;
http://books.google.ro/books?id=Td100Pun9dYC&pg=PA758&lpg=PA758&dq=Haliday+al+pathophysiology++1999&source=bl&ots=l
7l-
l5SnFJ&sig=bcqlX_kdoaJqDmEpCP45opRT_CA&hl=en&sa=X&ei=l28HUuv3KciQ4gT8g4GYBw&ved=0CDYQ6AEwAQ#v=onepage
&q=Haliday%20al%20pathophysiology%20%201999&f=false)
”
”
”
”
(by Kochanek PM, Clark RSB, Jenkins LW - TBI: Pathobilogy - in: Zasler ND, Katz DI, Zafonte RD (Eds.) - Brain Injury Medicine: Principles and
Practice - Demos Medical Publishing, LLC, New York, 2007;
l5SnFJ&sig=bcqlX_kdoaJqDmEpCP45opRT_CA&hl=en&sa=X&ei=l28HUuv3KciQ4gT8g4GYBw&ved=0CDYQ6AEwAQ#v=onepage&q=Haliday
%20al%20pathophysiology%20%201999&f=false)
”
pharmacological or other treatment (e.g. hypothermia) to prevent progressive tissue damage and improve outcome.
(mitochondrial permeability
transition pore – o. n.) (by Loane DJ, Faden AI – Neuroprotection for
traumatic brain injury: translational challenges and
” emerging therapeutic strategies. Trends Pharmacol
Sci;31(12):596-604, 2010)
… ”
The caspases pathway of apoptosis
(cited by Mureşanu DF - Neuroprotection and neuroplasticity in traumatic brain injury and spinal cord trauma - (communication at)
the 5th Congress of the Romanian Society of Neurosurgery, with International Participation, Tg. Mureş, Romania,Oct., 2005)
International Participation, Tg. Mureş, Romania,Oct., 2005
…
... Un model experimental utilizat pe scară largă pentru
a produce leziuni primare în TVM este cel contuziv.
În afară de pericarionii locali, afectările/ pierderile
axonale sunt, de asemenea, frecvente și totdată,
severe prin consecințe.
”... determinantul major al întreruperii axonale este

extruzia țesutului la locul impactului, datorită
distorsiunii visco-elastice a parenchimului din
interiorul tubului meningeal ... model central
(hemoragic – n. n.) necroza, presupusă a fi produsă
de extruzie, este comună majorității tipurilor de
leziuni experimentale...”* …
* Blight A – Mechanical factors in experimental spinal cord injury. J Am Paraplegia Soc. 11(2):26-34, 1988
… Deci: ”... pierderea axonilor este probabil
determinată in mod primar/principal prin
întindere mecanică la momentul impactului.
Modelul său centrifugal poate fi explicat prin
deplasarea longitudinală a conținutului central
al măduvei spinale,ce reflecta proprietatile visco-
elastice ale‘fluxul parenchimului’,la nivelul stra-
tului de graniță, în interiorul tubului meningeal.”*
Acest lucru este asimilat cu evenimentele
mecanice care apar intr-un tub de pastă de
dinți comprimat**.
* Blight AR, Decrescito V – Morphometric analysis of experimental spinal cord injury in the cat; the relation of injury intensity to
survival of myelinated axons. Neuroscience; 19:321–341, 1986
** Onose G, Anghelescu A, Muresanu DF, Padure L, Haras MA, Chendreanu CO, Onose LV, Mirea A, Ciurea AV, El Masri WS, von
”
”
Tentativă de reprezentare a teoriilor ”pastei de dinți” și ”lanțului”, privind leziunile
morfo-metrice mecanice timpurii in TVM* * Onose G, Anghelescu A, Muresanu DF, Padure L, Haras MA et al. –
A review of published reports on neuroprotection in spinal cord injury. Spinal Cord, 47 (10):716-726, 2009
…
In plus,axioma”un lanț este la fel de puternic ca
cea mai slabă verigă a sa” poate explica vulnerabi-
litatea axonilor mielinizați mari în traume– în
funcție de intensitatea și viteza impactului*.
Axonii rupți tind să se retracte, formându-se
**,***
”bulbi de retracție”/”în formă de crosă de Golf”
– un important factor, mecanic (suplimentar),
care se opune re-creșterii/regenerării axonale.
...
* Blight AR, Decrescito V – Morphometric analysis of experimental spinal cord injury in the cat; the relation of injury intensity to survival
of myelinated axons. Neuroscience; 19:321–341, 1986
** Hill CE – A view from the ending: Axonal dieback and regeneration following SCI. Neurosci Lett. 23;652:11-24, 2017; doi:
10.1016/j.neulet.2016.11.002
*** Horn KP, Busch SA, Hawthorne AL, van Rooijen N, Silver J – Another barrier to regeneration in the CNS: activated macrophages
induce extensive retraction of dystrophic axons through direct physical interactions. J Neurosci. 17;28(38):9330-41, 2008; doi:
...
Totodată:
”Trauma mecanică determină perturbarea
microvasculaturii materiei cenusii, diminuează
perfuzia, și afectează autoreglarea fluxului
sanguin al măduvei spinale.”**
”Semnul emblematic” al leziunilor secundare

este considerat stresul/dezechilibrul
oxidativ.**
Acesta îsi are originea inclusiv în leziunile
primare (v. mai departe) …
* C. Sinescu, F. Popa, V.T. Grigorean, G. Onose, A. M. Sandu, M. Popescu, Gh. Burnei, V. Strambu, C. Popa – Molecular basis of
vascular events following spinal cord injury. Journal of Medicine and Life, Vol.3, No.3:254-261, 2010
** Jia Z, Zhu H, Li J, Wang X, Misra H, Li Y – Oxidative stress in spinal cord injury and antioxidant-based intervention. Spinal Cord
50(4):264-74, 2012
... Perturbarea vasculară din microcirculația
materiei cenușii* – prin hemoragia aferentă,
inclusiv la nivelul părții centrale a necrozei
hemoragice – eliberează fier, ceea ce mărește
producția de specii reactive de oxigen
(Oxygen Reactive Species – SRO/ROS) prin
reacții Fenton**,***.
Prin reacția Haber-Weiss (cunoscută ca și chimism
Fenton–dirijat de superoxizi),unii chelați intermediari
de metale precum Fe3+ sunt reduși, reacționând cu
H2O2, la Fe2+ și generează reactivul radical liber
hidroxil (reducere cu trei electroni → OH· sau HO·);
totodată, în acest context: H2O2 + O2 →O2·-
* Sinescu C, Popa F, Grigorean VT, Onose G, Sandu AM, Popescu M, Burnei Gh, Strambu V, Popa C – Molecular basis of vascular events following spinal cord injury. Journal of Medicine and Life,
Vol.3, No.3:254-261, 2010
** Youdim MBH, Buccafusco JJ – Multi-functional drugs for various CNS targets în the treatment of neurodegenerative disorders. Trends în Pharmacological Sciences, 26 (1):27-35, 2005;
https://www.cell.com/trends/pharmacological-sciences/references/S0165-6147(04)00313-X?code=cell-site#figures
*** Bedreag OH, Rogobete AF, Sărăndan M, Cradigati A, Păpurică M, Roşu OM, Dumbuleu CM, Săndesc D – Oxidative stress and antioxidant therapy în traumatic spinal cord injuries. Rom J Anaesth
Intensive Care. 21(2): 123–129, 2014
Factori si mecanisme, stimuland si inhibind,
stresul oxidativ– din:*
Youdim MBH, Buccafusco JJ – Multi-functional drugs for various CNS targets in the treatment of neurodegenerative
disorders. Trends in Pharmacological Sciences, 26 (1):27-35, 2005
“ *
Quercetin
Haber-Weiss: chemistry (reaction)

H2O2 O2·- superoxid (anion) radical
(sulfhidril)
(disulfide)
…
Prin ”... fragmentare caplain-dependentă, la nivel
neuronal, a precursorului amiloidului, cu formarea β-
amiloidului; aceasta din urmă autoagregă, condu-
când la formarea componentei majore a plăcii senile*.
”Fibrillar aggregates of misfolded amyloid proteins
...
involved in ... variety of diseases ...: Alzheimer disease
(AD), type 2 diabetes, Parkinson, Huntington and
prion-related diseases.
... AD amyloid β (Aβ) peptides ... toxicity of amyloid
oligomers and larger fibrillar aggregates ... related
to perturbing ... biological function of ... adjacent
cellular membrane.”**
* IMPLICATII FIZIOLOGICE SI FIZIOPATOLOGICE ALE CALPAINELOR (Șerban M.G. - Medicina modernă, vol.VIII, nr.1:42-44, 2001)
** Florentina Tofoleanu & Nicolae-Viorel Buchete (2012) Alzheimer Aβ peptide interactions with lipid membranes, Prion, 6:4, 339-345,
DOI: 10.4161/pri.21022; http://www.tandfonline.com/doi/full/10.4161/pri.21022#.VHjiKTccTIU
... other by-products of post SCI secondary injury
pathways (and compounds of lipid peroxidation
that result in higher quantities during oxidative
stress, too) – also dreadful endogenous tissue
”poisons”– are the unsaturated aldehydes, mainly:
Acrolein [2-propenal/ Acrylaldehyde – relative highly
electrophilic, is ”one potential mediator of secondary”
damage, being capable to diffuse ”from compressed
tissues to the adjacent, otherwise uninjured”, ones*]
and 4-hydroxy-nonenal [that has been ...
*Hamann K, Durkes A, Ouyang H, Uchida K, Pond A, Shi R – Critical role of acrolein in secondary injury following ex vivo spinal cord
trauma - J Neurochem., 107(3):712-21, 2008Biol Med.,1;37(5):607-19, 2004
... hypothesized to play a key role in cell signal
transduction in (thus affecting) a variety of path-
ways (from cell cycle – in a concentration-depen-
dent manner – to cellular transfection and adhe-
sion events), interfering also with induced by
oxidative stress apoptosis(by its – mainly – down-
regulation and metabolization) through a crucial
(neuro)protective antioxidant endogenous
enzyme system: of glutathione’s/Glutathione S-
transferases (GSTs)*]” ...
* Awasthi YC, Yang Y, Tiwari NK, Patrick B et al – Regulation of 4 hydroxynonenal-mediated signaling by glutathione S-transferases
– Free Rad Biol Med.,1;37(5):607-19, 2004
(INTIMATE TARGETS for) ”
”- by (*)
* Hall ED, Springer JE Neuroprotection and Acute Spinal Cord Injury: A Reappraisal, Vol. 1, 80–100, January, 2004 © The American
Society for Experimental Neuro Therapeutics, Inc.
http://www.roneurosurgery.eu/roneurosurgery/ie2/navigation.jsp
http://journals.indexcopernicus.com/passport.php?id=4869
http://www.roneurosurgery.eu/roneurosurgery/ie/navigation.jsp?node=1395
BACKGROUND
Astfel, sintetic-recapitulativ, la nivel celular și subcelular ,
…
actualmente este identificată o ”cascadă” de evenimente
intime – ce duc, în cerc vicios, la leziuni secundare – și
care constau, pe scurt, in: ”depolarizare de impact” –
revarsarea, din celulele afectate, a ionilor de potasiu și a
neurotransmitatorului glutamat – rezultand precoce
și periculoase fenomene de excitotoxicitate*, suferința
metabolismului energetic celular, sinteza locală excesivă
de oxid nitric și intensă generare de specii reactive
de oxigen (ROS**)/ stress oxidativ (inclusiv cu rolul
conex al sângerării/ eliberare de fier), urmat de …
* Kochanek PM, Clark RSB, Jenkins LW - TBI: Pathobilogy - in: Zasler ND, Katz DI, Zafonte RD (Eds.) - Brain Injury Medicine: Principles and
Practice - Demos Medical Publishing, LLC, New York, 2007;
l5SnFJ&sig=bcqlX_kdoaJqDmEpCP45opRT_CA&hl=en&sa=X&ei=l28HUuv3KciQ4gT8g4GYBw&ved=0CDYQ6AEwAQ#v=onepage&q=Ha
iday%20al%20pathophysiology%20%201999&f=false
** Jia Z, Zhu H, Li J, Wang X, Misra H, Li Y- Spinal Cord 50(4):264-74, 2012; doi: 10.1038/sc.2011.111. Epub 2011 Oct 11
… BACKGROUND
peroxidarea lipidelor membranare, lezări ale ADN și
deteriorări/replicări cu erori ale proteinelor,
schimbări (alterări) imune/ procese inflamatorii/ acidoză,
activarea microgliei – ce induce ”glioza reactivă” –,
întreruperea barierei hemato-nevraxiale(BHN)sau/și
disfuncția sa regională,cu alterarea micro-circulației
(inclusiv aunitatilorneuro-vasculare locale), eliberare
de dinorfină – secundar depolarizării anormale (cu
“activarea receptorilor opiacei”)*–rezultând însumat
ischemie focală sau/și globală multifactorială și/cu
penumbra ischemiei, conexă. …
* Hall ED, Springer JE Neuroprotection and Acute Spinal Cord Injury: A Reappraisal, Vol. 1, 80–100, January, 2004 © The American Society for
Experimental Neuro Therapeutics, Inc.
… BACKGROUND
Tulburările ionice (ce conduc la edemațierea celulelor,
inclusiv urmate de edem masiv) din cauza instalării
bruște a osmolizei, induc necroză/celulele mor pasiv);
(din nou): excitotoxicitate (exces de neuro-transmitatori–
in special glutamat–de asemenea,cu influx intracelular
crescut de ioni de calciu)/ colaps energetic, cu activare
asociata a genelor apoptotice și astfel,a diferitelor căi ale
”mecanismelor intârziate ale morții celulare”:apoptoza și
procese(patologice)/asemanatoareapoptozei*,**,***,****
(mai multe date despre leziunile secundare ale SNC – creierul și maduva spinală –pot fi
găsite în:*****, în****** și în******* precum și în slide-urile următoare – cu resurse biblio-
grafice suplimentare)
*Mureşanu DF - Communication at The 5th Congress of the Romanian Society of Neurosurgery, with International Participation, Tg. Mureş, 2005
**Teasdale GM, Bannan PE - in: Reilly P and Bullock R, editors - London: Chapman & Hall, pp.: 423-38, 1997
***Hall ED, Springer JE -.NeuroRx I (1):80-100, 2004
****Onose G, Daia-Chendreanu C, Haras M,. Ciurea AV, Anghelescu A - Romanian Neurosurgery, Vol. XVIII, 1:11-30, 2011
*****Onose G, Mureşanu DF, Ciurea AV, Daia Chendreanu CO, Mihaescu AS et al. - Journal of Medicine and Life, 2(4): 350-60, 2009
…
******Onose G., Haras M, Anghelescu A, Mureșanu D, Guiglea C et al. - Journal of Medicine and Life, Vol.3, No.3:262-274, 2010
******* Firan FC, Romila A Onose G - Int J Mol Sci, 2020, 21(9): 3181. pii: E3181. doi: 10.3390/ijms21093181
… BACKGROUND
Sunt eliberate cantitati mari de proteine, inclusiv tipTran-
sient ReceptorPotential Member/Melastin(TRPM)7:
un canal de Ca2+ permeabil,neselectiv, care poate contri-
bui,pe calea influxului de cationi,la dezechilibru ionic
ce determină moarte celulară în cadrul ischemiei cere-
brale,invadând suprafețele membranelor neuronale și
crescând metabolismul oxidativ – astfel rezultă mai mul-
te SRO(și în cerc vicios,peroxinitritul–ONOO- –creș-
te activarea TRPM7) – care propagă stresul oxidativ/
moartea celulară, cu extensie inclusiv în împrejurimile
neafectate.Pe de altă parte,important:Factorul Neural
de Crestere(Nerve Growth Factor–FNC/NGF)exercită
neuroprotecție inclusiv contra acțiunii nocive a TRPM7 *.
…
* Bae CY, Sun HS - Acta Pharmacologica Sinica) 32(6):725–733, 2011; doi: 10.1038/aps.2011.60; published online 9 May 2011
…
”
Glutamate increases Ca2+ cellular influx, activating neuronal nitric oxide-synthetase (nNOS); this enzyme, in the
presence of Ca2+ absorbed at mitochondria level, converts nitric oxide (NO) in peroxinitrite (ONOO-): one of the
most toxic ORS; Ca2+ and ONOO-, apparently paradoxical, blocks the mitochondrial breathing (in terms of
oxidative metabolic hyperactivity, which is induced by Ca2+); concomitantly/ consequently, at the respiratory chain
level, increases the production of ORS. It results: energetical mitochondrial collapse, damaging (predominantly by
peroxidation) the membranar lipids - with propensive permeabilisation getting out from mitochondrias and
translocating to the nucleus of AIF - and DNA by ORS (mainly ONOO-) and respectively, secondary
hiperactivation of poly-ADP-ribozo-polymerase (PARP) -1 enzyme; the latter convey the signals of cell suicide by
engramated, preformated way on nuclear level, through chemical-energetical revolving plate’s depletion,
…
represented by nicotine-amide-dinucleotide (NAD)+/ ATP, resulting a proapoptotic effect, synergically in such
cases, with the one of Endonuclease G” (Endo G) - by Hong - cited by Blackman, 2004
... BACKGROUND
”Leziunile acute ale SNC evocă un răspuns celular
similar: astrocitele șialte celule gliale, precum micro-
glia, devin active(și–n.n.)într-un proces cunoscut sub
numele de ‘glioză reactivă’”*, ce duce la cicatrice
glială – care conține și unele molecule ale matricei
extra-celulare[MEC – inclusiv condroitin-sulfat proteo-
glicani (CSPG) care sunt,in cadrul acesteia,activate–
cu bine cunoscute acțiuni inhibitoare asupra (re-)
creșterii axonale în cadrul SNC]– reprezentând o
complexă structură bio-patologică, în principal inhibi-
torie pentru regenerare **,***,**** –; rezultă astfel(încă)
osursă de limitări(suplimentare)pentru recuperare
morfo-funcțională în SNC, post injurii*****
* Nedergaard M, Iliff J, Petraglia A, Ren Z - http://www.urmc.rochester.edu/labs/Nedergaard-
Lab/projects/glial_responses_to_traumatic_brain_injury_stroke_the_role_of_gliosis - Last update 08/10/2013
** Stichel CC, Müller HW - Cell Tissue Res. 294(1):1-9, 1998
*** Köppe G, Brückner G, Brauer K, Härtig W, Bigl V - Cell Tissue Res. 288(1):33-41,1997
**** Iseki K, Hagino S, Nikaido T, Zhang Y, Mori Tet al.- Biomed Res. 33(6):345-53, 2012
***** Ciurea AV, Onose G, Mircea D, Coman T, Brehar F - Invited paper at the 3rd World Congress of the Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology, Nagoya, 200
…
Leziunile secundare – al căror ”semn distinctiv”/”pecete”
sunt considerate, inclusiv relativ recent, a fi daunele/stresul
oxidativ* – determină, cumulat cu cele primare, consecințe
severe/(în majoritate) ireversibile:
ü necroze și apoptoze neuronale,
ü demielinizări,
ü formare de cicatrici sau/și chiste (siringomielice/higrome),
ü întreruperi de căi nervoase morfo-funcționale/
ü deconectări
ü eliberare de molecule „specializate” în blocare ac-
tivă, pre-formată, a re-creșterii axonilor**,***,****,*****,******,*******…
* Jia Z, Zhu H, Li J, Wang X, Misra H, Li Y- Oxidative stress in spinal cord injury and antioxidant-based intervention. Spinal Cord 50(4):264-74, 2012; doi:
10.1038/sc.2011.111. Epub 2011 Oct 11
** Hall ED, Springer JE Neuroprotection and Acute Spinal Cord Injury: A Reappraisal, Vol. 1, 80–100, January, 2004 © The American Society for Experimental
Neuro Therapeutics, Inc
*** Onose G, Anghelescu A et al - A review of published reports on neuroprotection in spinal cord injury - SpinalCord, 47 (10):716-726, 2009
**** Onose G, Muresanu DF et al - Neuroprotective and consequent neurorehabilitative clinical outcomes, in patients treated with the pleiotropic drug
Cerebrolysin – Journal of Medicine and Life (2), 4: 350-360, 2009
***** Onose G, Haras M, Anghelescu A et al Integrative emphases on intimate, intrinsic propensity/ pathological processes - causes of self recovery limits and
also, subtle related targets for neuroprotection/ pleiotropicity/ multi-modal actions, by accessible therapeutic approaches - in spinal cord injuries - Journal of
Medicine and Life, Vol.3, No.3:262-274, 2010
****** Skvortsova VI, Stakhovskya LV, Gubsky LV et al - Randomized, double blind, placebo-controlled study of Cerebrolysin safety and efficacy in treatment of
acute ischemic stroke - Zh Nevrol Psikhiatr Im S S Korsakova; 11, 2004
******* Windisch M, Gschanes A, Hutter-Paier B - Neurotrophic activities and therapeutic experience with a brain-derived peptide preparation, ageing and
dementia J Neural Transm; Suppl 53, 1998
…
Cicatrice gliala/ fibroasa colagena: (in) Chist/ siringomielic tardiv post TVM,
verde – nervi; (in rosu) – cicatrice (*)
neu.neuraxo.de) ”bazat pe” necroza hemoragică centrală
(***) inițială/ acută
* neu.neuraxo.de
** http://neu.neuraxo.de/cordaneurin/?L=1
*** Mc Donald JW - Repairing the damaged spinal cord. Sci. Ame., 281(3): 64-73, 1999
…
… BACKGROUND
Asemenea ”rezultate” lezionale devastatoare apar in
principal deoarece:
qneuronii și majoritatea celulelor gliale nu se re-
produc/regenerează (neuronii nu au centrioli*,**)
qmai mult, există căi preformate care, din motive încă ne-
cunoscute, exercită opoziție activă la re-creștere axonală.
Dar, în același timp, astfel de: ”frâne” intrinseci, la auto-
recuperare, respectiv cu inclinație pentru tipologii evolu-
tive nefavorabile, suntprincipaleținte actuale pentru
terapii neuroprotective, pleiotropice/ multimodale ...
* Neurons & Glial Cells – Neurons – https://training.seer.cancer.gov/brain/tumors/anatomy/neurons.html
** Guyton A.C., Hall J.E. – Textbook of medical physiology, 11th edition, Chapt.3: Genetic Control of Protein Synthesis, Cell Function,
and Cell Reproduction. Elsevier Saunders, 2006
BACKGROUND
Overall, it is considered that to prevent regeneration
within the CNS, there are – for resons yet unclear –
complex and ”well” structured pathways, generically
called the "braking" machinery in neurons (entailing
mainly: NOGO proteins and receptors*,**,***, the Rho
family of receptors****, the TNF receptors larger
family) ”fitted” to react with growth-inhibitory
molecules in myelin - hence propensive to block CNS
injured axons’(re)-growth (but also, pardoxically:”... Nogo-A is
thought to act as a tonic brake on CNS growth and plasticity, thereby
stabilizing neuronal circuits”)*****.
*Kartje GL, Schulz MK, Lopez-Yunez A, Schnell L, Schwab ME- Ann Neurol 1999; 45: 778–786; **Buchli AD, Schwab ME - Ann Med 2005; 37: 556–567; *** Schwab ME - Invited lecture at the
Summer School for the Biological Treatment of Chronic Spinal Cord Injury, Vienna, Austria, Oct. 2008; ****McKerracher L, Higuchi H - Targeting Rho to stimulate repair after spinal cord
injury - J Neurotrauma. ;23(3-4):309-17, 2006; *****Kempf A, Schwab ME. Nogo-A represses anatomical and synaptic plasticity in the central nervous system. Physiology (Bethesda). 2013
May;28(3):151-63. doi: 10.1152/physiol.00052.2012. PMID: 23636261.
”
‘Progression of stroke damage, tissue reorganization and behavioral gains in the normal condition ...’*
*(by) Dobkin BH, Carmichael ST –

The Specific Requirements of Neural
Repair Trials for Stroke. Neurorehabil
Neural Repair. 30(5):470-8, 2016
”
* (by) Bernhardt J,
” ‘Framework that encapsulates definitions of critical time points post Hayward KS,
stroke that link to the currently known biology of recovery’* Kwakkel G, Ward
NS, Wolf SL,
Borschmann K,
Krakauer JW, Boyd
LA3, Carmichael ST,
Corbett D, Cramer
SC – Agreed
definitions and a
shared vision for new
standards in stroke
recovery research:
The Stroke Recovery
(subcronic – n. n.) and Rehabilitation
Roundtable task-
force. Int J Stroke.
” 12(5):444-450, 2017
General considerations; terms definition and
related classification
LBP: ”... acute, sub-acute ... long-term; acute-on-chronic,
... recurrence. … Acute …: an episode … persisting ...
less than 6 weeks; sub-acute …: between 6 … 12 weeks
long-term …: persisting ... 12 weeks or more (subchronic);
chronic …: persisting ...12 weeks or more (24 – n. n.).
Recurrent …: a new episode after ... symptom-free period
of 6 months, … not ... exacerbation of chronic …” (Johnson OE – 2012)
A chronic disease is one lasting 3 months or more, by the
definition of the U.S. National Center for Health Statistics
(http://www.medterms.com/script/main/art.asp?articlekey=33490).
According to other definitions, chronic conditions last

more than (3-)6 months (http://www.clanchildhealth.org/Chronic-Conditions)
... BACKGROUND
„Functional Independence Measure (FIM™)
este cea mai larg acceptată măsură (/instrument –
n. n.) de evaluare funcțională utilizată în comuni-
tatea de recuperare. FIM (™) este o scală ordinală
alcatuita din 18 elemente, folosită în legătură cu toate
diagnosticele în cadrul unei populații (necesitante –
n. n.) de recuperare. Este considerată a fi cea mai
utilă pentru evaluarea progresului recuperării în
spital."* Aceasta este și opinia noastră, FIM™ fiind
prima opțiune pentru evaluarea clinico-funcționa-
lă a pacienților – la internare și în dinamică,pe-
riodic, inclusiv la externare – măsurând totdată,
...
indirect,nevoile de îngrjiri.*NU E FREE! * http://tbims.org/combi/FIM/index.html
”
Aprobat/ vizat de Departmentul SUA pentru problemele Veteranilor, din 2003

Guide for the Uniform Data Set for Medical Rehabilitation, Version 5.1 Buffalo, State University of New York at Buffalo - from Uniform
Data System for Medical Rehabilitation, UBFA” – cited în Braddom R. L. et al. – Physical Medicine & Rehabililitation (3rd edition). W.
B. Saunders Company, Philadelphia, USA., 2007
... Sinergic/ complementar, performăm (și recomandăm să
fie efectuate), ori de câte ori este cazul, testarea pentru:
- funcționalitatea articulară (Range Of Motion – ROM *)
- forța musculară (Consiliul de Cercetare Medicală – scala
Medical Research Council-Manual Muscle Testing
MRC-MMT**)
- gradare a reflexelor osteo-tendinoase – Wexler’s Scale ***
- activități (de bază) ale vieții de zi cu zi (B/ADL)****
- activități instrumentale de viață de zi cu zi (I/ADL)*****
- spasticitate – scala Ashworth modificată (mAS)******
- frecvența spasmelor – scala Penn (PSFS)******* ...
* http://www.continuing-ed.cc/hsgoniometry/goniometrystandards.pdf
** Vanhoutte EK, Faber CG, van Nes SI et al. - Modifying the Medical Research Council grading system through Rasch Analyses – Brain. doi:10.1093/brain/awr318; pp.:10-11, December, 2011
*** Miller K J – Motor, Reflex, Coordination and Sensory Screening Examination (https://files.bridgeport.edu/public/Academics/ContinuingEd/Postgraduate/Miller_MRCS_Neuro.pdf)
**** Katz Index of Independence in Activities of Daily Living - www.consultgerirn.org/uploads/File/trythis/try_this_2.pdf
***** Lawton & Brody - www.abramsoncenter.org/pri/documents/iadl.pdf
****** Bohannon RW, Smith MB - Interrater Reliability of a Modified Ashworth Scale of Muscle Spasticity. PHYS THER. 67:206-207, 1987; http://ptjournal.apta.org/content/67/2/206 - Full Text (PDF)
******** Penn R D – Intrathecal baclofen for severe spasticity. Ann N Y Acad Sci;153:157, 1988; https://www.sralab.org/rehabilitation-measures/penn-spasm-frequency-scale
… În plus – ori de câte ori este necesar/aplicabil
– trebuie efectuată evaluarea pentru:
- cogniție (the Mini Mental State Examination –
MMSE* –; Montreal Cognitive Assessment
(MoCA**,*** )
- comunicare (Boston Diagnostic Aphasia Exa-
mination – BDAE**** –/; Boston Naming Test*****;
Aphasia Screening Test – AST******)
- calitatea vieții (quality of life – QOL)*******.
* Folstein - http://enotes.tripod.com/mmse.pdf
** Getz L – MMSE vs. MoCA: What You Should Know. Todays Geriatric Medicine –
http://www.todaysgeriatricmedicine.com/news/ex_012511_01.shtml
***https://pdbp.ninds.nih.gov/sites/default/files/assets/crfs/Montreal%20Cognitive%20Assessment%20Scoring%20and%20Instruction
s.pdf
**** Goodglass, Kaplan - http://www.d.umn.edu/~mmizuko/3411/may11.htm
***** Graves RE,. Bezeau SC, Fogarty J, and Blair R - Boston Naming Test Short Forms: A Comparison of Previous Forms with New
Item Response Theory Based Forms. Journal of Clinical and Experimental Neuropsychology Vol. 26, No. 7, pp. 891-902, 2004;
web.uvic.ca/psyc/graves/Papers/JCEN-BNT_
****** Whurr R – Aphasia Screening Test (AST) 3rd Edition, Ed. Speechmark, 2012 –
http://www.speechmark.net/aphasia-screening-test-ast-3rd-edition, 2011
******* Flanagan (short form) - qol.pdf - Instructions for Scoring the Quality of Life Scale - Burckhardt CS;
www.uib.no/isf/people/doc/qol/qol.pdf; http://qol.thoracic.org/sections/instruments/fj/pages/flan.html
Scala Disability Rating (DRS)*
“Disability Rating Scale (DRS)
Category Item Instructions Sco
re
Arousability, Eye Opening 0 = spontaneous 1 = to speech 2 = to
Awareness pain 3 = none Disability Categories:
and
Responsivity
Communicatio 0 = oriented 1 = confused 2 =
n Ability inappropriate 3 = incomprehensible
4 = none
Motor 0 = obeying 1 = localizing 2 =

Response withdrawing 3 = flexing
4 = extending 5 = none
Cognitive Feeding 0 = complete 1 = partial 2 = minimal 3 =

Ability for none
Self Care
Activities
Toileting 0 = complete 1 = partial 2 = minimal 3 =
none
Grooming 0 = complete 1 = partial 2 = minimal 3 =

none
Dependence Level of 0 = completely independent 1 =

on Others Functioning independent in special environment
2 = mildly dependent 3 = moderately
dependent *http://www.neuroskills.com/resources/disability-rating-scale.php;
4 = markedly dependent 5 = totally
dependent
Psychosocial
Adaptability
Employability 0 = not restricted 1 = selected jobs
2 = sheltered workshop (non-competitive)
“
3 = not employable
Total DR Score
“ * (NRS – o. n.)
“(tradusă în română):
(NRS)
(http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=19601317)
*Levin HS, High WM, Goethe KE et al. – The neurobehavioural rating scale: assessment of the behavioral
sequelae of head injury by the clinician. Journal of Neurology, Neurosurgery, and
Psychiatry;50:183 193, 1987
(http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1031490/pdf/jnnpsyc00549-0059.pdf)
Levin et al. au revizuit* NRS (-R) – i. e. “

bazat pe un interviu structurat precis –:
au inclus ”adăugarea a doi parametri
(“difficultăți în flexibilitatea mentală” și “iri-
tabilitate”), compactarea a doi parametri
anteriori intr-unul singur (“tensiune” și
“anxietate” îmbinate împreună ca “an-
xietate”), și separarea unui alt parametru
(“inatenție”) divizat în “agerime redusă”
și “atenție”)....”**(http://jnnp.bmj.com/content/71/5/643.full.pdf)
*Levin HS, Mazaux J-M, Vanier M, et al. – Evaluation des troubles
neurophysiologiques et comportementaux des traumatisés crâni-
ens par le clinicien: proposition d’une échelle neurocomportemen-
tale et premiers résultats de sa version française. Annales de
Réadaptation et de Médecine Physique;33:35–40, 1990
**S R McCauley, H S Levin,M Vanier, et al. – The neurobehaviou-
ral rating scale-revised: sensitivity and validity in closed head inju-
ryaAssessment. J Neurol Neurosurg Psychiatry;71:643–651, 2001
In SCI, main used, including by us, clinical evaluation methods/ scales, are:
- the Rapid neurological assessment [“Determine approximate neuro-
logical level. Screen sensation by running a finger or cotton swab
for light touch or a pin wheel for pin prick over the injured legs, trunk
and arms.Screen(distal)motor power by having the patient (flex – o. n.)/
extend the (thighs – o. n.)/knee, wiggle the toes, flex the elbow and
squeeze your finger. Determine completeness or incompleteness
of injury (see in a next slide–o.n.).Assess the sacral segments, particularly
if the injury seems otherwise complete. Perform a digital rectal
examination with a gloved finger, for deep pressure sensation, voluntary
sphincter contraction and reflex activity (bulbo-cavernosus reflex – Osinski).
Check pinprick sensation in the perianal region and note the presence
or absence of the anal wink (ano-cutaneos – o. n.) reflex. Perform
detailed examination of zone of injury. Conduct a detailed assessment
of sensation and strength at the zone of injury. This should
include muscles and dermatomes one to two levels above and be-
low the injury level“*] .
* (Marino R - Neurologic Assessment of Spinal Cord Dysfunction - in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), Cardenas Diana D, Cutter NC (Associate Eds. et
al.) – Spinal Cord Medicine Principles and Practice. Demos Medical Publishing, LLC., New York, 2003
...
Reflexul
bulbo-
cavernos –
Osinski [cu
permisiunea
elearnSCI.org –
(dorsiflexie – n. n.)
Submodule:
Clinical
assessment of
patients with
SCI - Doctor’s
Module - Aito S
(Coordinator) et
al., 2012 -
http://www.elea
rnsci.org/] “
American Spinal Injury Association (ASIA) Impairment Scale (AIS) scoring (după:
https://asia-spinalinjury.org/wp-content/uploads/2019/04/ASIA-ISCOS-IntlWorksheet_2019.pdf) – cu
o modificare/ adaptare
inclusă, a clasificării semicantitative A → E, Frankel, pentru gradarea severității deficitului neuro-
funcțional consecutiv unei leziuni medulare – și principalele sindroame clinice conexe (v. și slide-
urile următoare) ...
...
“
“
...
...
“ *
* Kow, C. Y., Chan, P., Etherington, G., Ton, L., Liew, S., Cheng, A. C., & Rosenfeld, J. V. (2016). Pan-spinal infection: a case series and review
...
of the literature. Journal of Spine Surgery, 2(3), 202.
...
***** Frankel HL, Hancock DO, Hyslop G, et al. – The value of postural reduction in the initial management of closed injuries of the spine with paraplegia and tetraplegia. I. Paraplegia; 7:179–192, 1969
****
[(post Frankel)]*****
*Thomas FP, Woolsey RM – Acute

Nontraumatic Myelopathies – in: Lin
Vernon W (Ed.-in-Chief), Bono
Christopher M, Cardenas Diana D
(Associate Eds. et al.) - Spinal Cord
Medicine Principles and Practice -
Second Edition. Demos Medical
(”inverse paraplegia”) *
Publishing, LLC., New York, 2010
**Aito S (Coordinator) et al. -
Submodule: Clinical assessment of
patients with SCI - Doctor’s Module -
(After: http://www.asia- ”
spinalinjury.org/publicatio
(http://www.elearnsci.org/) , 2012
***Woolsey RM, Martin DS - Acute Nontraumatic q Posterior (dorsal) cord syndrome , ** *** ns/59544_sc_Exam_She
et_r4.pdf;
Myelopathies – in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), q Transverse/ transsection (total) cord syndrome
http://www.scribd.com/do
Cardenas Diana D, Cutter NC (Associate Eds. et ****Vanhoutte EK, Faber CG, van Nes SI et al. - Modifying the Medical Research c/37064936/2006-
al.) - Spinal Cord Medicine Principles and Practice. Council grading system through Rasch Analyses – Brain.;135(Pt 5):1639-49, 2012; Classif-Worksheet with
Demos Medical Publishing, LLC., New York, 2003 doi:10.1093/brain/awr318. Epub:Dec., 20, 2011, (pdf full text version – pp.:10-11 some adding) ...
... O adaptare a Măsurătorii Independenței Funcționale (FIM),
pentru a se plia mai bine pe problemele speciale de dizabilitate
ale persoanele post leziuni medulare– inclusiv TVM,este:
Măsurarea (Independenței – n. n.) după lezini medulare (SCIM-III
– deoarece acum este la a treia versiune) – o scală mai speci-fică
ce constă – ”... din 94 de categorii (activități posibil a fi sau nu/
parțial, executate – n. n.) care definesc 18 sarcini individuale
(parametri) – și (n. n.) – sunt împărțite în 3 subscale (domenii de
funcționalitate) după cum urmează: auto-îngrijire (interval de
scor 0-20 p), respirație și managementul sfincterian (interval de
scor 0-40 p) și mobilitate (interval de scor 0-40 p) ... ” – inclusiv în
prezent este considerată a avea fiecare dintre domeniile sale de
funcționalitate subâmpărțit în raport cu ponderea sa pro-
porțională în ansamblul funcționalității și a fi mai sensibilă la
modificările evoluției clinice/funcționale la astfel de pacienți ...
* Catz A, Itzkovich M, Agranov E, Ring H, Tamir A. SCIM - Spinal Cord Independence Measure: A new disability scale for patients with spinal cord lesions. Spinal Cord.; 35(12):850–
56, 1997; ** Catz A, Itzkovich M, Steinberg F, Philo O, Ring H, Ronen J, et al. The Catz-Itzkovich SCIM: a revised version of the Spinal Cord Independence
Measure. Disabil Rehabil.15;23(6):263-8, 2001; *** Catz A, Itzkovich M, Tesio L, Biering-Sorensen F, Weeks C, Laramee MT, et al. A multicenter international study on the
Spinal Cord Independence Measure, version III: Rasch psychometric validation. Spinal Cord. 45(4):275-91, 2007
... “
(după: http://www.scientificspine.com/spine-scores/spinal-cord-independency-measure_(SCIM).html) ...“

... Alte evaluari (cu focalizări mai restânse sau prin scale mai putin specifice)
– instrumente/unelte utilizate, inclusiv pentru abordarea pacientilor
post leziuni medulare – inclusiv TVM:
- Spinal Cord Index of Function (SIF) – ”... un instrument nou referitor la
nivelul de activitate, ce masoara abilitatea de a performa diferite transferuri la pacienți
cu leziune spinală ne-mergători”*
- Walking index for spinal cord injury (WISCI – inclusiv (forma) revizuita si
aplicata spre validare la populatiile afectate din SUA si Europa**,*** – v. mai departe)
- Timed 10-Meter Walk Test****
- Six-Minute Walk Test*****
- AuSpinal test of hand function – new, aplicat spre validare – pentru
cuantificarea funcționalitatii unilaterale a mainii la tetraplegici******
- Jebsen Test of Hand Function*******
- quality of life scale (QOLS)******** sau (”WHOQOL BREF”)********* ...
* Johansson C, Bodin P, Kreuter M - Validity and responsiveness of the spinal cord index of function: an instrument on activity level. Spinal Cord 47(11):817-21,2009; Epub 2009
Jun 16
** Dittuno PL, Ditunno JF Jr - Walking index for spinal cord injury (WISCI II): scale revision. Spinal Cord 39(12):654-6, 2001.
*** Ditunno JF, Scivoletto G, Patrick M, Biering-Sorensen F, Abel R, Marino R - Validation of the walking index for spinal cord injury in a US and European clinical population.
Spinal Cord 46(3):181-8, 2008 Epub 2007 May 15
****,*****http://www.google.ro/#hl=ro&gs_nf=3&pq=validation%20ofthe%20walking%20index%20for%20spinal%20cord%20injury%20in%20a%20us%20and%20european%20cli
nical%20population&cp=24&gs_id=2m&xhr=t&q=10+meter+walk+test+and+6&pf=p&sclient=psy-
ab&oq=10+meter+walk+test+and+6&gs_l=&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&fp=bee276c149b7ab73&bpcl=35466521&biw=1366 &bih=673
****** Coates SK, Harvey LA, Dunlop SA, Allison GT - The AuSpinal: a test of hand function for people with tetraplegia. Spinal Cord. 49(2):219-29, 2011;Epub 2010 Aug 3
******* http://www.google.ro/#hl=ro&gs_nf=3&cp=11&gs_id=16&xhr=t&q=jebsen-taylor+hand+function+test&pf=p&sclient=psy-ab&oq=jebsen-
tayl&gs_l=&pbx=&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&fp=bee276c149b7ab73&bpcl=35466521&biw=1366&bih=673
******** http://www.hqlo.com/content/1/1/60; ********* https://www.sralab.org/rehabilitation-measures/who-quality-life-bref-whoqol-bref
... ”
WISCI:
(Walking index
for spinal cord
Injury)
...
…
Testul:(cronometrat) „(Turn)Up and Go”(TUG – n. n.)
”... masoară, în secunde, timpul necesar unei persoa-
ne pentru a se ridica de pe un fotoliu standard …a
merge 3 metri … a se întoarce, a merge spre scaun și a
se așeza. … poartă încălțămintea obișnuită ... folosesc
dispozitivul lor asistiv de mers obișnuit (nici unul,
bastonul, cadru de mers). … ”, fară sprijin fizic. ...“
”Nivelurile de reducere (ca performanta – n. n.)
pentru TUG sunt de 13,5 secunde sau mai mult, cu o
rată de predicție corectă, in ansamblu, de 90% ...“*.
* Shumway-Cook A, Brauer S, Woollacott M – Timed Up & Go Test (TUG). Research Report –
http://www.rehabmeasures.org/Lists/Admin%20fields/Attachments/903/TUG_test.pdf
” Plan-cadru de
explorare
paraclinică
recomandat la
nivelul Clinicii
de Recuperare
neuro-musculară
(RNM) a Spitalului
Clinic de Urgență
”Bagdasar-Arseni”
(SCUBA),
București*
* Onose G – Cap. 7.5. – Noţiuni sintetice de
management neuroreabilitativ în statusuri post
traumatisme cerebrale – în: Tratat de Chirurgie”
(Ediția a II-a – sub red. Popescu I, Ciuce C) –
Vol. VI: Neurochirurgie (Coord.: Florian I Ș,
Popeată I). Editura Academiei Române (the
Publishing House of the Romanian Academy),
” București, 2014
”
”
(http://neurodss.com/details.php?id=70)
”Marshall Classification of Diffuse Brain Injury
(http://bja.oxfordjournals.org/content/99/1/18/T7.expansion.html)
Gradul 1 = scanare CT – normal (9.6% mortalitate)

Gradul 2 = cisterne prezente, deviere < 5mm (13.5%
mortalitate)
Gradul 3 = cisterne comprimate/absente, deviere <5mm
(34% mortalitate)
Gradul 4 = deviere > 5mm (56.2% mortaliate)”
(Marshall LF, Bowers-Marshall S, Klauber MR et al. - A new classification of head injury based on computerized tomography. J
Nuerosurg 75(Suppl):S14-20, 1991. Posted by PG at 9:34 AM.Labels: Brain Herniation,TBI
… Referitor la prognostic, există opinii pozitive in ceea
ce priveste valoarea predictivă și a altor indicatori,
cunoscuti, precum: durata inconștientei și a amneziei
posttraumatice *,** – prognostic favorabil pentru intervale
scazute; varsta - tanara (copiii de scoala si adultiisub 45-
55 ani) cu prognostic mai bun -*; Scorul de Severitate al
Accidentarii (in politrauma)/Injury Severity Score - ISS***-
prognostic favorabil pentru valori scazute; Scorul Revizuit
al Traumei(Revised Trauma Score–RTS****)este un indi-
ce compus pentru care cel mai bun rezultat corespunde
valorilor parametrilor componenti, permisive pentru in-
cadrarea in nivelele cele mai ridicate ale scorului sintetic
...
(”two or more severe injuries ... At least one out of two or more
digital (codat de la 1 la 4) injuries or the sum total of all injuries endangers the life”)*****
*Whyte J, Ponsford J, Watanabe T, Hart T - Traumatic Brain Injury - in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.) - DeLisa’s Physical Medicine & Rehabilitation Principles and
Practice, Fifth Edition, Vol. I, Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 2010
**Boake C, Francisco GE, Ivanhoe CB, Kothari S - Brain Injury Rehabilitation - in: Braddom R.L. et al. - Physical Medicine & Rehabililitation (2nd edition). W. B. Saunders Company,
Philadelphia, U.S.A., 2000
***Baker SP, O'Neill B, Haddon W Jr, Long WB - The injury severity score: a method for describing patients with multiple injuries and evaluating emergency care. J Trauma.
14(3):187-196, 1974; http://www.trauma.org/index.php/main/article/383
*****Kroupa J. K definici polytraumatu a polytraumatismu [Definition of "polytrauma" and
****Champion HR - Trauma Scoring - Scandinavian Journal of Surgery, 91:12–22, 2002; "polytraumatism"]. Acta Chir Orthop Traumatol Cech. 1990 Jul;57(4):347-60. Czech. PMID: 2239047.
... Se calculează din primul set de date obținut de la
pacienți și constă din valorile din Glasgow Coma
Scale, Systolic Blood Pressure si Respiratory Rate
RTS este puternic ponderat catre GCS, pentru a
compensa leziunile cerebrale majore/
(Severe Brain Injury – SBI) fara leziuni multisistemice
sau modificari fiziologice majore.
Un prag RTS < 4 pentru fiecare dintre cei trei parmetri
mai sus mentionati–si respectiv,mai ales în:”…versiunea
pentru triaj (etichetat T-RTS) a RTS.… (și ce – n. n.) cuprinde,
integral, valori intre 0 si 12.…–identifică pacienții care
să fie triați (selectați/ îndrumati–n. n.)către centre
de traumă(și anume: – n. n.)a căror sumă a variabi-
lelor codate din RTS este mai mică sau egala cu11…”*
* Champion HR - Trauma Scoring - Scandinavian Journal of Surgery, 91:12–22, 2002
… Un cunoscut predictor de prognostic sever este
hipertensiunea intracraniană persistentă(Intra-Cranial
Hyper Tension – ICHP – la valori de peste 20 mmHg),
evidențiată prin:
• absența uni- sau bi-lateral a reflexului fotomotor
• staza papilară – ca semn al edemului/ ”efect de masă”
• imagistica prin tomografie computerizata (CT– o inves-
tigatie considerata valoroasă, inclusiv în detectarea si
monitorizarea progresului ICHP la pacienti post-acuți,
cu semnificatie similară, in acest sens, pentru:
devierea liniei mediane/”efect de masă” – compresia
cisternelor/risc de herniere)*,** …
* Boake C, Francisco GE, Ivanhoe CB, Kothari S - Brain Injury Rehabilitation - in: Braddom R.L. et al. - Physical Medicine &
Rehabililitation (2nd edition). W. B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2000
** Cifu DX, Kreutzer JS, Slater DN, Taylor L - Rehabilitation after Traumatic Brain Injury - in: Braddom R.L. et al. - Physical Medicine
& Rehabililitation (3rd edition). W. B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2007
… Nefiind legat în mod direct de predicția prognosti-
tică, este de menționat aici și valoarea diagnostică,
considerate superioară, a imagisticii prin rezonanță
magnetică nucleară (RMN/IRM), în principal pentru
detectarea modificărilor morfologice mai puțin
vizualizate de CT:
• fără-sângerare (cum sunt leziunile axonale difuze – DAI)
• mici hemoragii peteșiale(ambele tipuri de leziuni,
sunt caracteristice, inclusiv ca mecanism mecanic și
patogenic pentru TCC)
• leziuni de contuzie (care pot fi localizate: superficial/
sub calota osoară craniană – spre exemplu la nivel
frontal – sau/și profund – in trunchiul cerebral)* ...
* Cifu DX, Kreutzer JS, Slater DN, Taylor L - Rehabilitation after Traumatic Brain Injury - in: Braddom R.L. et al. - Physical
Medicine & Rehabililitation (3rd edition). W. B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2007
”
Leziuni Axonale Difuze

(Diffuse Axonal Injury – DAI)
Edem Hemoragie
”
”
(Ciurea A.V., Onose G. et al. – Traumatic -
primary & secondary lesions - brain injury: limits
and targets for endogenous and exogenous
neuroprotection and recovery/ neuro-
rehabilitation. Report at The 2-nd International
Congress of The Society for The Study of Neuro-
protection and Neuro-plasticity, Brasov, 2006
and at the 13-th International Mondsee Medical
Meeting, Salzburg, Austria, 2006)
... ”Este foarte dificil de prognosticat reultatul după leziunile
traumatice cerebrale. Modelul clinic de baza include patru
predictori: vârsta, scorul din Glasgow Coma Scale, reactivi-
tatea pupilară și prezența leziunilor extracraniene majore.
Markerii neuroimagistici ai evoluției/prognosticului după TCC
(CT, RMN și tomografia prin emisie pozitronică/Positron
Emission tomography – PET) și biomarkeri: markeri genetici ai
genei ApoE, ectoenzima CD 38 (grup de diferențiere 38), S100
calcium-binding protein B seric, proteina bazică a mielinei
(Myelin Basic protein – MBP), endolaza specifică neuronului
(Neuron specific Endolase – NSE) și respectiv, proteina glială
fibrilară acidă (glial fibrillary acidic protein – GFAP – implicată în
apariția gliozei reactive).
Există multe scale clinimetrice care sunt utile în evaluarea

prognosticului după traumatismul cerebral.”* ...
* Opara JA, Małecka E, Szczygiel J - Clinimetric measurement in traumatic brain injuries - article in press at the Journal of Medicine and Life, 2013
…
Mai detaliat, referitor la valoarea prognostică a elementului
intim, geno-molecular si anume: polimorfismul genei
apolipoproteinei E (i.e.prezența alelei epsilon 4 – ApoE-
4)*, valoarea sa predictivă pentru evoluția nefavorabilă
după traumatismul cerebral (posibilă cu implicare
consistentă: evidențierea predispoziției înnăscute la
rezultate precum: stare vegetativă, dizabilitate severă
sau chiar/mai ales moarte – cu o frecvență mai mare
decât dublă la cei care dețin această alelă)
necesită evaluări/confirmări suplimentare.
…
* Teasdale GM, Nicoll JA, Murray G, Fiddes M - Association of apolipoprotein E polymorphism with outcome after head injury.
Lancet,11;350(9084):1069-71, 1997
… După cum am subliniat deja,”...PET și recent fRMN,
prin măsurarea metabolismului cerebral și a activări-
lor creierului ca răspuns la stimuli senzoriali sau/și mo-
tori,pot oferi indicii RM importante asupra prezenței și
localizării unor funcții reziduale ale creierului.”
Structuri biologice diferite, inclusiv nervoase – respectiv
cele ale nevraxului, legat de subiectul nostru – care pot
avea rezoluție tridimensională, pot fi cel mai bine
vizualizate prin PET: ”... cea mai sensibilă metoda pentru
a a urmări mulțimi (grupuri – n. n.) de molecule...”și
pentru evaluare de procese vii.*
…
* Silvia Marino, Rosella Ciurleo, Annalisa Baglieri, Francesco Corallo, Rosaria De Luca, Simona De Salvo, Silvia Guerrera, Francesca Timpano,
Placido Bramanti and Nicola De Stefano (2012) – Neuro-maging and Outcome Assessment in Vegetative and Minimally Conscious State,
Neuroimaging, in: Cognitive and Clinical Neuroscience (Prof. Peter Bright – Ed.), ISBN: 978- 953-51-0606-7, InTech, Available from:
http://www.intechopen.com/books/neuroimaging-cognitive-and-clinical-neuroscience/neuroimaging-andoutcome- assessment-in-vegetative-and-
minimally-conscious-state
… ”Metoda de
efectuare a
exercițiilor
(kinetoterapice
– n. n.) pentru
recuperare
funcțională și
creșterea for-
ței musculare”.
A fost patentat
în Statele Uni-
te – Patent
number:
7153250,
în 2006 –
reprodus și denumit
cu permisiune, după: ‘Takizawa
Yoshiko Morita, Shigeo Takizawa –
Brain Activity during Motivative
method’.*
(* Takizawa S – How to Invent the
Exercise Versus Passive ROM Autonomous Rehabilitation Method
Exercise by fMRI. BIOPHILIA 2(1),
2012 (? – n. n.) …
(Takizawa method). BIOPHILIA 2 (1)
(? – n. n.)
…”... Zonă portocalie mare, activată prin exercițiu motivant, a funcționalitatii
creierului, poate fi recunoscută atât în lobul parietal drept, afectat cât și în lobul
stâng ne-afectat. ...
În exercițiul (ROM) pasiv (la articulația gleznei stângi, efectuat de fizioterapeut),
există o zonă mai puțin portocalie decât în exercițiul motivant.
Infarct mare temporal drept Exerciții Active cu Pata Exerciții Pasive (ROM) la
articulația gleznei, efectuate de fizioterapeut”*
Obiectivare prin fRMN – reprodus cu permisiune, după:

…
* Yoshiko Morita, Shigeo Takizawa – Brain Activity during Motivative Exercise Versus Passive ROM Exercise by fMRI. BIOPHILIA 2
(1), 2012 (? – n. n.)
… Imaginile fRMN sunt bazate pe măsurarea semna-
lului dependent de nivelul de oxigen din sânge(blood
oxygen level-dependent–BOLD),care pare totdată,
bine corelat cu activitatea electrică, măsurată prin
electroencefalograma(EEG)*.
Pentru spetroscopia in infra-roșu apropiat (Near Infra-
Red Spectroscopy – NIRS/fNIRS)–bazată,de asemenea,
pe răspunsul hemodinamic aferent – întârzierea
(naturală) mare o face destul de lentă**.
Cu toate acestea, un studiu in domeniu** evidențiază
potențialul NIRS, spre exemplu, de a completa, mode-
rat, informații EEG, în sisteme hibride (tip) interfață
creier-computer (Brain-Copmputer Interface – BCI).
…
*Weiskopf N, Mathiak K, Bock WS, Scharnowski F, Veit R, Grodd W et al. Principles of a Brain-Computer Interface (BCI) Based on
Real-Time Functional Magnetic Resonance Imaging (fMRI). IEEE Trans Biomed Eng 51: 966–970, 2004
**Fazli S, Mehnert J, Steinbrink J, Curio G, Villringer A, Müller KR et al. Enhanced performance by a hybrid NIRS-EEG brain computer interface.
Neuroimage 59: 519–529, 2012
…
”Aceste imagini arată

schimbările oxihemo-
globinei (OxiHb) –
conform momentelor de
schimbări în toate testele
– și diferențele semnifi-
cative de la nivelul ca-
nalelor galbene (în ima-
ginile din slide-ul următor
– n. n.), care au fost exa-
minate prin metoda
Bonferroni (cu FOIRE
software7) și totdată, ca-
nalele albe care nu arată
diferențe semnificative.”*
reprodus cu permisiune, după:
…
* TAKIZAWA Shigeo, Syuji Kawai, Yasuhiro Matsuo, Yuka Deguti, Hiroyoshi Yamamoto Yoshiyasu Takefuji – Effect of Motivative Exer-
cise Studied by fNIRS: Introduction to the Rehabilitation Day Care Users. BIOPHILIA 2 (1), 2012 – (? – n. n.) – reprodus cu permisiune
…
reprodus cu permisiune, după::

* TAKIZAWA Shigeo,
Syuji Kawai, Yasuhiro
Matsuo, Yuka Deguti,
Hiroyoshi Yamamoto
Yoshiyasu Takefuji –
Effect of Motivative
Exercise Studied by
fNIRS: Introduction to the
Rehabilitation Day Care
Users. BIOPHILIA 2 (1),
2012 – (? – n. n.) –
reprodus cu permisiune
…
...
Un alt
instrument
paraclinic de
investigare util
(inclusiv) in
NeuroRecuperare
este
Neurosonologia:
”... Imagistica
ultrasonică a cre-
ierului și a altor
structuri neurale”* (http://esnch.org/en/Events_1176.html)
* http://medical-
dictionary.thefreedictionary.com/neuros
onology ...
...”Insonarea prin craniul intact este în principal
caracterizată de o imagistică cu indici mecanici
superiori și frecvențe fundamentale inferioare.
Efectul insonarii cu putere acustică ridicată
duce la distrugerea, divizarea sau fuziunea
microbulelor. ...
Pe baza acestor proprietăți acustice, contrastul
imaginii agent-specifice ...”*, spre exemplu, poate
contribui la o modalitate îmbunătățită de detecta-
tare (de structuri/leziuni – n. n.) și chiar la evaluarea
microcirculației cerebrale,respectiv aperfuziei.*
Eco Doppler pentru explorarea vaselor cervicale...
* Hölscher T, Wilkening W, Draganski B, Meves SH, Eyding J, Voit H, Bogdahn U, Przuntek H, Postert T –Transcranial ultrasound
brain perfusion assessment with a contrast agent-specific imaging mode: results of a two-center trial. Stroke; 36(10):2283-2285,
2005. Epub 2005 Sep 1
În
...ceea ce privește pacienții post leziuni medulare – inclusiv TVM
– analiza cuprinzătoare și evaluarea consecutivă a prognosticu-
lui, pe langă clinica expusă anterior/evaluare neurologica și func-
țională, cuprinde și principale proceduri diagnostice instrumen-
tale, utilizate în prezent, precum:
• Raze X – încă eficientă pentru morfologia și alinierea macroscpică a vertebrelor
• Scanare CT – adecvată mai ales pentru a evalua structura osoasă și respectiv,
a țesuturilor moi paraspinale
• RMN – introdusă de cca. o jumătate de secol, este cea mai eficientă pentru
vizualizarea specifică a măduvei spinării, inclusiv cu toate învelișurile sale și
de asemenea, emergența din rădăcinile nervoase – afirmându-se astfel ca
modalitate de elecție pentru investigarea măduvei spinării și totdată, a
coloanei vertebrale (inclusiv în special în patologia disco-vertebrală)
• Angiografie spinală – cea mai bună pentru vizualizarea imagistică a coloanei
vertebrale și a vascularizației măduvei spinale
• Investigațiile de medicină nucleară – în special metode mai cunoscute
precum PET și SPECT, pot fi utile mai ales pentru a detecta funcțional unele
tipuri de leziuni traumatice, infecțioase sau/și neoplazice* ...
* Lee RR, Hart BL - imaging of the Spinal Cord - in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), Bono Christopher M, Cardenas Diana D (Associate
Eds. et al.) - Spinal Cord Medicine Principles and Practice - Second Edition. Demos Medical Publishing, LLC., New York, 2010
Fig.: Leziune mielică incompletă morpfologic – și funcțional – (din cazuistica SCUBA)
Încă odată, legat de prognostic: doar 10% dintre tetraplegicii compleți
și 4% dintre paraplegicii compleți vor deveni incompleți după 1
lună de la debutul leziunii medulare (inclusiv TVM)* …
* Oleson CV, Sie J, waters RL - Outcomes Following Spinal Cord Injury - in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), Bono Christopher M, Cardenas
Diana D (Associate Eds. et al.) - Spinal Cord Medicine Principles and Practice - Second Edition. Demos Medical Publishing, LLC., New
York, 2010
… De asemenea, clinic, în ceea ce privește prognosticul/predictibilitatea:
prezența/prezervarea (în principal în primele 72 de ore dar de asemenea
posibil în prima perioadă, de aproximativ 1 lună, după evenimentul pato-
logic acut) la pacienții post leziuni medulare – inclusiv TVM – a sensibili-
tății la înțeparea–‘pin prick’–cu ac (relativ) bontîn zona sacrată cea mai
joasă (S4-5) – și mai bine: și în mai mult de 50% dintre dermatomele L2-S1
– pare să fie predicitivă pentru o șansă mai mare de a recâștiga
o ambulație funcțională în următoarele 6 luni-1 an.*
O posibilă explicatie legata de această prezumptivă proprietate a sensibili-
tății tip ‘pin prick’ – diferită de cele de atingere ușoară și de propriocepție –
este proximitatea transportorului său neural, în interiorul măduvei spina-
le: tractul spino-talamic (componenta lat. – termo-algică; cea ant. – atingere grosieră)
cu fasciculul cortico-spinal – responsabil pentru funcția motorie.
Trebuie, totdată, avut în vedere – inclusiv pentru cercetări viitoare – că în
cadrul metodologiei de evaluare AIS nu este structurată diferențierea
dintre senzația normală de ‘pin prick’ și cea de presiune la testarea … cu
un ac bont.*,** * Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), Bono Christopher M, Cardenas Diana D (Associate Eds. et al.) - Spinal Cord Medicine
Principles and Practice - Second Edition. Demos Medical Publishing, LLC., New York, 2010
* El Masri(y) WS, Kumar N, Chowdhury JR. Osman AE - Traumatic Spinal Cord Injuries: Value of Prognostic indicators of recovery in assessing
neurological outcomes of interventions on the spine - Journal of Medicine and Life, Vol. IV, Special Issue, Second Edition (Guest Editor - G.
Onose): 66-68, 2011
În urma evaluării exhaustive prezentate, se realizează
…
o bilanțare/inventariere actuală completă, cuprinzând
și integrând elementele necesare de*:
• neurologic
• funcțional
• al actualelor diagnostic
{
co-morbidități
și complicații
realizând un așa numit ”multi/sistemic summing-up”*
Astfel, trebuie și pot fi stabilite scopuri/ținte
terapeutico-recuperatorii: adecvate, comprehensive
și realiste …
* Anghelescu A, Onose G, (in collab. with) Mihăescu AS – Ghid de diagnostic/ evaluare, principii terapeutice și neuroreabilitare în
suferințe după traumatisme cranio-cerebrale (in: Platforma de ghiduri de practică profesională pentru specialitatea Recuperare,
Medicină Fizică şi Balneologie. Editor Coordonator Prof. Univ. Dr. Gelu Onose - Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol
Davila”, Spitalul Clinic de Urgenţă ”Bagdasar-Arseni”, Bucureşti). Ed. Universitară „Carol Davila” Bucureşti, 2011
…
Totodată, astfel, la pacientii cu leziuni ale SNC
pot fi și trebuie evaluate, resursele lor biologice
generale(endogene)–inclusiv în ceea ce priveș-
te,timpuriu,capacitatea de a susține (eu-)stresul
procesului de recuperare (în principiu până la 1-
2 ore/zi în faza subacută/la prima internare* –
aproape fără excepție recomandat a se desfășura
într-o clinică de NeuroRecuperare/secție a unui
spital cu mai multe specialități (și) pentru cazuri
acute**.
...
** Stein J – Stroke (Chpt. 159, in: Frontera W.R., Silver J., Rizzo T.D., Jr. – Eds. – Essentials of Physical Medicine and Rehabilitation.
Musculoskeletal Disorders, Pain, and Rehabilitation. FourthEdition, Elsevier, Philadelphia, USA, 2019
...
Daca progresul este satisfacator – în următoarele
2-3 luni, la re-internare, procesul recuperator poa-
te și trebuie să continue conform regulii: până la 3
ore/zi, (la noi) 5 zile/săptămână fizio-/kineto-
terapie,inclusiv terapie ocupațională,plus posibil
zilnic sau de 2-3 ori/ săptămâna,logopedie* – și
dacă este cazul – inclusiv managementul abilităților
personale de (auto)îngrijire (prezente/parțial păstrate
– cu specificarea detaliilor aferente – sau abolite); acest
lucru este valabil și pentru nutriție – cu statusul gene-
ral consecutiv – în special dacă există probleme de
deglutitie. …
(Subcronic –
– n. n.)
*(by) Dobkin BH, Carmichael ST – The Specific Requirements of Neural Repair Trials
for Stroke. Neurorehabil Neural Repair. 30(5):470-8, 2016
Considerații generale privind traumato-
logia nevraxială – Prof. Dr. G. Onose
”…
Înainte de internarea in Secția/ Clinica de NeuroRecuperare:
trebuie specificat că multe unități de neurochirurgie și
terapie intensivă includ fizioterapeuți în cadrul
echipelor lor de profesioniști.
În consecință, unele intervenții relativ simple de neuro-
recuperare pot fi acordate fie mai devreme, fie în
continuare (în cazul în care evoluția acestor pacienți
necesită deplasarea lor– eventual doar temporar– într-o
astfel de secție, mai sus menționată, revenind ulterior
înapoi la neurorecuperare), valorificând astfel inclusiv
dimensiunea profilactică a acestor abordări; aceasta
dimensiune este deosebit de necesară pentru a evita, pe
cât posibil complicații care apar rapid, fiind uneori severe
și greu de tratat. ...
... Aceste complicații, ce pot debuta rapid sunt
favorizate în cadrul polipatogenicității/înclinație

la complicații multiple, în contextul suferinței
de bază, imunodepresiei secundare*, plus al

imobilizării la pat: caracteristici, inclusiv ale
pacienților cu TCC severe(chiar și medii/moderate)
sau/și TVM (în principal cu leziuni complete) – în
stadii acute/subacute. ...
* Meisel C., Volk H.D. (2007) Mechanisms of Immunodepression after Central Nervous System Injury. In: Abraham E., Singer M. (eds)
Mechanisms of Sepsis-Induced Organ Dysfunction and Recovery. Update in Intensive Care and Emergency Medicine, vol 44. Springer,
Berlin, Heidelberg . https://doi.org/10.1007/3-540-30328-6_24
...
Concret, prin asistență medicală comprehensivă,
integrată (Îngrijiri Recuperatorii/Nursing de
recuperare – IR/NR), acordată din stadiul acut, până
la internarea pacienților post TCC/TVM în secția de
neurorecuperare, trebuie prevenită apariția de leziuni
de decubit, totdată antagonizate și alte condiții
patologice/patogene – în principal, dar nu exclusiv
cauzate de imobilizare – cum sunt:
• stază traheo-bronșică,
• afectare a circulației veno-limfatice periferice,
• tulburări ale funcționalității vezicii urinare sau/și
intestinului,
• deposturare sau/și rigidizare articulară
…
...
Rezultă, din cele de mai sus, necesitatea obiectivă ca
spitalele cu profil de urgență (care au, în marea
majoritate – cel puțin în țara noastră – în componența
lor, secții/clinici de neurochirurgie plus,evident,de ATI)
să aibă incluse in structură și unități de recuperare,
inclusiv de neurorecuperare (și reciproc).
În consecință, acolo unde există o astfel de structură

instituțională, bazat pe consulturi interdisciplinare
acordate de specialiști în recuperare, pot fi prescrise și
efectuate inclusiv în stadiile acute/precoce – în
funcție de nevoile pacienților și respectiv, de posibilitățile
de utilizare a echipamentului specific – și unele
proceduri fiziatrice mai complexe (de ex.: inhalo-, foto-,
crio-, mecano-terapie). ...
...
Primum movens when admitting such patients in a neurore-
habilitation unit is the clinical-functional and para-clinical ex-
haustive assessment (yet avoiding excessive repetition of
investigations – especially of imagery kind, which are more
expensive – but only if these ones have been performed
during admission to neurosurgery/ICU).
This is because many of these patients are admitted – with
some variations in limits - quite early, about 10-14 days
(including the experience of the P(n-m)RM Clinic Division –
the National Reference Center for NeuroRehabilitation – at
the Teaching Emergency Hospital ”Bagdasar-Arseni” –
TEHBA – Bucharest) after the acute trauma event, time du-
ring which the patient was relatively stabilized clinically
and biologically and respectively – depending on the
neurosurgical indication – was or was not operated …
…
It is reasonable, both from the medical point of view and
in terms of rationality of using material resources, that
during hospitalization in the neurorehabilitation
department at least one brain and/or spinal cord
imaging control investigation should be carried out,
preferably during the second half of hospitalization
(the optimal average accepted by our National
Health Insurance System being 1 month).
This is indicated, of course, if the patient is not getting
worse in the meantime; which of course, unfortunately
could happen, as we pointed out above – and may
impose the need for more frequent re-assessments, not
only clinical but also para-clinical,
including imagistic ones …
…
În principiu,se consideră că NeuroRecuperarea
(inclusiv post TCC/TVM) nu este fundamental
diferită de Recuperarea generală – bazată tot
pe obiective, ca specialitate transversală –
diferența (majoră însă, luând în considerare
complexitatea și severitatea patologiei asistate),
fiind făcută în special prin indicația pentru
și respectiv,acordarea de IR/NR(v. și în cursul I–
nelipsite/aproape fără excepție prezente, pentru
diverse perioade de timp sau eventual permanent)*
și de riscul vital (uneori) major al patologiei asistate.
…
* Cifu DX, Kreutzer JS, Slater DN, Taylor L - Rehabilitation after Traumatic Brain Injury - in: Braddom R.L. et al. - Physical Medicine
& Rehabililitation (3rd edition). W. B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2007
…ÎR/NR cuprind o serie de manevre cu caracter profilactico-tera-
peutico-recuperator,dintre care reiterăm aici (doar) câteva exemple:
- schimbarea poziţiei în pat, pentru prevenirea escarelor, asociată
cu posturări antideclive sau/şi anticipative(împotriva unor fenomene
de stază circulatorie loco-regională şi posibilelor lor complicații sau/
şi a unor deposturări previzibile - în contextul unor afecţiuni/condi-
ții neurologice - spasticitate - sau/și suferinţe entezo-articulare)
- posturări preventiv/corective,inclusiv prinaplicarea - conform indi-
cației şi reevaluării periodice de către specialistul de RMFB - de orteze
- cateterism vezical (prin sondă fixă sau intermitent)
- alimentarea pe cale nazo-gastrică sau (gastro)-enterală (PEG)
- manevre/proceduri de drenaj bronşic - interferente/incluse în an-
samblul măsurilor de tip postural/fizical-kinetic pentru menţine-
rea/refacerea capacităţii respiratorii (tapotamente, training ventilator
sau/și al tusei, inhaloterapie – inclusiv oxigenoterapie) sau/şi (dacă
este cazul) aspirarea secreţiilor de la nivelul canulei traheale; aspi-
rarea, la nevoie, a alimentelor pătrunse accidental în trahee …
…
Dacă sunt acordate prompt și corect/
profesionist (împreună cu medicație adecvată
(suportivă, profilactică, patogenic-simptomatică –
inclusiv neuro/bio-trofică, dacă nu există contra-
indicații sau restricții în acest sens, fie și de ordin
financiar) în special în fazele acută și subacută,
IR/NR susțin supraviețuirea,promovând totoda-
tă recuperarea(dacă nu există obstacole majore
leagte de gravitatea respectivei stări morbide)la
cel mai convenabil posibil nivel funcțional și
de QOL. …
... Corolar, un aspect foarte important în abordarea a, adesea, gre-
lei suferințe a pacienților post TCC sau/și TVM în stadiu subacut și
post-acut, inclusiv cronic, este faptul că membrii echipelor mixte de
neurorecuperare sunt caracterizați totdată, intens, prin spirit de
muncă în echipă – trăsătură specifică specialității de Recuperare
medicală. Mai mult, în acest sens: medicii, fizio-/ kinetoterapeuții,
ergoterapeuții, logopezii, psihologii/psihoterapeuții și – în funcție de
necesitate și disponibilitate – sociologii și dieteticienii, împreună cu
asistentele medicale și cu personalul elementar de îngrijire, sunt
profilați moral către comportament profesional și etic, empatic
fata de pacienti si familiile lor; in afara de beneficiilor terapeutice și
recuperatorii directe, ei trebuie să insufle un sentiment de protec-
ție/siguranță pacientului dependent. În plus, contribuind astfel la
reducerea anxietatii și la creșterea încrederii și a stimei de sine,
adaugă elemente generale benefice la – dacă este necesară: tera-
pia cognitiv-comportamentală – și la creșterea motivației pacienților
și aparținătorilor lor de a continua lupta dificilă și de obicei îndelun-
gată cu dizabilitatea și cu nesfârșitele suferințe bio-medicale cone-
xe și nu numai. ...
”Dear Prof. Onose
…
Many thanks for your e mail of the 8th February and apology for
the delay in replying.
I believe every clinician who dedicates his professional life to
SCI is worth his/her weight in Gold.
I agree with you I consider these clinicians first class citizens.
Some clinicians in more established and glamorous specialities

however with higher number of patients would not consider the
patient with SCI as first class patient citizen in the hospital and do
not consider the clinicians who treat them as equal specialists.
I am thinking of the majority of such clinicians and patients in the
developing and developed countries.
Wagih”
Signed: Mr Wagih S El Masry, FRCS, FRCP
Consultant Surgeon in Spinal Injuries; Director, Midlands Centre for Spinal Injuries; President of ISCoS
”Asistența de recuperare pentru pacienții neurologici sau/și neurochi-
rurgicali sau traum. trebuie acordată chiar dinainte de internarea într-o uni-
tate spitalicească și trebuie să continue atât timp cât este necesar. Dar
aceastra implică adesea perioade lungi, care pot depăși cu mult media
acceptată pentru durata de spitalizare, necesitând astfel să fie continuată
sistematic la domiciliul pacienților, cu evaluări/ajustări periodice, prin
re-internări sau/și în unități ambulatorii din localitatea de rezidență (sau
eventual în cadrul instituționalizării),respectiv să efectueze–în funcție de
indicațiile specifice–și cure în stațiuni cu facilitați balneo/climato-”*tera-
pice. Stațiuni românești renumite pentru abilități în domeniul neuro-
” și Techirghiol
recuperării: Băile Felix
* Tratat de Chirurgie” (Ediția a II-a) – sub red. Popescu I,

Ciuce C - Vol. VI: Neurochirurgie (coord. Florian I Ș,
Popeată I) – Cap. 7.5.: ”Noţiuni sintetice de management
neuroreabilitativ în statusuri post traumatisme cerebrale” –
Onose G – Editura Academiei Române, București, 2014
”**
(** by - von Wild K. R. H.- Early rehabilitation of higher cortical brain functioning in neurosurgery, humanizing the restoration of human
skills after acute brain lesions - Acta Neurochir. Suppl., © Springer-Verlag, 99: 3-10, 2006)
Rezumând subiectul severității prognosticului în
TCC – mai ales – severe (joc de cuvinte trist dar
din păcate, adevarat): acesta este caracterizat prin
rezultate încă nesatisfăcătoare.Astfel,spre exem-
plu, conform datelor unui studiu continental multi-
centric(centralizare din 67 neuro-centre din 12 tari
Europene) – cercetare realizată de European
Brain Injury Consortium – din totalitatea TCC,
apărute covârșitor predominant la bărbați tineri,
cu vârsta mediană de 38 de ani și în majoritate
ca urmare a accidentelor rutiere):
58% au fost severe, si (17% + 19%): 36% au fost
moderate plus “intermediare”* (date diferite de
cele din SUA – v. anterior). …
* Murray GD, Teasdale GM, Braakman R, Cohadon F, Dearden M, Iannotti F, Karimi A, Lapierre F, Maas A, Ohman J, Persson L,
Servadei F, Stocchetti N, Trojanowski T, Unterberg A - The European Brain Injury Consortium survey of head injuries. Acta Neurochir
(Wien). 141 (3):223-36, 1999
... La 6 luni de la trauma inițială, rezultatele statistice
au aratat: 31% au murit, 3% au rămas în stare
vegetativă, 16% au prezentat dizabilitate severă,
20% dizabilitate moderată și (doar) 31% – ciudată
coincidență – au prezentat recuperare favorabilă.*
Rezultate mai noi ale abordarii clinice in TCC sunt
(incă) sub necesități și așteptări:
în acut, în spitalele Europene, există: ”... rata
medie de deces in spital de 3%; în SUA rata
medie este de 6·2%; (în cronic – n. n. – se) ...
indică estimativ ... 1-2% din populație trăiește
cu dizabilități cauzate de TCC.”** ...
* Murray GD, Teasdale GM, Braakman R, Cohadon F. , et al. – The European Brain Injury Consortium survey of head injuries. Acta
Neurochir (Wien). 141 (3):223-36, 1999
** Editorial: The Lancet Neurology – The changing landscape of traumatic brain injury research. Published: Volume 11, No. 8, p651,
August 2012. DOI: https://doi.org/10.1016/S1474-4422(12)70166-7
... (în SUA, cincisprezece ani mai tarziu):
”Aproximativ 1 din 5 pacienți au murit la 5 ani
post-injurie … 12 % din supraviețuitori au fost
institutionalizați … Aproximativ o treime …
nu erau independenți ... Douăzeci și nouă la
sută … nemultumiți de viață... Cinci zeci și
șapte la sută … dizabilități moderate sau
severe, per total … 39% … deteriorarea
statusului global atins la 1 sau 2 ani post-
injurie.”*
Și încă: mai mult de jumătate dintre cei care
erau anterior angajați au devenit șomeri.* ...
* Corrigan JD, Cuthbert JP, Harrison-Felix C, Whiteneck GG, Bell JM, Miller AC, Coronado VG, Pretz CR – US population estimates of
health and social outcomes 5 years after rehabilitation for traumatic brain injury. J Head Trauma Rehabil. 29(6):E1-9, 2014. doi:
10.1097/HTR.0000000000000020
...
Realitățile statistice descrise mai sus vorbesc de la sine.
în plus: unii dintre pacienții care nu sunt initial

diagnosticati cu TCC sever, conform GCS ci au TCC
moderat – chiar ușor – în stadiul supra-acut, se pot
agrava ulterior până la deces sau stare vegetativă, în
proporții semnificative.*
Toate aspectele prezentate necesită reflecție și

cercetări continue pentru optimizarea abordării acestui
tip de patologie în toate componentele managementului
său medical: (neuro-)chirurgical și (neuro-)recuperator.”
* Marshall LF, Toole BM, Bowers SA - The National Traumatic Coma Data Bank. Part 2: Patients who talk and damaged: Implications
for treatment. J Neurosurg. 59 (2) :285-8, 1983
...
Newer and effective, due to
their (including) related facilities *
*
( http://www.mobilitycare.net.au/mobility_products/lifestand-helium-
standing-wheelchair.html) - Brochure
- but more expensive - there

can be used, including for
the same aim, wheelchairs
provided with facilities
for verticalization ...
... ”
”
Imagine din cabinetul de Terapie ocupațională/ Ergoterapie aferent Bazei de Tratament Fizi-
cal-kinetologic a Clinicii de Recuperare neuromusculară a Sp. Cl. de Urg. ”Bagdasar-Arseni”
Vă
mulțumesc
pentru
”Sunetul mării” – de Sabin Bălașa atenție !
Aprecieri pentru: ”Coloana infinitului” – de
Constantin Brâncuși
A. Anghelescu*/**, M. Haras*/**,
A. Mirea*, C. Giuglea**, V. Grigorean*/**,
C. Daia */**, L. Onose***, I. Andone**,
A. Spînu**, C. Popescu, A. Mihăescu**,
D.C. Mardare, M. Oprea (Mandu)**
Affilieri:
* Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol

Davila”, din București, România
** Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar- Arseni”,
București, România
*** Serviciul Medical Metrorex, București, Romania
Titular de curs
CURSUL VI (Secțiunile I și a II-a)
Noțiuni de Recuperare în
suferințe neurologice periferice –
traumatice (predominant) și
ne-traumatice –
la adulți
’Principale determinisme etio-patogenice ale leziunilor plexale sau/și neurale periferice
IRITAŢII/ LEZIUNI FIZICE MECANICE (compresii/ tracțiuni- LEZIUNI FIZICE LEZIUNI TOXICE (INCLUSIV DIS-
elongații/ torsiuni – directe sau/și indirecte, majore sau/și minore – NONMECANICE METABOLICE), INFECTIOASE,
inclusiv de tip microtraumatic), prin: DISIMUNE SAU/ȘI NEOPLAZICE
1. traumatisme plexopatii tardive, post- (poli)neuro(plexo)patii:

iradiere (cel mai frecvent
- directe, compresii sau tracțiuni/ elongații (în luxații articulare la terapeutică) - toxice/ toxico-metabolice (saturnine,
nivel loco-regional - inclusiv prin mișcări de torsiune/ rotație) acute - arsenicale, etilice, diabetice, uremice)
inclusiv traumatisme obstetricale - sau/și eventual, microtaumatisme
repetitive, puncții/ infiltrații) - infecţioase (virale – cu virus cito-
megalic, asociate HIV, herpetice, rabice -;
- indirecte (edem, hematoame - eventual asociate cu ischemie bacteriene: luetice, leproase, difterice)
compresivă - secundare)
- disimune (colagen-vasculitice,
gamapatice, crioglobulinemice,
amiloidotice sau/și după seroterapii,
imunizări)
- maligne/ para-neoplazice
2. discopatii sau/şi spondilartroze, inclusiv stenoze loco-regionale
3. artrite în vecinătate (spondilartropatii, PR – cu localizare
cervicală – respectiv, sacro-iliite)
4. noduli reumatoizi
5. tofi gutoși
6. adenopatii
7. chisturi
8. tumori
9. încarcerări – „entrapment” (calusuri vicioase, hipertrofii musculare)
10. intervenţii chirurgicale pentru cauzele de la punctele: 1-9 sau/şi
poziţionări vicioase …
… Actualități privind recuperarea în leziuni de plexuri
nervoase (predominat) somatice, la adulți
Plexul cervical
Date succinte de morfo-fiziologie sectorială specifică
Plexul cervical se formează din ramurile ”
anterioare ale primilor patru nervi
spinali cervicali dreapta/ stânga. Este situat
profund, în spaţiul dintre marginea posterioară
a muşchiului sternocleidomastoidian şi muşchii:
ridicător al scapulei şi scalen mijlociu. În plan
prevertebral, poziţia plexului cervical cores-
punde regiunii trigonului carotic, respectiv
spaţiului situat lateral de faringe.
Plexul cervical este constituit deci, din patru
trunchiuri de origine, anastomozate între ele,
reprezentate de ramurile (primare) ventrale
ale nervilor spinali C1-C4; acestea cuprind
alături de fibre somatice şi fibre vegetative -
provenite de la ganglionul simpatic cervical
superior, prin ramurile comunicante.
Ramura descendentă - anastomotică - a celui
de al patrulea trunchi se uneşte cu ramura C5,
”*
contribuind astfel la formarea plexului brahial (după: www.instruct.westvalley.edu/granieri/biology103coursepage.html)
n Schematic, ramurile plexului cervical pot fi
împărţite după două mari criterii: topografic
şi funcţional
n Astfel, există ramuri superficiale – care sunt de
regulă (somato)senzitive/ cutanate, respectiv
vegetative (post-ganglionare) vaso-motorii şi
secretorii – şi
ramuri profunde, predominant (somato)motorii
musculare
n Ramurile superficiale inervează tegumentele:
zonei predominant posterioare a capuluişi a
gâtului, regiunea deltoidiană şi o mică porțiune
din peretele toracic anterior - de fiecare parte …
…
Actualități privind recuperarea în leziuni de plexuri
n Ramurile profunde inervează, la nivel superior, în principal

muşchii infra-hioidieni: omo-, sterno- şi (parţial) tiro-hioidieni,
contribuind totodată, în proporţii variabile, la inervaţia muşchilor:
scaleni, ridicători ai scapulei şi trapezi
n Ramura terminală, de departe cea mai constantă şi importantă

a plexului cervical, este nervul frenic (C3-C5). Acesta
inervează senzitiv şi motor: diafragmul, pericardul şi
parţial pleura mediastinală .
Prin ramuri frenico-abdominale trimise către plexul celiac,
stabileşte indirect legături anastomotice cu inervaţia căilor
biliare şi pancreasului …
Cum în recuperare, în general şi în neuroreabilitare în special,
combaterea durerii este deosebit de importantă, facem
cu acest prilej o scurtă paranteză legată de noţiunea de
durere proiectată sau referită/ reflectată: este vorba despre
procesul algic (sau/şi asociat cu apariţia unor elemente
clinice obiective, spre exemplu: noduli mio-fasciali) resimţit
la nivelul unei zone somatice (de regulă mai superficială) dar
a cărui origine nu este în respectiva zonă, ci într-un teritoriu
situat mai profund dar inervat din acelaşi segment metameric,
între cele două teritorii – somatic (mai) superficial şi visceral,
(mai) profund - neexistând o continuitate neuro-
anatomică directă …
Mai concret, spre exemplu, într-o iritaţie radiculară prin
hernie de disc, durerea resimţită de-a lungul membrului inferior în
teritoriul nervului menţionat, este iradiată pe traiectul acestuia,
propagându-se astfel prin continuitatea unei structuri neurale.
Spre deosebire de această modalitate de algo-propagare la
distanţă, mai există - aşa cum arătam - şi cea a durerii proiectate/
referite/ reflectate, fără continuitate (anatomică directă) la nivelul
substratelor neurale. Aşa se explică astfel, proiectarea în umărul
drept şi eventual la baza gâtului/ posterior a durerilor generate de
suferinţe hepato-biliare (astfel, o sursă algică situată la relativ
mare distanţă, sub-diafragmatic, poate ajunge să fie percepută în
zona extremităţii supero-laterale, omonime, a toracelui întrucât prin
ramurile frenico-abdominale se realizează conexiuni –
intrasegmentare, comune: (cu) inervaţia muşchiului trapez,
respectiv cu nivelul metameric C4)
…
…
Pe acelaşi suport de conexiuni multisinaptice intra-

metamerice între teritoriul profund (în principal visceral)
şi cel superficial (în principal cutaneo-subcutanat), în
privinţa proiectării unor dureri referite/ reflectate din
profunzime la suprafaţa corpului (prin reflexe viscero-
cutanate) mai cităm proiectarea la nivelul umărului stâng a
durerii în suferinţele pancreatice, respectiv la baza gâtului,
şi chiar în membrul superior stâng, în totalitate,
în crizele anginoase
…
n Leziunile severe ale plexului cervical conduc la
pierderea mişcărilor active ale diafragmului de partea
lezată, unghiul costal fiind de obicei mai obtuz de partea
paraliziei; aceasta bineînţeles concomitent cu disfuncţia
aferentă, a mecanicii ventilatorii.
n Totodată, având în vedere nivelul înalt și cu multiple
ramificaţii şi implicit interferenţe funcţionale cu centrii
nervoşi de la nivel nevraxial – inclusiv din zona encefalică
– afectările importante ale plexului cervical se asociază
frecvent cu stări generale grave, eventual chiar
ameninţătoare de viaţă. Evident că în astfel de situaţii, până
la stabilizarea cel puţin la limită, din punct de vedere
biologic/ vital, al unui astfel de pacient, asemenea cazuri
nu reprezintă indicaţii curente pentru neurorecuperare ...
n Mult mai frecvente sunt leziunile iritative uşoare sau medii
ca intensitate ale plexului cervical; acestea se însoţesc de
tulburări de sensibilitate, vegetative sau/şi eventual motorii,
cu extensie și intensitate variabile, după nivelul şi întinderea
interceptării lezionale a plexului
n Atitudinea neurorecuperatorie în astfel de situaţii – stabile din
punct de vedere al funcţiilor vitale/ viscerale – se încadrează atât
principial cât şi metodologic, în schema secvenţială
generală, tristadială, de abordare terapeutico-recuperatorie
– ce va fi prezentată și respectiv, detaliată, mai departe
n Un simptom frecvent generat de fenomenele iritative sau
compresive, inclusiv non-traumatice, la nivelul principalului
trunchi emergent din plexul cervical – nervul frenic – îl
constituie sughiţul; din punct de vedere neurorecuperator
acesta nu are o sancţiune terapeutică specifică, abolirea
acestui neplăcut simptom depinzând, pe de o parte de etiologia
sa şi pe de alta, de reducerea crizei/ conflictului de spaţiu ce
generează respectiva injurie neurală …
Plexul brahial
Date succinte de morfo-fiziologie sectorială specifică
”
n Plexul brahial se formează între
mușchii scaleni, de fiecare parte a
coloanei cervicale
n Originea plexului este
reprezentată de ramurile ventrale
ale nervilor spinali C5 - C8 și T1,
care se unesc și formează
trunchiurile plexului brahial.
Acestea conțin, pe lângă fibre Rădăcini
somatice și fibre vegetative – pe

care le primesc prin ramurile co-
municante ale acestor nervi de la
ganglionii cervicali simpatici mijlo- ”*
ciu și inferior (sau ganglionul stelat) (după: Braddom RL et al. – Physical Medicine & Rehabililitation,
…
2nd edition. WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2000)
{
n Trunchiul superior este format prin
anastomozarea ramurii ventr. C5 cu nervul spinal C4
”
(ramura anastomotica descendenta a plexului
cervical) si cu ramura ventrală C6.
n Trunchiul mijlociu este format de ramura ventr.
C7 singura, neanastomozata.
n Trunchiul inferior este format de ramurile ven-
trale C8 si T1, anastomozate.
In dreptul claviculei, la iesirea dintre muschii
scaleni trunchiurile de origine ale plexului brahial
sunt superficiale, putand fi palpate.
n Topografic, in ansamblu, plexul brahial
prezinta o portiune supraclaviculara, situata in
regiunea laterala a gatului si una infraclaviculara,
care incepe posterior de clavicula si se
continua spre regiunea axilara.
n Partea supraclaviculara - de forma unui triunghi
dreptunghic cu una dintre catete ”pe” coloana ver- Rădăcini
tebrala si cu un varf spre axila, este dispusa in plan

frontal si contine ramurile de origine ale plexului,
trunchiurile si ramurile lor colaterale.
n In imediata apropiere a claviculei, fiecare
trunchi se bifurca in cate o diviziune anterioara si
una posterioara, din acestea formandu-se
fasciculele plexului.
n Portiunea infraclaviculara are forma unei prisme ”*
(după: Braddom RL et al. – Physical Medicine & Rehabililitation,
triunghiulare - orientata predominant in plan trans-
versal: cu varful postero-inferior si baza antero-superior …
n Toate diviziunile posterioare se unesc in ”
fasciculul posterior
n Diviziunile anterioare ale trunchiurilor
superior si mijlociu se unesc in
fasciculul lateral - asezat lateral si
anterior de artera axilara
n Diviziunea anterioara a trunchiului
inferior - cea mai groasa - formeaza
singura, fasciculul medial
n Fasciculul posterior da nastere la doua
ramuri terminale ale plexului brahial:
nervul nervul axilar (circumflex) si radial fasc.
n Celelalte doua fascicule - dupa ce dau medial
cateva ramuri colaterale si respectiv, ca Rădăcini
ramuri terminale - nervul ulnar si nervii

cutanat brahial si antebrahial, mediali
precum si respectiv, nervul musculocutan
- se unesc anterior de artera axilara
formand cel mai voluminos nerv al (după: Braddom RL et al. – Physical Medicine & Rehabililitation,
membrului superior: nervul median 2 edition. WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2000)
nd
”*
nDupa modul de ramificare se impart in nervi:
n Componentele plexului brahial pot fi
impartite dupa teritoriul de distributie terminali (radial, ulnar, median, axilar, mus-
si dupa modul de ramificare culocutanat si cutanati – brahial si ante-
n Dupa teritoriul de distributie se clasifica
brahial – mediali) si colaterali (suprasca-
pular, subscapular, supraspinos, subcla-
in nervi ai: centurii scapulare, peretelui
toracic si respectiv, ai extremitatii libere
vicular, pectorali, toracic lung etc.) …
n Nervii centurii scapulare sunt: 1) dorsal al scapulei (C3 – C5) –
inerveaza muschii ridicator (levator) al scapulei si romboizi; 2)
suprascapular (C5 – C6) – inerveaza muschii supra- si infraspinos si
capsula articulatiei umarului; 3) subclavicular (C5 – C6) – inerveaza
muschiul subclavicular si uneori da o ramura comunicanta pentru
nervul frenic (C3-C5)
n Nervii peretelui toracic sunt: 1) toracic lung (C5 – C7) –
inerveaza muschiul dintat anterior; 2) pectoral lateral (C5 – C7) –
inerveaza muschiul pectoral mare si da o ramura comunicanta care,
impreuna cu nervul pectoral medial (C5 – C7), formeaza ansa
pectoralilor si inerveaza impreuna cei doi muschi pectorali (mare si
mic); 3) subscapular (C5 – C6) – inerveaza muschii latissimus
dorsi si rotund mare
n Nervii extremitatii libere sunt: 1) axilar (C5 – C6); 2) musculo-
cutan (C5 – C7); 3) radial (C6 – C8); 4) median (C5 – T1); 5) ulnar
(C8 – T1); 6) cutanat brahial medial (C8 – T1); 7) cutanat
antebrahial medial (C8 – T1)
Teritoriile inervate de acestia (senzitiv, motor si vegetativ) rezulta
implicit din prezentarea topografica a deficitelor motorii si de sen-
sibilitate precum si a tulburarilor trofice, din afectarile diverselor seg-
mente ale plexului brahial și respectiv, ale principali nn. emergenți…
In sinteza, plexul brahial inerveaza ”
(homolateral):
n motor - majoritatea muschilor
centurii scapulare, (partial) pe cei ai
peretelui toracic precum si pe cei ai
membrului superior
n senzitiv - tegumentele suprajacente
respectivelor grupe musculare
(exceptand: regiunea deltoidiana,
plus o zonă mică a peretului toracic
anterior – inervate din plexul cervical
– si respectiv, fata mediala a bratului
inervată in doua treimi superioare
predominat de nn. Intercostali,
perechile II și III, de fiecare parte)
n vegetativ - structurile din
teritoriile mentionate (structuri ale
sistemului nervos autonom prin Distribuţia dermatomială a ră-
care este controlata activitatea dăcinilor nervilor spinali la Inervaţia senzitivă
vaselor sanghine, glandelor membrul superior (dr. – n. n.) a mâinii (stg. – n. n.)
sudoripare, foliculilor pilosi etc.) (după: Braddom RL et al. – Physical Medicine & Rehabililitation, ”*
…
Leziunile de plex brahial au in ansamblu, cel mai probabil, o frecventa
în jurul a un caz la mia de locuitori: o revista bibliografica din
ultimele trei decenii și jumătate – in general, săracă in date clare de ordin
epidemiologic – a relevat, spre exemplu, o frecventa de 1,19‰, a
leziunilor plexale de cauza obstetricala (aceasta fiind, din acest punct
de vedere, pe locul al doilea, intre cauzele traumatice ale acestor afectiuni,
dupa accidentele rutiere - in principal cele de motocicletă).
In aceasta privinta, mai recent, se pot intalni insa, unele puncte de vedere/
raportari cu nuante oarecum divergente: in literatura anglofona, se
considera ca leziunile de plex brahial sunt, de fapt rare si chiar, uneori,
supradiagnosticate.
Relativ in contrast cu aceste opinii, un studiu, de asemenea rel. recent (Mihancea
și col., 2004) referitor, intr-adevar, nu la plexul brahial ci la leziunile de nerv
radial - ramura terminala rel. cel mai frecvent afectata a acestuia - sustine,
cu citarea/ incriminarea, inclusiv a mai multor mecanisme leziogene comune (si)
afectarilor plexale, faptul că leziunile de nerv radial sunt cele mai des
intalnite, dintre cele de nervi periferici, de la membrul superior si ca atare
(n.n.) nu pot fi considerate suferinte rare …
n Leziunile de plex brahial sunt, de regula, complexe, putand fi
soldate atat cu tulburari senzitive si motorii cat si trofice,
extinse la nivelul centurii scapulare si membrului superior
omolog iar afectarile inalte, supra-claviculare pot genera
chiar si leziuni medulare secundare, retrograde, a caror
severitate majora este bine cunoscuta
n Patologia consecutivă leziunilor plexale severe este, in
general grava, cu prognostic ad functionem, nu rareori,
rezervat
n In plus, datorita tratamentului laborios și îndelungat – ce
necesita adesea: interventii/ reinterventii neurochirurgicale
sau/și de micro-neurochirurgie reconstructiva/ din domeniul
chirurgiei plastice/(micro-)reconstructive (neurorafie,
neuroliza), de tip ortopedic cat si respectiv, programe
sustinute de recuperare functionala, desfasurate pe
parcursul a 3-4 luni pana la 3-4 ani – leziunile de plex brahial
reprezinta o importanta problema de sanatate publica, cu
semnificative conotatii medico-socio-economice ...
…
Aceasta realitate este obiectivata si prin date

n
epidemiologice suplimentare, cvasiunanime in
literatura, conform carora cei mai multi dintre
pacientii cu astfel de suferinte sunt barbati, aflati la
varste active socio-profesional – cu ocupatii ce
presupun adesea inclusiv diverse tipuri de
manualitate – iar leziunile de plex brahial, prin
afectarea capacitatii functionale la membrul
superior, implica diminuarea pana la abolire,
temporara sau permanenta, a capacitatii de
autoservire, implicit, a celei de munca si respectiv,
de intretinere familiala
…
CLASIFICAREA LEZIUNILOR DE PLEX BRAHIAL
Asa cum s-a aratat, lezinile de plex brahial pot da atat afectari motorii si senzitive cat si
tulburari trofice. Tulburarile motorii - cele mai grave, ca potential invalidant - sunt
actualmente, clasificate astfel :
n Paralizii/ pareze# de tip 1 (propriu-zis/ superior: C5-C6) descrise clasic de catre Duchene-Erb.
Sunt afectati muschii: deltoid, biceps brahial, coracobrahial, supraspinos si infraspinos.
D.p.d.v. functional, cel mai frecvent si mai semnificativ sunt afectate abductia bratului si flexia
antebratului, iar amiotrofia deltoidului realizeaza tabloul semiologic cunoscut de «umar in
epolet». Reflexele osteo-tendinoase ce pot fi alterate sunt: bicipital si stilo-radial
n La tipul 1 (propriu-zis/ superior), dupa diverse surse bibliografice, se mai pot intalni 2 variante
(subtipuri) extinse:
- un subtip superior inalt, cu extensie lezionala si in portiunea supra-claviculara a plexului, afectand
partial si radacina C4, cu co-afectarea motorie a muschilor: romboizi, laevator scapule, mare
dorsal, rotund mare si eventual, subscapular
- un subtip superior complet cu extensia lezării înspre zona mijlocie a plexului, respectiv a radacinii
C7. In acest caz sunt afectati motor, in plus fata de cele expuse la tipul 1 propriu-zis/ superior și
mușchii: rotund si patrat pronator, numeroși extensori – inclusiv accesori – ai antebratului
si pumnului (radial si ulnar ai carpului, extensorul comun al degetelor, extensorul indexului si al
degetului V, extensorii lung si scurt ai policelui) precum și lungul abductor al policelui si respectiv,
supinatorii (lungul supinator, brahioradialul si scurtul supinator) ai antebrațului
-------------------------
# Dezbaterea privind trasarea granitei dintre paralizie si pareza nu este incheiata; noi optam pentru a se considera paralizie existenta,
la grupele musculare afectate, a unei forte de valoare sub 2, adica sub limita oricarei posibilitatati de a realiza miscari functionale;
aceasta ar corespunde, la nivel intim, unui restant neural activ, de cca. sub 10%-15% din normalul morfo-fiziologic loco-regional;
la valori persistente ale fortei musculare (FM) de sub 1, eficacitatea oricăror tratamente actuale nu este probată
…
CLASIFICAREA LEZIUNILOR DE PLEX BRAHIAL
n Paralizii/ pareze de tip 2, clasic descris ca tipul mijlociu
(Remake): reprezinta, de fapt, lezarea plexala mijlocie
«propriu-zisa», cuprinzand fibrele radacinii C7. Sunt
afectati cel mai adesea (doar) mușchii: triceps brahial,
rotund si patrat pronator si extensorii lungi ai mainii si
degetelor. Din păcate, acest tip de afectare mai limitata se
intalneste destul de rar. Poate fi afectat si reflexul tricipital
n Paralizii/ pareze de tip 3 - tipul «total»: reprezinta forma de
lezare cea mai extinsa, practic a intregului plex brahial
(C5-T1), rezultand astfel, d.p.d.v. neuromotor paralizia/
pareza intregului membru superior omolateral (cu
exceptia teritoriilor neinervate de acest plex): membrul
superior este flasc.
În acest tip de afectare sunt alterate, de regula, toate
reflexele osteo-tendinoase de la membrul superior,
omolateral …
…
n Paralizii/ pareze de tip 4, reprezinta afectarea exclusiv a zonei inferioare a
plexului brahial (descrisa de către Dejerine-Klumpke), cu interesarea doar a
radacinilor C8-T1 și astfel, afectarea muschilor: flexor comun/ profund al
degetelor (tendoanele pentru degetele IV și V), cei ai eminenței hipotenare
(flexorul scurt, abductorul și opozantul auricularului), lumbricalii III și IV,
interosoșii palmari și dorsali, adductorul policelui – segmentar specific, inervat
uniradicular din C8 –, flexorul scurt al policelui. Functional: alterarea
prehensiunii, în special la nivelul pensei latero-laterale – police/ index – și
parțial și a opozabilității la nivelul mâinii – prin deficitul acestei mișcări inclusiv și
mai ales în componenta sa auriculară.
Este alterat reflexul cubito-pronator. Tipul 4 de afectare este destul de rar
În cazul tipului 4 Dejerine-Klumpke, poate apare sindromul Claude-Bernard-
Horner (mioză – afectare simpatică cervicală a componentei eferente, prin n.
oculomotor comun omolat., a r. foto. –, enoftalmie si ptoza ploapei superioare)
_____________________________________________________
n D.p.d.v. al tulburarilor de sensibilitate, unii autori (Henderson si Tavernier, citati de

Sbenghe) sustin ca afectarile senzitive ar fi chiar mai importante (?) decat cele
motorii, in evaluarea unei leziuni de plex brahial
…
n Tulburarile motorii, senzitive, reflexe, vasculo-vegetative sau/si trofice

musculare, eventual si – consecutive – ale staticii si dinamicii articulare loco-
regionale, cele mai severe, inclusiv ca pondere a lor in ansamblul semiologic, se
intalnesc, în afară de tipul 3, in varianta inalta a tipului 1 – in care, datorita
proximitatii cu măduva spinală se poate produce secundar, degenerescenta
retrograda inclusiv a neuronilor din coarnele anterioare si laterale (cu cons
tituirea astfel, inclusiv de leziuni – ireversibile – la nivel mielic: SNC).
n Prezenta cvasitotalitatii afectarilor și histo-biotrofice și funcționale ale

”aparatului” NMAK la nivel regional (motorii, senzitive, reflexe, vasculo-vegetative
si trofice) se intalneste de regula la tipul 3 de lezare plexala – cel total
n In atingerile subclaviculare prognosticul este mai bun decât în cele

supraclaviculare, fiind mai permisiv pentru reinervare – de calitate mai buna
sau mai slaba , in functie de tipul anatomo-clinic al leziunilor axonale
…
n In afara clasificarii ”traditionale”, prezentate - care dateaza de
mai multe decenii - in ultimile decade s-au conturat unele
subentitati clinice mai particulare; dintre acestea, in literatura
actuala de specialitate, cel mai frecvent mentionate, sunt două:
sindromul Personage - Turner si sindromul de tunel toracic.
n Sindromul Personage - Turner se manifesta initial printr-o
durere acuta la nivelul umarului, ulterior durerea scazand in
intensitate, cu persistenta insa a atrofiei si a impotentei
functionale a muschilor inervati de unul sau mai multi nervi
din plexul brahial (cu unele deposturari articulare
consecutive). Cauza acestei afectiuni nu este cunoscuta cu
claritate, insa s-a observat aparitia acesteia dupa o infectie
sau imunizare
n D.p.d.v. terapeutic, pacientului i se administreaza medicatie
antimicrobiana sau/și antiinflamatorie (AINS si AIS) insa
accentul principal cade pe tratamentul fizical-kinetic adresat
direct chiar obiectivului principal: posturi(/ări) ce refac relatiile
anatomice normale, diminuand astfel fenomenele iritative sau/si
compresive neurale, loco-regionale …
n Sindromul de tunel toracic consta in compresia lenta, cronica (tip entrapment) a
plexului brahial intre muschii scalen anterior si mijlociu (sindromul scalenului antic) sau intre
clavicula si prima coasta (sindromul costo-clavicular) sau consecutiv existentei coastei
cervicale. Este afectat in principal nervul ulnar si eventual si nervul median
n Sindromul de tunel toracic poate recunoaste si cauze traumatice, eventual microtraumatice,
cum sunt fracturile trabeculare vertebrale, din osteoporoze
n Acest sindrom de incarcerare, cu variantele/ subentitatile mentionate, poate fi însă, întâlnit mai
frecvent – oarecum paradoxal, in raport cu cele mai sus mentionate – la femeile de varsta
medie cu insuficienta a contentiei musculo-scheletale la nivelul centurii scapulare si a
coloanei cervico-toracice, rezultand alterari posturale de tipul cifozarii rotunde dorsale, cu
antepulsia umerilor
n Semiologia este dominanta de acuze de tip cauzalgic si parestezic. Durerea este
predominant nocturna, agravata de eforturi fizice intense si completata, eventual, cu
deficite variabile de forta musculara; posibilele tulburari motorii – de regula usoare – la nivel
umero-brahial, antebrahial sau/si al musculaturii intrinseci a mainii se datoreaza mai ales
fenomenelor compresive (ischemizante) la nivel neuro-vascular
n Tratamentul (specific) este aproape exclusiv fizical-kinetologic și consta in combaterea
mecanismelor compresive, patogenice, prin tonifierea muschilor ridicatori si retractori
ai umarului si respectiv, relaxarea structurilor contractile din zonele antero-laterale ale
toracelui si gatului.
Cei mai multi pacienti raspund bine la acest tratament. In cazuri foarte rare poate fi indicata
…
interventia chirurgicala desi unele date bibliografice recente, sugereaza ca ar fi efectuata mai des
decat este necesar
…
AFECTĂRI TRONCULARE:

Leziuni ale nervului radial (C6 – C8) – un ram senzitiv al său este

n. cutanat brahial infero-lateral
Forma completă (înaltă) – în lezarea nervului la niv. axilar

– spre exp. sprijinul în cârje axilare, mai ales timp îndelungat – sunt
n afectaţi motor: tricepsul brahial, brahioradialul, scurtul
supinator, extensorii lung şi scurt radiali ai carpului, extensorul ulnar
al carpului, extensorul (comun) al degetelor, extensorul indexului,
extensorul scurt al policelui, extensorul degetului mic, abductorul
lung al policelui → grifa radială – a flexorilor (prin paralizia
extensorilor).
Nu poate face extensia activă a cotului, mâinii şi degetelor; scade puţin
şi forţa musculară (Fm) de flexie a antebraţului pe braţ şi scade
cvasicomplet Fm pentru supinaţie.
n sunt abolite: ROT stilo-radial şi tricipital.
…
…
n afectare senzitivă: cam ½ ext. a dorsului mainii şi ½
ext. a dorsului falangei proximale a degetului IV + dorsul
mediusului + dorsul indexului (fără falangele distale) +
dorsul primei falange a policelui – dar nu este obligatoriu
atât de întinsă – putându-se rezuma la faţa dorsală a I-
ului spaţiu interosos. ”
(după: Braddom RL et al. – Physical Medicine & Rehabililitation, 2nd edition. WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2000) …
”*
…
Forma medie – cea mai frecventă – lezarea nervului la

niv. braţului (în şanţul de torsiune al radialului de la
nivel posterior humeral: tricepsul brahial este
respectat; este paralizia „îndrăgostiţilor”, a alcoolicilor
ce dorm în şanţ, cu capul pe braţ şi braţul pe un plan
dur.
Tabloul clinico-deficitar este acelaşi ca la forma înaltă, cu
excepţia faptului că tricepsul brahial este respectat.
…
… Formele joase – sunt reprezentate de lezările n. radial
(senzitivă sau motorie) din regiunea distală a antebrațu-
ţului (”tunelul radialului” – în zona extremității distale
a radiusului: la aproximativ 5 cm proximal de articulaţia
stilo-radială), generate prin traumatizări directe sau/şi
prin fenomene de încarcerare:
- suferinţa senzitivă – „Cheiralgia parestezică” (dureri şi
parestezii la niv.: police, index şi o parte din dorsul mediu-
sului şi la nivelul părţii corespunzătoare a dorsului mâinii);
apare prin hipertrofia extensorului radial al carpului – ca-
re comprimă cronic ramura senzitivă) – exp. la violonişti:
prin mişcări active, repetate de înclinare radială a mâinii. ...
...
- motorie: Sindromul scurtului supinator – prin hiper-
trofia acestuia, cu interesarea (compresia) ramurii moto-
rii a radialului – la cei ce fac de multe ori, repetitiv, miș-
cări rezistive de (prono-/) supinaţie; exp.: judoca, barmani,
~Skanderberg. Rezultă neuropatie de încarcerare → denervare
Este afectat predominant m. extensor ulnar al carpului:
pacientul nu poate face înclinarea cubitală a mâinii şi
extensia digitală dar pot fi afectaţi şi: extensorul comun al
degetelor, extensorul propriu al indicelui, extensorii lung
și scurt ai policelui şi abductorul lung al policelui.
Insuficienţa muşchilor extensori este accentuată de
supinaţia antebraţului (care creşte compresia). …
… Leziuni ale nervului ulnar (cubital: C8-T1)
În forma completă (înaltă) – cea tipică şi cea mai frecventă:
prin interceptarea nervului în canalul epitrohleo-olecranian
„tapetat” superficial de aponevroza m. flexor ulnar al carpului -
n sunt afectaţi motor: flexorul ulnar al carpului, flexorul (co-
mun) profund al degetelor (tendoanele pt. degg. IV şi V), mm.
eminenţei hipotenare/ flexorul scurt, abductorul şi opozan-
tul degetului mic, lumbricalii III şi IV, interosoşii palmari şi
dorsali, adductorul policelui (muşchi segmentar specific –
inervat uniradicular din C8), flexorul scurt al policelui (iner-
vat pe jumătate de n. median) → grifa cubitală: la nivelul
ultimelor 2 degete ale mâinii, cu prima falangă extinsă şi
ultimele două flectate (semnul „benedicţiunii papale”).
n Este afectată prehensiunea – prin compromiterea pensei
latero-laterale: police-index ca şi (parţial) a opoziţiei policelui

(respectiv a degetului V).
…
…Afectarea senzitivă poate cuprinde ~ ½ mediala a mainii
– corespunzatoare spatiilor III si IV interosoase –, ½
mediala a inelarului și degetul V in intregime (toate
acestea prin r. cutanata dorsala a mainii = ramura
senzitiva a n. cubital/ ulnar).
”
Tulburări trofice:
hipotrofie sau atrofie a
eminenței hipotenare și
a mm. interosoși.
”*
(după: Braddom RL et al. – Physical Medicine & Rehabililitation, 2nd edition. WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2000) …
… În cadrul acestei forme înalte de afectare – ale cărei
consecințe neuro-disfuncționale au fost prezentate anterior
– se descrie și – ca patologie/ sindrom de încarcerare
(entrapment) –:
sindromul de ”tunel al cubitalui”: este, ca frecventa, a 2-a
neuropatie de entrapment la nivelul membrului
superior.
n ”... tunel cubital” ... traiectul n. cubital in șantul epitro-
hleo-olecranian ... sub aponevroza muschiului flexor
ulnar al carpului. ...
n ... Flexorul cubital/ ulnar al carpului ... două capete de
insertie ... unite printr-o arcada fibroasa, pe sub care
... n. cubital si artera recurenta cubitala posterioară.”*
* Poenaru D, Cinteză D, Tache GO – Sindromul de tunel cubital. InfoMedica nr.11 (69):32-34, 1999 …
…
Posibile entitati cauzale:
n Neuropatie de încarcerare cu caracter ocupational, la:

indivizi ce se sprijină in cot pe durate mai îndelungate,
”[taietori de sticla, de diamant, slefuitori de cristal,
smaltuitori, telegrafisti, ceasornicari, mecanici, vâslitori,
jucatori de sah, cei care studiaza indelungat – inclusiv
utilizare computer (n. n.)] sau la persoane care execută
miscari repetate de flexie a antebratului pe brat:
perforatori, stantatori, etc.”*
...
* Poenaru D, Cinteză D, Tache GO – Sindromul de tunel cubital. InfoMedica nr.11 (69):32-34, 1999
...
§ Cu caracter patologic (non-ocupațional):
- ”luxatie recidivanta a nervului cubital in afara canalului
epitrohleo-olecranian – mai ales în context de cubitus
valgus congenital ... → ingrosarea arcului fibros pe sub
care trece nervul;
- o malformatie congenitala, care consta in prezenta unui
muschi suplimentar: cubitus anconeus”* (cu efect
compresiv local).
Cele mai frecvente cauze sunt:

q fara o cauza evidenta
q ocupationala
* Poenaru D, Cinteză D, Tache GO – Sindromul de tunel cubital. InfoMedica nr.11 (69):32-34, 1999 …
În cadrul formelor joase, cu leziuni compresive – încarcerări/ en-
…
trapment – la nivelul pumnului sau mainii (eventual cu caracter
profesional – prin microtraumatisme repetate la acest nivel – exp.:
la spălătorese, cicliști), pot fi afectate doar teritoriile ramuri-
lor terminale (superficială sau/și profundă) ale n. cubital (ulnar).
Astfel, s-au descris, în funcție de topografia afectarii neurale,
5 sdd. (variante sau subentitați clinico-funcționale) ale – așa nu-
mitei – ”neuropatii ulnare a pumnului”, caracterizată prin fe-
nomene predominant senzitive sau/şi motorii mai restrânse sau
mai extinse, în funcţie de amploarea afectării nervului sau a ramu-
rilor terminale menţionate): Sdr. "mixt”(senz. și mot.: proxim. de
bifurc. în cele 2 rr. termin.); Sdr. senzitiv (pur); Sdr. motor (pur),
cu grifa cubitala; Sdr. motor (pur proximal – fără prinderea lum-
bricalilor şi a interosoșilor, ci doar a flexorului scurt şi a adduc-
torului policelui); Sdr. motor (pur distal – cu prindere numai a ad-
ductorului policelui); sd. Guyon: mai ales legat de primele 3.
…
…
Formele joase (”sindromul de tunel ulnar” – în canalul
Guyon, care este situat la baza rebordului ulnar palmar
şi are formă triunghiulară. Peretele lateral este format de
ligamentul carpian transvers şi carligul hamatului iar
cel medial, de ligamentul piso-hamat şi de pisiform. cana-
lul Guyon este traversat de pachetul vasculo-nervos ulnar),
care prin leziuni compresive la nivelul pumnului sau mâinii de-
termină afectări senzitive sau/și motorii (spre expemplu: prin
hipertrofia m. palmaris brevis – accesor în prehensiune)
dar cu respectarea flexorului ulnar al carpului.
În rest, aceleaşi manifestări ca în
...
… ”
... Canalul/ tunelul ulnar ”*

(după: www.eorthopod.com/.../guyons_canal_syndrome.html)
Sd. Guyon – ”handlebar (ghidon) palsy” (spre exp.:

la cicliști)* ...
* http://www.orthobullets.com/hand/6022/ulnar-tunnel-syndrome
...
forma completă; mai specific, din punct de vedere senzitiv –
simptome: parestezii, dureri in teritoriul de distribuţie al n. ulnar
(predominant) distal, intoleranţă la frig, teste Tinell și Phalen
pozitive.
Posibile entități morbide cauzale:
”- ganglion cyst (80% of nontraumatic causes)
- lipoma
- repetitive trauma
- ulnar artery thrombosis or aneurysm
- hook (cârlig) of hamate fracture or nonunion
- pisiform dislocation
- inflammatory arthritis
- fibrous band, muscle or bony anomaly
- congenital bands
- palmaris brevis hypertrophy”* ...
* http://www.orthobullets.com/hand/6022/ulnar-tunnel-syndrome
… Leziuni ale nervului median (C5 – T1)
1. Forma „inaltă”/ „completă” (mai rară) – prin traume la
nivelul lojei ant. a brațului (exp.: utilizarea unei arme – mai
ales darorită reculului – cu patul acesteia sprijinit pe braț).
O variantă de interceptare topografică asimilabilă în gene-
ral formei înalte este lezarea nervului median la nivelul pli-
cii cotului spre (exp.: injecţii paravenoase sau/şi flebite se-
vere, local). Sunt afectați motor: flexorul (comun) profund
al degetelor (pt. dg. II si III), flexorul superficial al degetelor,
rotundul pronator, patratul pronator, palmarii, flexorul lung
al policelui, lumbricalii I si II precum si: opozantul police-
lui, flexorul scurt al policelui (inerv. partial si de n. cubital) si
abductorul scurt al policelui – inervati toti trei printr-un ...
... ram tenarian motor al n. median.
Sunt compromise (funcții somato-motorii):
n complet (inclusiv in formele joase): flexia indexului
si a falangei distale a policelui, opozitia policelui,
pensele, prehensiunea (prizele I, III, IV, V) si prona-
tia
n partial (diminuate): flexia (celorlalte) degete si a
mainii, extensia interfalangiana a degetelor
. ...
”
n afectarea senzitiva poate

cuprinde
– pe fata dorsala a mainii:
½ ext a ultimelor 2 falange
ale inelarului, ultimele 2
falange ale mediusului si
falanga distala a indexului
+ falanga distala a policelui ”*
- pe fata palmara a mainii:

2/3 externe ale palmei,
cu eminenta tenara, fetele
palmare al degetelor I, II,
III si ½ externa (laterala)
a inelarului
”*
...
Tulb. senzitive sunt frecvente (70 – 80 % din cazuri) si
grave – putand da astereognozie prin pierderea
sensibilitatii la nivelul indexului. De asemenea, sunt
frecvente durerile de tip cauzalgic sau/și paroxistice
nocturne.
Afectari trofice:
n in formele complete (inalte): hipotrofia eminentei
tenare si a 1/3 distale a antebratului, care ia aspect de
„sticla”, cu „gatul” deasupra pumnului si partea mai
„voluminoasă” spre cot si respectiv, tegumente reci,
cianotice + fanere friabile.
n in formele joase (leziunile n.median sunt doar la niv.
pumnului) → doar hipotrofie de eminenta tenara.
…
Sindromul de încarcerare a nervului median în treimea
superioară a antebraţului (sindromul rotundului pronator)
”La acest nivel, traseul medianului trece printre cele două capete
ale rotundului pronator, deci hipertrofia acestui muşchi poate de-
termina fenomene de compresie. Clinic, apar:
• Durere spontană sau la presiune pe puncte trigger
• Tulburări de sensibilitate/ parestezii ale primelor 3 degete şi ale
feţei palmare a mâinii şi pumnului
• Paralizie interosoasă (?) anterioară, deficit motor al flexorului
profund al policelui, indexului şi mediusului (eventual
hipotonie/ hipotrofie a eminenţei tenare).
Şi în cazul acestei entităţi se incriminează unii factori ocupaţionali:
ar apărea la persoane ale căror ocupaţii implică pronaţii repetate
împotriva unei rezistenţe; de asemenea, hipertrofia flexorului
superficial al degetelor poate genera acelaşi tablou clinic.”*
* Onose G (autor principal), Pădure L (editori coordonatori) – Compendiu de NeuroReabilitare - la adulti, copii si varstnici. Editura
Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
2. N. median
… poate fi afectat in tunelul/ canalul carpian =

sd. de tunel/ canal carpian – intalnit, exceptând traumele acute

ca încarcerare, in unele situatii patologice: (PR, acromegalie, le-

pră, sarcoidoză, mixedem, chiste, tumori, tenosinovite); fiziolo-
gice – sarcina – sau cu caracter ocupațional (spalatorese, inclu-
siv activitati gospodaresti – mai frecvente la femei – dar si: mun-
citori textilisti, cei care fac pachete, stivuitorii de caramizi acti-
vitati micro-traumatizante, cu miscari frecvente, repetate de
flexie-extensie – eventual munca prelungită la tastatura calcu-
latorului etc.) – toate acestea: pe locul II; pe locul I: cauze ne-
cunosnoscute. Dg. diferential cu: HDC, scleroza multipla, tu-
mori – pt. acroparestezii nocturne: multe sunt psihogene – etc.
Tulburările: motorii, senzitive si trofice sunt de tip distal (con-
form celor prezentate), fara modificari la niv. antebratului.
…
”
… Canalul carpian (după: Encyclopædia Britannica, 2007)”*

”Canalul carpian este un spaţiu osteo-fibros inextensibil, delimitat:
- superior, de ligamentul carpian transvers/ retinaculul flexorilor
- inferior, de (lateral) scafoid şi – rândul II – de trapez şi (medial) de pisiform şi – rândul II –
cârligul osului hamat.
Canalul carpian este traversat de tendoanele flexoare prof. şi superf. dig., flexorul lung
al policelui şi de nervul median.”* (* Onose G (autor principal), Pădure L (editori coordonatori) – Compen- …
diu de NeuroReabilitare - la adulti, copii si varstnici. Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008)
Sindromul de (canal) tunel carpian:
”Acest sindrom reprezintă cea mai frecventă afectare de ase-
menea tip, având o frecvenţă maximă în jurul vârstei de 40-50
de ani.... În afara simptomatologiei, în general caracteristică en-
trapment-ului – deja prezentată la modul general mai sus – rela-
lativ caracteristice pentru sindromul de tunel carpian sunt cau-
zalgiile şi paresteziile, predominant nocturne, din teritoriul
de distribuţie al nervului median (palmă, degetele I-III);
în cazurile severe mai poate apărea şi hipotonie sau chiar
hipotrofie, în special a eminenţei tenare. Totodată, cele trei
teste de provocare (Tinell, Phalen şi salutul chinezesc) au
rezultatele semiologice cele mai semnificative în cazul sindro-
mului de canal carpian dar reamintim şi cu această ocazie că
testele menţionate sunt considerate manevre de provocare
diagnostică, în general pentru neuro-încarcerări, mai ales
în jumătatea distală a trenului superior.”*
* Onose G (autor principal), Pădure L (editori coordonatori) – Compendiu de NeuroReabilitare - la adulti, copii si varstnici. Editura
Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
”Ca regulă generală, suferinţa de încarcerare se datorează
compresiei unui nerv periferic – ram terminal – la nivelul unui
canal osteo-ligamentar (deci între tunelul osteo-fibros şi su-
prafaţa osoasă); rareori sunt afectate trunchiuri nervoase.
Excepţiile de la această regulă includ compresia nervului
sciatic la ieşirea sa din pelvis, de către aponevrozele muş-
chilor piriform şi gemeni, unele forme etiologice ale sindro-
mului de (tunel) apertură toracică, al marelui adductor .
La existenţa structurilor anatomice strâmte prin care trece
traiectul nervului, se adaugă factori favorizanţi care contri-
buie, în timp, la apariţia crizei de spaţiu prin: edem/ infla-
maţie, hipertrofie sau/şi proliferare tisulară.
Aceşti factori favorizanţi pot fi împărţiţi, după natura lor, în:
(para – n.n.) fiziologici, respectiv patologici şi ocupaţionali”*...
* Onose G (autor principal, co-editor coordonator), Pădure L (co-editor coordonator) – Compendiu de Neuroreabilitare - la adulti, copii
si varstnici. Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
... Dintre cei fiziologici (mai frecvent): sarcina ”Din punctul de vedere al mecanis-
Dintre
”
cei patologici, cităm: melor fiziopatologice intime, celu-
• malformaţii locale congenitale lare, ale leziunii, neuropatiile de în-
• calusuri vicioase carcerare au drept cauză principală
compresia nervului şi a tecii sale
• tenosinovite/ vaginite
conjunctive (care lezează inclusiv
• artroze deformante vasa nervorum), determinând iniţial
• osteocondrite/ periostite afectarea tecii de mielină, cu
• poliartrită reumatoidă – noduli reumatoizi fragmentarea ei (demielinizarea fo-
• poliarterită nodoasă, granulomatoză Wegener cală segmentară este o trăsătură
• artrită (inclusiv – n. n.) septică constantă) şi în final leziune
• acromegalie axonală, cu alterări structurale ale
• diabet; • gută – tofi membranei şi organitelor.
• hipotiroidism/ mixedem Deoarece traiectul nervilor este în
general asociat cu cel al arterelor şi
• amiloidoză
venelor omonime, neuropatia poate fi
• sarcoidoză – sarcoide asociată cu fenomene de compresie
• tuberculoză – tuberculoame vasculară – pe lângă vasa nervorum –
• lepră – leproame la acelaşi nivel, ce accentuează
• sifilis – gome/ artropatii tabetice astfel, în cerc vicios, suferinţa
• osteo-artropatii siringomielice hipoxică tisulară globală,
• leucemii/ infiltrate leucemice secundară.”**
• tumori/ chisturi …
(după: * Poenaru D, Cinteză D, Tache GO – Sindromul de tunel cubital. InfoMedica nr.11 (69):32-34,
• hematoame” *,** 1999 – completat – și ** Onose G (autor principal, co-editor coordonator), Pădure L (editor
coordonator) – Compendiu de Neuroreabilitare - la adulti, copii si varstnici. Editura Universitara “Carol
Davila”, Bucuresti, 2008)
… Aspecte semiologice generale de entrapment:
Clinic, neuropatiile de încarcerare se manifestă prin sindroame neurologice
bine localizate, cu manifestări predominant senzitive şi inconstant motorii:
n hipoestezie,
n parestezii/ furnicături în teritoriul de distribuţie al nervului (median) – inclusiv
şi predominant nocturne
n accentuarea simptomelor prin manevre repetitive de provocare (a se
vedea în slide-ul următor)
n dureri spontane, uneori declanşate şi la palparea punctelor-trigger, în
teritoriul de distribuţie al nervului/ trunchiului afectat
n pareze în teritoriul de distribuţie al nervului/ trunchiului lezat – iniţial sunt
absente; ele apar ulterior manifestărilor senzitive iar în cazurile
avansate pot apare inclusiv hipotrofie şi atrofie musculară
n atunci când este afectat un trunchi nervos sau un nerv mixt, pot apărea
semne de distrofie simpatică (reflexă):
• distrofie cutanată (piele uscată, subţiată, pilozitate diminuată)
• ulceraţii cutanate recurente
• distrofie unghială (unghii friabile) * …
* Onose G (autor principal, co-editor coordonator), Pădure L (co-editor coordonator) – Compendiu de Neuroreabilitare - la adulti,
copii si varstnici. Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
Semne clinice/ de provocare pentru diagnosticul pozitiv

… al unei neuropatii de încarcerare:
1.Semnul Tinell – percutia pe fata int. a gatului pumnului
(mai ales) – se face bilat. – poate apare si controlateral (nu
este un semn numai pt. Sd. de canal carpian, ci semn gen.
de entrapment – poate fi, de exp. si in sdr. de tunel cubital,

conf. localiz. anat resp.)

2. Semnul Phalen – dureri si parestezii prin flexia fortata
a pumnilor la 90 grade– impinsi unul de altul de către
bolnav timp de la 60 sec.
3. Semnul „salutului chinezesc” – se lipesc ambele palme
ale bolnavului, una de alta si din orientarea in jos a degete-
lor se rotesc din pumn, in sus, lipite și cu antebrațele fixate
pe torace; se reproduc semnele (durere, parestezii).
…
…
Tratament pt. neuropatiile de incarcerare (entrapment):

se pot degaja fie chirurgical – tunelul carpian/ cubital
sau alte localizări, inclusiv de la membrele inferioare –

fie prin infiltratii locale cu AIS;
Fizioterapic: ultrasunete, curenti interferentiali de MF,

Diapulse, LASER + posturari corectoare preventive prin
orteze, in pozitii de functiune.
…
Leziunile
… de n. axilar (circumflex) C5-C6 :

survin mai frecv. după luxații S-H; sunt afect. motor:

deltoid. și mic. rotund; afect. senzit.: hipoestez. la niv.
umăr. (except. reg. deltoid.)
Prognosticul recup.-funcț.: rezervat – potenț. regener. red.
Leziunile de n. musculo-cutanat (C5-C7), pot surveni
prin traumatisme directe la: umar, loja ant-super. brat.
- sunt afectati motor: bicepsul brahial, brahialul ant. si
coracobrahialul – deci: flexia bratului pe trunchi, a ante-
brat/ brat. In cazuri de neurotmezis, cu esecul reinervarii
izotrope/-morfe se poate incerca transpoziția chirurgica-
lă a tend. distal al m. pectoral mic peste insertile distale
ale mm. biceps brahial si respectiv, brahial;
- este abolit sau diminuat reflexul bicipital
- afectari senzitive conform topografiei radiculare de
origine …
…
”
Distribuţia dermatomială
a rădăcinilor nervilor Inervaţia senzitivă
spinali la membrul superior (dr. – n. n.) a mâinii (stg. – n. n.)
”*
2nd edition. WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2000) …
N. cutanat brahial medial – ”... arises from the medial
cord of the brachial plexus, unites in the axilla with
the lateral cutaneous branch of the second inter-
costal nerve, and supplies the skin of the medial
side of the arm.”*
Leziunile de nervi cutanaţi antebrahiali (lateral,
medial)
”Afectări ale ale acestora (mai rare), pot surveni,
de regulă prin interceptări directe la nivelul antebra-
ţului pot genera tulburări senzitive pe marginea
radială a antebraţului, respectiv faţa anterioară a
braţului sau/şi porţiunea cubitală a
antebraţului.”**
* https://www.biology-online.org/dictionary/Nervus_cutaneus_brachii_medialis
** Onose G (autor principal, co-editor coordonator), Pădure L (co-editor coordonator) – Compendiu de Neuroreabilitare - la adulti, copii
si varstnici. Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
... -
” teaca de mielina se reface foarte greu, lent și con-
secutiv, viteza de conducere prin nervii periferici

- asa se face ca dupa reinervare, sensibilitatea termica
sau dureroasa, de obicei raman diminuate, fiind prezente
doar la intensit. mari, chiar extreme, ale excit. termici.
- sensibilitatea de finete (înalt discriminativă) este, de
asemenea, foarte greu de recuperat
’Recuperarea motorie, in leziuni distale: cu cca. 2 mm
/zi (+ cca. 30 zile – interval dupa care incepe reinerva-
rea): daca distanța este de ordinul a 30 cm, refacerea se
produce in cca. 5-6 luni sau eventual mai mult.* …
* Teleki N și col. – Cursuri pentru medicii secundari (Noțiuni de Recuperare în leziuni de nervi periferici), 1985-1986
…
- pe fasc. senzitive, desi aceste fibre sunt, anatomic, la
fel de lungi, reinervarea nu apare inainte de 1an.
Terry incepe testarea sensibilitatii si recuperarea
sensibilitatii la mana distal, dupa 6-8 luni.
Dacă nu se mai stabilesc legaturi cu aceiasi receptori
initiali discriminarea tactila, f.f.greu de recuperat (deci
regenerarea nn. perif.: aspecte bune si mai puțin bune)
Nu se face, de obicei, reeducare ci mai degrabă educare
a sensibilității; bolnavul trebuie din nou sa recunoasca
tactil diferite obiecte; se dau obiecte de aspect,
temperatura – etc. – diferite, la pipait, initial cu ochii
inchisi; se uita, apoi le vede si compara, inclusiv în
raport cu sensibilitatea mainii indemne.”* …
…
” Rezultatele, in dinamica ale explorarilor EMG, la pacienta (cu meta-inițialele) V.T.
(prin amabilitatea D-lui Dr. Tudor Lupescu – Sp. „Prof. Dr. A. Ionescu” ) ”*
…
* Onose G, Pop AC, Toader E-C, Floresecu A-M – Leziune traumatică de plex brahial superior (subtip superior complet) cu
afectări predominant în teritoriile nervilor: axilar, radial si musculocutan. Infomedica, Nr. 3 (133): 21-24, 2005
”
”*
* Onose G, Pop AC, Toader E-C, Floresecu A-M – Leziune traumatică de plex brahial superior stg. (subtip superior complet) cu
afectări predominant în teritoriile nervilor: axilar, radial si musculocutan. [Infomedica, Nr. 3 (133): 21-24, 2005]
”
”*
”
”*
”
după:
”*
Secțiunea a II-a
”
(după:)
”*
”*
(după:)
Afectări lezionale și
deposturări secundare
infirmizante, la membrul
”
”*
(după:)
inferior, consecutive
neuro-artropatiei
diabetice ”
Actualități privind recuperarea în leziuni de plexuri nervoase
... (predominat) somatice, la adulți
Plexul lombar. Succinte elemente de morfo- ”
fiziologie sectorială specifică
n Plexul lombar este format din ramurile
ventrale ale nervilor spinali L1, L2, L3 şi L4
şi este localizat între fasciculele muşchiului
psoas mare
n Mod de formare:
n Ramura ventrală a nervului spinal L1
primeşte fibre de la ramura ventrală a
nervului spinal T12, formând un trunchi
comun; acesta se împarte într-o ramificație
superioară şi o ramificație inferioară.
n Ramura ventrală a nervului spinal L2 dă o
ramific. ascendentă care se uneşte cu ra-
mificația inferioară a trunchiului comun şi
formează nervul genito-femural (= r. colat.) Plexul lombar – mod de formare, componență ”*
n Ramurile ventrale ale nervilor L2, L3 şi (după: www.lsmdb.ro)
parţial L4 se împart în diviziuni anterioare şi 1. ramura ventr. L1; 2. ramura ventr. L2; 3. ramura
posterioare: ventr. L3; 4. ramura ventr. L4; 5. ramura ventr. L5;
q diviziunile anterioare ale ramurilor ventrale L2, L3, 6. trunchiul lombo-sacrat; 7. nervul
L4 formează nervul obturator (= r. terminal); obturator;
q diviziunile posterioare ale ramurilor ventrale L2, L3, L4 8. nervul obturator accesor; 9. nervul femural;
formează nervul femural (= r. terminal); 10. nervul femural cutanat lateral (r.colat.);
q diviziunile posterioare ale ramurilor ventrale L2, L3 11. nervul genito-femural (r. colat.); 12. nervul ilio-
formează nervul femural cutanat lateral (= r. colat.) inghinal (r. colat.); 13. nervul ilio-hipogastric (r.
q diviziunile anterioare ale ramurilor ventrale L3, L4
formează nervul obturator accesor (= r. terminal);
colat.); 14. trunchi comun; 15. ram comunicant cu
ramura ventr. a nervului spinal T12
...
... Actualități privind recuperarea în leziuni de plexuri
”
Ramurile colaterale ale plexului
lombar sunt:
n ramurile musculare (T12, L4) –
inervează muşchii: pătrat lombar,
psoas mare, psoas mic şi iliac și
respectiv, formează:
n nervul ilio-hipogastric (L1 și parț.T12)
n nervul ilio-inghinal (L1 și parț.T12 )
n nervul genito-femural (L1, L2)
”*
n nervul femural cutanat lateral (L2, Plexul lombar – ramuri (după: www.lsmdb.ro)
L3) 1. muşchiul psoas mare; 2. aorta
abdominală; 3. artera iliacă comună; 4. artera
Ramurile terminale ale plexului iliacă internă; 5. artera iliacă externă; 6. nevul
genito-femural; 7. nervul obturator; 8. ramura
lombar sunt: genitală din nervul genito-femural; 9. ramura
femurală din nervul genito-femural; 10. muşchiul
nervul femural, nervul obturator ilio-psoas; 11. nervul femural; 12. muşchiul
iliac; 13. nervul femural cutanat lateral; 14.
și nervul obturator accesor (L3, L4) ...
nervul ilio-inghinal; 15. nervul ilio-hipogastric;
16. nervul subcostal; 17. muşchiul pătrat lombar
Astfel, nervoase (predominat) somatice, la adulți
Ramurile colaterale ale plexului lombar :
§ ramurile musculare (T12, L4) – inervează muşchii: pătrat lombar, psoas
mare, psoas mic şi iliac
§ nervul ilio-hipogastric (L1 și parț.T12) – iese dintre fasciculele muşchiului
psoas mare la marginea lui laterală şi ajunge posterior de rinichi, în
grăsimea pararenală. Este plasat între nervul subcostal (situat superior) şi
nervul ilio-inghinal (situat inferior), anterior de muşchiul pătrat lombar.
Nervul se împarte în ramuri musculare şi cutanate.
Ramurile musculare inervează muşchii: transvers abdominal, oblic
intern, oblic extern şi drept abdominal.
Ramurile cutanate sunt anterioare şi laterale. Ramura cutanată anterioară
inervează tegumentul regiunii hipogastrice (suprapubiană) iar ramura
cutanată laterală, pe cel al părţii postero-laterale a regiunii fesiere
§ nervul ilio-inghinal – iese dintre fasciculele muşchiului psoas mare la
marginea lui laterală, inferior de nervul ilio-hipogastric. Străbate muşchiul
oblic intern şi ajunge în canalul inghinal, inferior de funiculul spermatic.
Nervul se împarte în ramuri musculare şi cutanate.
Ramurile musculare inervează muşchii: transvers abdominal, oblic
intern şi oblic extern iar cele cutanate inervează tegumentul părţii
superioare a feţei mediale a coapsei, rădăcina penisului, partea
superioară a scrotului sau respectiv, tegumentul muntelui pubian şi al
labiilor mari ...
§ nervul genito-femural (L1, L2) – iese pe faţa anterioară a muşchiului
psoas mare şi coboară pe acesta în apropierea marginii sale mediale,
subperitoneal. Pe partea dreaptă are raporturi anterioare cu ileonul,
iar pe partea stângă cu colonul sigmoid; se împarte în două ramuri:
genitală şi femurală.
Ramul genital la bărbat inervează muşchii: cremaster și dartos iar la
femeie tegumentul muntelui pubian şi al labiilor mari.
Ramul femural perforează fascia cribriformă şi inervează tegumentul
din partea superioară a trigonului femural.
n nervul femural cutanat lateral (L2, L3) – iese din muşchiul psoas mare la
marginea lui laterală şi coboară subperitoneal pe muşchiul iliac, spre
spina iliacă antero-superioară. La nivelul fosei iliace are raporturi antero-
mediale cu cecul (în partea dreaptă) şi cu colonul sigmoid (în partea stângă);
trece prin lacuna neuro-musculară între spinele iliace anterioare, superioară şi
inferioară, apoi superficial, perforează muşchiul croitor, după care se
împarte în două ramuri: anterioară şi posterioară.
Ramura anterioară, care inervează tegumentul feţei antero-laterale a coapsei
și participă la formarea plexului patelar împreună cu ramuri provenite din
nervul femural şi nervul safen.
Ramura posterioară inervează tegumentul feţei laterale a coapsei în partea
superioară şi regiunea fesieră (supero-lateral) ...
... nervoase (predominat) somatice, la adulți
n Leziunile nervului femuro-cutanat lateral (L2, L3) survin în mod frecvent în

urma unor fenomene de compresie sau/şi tracţionare/ elongaţie la nivelul
plicii inghinale (unde nervul devine superficial, ieşind din pelvis printre
spinele iliace antero-superioară şi antero-inferioră). În special la persoanele
obeze şi mai cu seamă la femei, prin constituirea şorţului abdominal şi
mai ales pe fondul tipului ginoid de dispoziţie a excesului de panicul adipos,
nervul femuro-cutanat lateral poate fi angrenat în procese lezionale mecanice
predominant de tip încarcerare. Fiind un nerv (numai) senzitiv, simptomato-
logia este doar disestezică, elementul semiologic cel mai relevant fiind
reprezentat de aşa numita „meralgie parestezică”, o arie rotund ovalară
corespunzătoare zonei sale de distribuţie cutanată – faţa laterală a coapsei
– astfel încât pacientul poate să-şi marcheze porţiunea afectată parestezic
”desemnându”-i conturul, spre exemplu, cu degetul arătător, rezultând aşa
numitul semn al ”rachetei de tenis”. În cazuri ceva mai rare, dar în condiţiie
hedonistice contemporane, posibil în creştere ca frecvenţă, meralgia
parestezică poate rezulta şi prin afectări ale radiculinelor din componenţa
nervului femuro-cutanat lateral – deci la originile (radiculare) metamerice
ale acestuia L2 şi L3, zonă ce corespunde porţiunii lombare mijlocii deci,
...
de maximă curbură lordotică a acesteia.
... Considerăm că merită făcute la acest subiect câteva succin-
te comentarii având în vedere pe de o parte actualitatea con-
juncturală a problemei şi pe de alta, faptul că acelaşi tablou
simptomatic poate rezulta într-un context pato-fiziologic/ bio-
mecanic oarecum invers: tot la sexul feminin dar la persoane
cel mai adesea tinere (deci mult mai rar obeze) şi nu prin fe-
nomene de încarcerare ci de tracţionare/ elongaţie. Mai con-
cret este vorba despre habitusul postural - este adevărat cu
valenţe estetice cunoscute - reprezentat de accentuarea vo-
luntară a lordozei lombare pentru a da corpului o atitudine
mai zveltă, atractivă; acest habitus postural şi consecinţa sa
bio-mecanică de hiperlordozare a segmentului lombar, timp
îndelungat pe parcursul zilei, se potenţează (şi de regulă
efectul estetic urmărit se completează ca atare) prin statică
pe tocuri înalte. ...
Plexul sacrat se formează din trunchiul lombo-sacrat și din/ împreună cu ”
ramurile ventrale S1, S2, S3 - şi parţilal S4 - şi este localizat în micul bazin
Modul de formare:
Trunchiul lombo-sacrat apare prin unirea dintre ramurile ventrale ale
nervilor spinali L5 şi parţial L4; ramurile ventrale ale nervilor spinali S1,
S2 şi parţial S3 converg împreună cu trunchiul lombo-sacrat, spre
marea incizură ischiatică şi unindu-se, participă la formarea nervului
ischiatic (sciatic). Trunchiul lombo-sacrat este format din două
grupuri (lateral și medial) de fibre:
n a. grupul lateral provine din diviziunile dorsale ale trunchiului lombo-
sacrat şi ale ramurilor ventrale S1 şi S2. Aceste fibre vor ajunge în
ramura sa terminală: nervul peronier (fibular) comun (SPE)
n b. grupul medial provine din diviziunile ventrale ale trunchiului
lombo-sacrat şi ale ramurilor ventrale S1 - S3. Aceste fibre vor forma
cealaltă ramură – ramura terminală a sa: nervul tibial (SPI)
n Ramurile plexului sacrat:
1. Ramuri colaterale:
a. nervul pentru muşchiul piriform
b. nervul fesier superior, care inervează muşchiul fesier mijlociu, fesier
mic şi muşchiul tensor al fasciei lata ”*
c. nervul fesier inferior ce inervează muşchiul fesier mare Plexul sacrat – mod de formare (www.lsmdb.ro)
d. nervul pentru muşchiul pătrat femural şi muşchiul gemen inferior 1. ramura ventr. L4; 2. ramura ventr. L5;
e. nervul pentru muşchiul obturator intern şi gemen superior 3. ramura ventr. S1; 4. nervul pentru muşchiul
f. nervul femural cutanat posterior piriform; 5. ramura ventr. S2; 6. ramura ventr.
g. nervul ruşinos inerv. sfinctt. uretr. și anal, externe, partea inferioară S3; 7. ramura ventr. S4; 8. nervul ruşinos. 9.
a canalului anal şi tegmentul perianal. Ramurile terminale ale nervului nervul femural cutanat posterior; 10. nervul
ruşinos sunt: nervul perineal şi nervul dorsal al penisului/ clitorisului. pentru muşchiul obturator intern şi muşchiul
h. nervii splanchnici pelvini (nn. pelvici sau erigentes – S2,S3,S4) gemen superior; 11. nervul pentru muşchiul
i. ramuri perforante cutanate pătrat lombar şi muşhiul gemen inferior; 12. fibre
J. ramuri musculare pentru muşchii: ridicător anal, coccigian şi pentru pentru nervul tibial; 13. fibre pentru nervul
sfincterul anal extern peronier comun; 14. nervul ischiatic; 15. ...
2. Ramură terminală a plexului sacrat este însuşi nervul sciatic nervul fesier inferior; 16. nervul fesier superior
n nervii pelvici (splanchnici pelv.) --> ”Visceral branches from the ventral primary
rami of the second, third, and fourth sacral spinal nerves (S2,S3,S4) that join the
inferior hypogastric plexus to form the pelvic plexus - and from
which they convey presynaptic parasympathetic and sensory, fibres
respectively.
n Synonyms: nervi pelvici splanchnici/ splanchnici pelvini, nervi erigentes
n They contribute to the innervation of the pelvic and genital organs. The nerves
regulate the emptying of the urinary bladder and the rectum as well as sexual
functions like erection/ lubrication.
n They contain both preganglionic parasympathetic fibers as well as visceral
afferent fibers.
n The parasympathetic nervous system is referred to as the cranio-sacral
outflow; the pelvic splanchnic nerves are the sacral component.
n They are in the same region as the sacral splanchnic nerves, which arise
from the sympathetic trunk and provide sympathetic efferent fibers”.
(Wikipedia).
...
... ”In the figure there are
shown one of the two (as ”
being bilateral – o. n.) para-
vertebral sympathetic
chains of ganglia that are
inter-connected with the
spinal nerves, on the (omo-
lateral – o. n.) side of the
vertebral column, and two
prevertebral ganglia/
plexuses – celiac and
hypogastric – and respec-
tively, nerves extending
from the ganglia to the
different internal organs.
The sympathetic nerve
fibers originate in the spinal
cord along with spinal ner-
ves, between cord (spine –
n. n.) segments T-1 and L-
2 and pass first into the
sympa-thetic chain and
then to the tissues and
(după: Guyton A.C. & Hall J.E. - Textbook of
organs that are stimulated Medical Physiology, 11th Edition, Elsevier Saunders,
by the sympathetic nerves” Philadelphia, 2006)
”*
...
...
n Ca şi la trenul superior, la nivelul celui inferior, având în vedere aspectele

morfo-funcționale expuse, pot exista, din punct de vedere topografic, leziuni:
radiculare, plexale, tronculare şi de ramuri colaterale, resp. terminale; acestea
din urmă pot fi de nervi: femuro-cutanat, obturator, crural (femural), resp. sciatic
– în cazul acestuia din urmă, pot exista lezări sau doar a uneia dintre cele două
(sub)ramuri terminale ale sale: nerv sciatic popliteu extern (SPE) sau sciatic
popliteu intern (SPI).
n Leziunile radiculare cele mai frecvente sunt cele sciatice (prin afectarea
radiculinelor segmentare L5 sau/şi S1 – ce intră în componenţa nervului
ischiatic/ sciatic) şi cele femurale (în special radiculinele segmentare L3
sau/şi mai ales L4).
Suferinţele lombo-radiculare femurale şi sciatice sunt cel mai frecvent
secundare patologiei degenerative (disco)-vertebrale; detalii legate de acest
tip de patologie sunt abordate la LP .
...
n Leziunile plexale (de plex lombar sau/şi sacrat) rezultă, de regulă, prin injurii cu topo-
impact vertebral sub nivelul corpului L1, ȋntrucȃt măduva spinală ocupă distal canalul
rahidian pȃnă ȋn dreptul acestuia sau eventual, ȋn dreptul discului intervertebral subiacent
n Trebuie semnalat aici faptul că există unele particularităţi de raport spaţial ȋntre poziţia
mielomerelor și respectiv emergenţa rădăcinilor aferente (cu același număr, prin
găurile de conjugare corespondente), ceea ce face ca anatomia loco-regională să fie
complicată și nu ȋntotdeauna, clar expusă ȋn literatură (atrăgȃnd uneori confuzii ȋn formulă-
rile diagnostice utilizate pentru descrierea sintetică a segmentelor neurale din zonă, afecta-
te); de aceea considerăm necesară o scurtă digresiune referitoare la aceste aspecte
n Concret, extremitatea cranială (epi-con) a conului medular – porţiunea terminală a
măduvei – raportată la corpii vertebrali, este de regulă, poziţionată la nivel T12/ L1
(Toribatake Y. și col., 1997). Totodată, legat predominant de fenomene complexe, atȃt endo- cȃt și
exogene, din cadrul embrio-genezei (vectori matriciali intrinseci de ghidaj, solicitări „de-
formante”, inclusiv posibil legate de propria greutate a diverselor structuri, ȋn principal, ec-
todermale invaginate) ȋntre poziţia mielomerelor și emergenţa printre corpii vertebrali
a rădăcinilor corespondente segmentar, există mai ales începând de la nivelul celor
lombare, o decalare progresiv crescȃndă, ajungȃnd pentru cele sacrate distale la un
ecart de până la 10 segmente osoase rahidiene – baza morfo-sterică a cozii de cal.
n Afectarea, de regulă multiplă, a rădăcinilor nervoase (L1-S5) ce constituie cauda equina,
generează așa-numitul „sindrom de coadă de cal” (tip: „superior”, „mijlociu”, „inferior”).
Topografic și clinico-funcţional – legat ȋn special de faptul că rădăcinile proximale ale cozii,
pȃnă la S1 inclusiv, au funcţii senzitive și motorii, somatice iar cele distale, ȋncepȃnd cu
S2, controlează inclusiv, activităţi viscerale – sindroamele de coadă de cal, de tip
„superior” și „mijlociu” se referă la afectările radiculare cu consecinţe asupra
sensibilităţii sau/și activităţii musculo-scheletale somatice iar cele de tip ”inferior” vi-
zează, mai ales, perturbări ale continenţei emonctoriale sau/și sexualităţii/ fertilităţii
...
...
Myelomeres and spinal nerves’ roots in distal
spinal cord, respectively in low lumbar spine –
topographic relationships and related comments:
The spinal cord’s terminal segment – the conus
medullaris – descends in the spinal canal; its cra-
nial extremity begins at the S3 (myelomere),general-
ly lies at the vertebral level T12/ L1(or T11-T12 disc)
(Toribatake Y, et al., 1997) and ends approximately at the
level of the L1 vertebral body, or of the subjacent

inter-vertebral disc, i.e. between L1 and L2.
”However ... the conus medularis may be found
as high as T12 and as low as L3.” (Thomas FP, Woolsey RM – 2010)
…
T12/ L1 (or T11-T12 disc)
A. B.
... Epiconus, conus medullaris, cauda equina: topographic relations between myelomeres and
spinal nerve rootstands, respectively between nerve roots and vertebral bodies/inter-vertebral discs:
A. Posterior view, after opening of the dural sheath
B. Lateral view, with the topography of vertebral bodies, discs and spinal nerve roots (Baehr M,
Frotscher M – 2005) ...

Așa se explică de ce ȋn leziunile vertebrale joase
(ȋn special, de la nivelul corporeal T11/T12-L1 –
corespunzător, așa cum am arătat, extremităţii
superioare a conului medular), avȃnd ȋn vedere
co-existenţa spaţială a măduvei pȃnă la
capătul său distal cu rădăcinile mielomerelor
superioare ce o ȋnconjoară, se poate ȋntȃlni
situaţia clinică ȋn care – rădăcinile fiind plasate mai
extern ȋn raport cu măduva, în interiorul canalului
rahidian, deci mai expuse – să rezulte o suferinţă
neurologică predominant (sau exclusiv, dacă
leziunea vertebrală este sub L1/2) de tip poli-
radicular, adică un sindrom de coadă de cal ...
...
Bulbo-
cavernosus
reflex (with
permission, by
elearnSCI.org
Submodule:
Clinical
assessment of
patients with
SCI - Doctor’s
Module - Aito S
(Coordinator) et
al., 2012 -
http://www.elea
rnsci.org/ *“
American Spinal Injury Association (ASIA) Impairment Scale (AIS) scoring (after:
with included a synthetic:
*https://asia-spinalinjury.org/wp-content/uploads/2019/04/ASIA-ISCOS-IntlWorksheet_2019.pdf) –
A → E grading semi-quantitative system – to describe/ assess the severity of cord lesion’s
consequent (neurologic and functional) impairment – with some main related clinical syndromes
(see next slides, too) ...
...
”

Medicine Principles and Practice -
*
(”inverse paraplegia”)
(http://www.elearnsci.org/) , 2012 ** ***
q Posterior (dorsal) cord syndrome
,
***Woolsey RM, Martin DS - Acute Nontraumatic
Myelopathies – in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), q Transverse/ transsection (total) cord syndrome “*
Cardenas Diana D, Cutter NC (Associate Eds. et al.) -
Medical Publishing, LLC., New York, 2003 http://www.scribd.com/doc/37064936/2006-Classif-Worksheet with some adding ...
Spinal Cord Medicine Principles and Practice. Demos After: http://www.asia-spinalinjury.org/publications/59544_sc_Exam_Sheet_r4.pdf;
...
”
*“
Evaluation form to assess the autonomic functions in conditions following SCI, agreed by/
according to the standards of the American Spinal Injury Association (ASIA) and the
International Spinal Cord Society (ISCoS) – by*
(* https://asia-spinalinjury.org/wp-content/uploads/2016/02/Auto_Stan_Worksheet.pdf)
n Totodată, din punct de vedere topico-lezional, posibilele
afectări mai ample (predominant, dar nu exclusiv)
traumatice, la nivelul coloanei lombare, pot genera,
concomitent cu suferinţe de extensii variate ale cozii de
cal şi leziuni ale plexului omonim (lombar).
n În schimb, conform realităţilor anatomice, injuriile plexului

sacrat, pot surveni în condiţiile unor factori lezionali exo-
sau endopelvini/ din micul bazin, în special de la nivelul

osului sacru sau/şi articulaţiilor sacro-iliace.

n Totodată, în injuriile (traumatice sau ne-traumatice) la
nivelul bazinului sau/și șoldurilor, membrelor inferioare
pot fi interceptați și nervi periferici (terminali sau/și ...
colaterali)
n Leziunile nervului obturator (L2, L3, L4) pot surveni în context traumatic
prin plăgi deschise sau închise profunde, cu impact la nivelul bazinului sau/şi
şoldurilor, situaţie în care, aproape fără excepţie, o astfel de leziune se
însoţeşte şi de altele vasculare (sau/şi viscerale) de regulă severe, putând
ameninţa chiar viaţa.
Totodată, nervul obturator poate fi lezat prin manevre chirurgicale
intempestive în cursul unor intervenţii la nivelul regiunilor menţionate. Un
context etio-patogenic la fel de important îl constituie însă mecanismul
compresiv lent, încadrabil la fenomene de încarcerare (cel mai frecvent
la nivelul canalului obturator; la atleţi, încarcerarea se poate produce
la nivelul marelui adductor, prin hipetrofia acestuia.
n Leziunile nervului femural/ crural (L2, L3, L4) pot surveni prin traumatisme
directe la nivelul bazinului, şoldurilor, plicii inghinale şi regiunilor
anterioară şi antero-laterală ale coapsei, inclusiv prin fracturi ale
scheletului local.
De asemenea, intervenţii chirurgicale sau ortopedico-chirurgicale, în special
intervenţiile pe şold şi femur, pot leza troncular nervul femural prin toate
cele trei principale mecanisme leziogene posibile: compresie, tracţionare,
secţionare ...
n Leziunile nervului sciatic/ ischiatic (L5, S1) - trunchiul acestui nerv poate
fi interceptat la nivel endopelvin, fesier sau al lojei postero-laterale a coapsei.
Totodată, la nivelul bazinului, poate suferi fenomene compresive non-traumatice,
datorate unor diverse procese ocupatoare/ generatoare de criză de spaţiu.
Nu repetăm evocarea contextului traumatic sau/şi chirurgical direct de la nivelul
bazinului – descris mai sus şi posibil referitor şi la acest nerv – dar adăugăm, pe
lângă impactul contondent sau/şi secţionant major şi posibilitatea unor leziuni la
nivel exopelvin, produse cu ocazia injecţiilor intramusculare profunde, mai ales
în afara locului de elecție: cadranul fesier supero-extern (eventual predominant
prin mecanism iritant chimic/ toxic/ alergic al conţinutului injecţiei).
În plus, ca fenomene compresive non-traumatice ce pot afecta troncular sciaticul,
cel mai frecvent citate sunt suferinţele viscerale din sfera pelvină, mai ales cele
utero-anexiale; o altă ipostază potenţial compresivă endopelvină dar de cauză
somatică o reprezintă artritele sacro-iliace floride, deci cu mărire importantă de
volum a respectivei zonei scheletale
n Derivând din logica anatomică, leziunile tronculare sciatice, proximale şi
medii, sunt mixte: afectează atât SPE cât şi SPI iar cele periferice
(distale) sunt doar de SPE sau de SPI
...
…
”Pyriformis syndrome … which is characterized
by pain radiating to gluteal and posterior leg
regions, is regarded as an underdiagnosed
cause of sciatalgia – respectiv, în principal, prin
compresia nervului sciatic la ieşirea sa din
pelvis, de către aponevrozele/ muşchii(lor)
piriform (piramidal) şi gemeni sau/și sindrom
sacro-iliac, intrapelvin (n. n.) –.
It is attributed to ~6-8% of lower back pain

cases.”*
* Misirlioglu TO, Palamar D, Akgun K – Pyriformis syndrome in an incomplete paraplegic patient: a case report. Spinal Cord Series
and Cases 2, Article number: 15009, 2015; doi: 10.1038/scsandc.2015.9
n Leziunile de SPE/ peroneal (fibular) comun pot fi pur traumatice, prin

plăgi deschise sau închise sau/şi fracturi în porţiunea supero-laterală a
gambei sau consecutiv unor intervenţii ortopedico-chirurgicale: aşa cum,
spre exemplu, endoprotezarea şoldului poate avea drept consecinţă lezarea
nervului femural, endoprotezarea genunchiului poate produce o suferinţă
(în special prin elongaţie, impusă conjunctural de protocolul operator) a
nervului SPE.
Mușchii somatici afectaţi: gambierul/ tibialul anterior, dorsiflexorii

degetelor și peronierii (eversori: abducţia şi rotaţia externă, ale piciorului).
Concret, bolnavul face cu dificultate sau nu mai poate face dorsiflexia

piciorului (rezultă mers stepat) şi a degetelor pe gambă şi eversia.
Tulburările senzitive sunt rare, iar când apar sunt localizate la nivelul

dorsului piciorului, fiind de obicei (doar) algice. ...
n Leziunile de nerv SPI/ tibial pot surveni în context traumatic direct la
nivelul lojei postero-superioare a gambei.
Consecutiv lezării SPI din punct de vedere motor, este afectată musculatura
lojei posterioare a gambei şi plantară: triceps sural, tibial posterior, flexorul
lung al degetelor, flexorul scurt al degetelor (plantar), flexorul lung al
halucelui, adductorul halucelui (bolnavul nu se poate ridica pe vârfuri –
rezultă mers talonat - respectiv, nu poate face sau face cu dificultate: flexia
degetelor și respectiv, adducţia şi rotaţia internă a piciorului - inversia).
Reflexul achilian este abolit sau diminuat.
Tulburările de sensibilitate – inclusiv cauzalgii – sunt localizate la nivelul

plantei, fiind mai frecvente decât în cazul leziunilor de SPE dar pot fi şi
tulburări trofice, vasomotorii, uneori importante, ce pot duce până la
ulceraţii cutanate.
Ca exemplu de neuropatie de entrapment aferentă:
sindromul de tunel tarsian ...
... Actualități privind recuperarea în leziuni de plezuri
TIPURILE ANATOMO-CLINICE DE NEURO-/PLEXOPATII PERIFERICE
SI PRINCIPALE SISTEME/ INSTRUMENTE DE EVALUARE UTILIZATE
IN PREZENT PENTRU CLASIFICAREA ACESTORA
n Din punct de vedere anatomo-/ electro-functional, neuro-/ plexopatiile

(periferice) sunt impartite, la ora actuala, in functie de structura neurala
predominant lezata, in doua categorii majore:
n afectari prin demielinizare si prin axonopatie.
In cazul primei categorii, afectarea tecii de mielina determina scaderea
vitezei de conducere nervoasa – in arii localizate sau extinse (a se
vedea exemplele de mai jos) – iar in cazul celei de a doua, afectarea
axonala determina scaderea amplitudunii potentialelor de actiune
ale respectivei unitati motorii
n Exemple pentru prima categorie sunt sindroamele: Guillian-Barre,

Dejerine-Sottas (genetică, ereditară) si de canal carpian – o paleta
etiologica destul de eclectica, de la etiologii infectioase, la unele lent
compresive din incarcerari – iar pentru a doua, sunt diverse afectiuni
toxico-dis-metabolice si respectiv, traumatice – mai ales acute
...
...
În privinţa sistemelor de clasificare anatomo-clinică a severităţii
leziunilor neuro/ plexale (periferice) este foarte bine cunoscut şi
datorită clarităţii şi simplităţii sale, frecvent folosit în practică, cel
introdus de Seddon, cu trei grade: neuroapraxie, axonotmesis şi
neurotmesis.
Vom prezenta, totdată, foarte succint, un sistem complementar,
ierarhizat pe cinci grade, introdus de către Sunderland, sistem
care, de fapt, îl aprofundează pe cel al lui Seddon – mai exact
neurotmesis-ul, ale cărui principale soluţii terapeutice sunt cele
neurochirurgicale – oferind astfel, un suport obiectiv suplimentar, mai
amănunţit, în stabilirea indicaţiei şi tipului de intervenţie operatorie.
Astfel, primele trei grade ale acestui sistem complementar, sunt
echivalente celor trei ale clasificării lui Seddon iar gradele: III–V
sunt, de fapt, detalieri ale statusului lezional aferent
neurotmesis-ului (v. în slide-ul următor, tabelul aferent)
...
...” Seddon Sunderland Descriere
Neurapraxia Leziune de gradul I Blocarea conducerii focale; axonul rămane intact
Lezare axonală şi degenerare waleriană; structurile

Axonotmesis Leziune de gradul II
de suport rămân intacte (epinerv, perinerv,
endonerv – n. n. – şi – teaca de celule, n. n. –
Schwann)
Neurotmesis Întreruperea axonului (şi a – n. n.) endonervului

Leziune de gradul III Întreruperea perinervului şi endo-(epi- – n.
Leziune de gradul IV n.)nervului
Leziune de gradul V Distrugerea tuturor structurilor de suport şi a
axonului, cu întreruperea totală a conducerii
nervoase
”
*
Sistemele “Seddon şi Sunderland” de clasificare anatomo-clinică a leziunilor neuro/plexale periferice
(după: * R.L. Braddom, 2007) ...
...
Concret, în esenţă, în cadrul gradului III, sunt întrerupte
axonul la nivel de endonerv, perinervul rămânând indemn
intrafascicular; sunt subfuziuni hemoragice ce vor condu-
ce, în secundar, la fibroză; în cadrul procesului de rege-
nerare axonală spontană – posibilă în cadrul profilului lezional
periferic – apare (şi aceasta, cu atât mai mult cu cât leziunea
este mai proximală) riscul ca o serie de neurofibrile din interio-
rul altor tubi endoneurali decât cei corespunzători anatomic,
în procesul de recreștere, să întâlnească alte STPSE-ţintă
decât cele cu care erau conectaţi iniţial; spre exemplu, în
leziunile de plex brahial proximale sau/și cervical, neurorege-
nerarea imperfectă poate duce la reconectarea anizotro-
pă, spre exemplu, a unor fibre din teritoriul (iniţial) frenic,
la musculatura brahială, rezultând contracţii involuntare –
”sincinezii” ale acesteia, ritmate de mişcările respiratorii.
(Swift TR şi col., 1980)
...
…
Alte raportări privind astfel de tip de suferințe (“the breathing arm” sau ”arm-
diaphragm synkinesis”), legate de patologia neurală periferică – citate în articolul de
mai sus – în:
- Friedenberg SM, Hermann RC – The breathing hand: obstetric brachial plexopathy
reinnervation from thoracic roots? J Neurol Neurosurg Psychiatry.75(1):158-160, 2004.
- Swift TR, Leshner RT, Gross JA – Arm-diaphragm synkinesis: electrodiagnostic stu-
dies of aberrant regeneration of phrenic motor neurons. Neurology.30(4):339-344, 1980.
...
... Evaluare clinico-funcțională semicantitativă – motorie și senzitivă – bazată pe
scala Medical Research Council (MRC):
” *
”
* (din: Lee S K, Wolfe S W – Peripheral Nerve Injury and Repair. Journal of the American Academy of Orthopaedic Surgeons;
8:243-252, 2000
...
...
Legat de calitatea reinervării/ reconectării neurale în cursul, respectiv la finele
procesului de re-inervare, ghidajul reprezentat de conservarea structurilor en-
do- şi peri-neurale este, în principiu, propensiv pentru aşa numita reinervare
izomorfă, respectiv reconectare izotropă: întrunirea/ îndeplinirea acestor
două calităţi, la finalul procesului de reinervare spontană – coroborat cu un pro-
gram adecvat, de recuperare – va putea conduce la o vindecare morfo-funcțio-
nală de tip restitutio ad integrum. Evident însă, în cazul neurotmesis-ului, al ne-
vromului în continuitate şi uneori chiar în axonotmesis – în cursul reinervării,
unele dintre neurofilamentele aflate în re-creştere, deviază de la traseul (uneori
foarte lung, posibil chiar de peste 1m, spre exemplu, în cazul nervului sciatic)
ajungându-se astfel – în final – la reconectări anizotrope (abordate mai înainte);
dar în unele cazuri, reinervarea se poate opri înainte de a ajunge la destinaţia
terminală, pe parcursul traseului de recreştere. Cel mai adesea, unele dintre
neurofilamente – care, din motive complexe, scapă de sub ghidajul procesului
regenerativ – eşuează în sistemul de teci neurale formând nevroame de rege-
nerare. Întrucât acestea – asemenea oricărei formaţiuni tumorale, chiar dacă ...
… benignă – se caracterizează prin parametri morfologici (în special de den-
sitate structurală) tisulari diferiţi faţă de restul STPE din jur, pot genera, în raport
cu acestea, diferenţe de potenţial membranar şi deci, fenomene de sumaţie alge-
brică (de tip „pilă electrică”) reproducând para-fiziologic, în conformitate cu teoria
ionică a excitaţiei, mecanisme de producere şi propagare a acesteia, asemănătoa-
re principial curenţilor electrici locali Hermann* – (Tratat/ Manual de) “Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie - notiuni de
baza si actualitati” - Vol. I, Gelu Onose (autor unic), Editura Medicala, Bucuresti, 2007)
Consecutiv, asemănător oarecum mecanismelor comiţialităţii secundare cicatrici-

lor meningo-vasculare, respectivele nevroame de regenerare produc fenomene
de autoexcitație subintrante generatoare clinic, pe lângă dureri – uneori intense, tre-
nante şi rezistente la tratament – de accese repetitive de mio-contractură la nivelul
teritoriilor inervate din zona(ele) unde au apărut asemenea accidente/ eşecuri ale
procesului de reinervare. Patogenia comună a manifestărilor menţionate cu me-
canismele epileptogene secundare cicatriceale justifică şi tipul comun de sancți-
une terapeutică: utilizarea (şi) în cazul durerilor şi respectiv acceselor repetitive de
mio-contractură menționate, a medicaţiei de elecţie pentru durerea neuropată, ba-
zată pe analogi competitivi ai subunităţilor canalelor membranare de calciu voltaj
responsive/ barieră din SNC (ce au astfel şi proprietăţi anticonvulsivante – tip:
gabapentin, pregabalin) sau chiar de antiepileptice clasice: carbamazepină ...
...
n La gradul IV (şi) perinervul este întrerupt, fapt ce crează posibilitatea ca
unele neurofibrile să (re)crească în afara tecilor fasciculare, generând
nevroame de regenerare; aceasta reprezintă o indicaţie importantă de
intervenţie neurochirurgicală.
n În fine, gradul V presupune întreruperea tuturor stucturilor ce compun
morfologia unui axon; evident, în această situaţie, condiţia princeps şi sine
qua non pentru un prognostic favorabil – ale cărui şanse, dependente şi de
promptitudinea cu care se intervine operator sunt totuşi, destul de
rezervate – este microneuroreconstrucţia complexă, chirurgicală.
n Mackinnon şi Dellon* au descris un al 6-lea grad/ tip lezional, cunoscut
sub denumirea de nevrom în continuitate, care reprezintă o combinaţie
lezională, având inclusiv grade diferite de regenerare în funcţie de tipul
lezional implicat
n În legatură cu asistarea terapeutică, pe bază de molecule – unele obţinute
prin inginerie genică, altele prin extracţie iar altele prin sinteză – ce
controlează ”ghidajul” procesului de recreştere axonală [axonii (re)cresc
înspre catod: ghidajul respectiv se face și în funcție de ph], cu asigurarea
reconectării corecte a neuro-fibrilelor şi fasciculelor regenerate cu structurile-
ţintă, sunt raportate în literatură unele demersuri ale ”Medicinei
regenerative”; importanţa şi amploarea acestei probleme, de stringentă
actualitate şi deosebită perspectivă, nu pot însă, în mod evident, să încapă –
decât la dimensiunile acestei semnalări – în spaţiul prezentei lucrări, ...
meritând una special dedicată * Mackinnon S E, Dellon A L – Surgery of the Peripheral Nerve. Thieme, new York, 1988 (citat în: Shane Tubbs R,
Rizk E, Shoja M M, Loukas M, Barbaro N, Spinner R J (Editors) – Nerves and Nerve Injuries: Vol 1: History, Embryology, Anatomy, Imaging, and Diagnostics. Elsevier, 2015 –
https://books.google.ro/books?id=ktGcBAAAQBAJ&pg=PA35&lpg=PA35&dq=neuroma+in+continuity+Dellon+Mackinnon&source=bl&ots=cv7zl3Rldk&sig=ACfU3U0Kh5FcI13HAHwqCBIU1xEtM8
ut8Q&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjMycuKmavoAhWBp4sKHaGBA8EQ6AEwA3oECAcQAQ#v=onepage&q=neuroma%20in%20continuity%20Dellon%20Mackinnon&f=false
n ... Diagnosticul pozitiv complet – ce presupune inclusiv
parcurgerea şi depăşirea etapei intermediare a diagnosticului
diferenţial – al unei leziuni plexale ca şi al celor de la nivelul
trunchiurilor nervoase periferice emergente, trebuie obliga-
toriu ca, pe lângă anamneză şi examenul obiectiv, atât fizic/
loco-regional cât şi clinico-funcţional (evaluare/ bilanţare, cât
mai mult posibil cuantificate) să cuprindă şi datele furnizate de
electro(neuro)miografie (ENMG), atât cea de detecţie cât şi
cea de stimulo-detecţie.
n Legat de opiniile actuale privind riscul de subdiagnosticare,
pentru un diagnostic pozitiv corect, pot fi necesare uneori şi
investigaţii paraclinice de tipul analizei de flux circulator –
ecografia Doppler –, arteriografiei, RMN (eventual – modern:
de tip funcţional – fRMN) sau chiar al unor intervenţii
neurochirurgicale cu scop inclusiv explorator.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă suspiciunea, în cadrul tendin-
ţei la persistentă a unui deficit motor sau/şi atrofii în zona
muşchilor supra- şi infra-spinos, ce poate apare în fracturile
cominutive de scapulă sau post-artrodeze de umăr, ca expre-
sie a lezării nervului suprascapular, prin ”impingement”-ul sau
respectiv,”entrapment”-ul acestuia la nivelul foramen-ului
omonim (Onose G şi col. – Date actuale privind leziunile de plex brahial si rolul fiziokinetoterapiei in recuperarea
patologiei aferente. Infomedica Nr. 11 (129), 2004).
...
n ... Din punct de vedere electro-diagnostic, în primele 3
săptămâni după producerea unei leziuni plexale, traseul
ENMG are o densitate redusă, apărând potenţialele de
degenerare. Ulterior se pot înregistra, în contracţia
musculară, potenţiale de denervare cu aspect polifazic,
cu frecvenţă de 20-30 cicli/ secundă şi ritm neregulat.
n În cazurile cu evoluţie favorabilă, o dată cu apariţia
semnelor de reinervare, se înregistrează creşterea
amplitudinii potenţialelor de acţiune.
n În leziunile traumatice complete de plex brahial, spre exemplu,
J. H. Van Der Hoeven şi col. au constatat o descreştere a vitezei de
conducere în fibrele afectate, care se produce pe o durată
de până la 5 luni după leziune, descreştere ce variază de
la 1/2 până la 1/5 din valorile normale.
n Mai precis, după denervarea fibrelor musculare, se observă
inclusiv o descreştere rapidă a potenţialului de repaus
membranar, în câteva zile.
Această constatare a degajat concluzia că atrofia musculară
şi adiţional, schimbările în rata de depolarizare, ar fi cele ca-
re ar duce la declinul vitezei de conducere după denervare ...
col.,2004)
(Onose G. şi
...
Actualități privind recuperarea în leziuni de plezuri
n Mai în detaliu şi mai nuanţat, reluăm mai jos – cu conotaţii vizând prognosticul –
prezentarea celor 5 grade (Sunderland) de leziuni nervoase periferice.
n Gradul I
n neurapraxie: ischemie compresivă ce induce bloc de conducere ENMG, eventual
demielinizare;
n recuperare completă în 2-8 săptămâni
n Gradul II
n axonotmesis: injurie axonală (parţială – o. n.) la nivel de endonerv  degenerescenţă
waleriană  demielinizare;
n recuperare completă (dar) în 6-18 luni
n Gradul III
n injurie axonală completă la nivelul endonervului  demielinizare; intervența reparatorie
chirurgicală este necesară – recuperare completă/ parțială, în grade variabile
n Gradul IV
n injurie axonală extinsă: endonerv şi perinerv  demielinizare; intervența reparatorie
chirurgicală este necesară – recuperare completă/ parțială, în grade variabile
n Gradul V
n transecţiune axonală  demielinizare; intervența reparatorie chirurgicală este necesară –
n recuperare cel mai adesea incompletă*,**,***
* https://en.wikipedia.org/wiki/Peripheral_nerve_injury_classification#See_also
** https://en.wikipedia.org/wiki/Neurapraxia#Treatment_and_recovery
...
*** https://en.wikipedia.org/wiki/Axonotmesis#Prognosis
**** https://en.wikipedia.org/wiki/Peripheral_nerve_injury_classification#See_also
... ”... -o foarte scurtă sinteză a principalelor elemente ce
diferenţiază comportamentul post-lezional al structurilor din
SNC de cele din SNP:
n mielinizarea în SNC este asigurată de către oligodendrocite
(Bunge M., 1968) în timp ce în SNP mielina este produsă de
către celulele Schwann
n după o leziune axonală periferică, mielina eliberată prin
leziune este eficient fagocitată de către macrofage în cursul
procesului de degenerescenţă, în vreme ce în SNC mielina
este îndepărtată mult mai lent, astfel încât pentru perioade
de timp semnificativ mai lungi decât în SNP, axonii demieli-
nizaţi şi bonturile axonilor secţionaţi sunt expuse mole-
culelor de inhibitori asociaţi mielinei (exp.: oligodendrocyte
mielyn glycoprotein – Omgp) prezenți atât în fragmentele de mielină
eliberată extralezional din axoni cât şi în mediul intact înconj.(Filbin M., 2003).
n astrocitele activate post lezional formează la nivelul SNC
într-o manieră semnificativ sporită o cicatrice glială, depo-
zitând totodată la nivelul respectiv, componente de matrice
extracelulară, ambele bioproduse constituindu-se în bariere
atât mecanice cât şi chimice în calea re-creşterii axonale (Silver
”* J.
şi col., 2004). ...
BACKGROUND
… Thereby, there have been identified many molecules,
expressed by heterogonous glial and neural subpopula-
tions of cells, which are directly or indirectly critical
for some – dialectically related – antagonisms, such as:
tissue damaging/ sparing/ re-growth inhibiting/ pro-
moting neural plasticity (and angiogenesis, too);
there are also, various substances/ energy vectors with

neuroprotective/ biotrophic and/or regenerative pro-

perties – as emphasized in previous articles of ours*,**,***

*Onose G, Anghelescu A, Muresanu DF, Padure L, Haras MA et al. - Spinal Cord, 47 (10):716-726, 2009
**Onose G, Mureşanu DF, Ciurea AV, Daia Chendreanu CO, Mihaescu AS et al. - Journal of Medicine and Life, 2(4): 350-60, 2009
***Onose G., Haras M, Anghelescu A, Mureșanu D, Guiglea C et al. Journal of Medicine and Life,3(3): 262-74, 2010

...
Onose G, HARAS M, ANGHELESCU A, MUREȘANU D, MIREA A*, GIUGLEA C, GRIGOREAN V, DAIA CHENDREANU C, ONOSE L, ANDONE I, SPÂNU A, POPESCU C – INTEGRATIVE
EMPHASES ON INTIMATE, INTRINSIC PROPENSITY/ PATHOLOGICAL PROCESSES - CAUSES OF SELF RECOVERY LIMITS AND ALSO, SUBTLE RELATED TARGETS FOR
NEUROPROTECTION/ PLEIOTROPICITY/ MULTIMODAL ACTIONS, BY ACCESSIBLE THERAPEUTIC APPROACHES - IN SPINAL CORD INJURIES . JOURNAL OF MEDICINE AND LIFE,
(Silver J et al- http://www.nature.com/nrn/journal/v5/n2/full/nrn1326.html)
Onose
n ... Aplicat şi afecţiunilor neurologice periferice ierar-
hizarea obiectivelor într-o ordine ce caută a se plia
atât după importanţa fiecăruia dintre ele, cât şi în
funcţie de succesiunea etapelor din evoluţia naturală
a unor astfel de leziuni neurale periferice, trebuie pre-
cizat că, atât conceptual cât şi practic, aceste obiective
sunt interceptate aproape fără excepţie simultan, în ca-
drul unei abordări holistice a pacientului şi a programu-
lui său, în cadrul demersului de neurorecuperare, inclu-
siv cu necesitatea aplicării unui principiu fundamen-
tal de modernitate în domeniu: secvenţele cu carac-
ter (predominant) profilactic, terapeutic şi recupe-
rator se întrepătrund cvasiconstant. ...
...
Concret, un obiectiv focalizat dar cu caracter
general îl reprezintă în privinţa subiectului abordat în
acest capitol, diminuarea (atât cât este posibil prin
mijloace conservatoare) a fenomenelor de iritaţie
sau lezare prin elongaţie, compresie sau/și torsionare,
a structurilor neurale periferice implicate sau/şi a
celor vasculare adiacente, astfel încât suferinţa
STPE şi deficitele/ dizabilităţile consecutive să fie
maximal limitate.
...
...
Pe lângă obiectivul general deja expus, conside-
răm tot ca obiective cu caracter general şi pe
cele ce, în ansamblu, vizează recuperarea
morfo-funcţională cât mai completă, din punct
de vedere: motor, senzitiv, proprioceptiv, al pos-
turilor articulare, vegetativ, vasculo-biotrofic/meta-

bolic tisular şi respectiv, al abilităţii şi reinserţiei
profesionale sau după caz, al reorientării vocaţio-
nal-ocupaţionale (a se vedea, mai departe, inclusiv
schiţa-concept privind secvenţialitatea tristadială,
în dinamică, a demersurilor terapeutico-
profilactice şi recuperatorii inclusiv reinserţional-
vocaţionale). ...
... Targets of the conservative therapy and/or rehabilitation in (inter-
vertebral disc/ spine degenerative pathology, including with)
radiculopathy(ies) and/or in plexuses/ peripheral nerves lesions
Connected, symptomatic
targets
Key, etio-pathogenic targets • Diminishing the pain
The major synthetic objective is the mechanical
protection of the irritated/ compressed and concomitantly
nerve(s)/ roots: • Diminishing the associated
reactive processes:
- muscle contracture
• Diminishing the space crisis - tissue ischemia
arround the nerve(s)/ roots and their - tissue acidosis
corresponding blood vessels - (secondary) pain (to ischemia & acidosis)
(including inside the spinal canal): - tissue fibrosis
- anxiety/ depression/ behavior and/or
The mechanic compo- The inflammatory/ con- personality alterations
nent, including the re- gestive component • Diminishing peripheral ischemia
active to pain muscle (stretch, irritative/ (and consequently pain, criestesia
contracture - compressive/ torsion and/or paresthesia) secondary to reflex
deposturing factors) peripheral vascular spasm, induced by the
nerve(s) irritation/ compression/ strech
• Diminishing plexus and/or • Neuroprotection/ promoting
peripheral nerve stretch, irritation neuroregeneration of neural
and/or compression, torsion filaments
(Onose G – 2008, and further) ...
...
Zaldiar, Doreta
ALANERV
(Onose G, Daia Chendreanu C – 2009) ...

... Physical therapy in plexuses/ peripheral nerves lesions
(Onose G, Daia Chendreanu C – 2009)

...
... Din obiectivele generale expuse rezultă următorul
grup de obiective derivate, directe:
• conservarea cât de mult posibil a viabilităţii neurale &
ţesutului muscular (masă, tonus, eventual şi forţă de
contracţie), cu împiedicarea transformării parenchimului
contractil somatic în ţesut fibros inextensibil, prin
stimularea specifică, adecvată a STPE;
• conservarea unui ţesut cutanat şi subcutanat viabil
şi pe cât posibil, eutrofic. Afectarea controlului
vegetativ loco-regional/ segmentar precum şi a
”pompei” musculare, au drept consecinţă, cel mai
adesea, edeme de declivitate iar la nivel intim,
tendinţa spre acidoză prin acumulare de cataboliţi
acizi – rezultaţi din virajul spre metabolism anaerob
al ţesuturilor hipoxice – datorită alterării clearence-
ului tisular, ca urmare a drenajului veno-limfatic ...
... şi a irigaţiei arteriale regionale, perturbate.
Astfel, având în vedere rolul de stimulator chimic direct
asupra proliferării fibroblasto-fibrocitare al acidificării
mediului tisular, rezultă că extravazările lichidiene per-
sistente au ca principală consecinţă la nivel mio-entezo-
articular, fibrozarea respectivelor structuri conjunctive.
În plus, datorită dependenţei metabolico-structurale a
acestor formaţiuni, de mişcare (unele dintre ele, spre e-
xemplu cartilajul articular, se hrănesc prin imbibiţie, fiind
avasculare) dispariţia acţiunii de ”pompaj” fiziologic asu-
pra circulaţiei şi implicit a modulării nutriţiei lor de către
mişcări, explică de ce propensitatea ţesuturilor articulare
şi periarticulare la degenerescenţa fibroasă în paralizii,
...
este augmentată şi prin astfel de tulburări circulatorii conexe
n Putem spune astfel, că într-o primă etapă – stadiul
...
de absenţă a stimulilor fiziologici senzitivo-motori şi
vegetativi la nivelul STPE afectate, respectiv de
absenţă a motilităţii voluntare segmentare – obiec-
tivul principal este menţinerea viabilităţii şi a poten-
ţialelor funcţionale specifice ale structurilor NMAK.
n Principial/ metodologic: posturări anticipativ/ corec-

tive; electrostimulări specifice ale STPE, prin

impulsuri de curent modulate, pe fronturile de
creştere, după curbe exponenţiale – cu rol deci, în
primul rând profilactic; medicaţie şi fizioterapie
cu rol neuro-/ vasculo-biotrofic (spre exp.:
Alanerv, Pentoxifilin, Actovegin, Urimil/ Urimil forte –
inclusiv cu compon. analgetică) ...
... Electrostimularea musculaturii somatice denervate, este,
conform logicii formale, un demers terapeutic, dar în fond, aşa cum se
va vedea, ea are un caracter predominant profilactic. Aceasta
deoarece profilul biometabolic al SBPE, inclusiv al celor de tip
muscular, este dependent de funcţia de cuplare a excitaţiei cu
contracţia şi de activitatea contractilă. În absenţa stimulilor excitatori
şi a contracţiilor consecutive, parenchimul muscular se degradează,
pierzând, spre exemplu circa 3% din masa proteinelor sale
miofibrilare contractile pe zi. Acest rezultat degradativ la nivel
intim este cel mai uşor şi rapid vizualizabil la scară macroscopică,
prin procesul de amiotrofie ce succede implacabil oricărei perioade
de inactivitate mai prelungită a unui muşchi. Atrofia musculară este
de fapt doar vârful aisbergului în procesul mio-degradativ.
...
... Având în vedere această realitate, asociată cu cea a
pierderii, prin imobilitate, a elasticităţii structurilor musculo-
scheletale într-un ritm relativ asemănător, chiar dacă ceva mai
lent, se poate înţelege de ce elctrostimularea musculaturii
denervate este un demers imperios necesar şi care trebuie
realizat în mod susţinut până când procesul de reinervare va
permite reluarea activităţii motorii voluntare la segmentului
afectat. După cum se cunoaşte, deoarece ritmul de recreştere
axonală la nivelul nervilor periferici motori este în medie de 2
mm/zi, electrostimularea musculaturii denervate este un mijloc
procedural ce trebuie aplicat pe toată durata necesară acestei
recreşteri (săptămâni sau luni de zile).
...
...
Întreţinerea morfo-funcţională a muşchiului şi chiar a cuplului
nerv-muşchi – posibilă cu ajutorul impulsurilor exponenţiale de curent
electric – reprezintă, în fond, un demers cu semnificaţie profilactică în
cadrul unui proces terapeutico-recuperator de lungă durată, aşa cum este
cazul în asistenţa leziunilor de NMI cu denervare musculară consecutivă.
Concret, electrostimulii exponenţiali adecvat prescrişi reuşesc să
realizeze următoarele efecte biotrofice la nivelul structurilor ţintă:
• favorizarea păstrării depozitului de glicogen la nivel muscular ca
substrat energetic al procesului de conversie chimico-mecanică
• reducerea procesului de deteriorare a proteinelor miofibrilare, cu
distresul metabolic aferent, prin întreţinerea funcţiei contractile,
inclusiv conservarea activităţii ATP-azice
...
...
• menţinerea elasticităţii structurilor conjunctiv-colagene din interiorul
muşchiului şi de la joncţiunile acestuia cu structurile scheletale (implicit prin
efectuarea lucrului mecanic contractil, realizându-se şi mobilizări ce întreţin şi
elasticitatea structurilor conjuctiv-colagene de al nivel articular şi periarticular)
– a se vedea și noțiunile despre SEF/ FES și despre exerciții voluntare tip
Foerster.
Astfel, împreună cu efectul de conservare a proteinelor contractile, se realizează
însumat profilaxia înlocuirii parenchimului diferenţiat cu ţesut fibros şi la nivel
funcţional, se previne rigididatea instalată prin pierderea elasticităţii tisulare local.
• întreţinerea funcţionalităţii efectorilor cuplajului excitaţie-contracţie, inclusiv
a plăcilor (plăcuțelor motorii) diferenţiate de la nivelul joncţiunii mio-neurale
• menţinerea, prin alimentarea feedback-ului senzitiv și proprioceptiv cu punct
de plecare în zona electrostimulată, a proiecţiei motorii corticale (homunculus
motor) prevenindu-se procesul de ”descentralizare”/ dezengramare/
disconectare, centrală, a teritoriului muscular respectiv ...
...
Ca observaţie cu caracter metodologic, subliniem faptul că trebuie menţi-
nută o permanentă balanţă între necesitatea, conform argumentelor de mai
sus, de a întreţine morfo-funcţional SBPE afectate şi „obosirea“ excesivă a
acestora prin durate prea mari ale şedinţelor de electrostimulare sau repeta-
rea lor de prea multe ori în decursul unei zile. Bazat pe experienţa perso-
nală, propunem ca recomandare orientativă şi cu caracter general durate ale
unei şedinţe de 2-4 minute, acestea fiind în principiu suficiente.
Din punctul de vedere al frecvenţei şedinţelor pe parcursul unei zile mai
trebuie ţinut cont şi de posibilităţile ca volum de muncă ale bazei de trata-
ment fizical, dar şi de programul terapeutic de ansamblu al pacientului,
inclusiv de disponibilitatea sa de deplasare la şi de la baza de tratament,
considerând şi eventualitatea ca acesta să fie dependent de un aparţinător.
Astfel, considerăm că 2 şedinţe pe zi reprezintă un ritm de aplicare
convenabil. ...
... D.p.d.v. kinetologic:
- asigurarea unor posturi corecte (anti-deposturări anticipa-
bile) în special în poziții fiziologice/ ”de funcțiune” (Sbenghe
T., 1987), inclusiv prin ortezări adecvate
- asigurarea mobilității entezo-articulare: mobilizări pasive –
inclusiv cu rol de ”pompaj articular” şi proelastic dar și de
facilitare motorie centrală – pt. întreținerea irigației și
drenajului, vasculare loco-regionale – și întinderi/ micro-
întinderi rapide (inclusiv prin masaj – batere – pt. creșterea
excitabilități n-m
- mobilizări active ale segmentelor contolaterale simetrice –
echivalente metameric – conform conceptului difuziunii exci-
tației transmielic, mielic în cadul acelorași nivele segmentare
– pe care se bazează principiul metodologic al ”educației
încrucișate”(Hildebrand și Rose) ...
n Totodată, leziunile plexale sau/și neurale periferice se pot
agrava printr-o complicaţie binecunoscută, redutabilă –
Algoneurodistrofia (AND – a se vedea în Capp. 2 şi 12 din
Compendiu) – care prin dereglarea marcată şi uneori
prelungită a regimului funcţional vegetativ segmentar,
poate asocia fenomene algice uneori severe, alterări
caracteristice ale structurii osoase precum şi
accentuarea suplimentară a tulburărilor trofice, cu
pericolul autoîntreţinerii/ potenţării acestora, printr-un
mecanism de cerc vicios de tipul ”ciclului miofascial”
(Johansson-Sojka): durere – contractură musculară –
ischemie (+ stază veno-limfatică) – acidoză [– fibroză –
redori articulare şi retracţii capsulare sau/şi musculo-
tendinoase (+ noi surse de atrofie musculară, prin neutilizare
sau utilizări în regim de dezechilibru cinematic – toate acestea
pe lângă atrofiile cutaneo-subcutanate, inclusiv la nivelul
foliculilor piloşi, ce caracterizează AND în stadiile II şi mai
ales III)] – durere ş.a.m.d ...
... ”
O reprezentare schematică, secvențial-sectorială, a

ciclului mio-fascial – în cazul spondilartropatiilor*
[* Gelu Onose (autor principal), Livia Stanescu-Rautzoiu, Valer-Mihai Pompilian
– Spondilartropatiile. Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2000]
” ...
...
Contracararea unora dintre verigile ciclului mio-fascial, prin inter-
venții analgetice directe sau/și vasoactive (inclusiv, în secundar: tro-
fice, de ameliorare a nutriției și clearence-ului tisulare, loco-regionale)
ar avea efect indirect decontracturant sau/și antispasticitate (prin
combaterea tendinței la hipoxie, cu acidoză consecutivă - inclusiv -
din musculatura hipertonă și astfel a durerii mediate protonic/ prin
hidrogen ioni* (*Issberner et al. –1996) datorită reducerii suplimentare, pe
această cale, a spinei iritative reprezentate – așa cum mai arătat –
de factorul algic;
trebuie însă totdată precizat, că ipoteza Johansson/ Sojka - 1991 –
a întreținerii/ potențării, în cerc vicios, între durere și hipertonia
musculară ”reflexă”, conexă (?), în cadrul așa-numitului
ciclu mio-fascial (”vicious cycle”/ ”pain-spasm-pain cycle”) deși
are o serie de argumente, atât de impresie clinică dar și biochimice
(v. mai sus) - motiv pentru care este prezentă în mentalul destul de
multor clinicieni – nu a putut fi (încă ?) obiectivată electrofiziologic,
”beneficiind” astfel/ consecutiv și de critici** (**Birznieks et al. – 2008; Simons et al. – 1998)
...
...
n - combaterea durerii şi a proceselor fiziopatologice reactive la durere, ca şi
a modificărilor morfologice din ţesutul conjunctiv musculo-entezic sau/şi osos,
mai sus enunţate, reprezintă, atunci când acestea există, de asemenea,
obiective derivate importante;
n - un alt obiectiv derivat îl constituie, având în vedere cele de mai sus,
menţinerea/ reechilibrarea tonusului psihic al pacientului, în scopul
capacitării complianţei acestuia şi totodată al profilaxiei AND.
n În etapa a II-a – stadiul începând de la apariţia primelor semne de reinervare
ENMG (potențiale de activitate mici, fibrilații – de la caract. polifazic
subvoltat  tend. la sistematiz./scurtare: complexe bi-și tri-fazice) până la
refacerea parţială a controlului neuro-motor (forţa musculară – FM – segmen-
tară: +1  -3) şi a troficității.
n Principial metodologic: continuarea, practic a tuturor tipurilor de demersuri
terapeutice din etapa I – inclusiv elctrostimularea musculaturii denervate –:
n - conservarea unor amplitudini de mişcare în limite normale la toate
articulaţiile, urmărindu-se astfel totodată, prevenirea dezvoltării retracţiilor/
scurtărilor adaptative capsulo-ligamentare;
n - antrenarea, inclusiv a abilităţii, la grupele musculare ale membrului
controlateral, atât în baza principiului ”educaţiei încrucişate” cât şi din
necesitatea ca, spre exemplu, membrul superior neafectat să poată
prelua în condiţii corespunzătoare, fie și temporar, sarcinile celui paretic;
...
... - menţinerea unui tonus adecvat (dar nu excesiv, pentru a nu
favoriza dezechilibrele articulare) este, de asemenea, un obiectiv
derivat, pentru musculatura inervată de segmente neurale
neafectate, în leziunile parţiale – ceea ce reprezintă situaţiile
cele mai frecvente;
n - reeducarea sensibilităţii (atât a celei protopatice, cât şi a
celei epicritice (un alt obiectiv derivat, asimilat mai târziu şi mai
greu la noi în practica asistenţei curente, dar de o importanţă
esenţială şi progresiv crescândă în fazele superioare ale
procesului de recuperare), concomitent cu creșterea forței și
tensiunii de contracție, respectiv a rezistenței musculare și
a coordonării motrice segmentare – se face prin secvenţe
procedurale de: electro-[exerciții de electrositm. volunt. după
Foerster (pe lângă reeduc. senzitivă și kinestezică, și a căii
psiho-motorii + a imaginii centrale a unor segm. și mișc. – event.
efect. inclus. în fața oglinzii) sau/și prin bio-feed back ENMG –
met. Basmjian) dar şi prin CIMF-spectre, C. modul. – tip
Schwellstrom –, C. neofarad. modul., CDD)]; termo- (crio –
glasaj superficial)-maso-(batere, periaj ”în răspăr”)/ kineto-
terapie (întinderi rapide; tehnici de facilitare neuro-musculară,
proprio-ceptivă periferică (FNMP – Knott şi Voss), de tip pro-
contractil)/ hidro-kineto-terapie ...
...
...
n În etapa a III-a (ultima) – stadiul de după revenirea la
FM ≥ -3).
n Principial metodologic: kinetoterapie (KT)/ hidro-/ kine-to
-terapie (HKT) izometrică, dinamică rezistivă, izodina-
mică sau/şi izokinetică – pentru creşterea forţei şi ten-
siunii de contracţie, respectiv a rezistenţei musculare.
n În fazele avansate ale asistării/ favorizării/ optimizării, de
către echipa recuperatorie, a procesului de reinervare
spontană – baza/ suportul biologic fundamental, sine
qua non, al procesului de recuperare morfo-funcţională
– principalul obiectiv derivat devine, aşa cum am
menţionat, creşterea/ recâştigarea valorilor normale ale
forţei şi tensiunii de contracţie, împreună cu refacerea
maselor musculare hipotrofiate precum și
...
… În final, obiectivul derivat principal devine reedu-
carea mişcărilor complexe, cu recuperarea completă
sau maxim posibilă a agilității, respectiv a dexterității/
abilităţilor manuale şi implicit a performanţelor, atât în
autoservire/ autonomie cât şi în activităţile profesional-
ocupaţionale şi sociale.
Acest obiectiv se abordează prin KT pentru refacerea
echilibrului, coordonării (mind-/”eye, head and hand”*,**)
și abilităţii, în vederea recuperării mişcărilor de fineţe,
inclusiv a stereotipurilor, eventual şi a performanţelor
profesionale – respectiv prin terapie ocupațională/
ergoterapie.’
* Pelz J, Hayhoe M, Loeber R – The coordination of eye, head, and hand movements in a natural task. Exp Brain Res. 2001, 139(3):266-77
** Carnahan H – Chapter 8: Eye, Head and Hand Coordination During Manual Aiming. Advances in Psychology. Volume 85, 1992, Pages 179-196
(resurse bibliografice de bază, suplimentare: Onose G (autor principal) și Pădure L (Editori
Coordonatori) și col. – Compendiu de NeuroReabilitare - la adulți, copii si vârstnici (Capp. 2 și 8 –
inclusiv bibliografia aferentă) . Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2008 ...
... ”
”
Imagine din cabinetul de Terapie ocupațională/ Ergoterapie aferent Bazei de Tratament Fizi-
cal-kinetologic a Clinicii de Recuperare neuromusculară a Sp. Cl. de Urg. ”Bagdasar-Arseni”
Medicină Fizică și de
Reabilitare/Recuperare,
Medicină Fizică şi
Titular de curs
CURSUL I
’ ’ ”The content on the UpToDate website is not intended
nor recommended as a substitute for medical advice,
diagnosis, or treatment. Always seek the advice of your
own physician or other qualified health care professio-
nal regarding any medical questions or conditions. ...”**
– and practically un-

changed in the Tenth
** https://www.uptodate.com/contents/chronic-complications-of-spinal-cord-injury-and-disease Edition (2014), too
‘Definiția Organizației Mondiale a Sănătății
(OMS) privind starea de sănătate
” ”Sănătatea este o stare
completă de bine fizic,
mental și social și nu doar
absența bolii sau a
infirmității”
(Preamble to the Constitution of the World

Health Organization as adopted by the
International Health Conference, New York, 19-
22 June, 1946; signed on 22 July 1946 by the
representatives of 61 States (Official Records of
the World Health Organization, no. 2, p. 100)
and entered into force on 7 April 1948 -
”
http://www.who.int/about/definition/en/print.html)
Este o realitate contemporană antagonismul dia-
lectic dintre unele rezultate ale progresului gene-
ral uman (inclusiv cel din domeniul bio-medical dato-
rită căruia salvarea vieţii chiar în situaţii critice, a
devenit frecvent posibilă), vizând (totdată) creș-
terea semnificativă și rapidă a duratei medii de
viață, cu ”îmbătrânirea demografică”, în ritm alert,
a populației – proces ”generator” de tot mai multe per-
soane vârstnice, a căror caracteristică a morbi-
dității este polipatologia, cu (poli)dizabilități con-
secutive – dar și ridicarea consecutivă a standarde-
lor/ năzuinţelor individuale şi sociale de calitate
a vieţii (QOL) și respectiv, co-existenţa anacronică a
dizabilităţilor/ handicapurilor severe – ”veterani
ai medicinei contemporane”* *Dimitrijevic M – Clinical practice of restorative
neurology of spinal cord injury. Summer School for the Biological Treatment of Chronic Spinal Cord Injury. Vienna/ Austria, 2008
”Dizabilitatea reprezintă lipsa/deficiența - congenitală, prin
nedezvoltare sau dobândită - a unei funcții/abilități, după
cum o arată prefixul de încadrare calitativă : "diz-").
Dizabilitatea poate fi, la oameni, de tip:
fizic, mental/cognitiv/intelectual, senzitiv, senzorial,
emoțional, (legată) de dezvoltare sau combinații ale lor.
Un individ poate fi, de asemenea, considerat ca fiind ”diza-
bilitat”/ ”invalid”/ ”cu handicap” dacă suferă de una sau mai
multe boli cronice, care i-au provocat dizabilitate(ăți) – tip
”D”-uri (n.n.) – sau/și prezintă tulburări de ordin psho-
social/comportamental – mental illness/disorders).”*
”Disabilities is an umbrella term, covering impairments,
activity limitations, and participation restrictions.”** ...
* http://en.wikipedia.org/wiki/Disability
** http://www.who.int/topics/disabilities/en/
... An impairment is a problem in body (B) function
or structure; an activity (A) limitation is a difficulty
encountered by an individual inexecuting a task or
action; while a participation (P) restriction is a
problem experienced by an individual in
involvement in life situations (see further – n. n.).
Disability is thus not just a health problem. It is
a complex phenomenon, reflecting the interaction
between features of a person’s body and features
of the society in which he or she lives.
Overcoming the difficulties faced by people with
disabilities requires interventions to remove
environmental and social barriers.”* * http://www.who.int/topics/disabilities/en/
Începand mai ales cu ultimul sfert al secolului
trecut, în țările dezvoltate, aspectele de asistență
medicală au început să se întrepatrundă
tot mai puternic cu cele de solidaritate socială,
rezultand conceptul de maximă actualitate al
constituirii, ca prioritate medico-socială, pentru
lumea civilizată, a susținerii și asigurării calității
vieții (QOL), practic pentru toți membrii societății.
Primul deceniu al actualului mileniu, a fost
dedicat de catre OMS:
persoanelor vârstnice ”bolilor osului și
articulației” și QOL
”
”
*
* https://www.slideserve.com/nicola/bone-and-joint-decade-2010-2020-the-global-alliance-for-musculoskeletal-health
”
……………………………………………….................................. * Woolf A D – Bone and Joint Decade

2010-2020. The Global Alliance for
Musculoskeletal health – How do we
get policy makers to tackle
musculoskeletal health and conditions
seriously ?
(https://www.slideserve.com/nicola/bone
-and-joint-decade-2010-2020-the-
global-alliance-for-musculoskeletal-
”* health)
Persoanele cu dizabilități/invalidități necesită
adesea utilizarea unor dispozitive asistive,
precum: fotolii rulante, cârje, bastoane, sau/și
respectiv, orteze, proteze somatice sau/și auditive,
concentratoare de oxigen, nebulizatoare,
aspiratoare de secreții, catetere vezicale, pungi
colectoare (urinare sau/și pentru colostomă) sau
dispozitive tip peace maker etc. pentru a obține,
compensator, o capacitate funcțională – inclusiv
vitală (vezi ”Îngrijiri recuperatorii/Nursing de
Recuperare/Reabilitare”) – sau/și un anumit grad
de mobilitate/autonomie/QOL, (relativ) convenabile
Deci: DIZ-ABILITATEA, CA NOȚIUNE GENE-
RALĂ, POATE FI CONSIDERATĂ CA FIIND,
DE FAPT, OBIECTIVUL CEL MAI CUPRINZĂ-
TOR – DE ACEEA MAI VAG DAR EMBLEMA-
TIC – PENTRU INTERVENȚIILE DE
(ABILITARE)/RE-ABILITARE(la copii și adoles-
cenți – aflați, fiziologic, în dezvoltare – dacă au
dizabilități congenitale sau dobândite în perioa-
da de dezvoltare, corectarea acestora se face,
mai întâi prin abilitare, ceea ce în termeni tera-
peutici reprezintă,de fapt,RECUPERAREA unu-
ia sau a mai multor tipuri de retard în dezvoltare).
...
...
ÎNSĂ, ÎN LIMBA ȘI ÎN PRACTICA DE
SPECIALITATE, ROMÂNEȘTI,
TERMENII ECHIVALENȚI (MULT MAI CUNOS-
CUȚI – INCLUSIV MAI ADECVAȚI SEMANTIC)
SUNT:DISFUNCȚIONALITATE/INVALIDITATE
INFIRMITATE ȘI RESPECTIV, RECUPERARE/
(RE-)EDUCARE (MORFO-)FUNCȚIONALĂ
(http://chrodis.eu/wp-content/uploads/2020/10/summary-
of-chrodis-plus-consensus-statement_english-version.pdf)
https://www.who.int/disabilities/world_report/2011/report.pdf - World
Report on Disability - World Health Organization, 2011; ISBN 978
92 4 156418 2 (NLM classification: HV 1553) ISBN 978 92 4
068521 5 - PDF)
‘Acest Raport definește Recuperarea ca fiind “... un
set de măsuri care ajută persoanele ce au sau sunt
susceptibile de a dezvolta o dizabilitate, în a
atinge și menține o funcționare optimă în interac-
țiunea cu mediile lor înconjurătoare”.… ”distincție
… uneori făcută între abilitare, ce are ca scop
ajutarea celor care ”dobândesc” dizabilități congeni-
tale sau infantile să dezvolte o funcționare maxi-
mă; … reabilitare/recuperare, în cazul în care cei
care au suferit o pierdere a funcționalității sunt
ajutați să recâștige o funcționare maximă”’*
* Hartley S et al.; Officer A. et al.; Kahane T et al.; Alwan ADAS – WORLD REPORT ON DISABILITY. WHO & World Bank. Box 4.1.
What is rehabilitation?: 96. WHO Library Cataloguing-in-Publication Data, 2011 – including with Swedish disability policy – services
and care for people with functional impairments (”Artikelnummer 2009-126-188 –
http://www.socialstyrelsen.se/Lists/Artikelkatalog/Attachments/8407/2009-126-188_2009126188.pdf) – ?]
(BioMed Central – o. n.)
În acest context de ansamblu, Recuperării
medicale i se acordă, inclusiv actualmente, un
rol deosebit de important și de către
OMS/WHO – World Health Organization) – a
se vedea ”Planul global de acțiune pentru
dizabilitate al OMS 2014–2021: Sănătate mai
bună pentru toate persoanele cu dizabilitate”*:
orientare strategică de politică
sanitară la nivel internațional, în cadrul căreia
combaterea deficitelor de funcționare umană/
disfuncționalităților/dizabilităților/
infirmităților/invalidităților (termeni practic
echivalenți) reprezintă un obiectiv crucial
* http://www.who.int/disabilities/actionplan/en/
... “ ”GBD 2010 has made
enormous progress in
improving the quality of
non-fatal
health estimates and
getting buy-in from
experts around the world.
Yet, many
unresolved or "under-
resolved" issues remain
that can be solved with
improved data and new
approaches, thus setting
an exciting agenda to
tackle
in coming years.”
(http://www.healthmetricsandevaluation.org/news-events/seminar/how-we-are-
getting-better-measuring-non-fatal-health-outcomes-%E2%80%93-still-
struggling)
...
CPME DRAFT STATEMENT ON THE
MANAGEMENT OF CHRONIC CONDITIONS
(http://www.cpme.eu/policies/page/2/; http://www.cpme.eu/cpme-statement-on-the-management-of-chronic-conditions/)
Prof. Gelu Onose, MD, PhD, MSc

CPME Rapporteur, Romania
Jacques van der Vliet, MD, PhD
CPME CPME Chairman WG Healthy Aging, Holland
Comité Stefaan Poriau, MD
Permanent CPME WG Healthy Aging, Belgium
des Univ. Assist. Monica Haras, MD, PhD
Médecins CPME expert, Romania
Européens Dublin, 26th of April, 2013
Standing
Committee of
European Doctors
www.cpme.eu
(http://www.cpme.eu/policy-areas/chronic-conditions-management/) www.cpme.eu
www.cpme.eu
...” Bolile cronice reprezintă ponderea majoră a poverii bolilor în
Europa* și sunt responsabile pentru 86% dintre toate decesele** din
regiune. Bolile cronice (diabet, boli cardiovasculare, cancer, afecțiuni neuro-
degenerative – inclusiv de tip mental – și suferințe musculo-scheletale) * afectează
peste 80% din persoanele cu vârsta de peste 65 de ani din Europa.
Mai mult, la pacienții cu vârsta peste 65 de ani, prezența mai multor
afecțiuni sau comorbilități are un efect multiplicator asupra poverii
bolii și asupra costurilor de management.*
Acest lucru este deosebit de semnificativ, deoarece prognozele
actuale indică faptul că în UE, populația în vârstă de 65 de ani și
peste, va crește de la 87,5 milioane în 2010 la 152,6 milioane în 2060.
Se preconizează că numărul persoanelor cu vârsta de 80 de ani și
peste, practic se va tripla: de la 23,7 milioane în 2010 la 62,4 milioane
în 2060.”***
*http://ec.europa.eu/health/major_chronic_diseases/reflection_process/index_en.htm – The reflection process on chronic diseases FINAL
REPORT (Prepared by the Directorate General Health and Consumers – DGSANCO – European Commission, 8 October 2013 – ANNEX)
** WHO high level consultation http://www.euro.who.int/en/what -we-do/event/regional-high -level-cons ultation -on non-communicable -diseases
*** European Commission, The 2012 Ageing Report: Economic and budgetary projections for the 27 EU Member States (2010 -2060),
European Economy 2|2012 Available at: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2012/pdf/ee-2012-
2_en.pdf
Totodată, Raportul* citat anterior confirmă
(menționâd adițional: gradul de autonomie/
independență individuală, interacția cu factorii
ambientali și propriile convingeri)
sistematizarea principalelor componente/
dimensiuni – aflate într-o interferență multiplană,
continuă și complexă – pe care JD Guelfi (v. slide-ul
următor) consideră că se fundamentează
conceptul despre QOL ...
* Hartley S et al.; Officer A. et al.; Kahane T et al.; Alwan ADAS – WORLD REPORT ON DISABILITY. WHO & World Bank. Glossary:
307. WHO Library Cataloguing-in-Publication Data, 2011
Reprezentare schematică a principalelor dimensiuni ale QOL
(adaptat după psihiatrul francez Julien Daniel Guelfi, 1992)
Condiţia şi
capacităţile/performanţele
fizice
Starea de bine psihologic

(inclusiv stima de sine,
părerea despre propria înfăţişare,
QOL
performanţele cognitive,
relaţiile interpersonale)
Poziţionarea şi relaţiile sociale
Statusul economic.
Adaptat după: Guelfi JD – [Measuring quality of life - Abstract - Article in French] – Ann Med Psychol (Paris). (9):671-676; discussion 676-677, 1992
Ca și cadru conceptual-istoric – în mod rezumativ – ”calitatea vieții (Quality of Life –
QOL)” cunoaște are parcurs centenar: acest termen/ concept apare menționat
încă din 1920, într-o lucrare de economie (Pigou – ”The Economics of
Welfare)*, fiind, pentru prima oară**, în 1966, raportat de către Elkinton (și) la
”armonia din interiorul omului și dintre acesta și lumea sa”, în contextul inter-re-
lației complexe: pacient-medic-societate – inclusiv/ mai ales având, totdată, în
vedere (aparent paradoxal) progresele medicinei moderne***.
Componentele bază ale QOL (aplicabile, considerăm – cu nuanțele specifice și res-
pectiv, păstrând proporțiile, de rigoare – și copiilor și adolescenților) au fost sinteti-
zate și sistematizate de Guelfi**** în cele patru categorii (din slide-ul precedent, core-
late între ele): condiția și capacitățile/ performanțele fizice; starea de bine psihologic
(incluzând, pe lângă potențialitățile cognitive, percepția asupra propriei imagini/
stima de sine, inclusiv în cotextul capacităților/ abilității de relaționare interperso-
nală); poziționarea și relațiile sociale; starea economică (a respectivului individ).
Prin urmare, asigurarea, cât de mult posibil a independenţei/ autonomiei persoa-
nei şi astfel, implicit/ inclusiv, a calității vieții acesteia, reprezintă deopotrivă dezi-
derate intrinseci majore ale fiinţei umane şi ţinte globale ale specialității medica-
le de Recuperare, subsumându-se pe deplin definiției date de către Organizația
Mondială a Sănătății (OMS), în urmă cu peste șapte decenii – dar fiind de o deose-
bită actualitate și în prezent – a stării de sănătate. ...
*http://www.econlib.org/library/NPDBooks/Pigou/pgEW1.html
**Grob M – Quality of Life Assessment after Severe Hand Injury – Vollständiger Abdruck der von der Fakultät für Medizin der Technischen Universität München zur Erlangung des
akademischen Grades eines Doktors der Medizin genehmigten Dissertation; http://mediatum.ub.tum.de/doc/618915/618915.pdf
***Elkinton JR – Medicine and the quality of life. Ann Intern Med;64(3):711-4, 1966; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/5324639; http://annals.org/article.aspx?articleid=680572
****Guelfi JD - [Measuring quality of life (Abstract) – Article in French] – Ann Med Psychol (Paris). (9):671-676; discussion 676-677, 1992
Restabilirea/ameliorarea funcţionalităţii, autonomiei şi
performanţei (implicit: familială, ocupaţională, socială,
economică – deci inclusiv ameliorarea QOL) a indivizilor
ce beneficiază de intervenții din sfera RMFB (cu caracter
predominant profilactic sau/şi terapeutico-recuperator) nu
se poate realiza decât prin utilizarea optimă a tuturor
domeniilor componente ale acestei specialităţi.
Astfel, RMFB se compune din 3 mari domenii, unitare
conceptual şi funcţional: Recuperare (Medicală – RM),

Medicină Fizică (MF) şi BalneoClimatologie (BC)
”
(inclusiv prin
combaterea di-
stres-ului – n. n.)
Stresul face parte dintre situaţiile reprezentative în care
fiziologicul/ funcţionalul se întrepătrunde cu patologicul,
legate de profilul şi capacităţile duale a 7 fenomene
biologice majore (în ordine alfabetică):
• apoptoza (fiziologică necesară/ patologică-extensivă:” bad”)
• durerea (reacţională: nocicepţie bio-protectivă, de alarmă
sau proces patologic – durere neuropată)
• hipertermia (reacţională: febra/ patogenă: arsuri sau
insolaţie/ terapeutică)/ hipotermia (adaptativă – la
unele mamifere –/ patogenă: expuneri accidentale sau
respectiv, terapeutică)
• inflamaţia (reacţională sau patologică/patogenă)
• îmbătrânirea (fiziologică: prin program genetic/ factor
de risc major pentru polipatologia – ce reprezintă
caracteristica morbidităţii la vârstnici)
• neuroplasticitatea (învătare/ reorganizare; re-învățare)
• stresul, ca eu-(solicitare vitală: metabolism/ comporta-
ment antientropic)/ di-(patogen)-stres* ...
* Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi balneoclimatologie – noţiuni de bază şi actualităţi.Vol. I. Editura Medicală, Bucureşti, 2007
...
In a very general sense, at least for the bio-
medical field, the term stress, introduced since
the first half of the last century, by the (Austrian) -
Hungarian endocrinologist Hans Selye
– who has “fathered” the stress research –
is understood as: pressure/strain/tension.
It must be underlined that both, lack of ”enough”

stress (such as a sedentary life and/or social
marginalization) as well as the excess of it/over-
load (/”burn out” – for instance, for some carers) are
equally sources of pathogenic stress (di-stress)
…
Rezulta astfel, factori de risc majori pentru sindroame sau boli
psiho-somatice, debutate, in genere, ca "nevroza de organ“
(Alexander, Brinzei): maladie ulceroasa gastro-duodenala,
colon iritabil, amenoree, HTA, unele forme de BCI sau AVC,
DZ (mai ales ultimele legate și de mortalitate prematură*) etc.
Astfel de maladii se adauga – largind-o si agravand-o – listei

tulburarilor, cauzate tot de distres/surmenaj, ce altereaza, de
asemenea, calitatea vietii sau/si capacitatea de munca/randa-
mentul profesional: distonii neuro-vegetative diverse (inclusiv
fenomene de tip spasmofilic, disfunctii de termoreglare, alterari
ale ritmului somn-veghe/insomnii - si in cerc vicios - si ale bio-
ritmurilor secretorii hormonale circadiene), sindroame neuraste-
nice/nevrotice, de deconditionare igieno-comportamentala etc.
* Golden SH, Williams JE, Ford DE, et al. Depressive symptoms and the risk of type 2 diabetes: the Atherosclerosis Risk in
Communities study. Diabetes Care. 27(2): 429-3, 2004
…
Spre exp.,”(di)stresul generat de durerea cronica lombară intensă, poate
diminua, într-un an, volumul creierului cu până la 11%, mai precis cu 1,3 cm3,
de substanta cenusie cortico-talamică (echivalent cu 10-20 ani de imbatra-
nire normală) putându-se (și) astfel constata legatura psiho-organica –
“mind-body connection”’ – in cadrul (atat eu- cat is di-)stresului;
Acesta din urmă, mai ales prelungit/ cronic, afectează inclusiv
nivele de maxima complexitate, ca organizare, ale structurilor vii:
cele geno-moleculare, distresul cronic, spre exemplu, aparând ca
accelerator al scurtarii telomerilor - markeri intimi ai inaintarii in
varsta, aceștia fiind strans legați dar in sensuri contrare, deopotri-
vă cu longevitatea si respectiv, cu diverse stari patologice”*
...
* Apkarian, A. V., Sosa, Y., Sonty, S., Levy, R. M., Harden, R. N., Parrish, T. B., & Gitelman, D. R. (2004). Chronic back pain is associa-
ted with decreased prefrontal and thalamic gray matter density. The Journal of neuroscience : the official journal of the Society for
Neuroscience, 24(46), 10410–10415. https://doi.org/10.1523/JNEUROSCI.2541-04.2004
Rezulta cu pregnanta, deosebita importanta si
actualitate a curelor antistres/antisurmenaj,
profilactice active/de odihna, reconfortare, fitness/
"mise en forme", de mentinere/reperformare a
capacitatii de munca, de intinerire (antiaging)/ gero-
profilactice*
* Sbenghe T – Curele balneare de odihnă, reconfortare și fitness. Revista de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie.
Nr. 1/2000: 40-42

”
(WMJ, vol. 59, Nr. 4:155-160, Sept., 2013)
În sinteză – CALITATEA VIEȚII (QOL) prin RMFB:
- BalneoClimatologie/Balneo-Geriatrie – Sano-
turism/Turism de Sănătate (Health Tourism)
- Recuperare/MF/Fizică Medicală/Tehnologii/
Dispozitive Asistiv (pentru compensare
funcțională)-Recuperatorii – inclusiv avansate
- Îngrijiri Recuperatorii/Nursing de Recuperare

(ÎR/NR)
”
”
Romania – Cheile Turzii Balneal Resort Japan – Sankay Y (Tsukuba Univ.) –HAL
Hybrid Assistive Limb based on Cybernics, p. 3
Succesiunea crono-intervențională ”clasică” în
dinamica intervențiilor medicale:
-profilaxie primară (consolidarea stării de sănăta-
te; eliminarea/combaterea – dacă există – a
factorilor de risc modificabili)
-profilaxie secundară (reducerea frecvenței sau/
și a gravității sau – optim – evitarea apariţiei de
recuerențe/recidive sau/și a cronicizarii, în
cazul afecțiunilor acute)
-profilaxie terțiară – recuperare (/reabilitare) –
combaterea constituirii sau/și cu diminuarea/ (optim)
eliminarea disfuncțiilor/dizabilităților cronice ...
În RMFB, G-G (mai ales dar nu exclusiv) este o secvenţialitate destul de
larg acceptată în privinţa ierarhizării palierelor crono-intervenționale
de asistenţă/îngrijiri acordabile individului/pacientului(vârstnic),în
sens descendent, în funcţie de evaluarea globală şi analitică a stării/
status-ului sau/şi consecutiv, a prognosticelor ad functionem şi ad vitam.
Această ierarhie secvenţială cuprinde: asistenţă (gero)-profilactică
(cure/ wellness/ sano-turism/ anti-ageing) à asistenţă terapeuticăsau
şi recuperatorie (în special la „tinerii“ bătrâni/ adulți, adresându-se unei
(poli)patologii cvasi-complet compensabile, cu perspective de ameliora-
re/remisiune, durabile şi respectiv, de recuperare/ compensare func-
țională, eficiente, compatibile cu o stare convenabilă de funcţionare,
conform ICF-DH – pe fondul unor resurse biologice încă suficiente) à
îngrijiri recuperatorii/nursing (geriatric) de recuperare (ÎR/NR – v.
mai departe) à îngrijiri paliative în stările terminale, în care, con-
form preceptelor moral-strategice ce guvernează mentalităţile în socie-
tăţile civilizate, QOL, respectarea demnităţii umane şi promovarea stimei
de sine trebuie asigurate până în ultimele clipe ale vieţii
Recuperarea (medicală - RM) se ocupă cu diagnosticul/evaluarea
clinico-(biologică)-funcțională, tratamentul şi profilaxia(secunda-
ră și mai ales terțiară) a pacienţilor cu boli cronice – inclusiv afecțiuni
congenitale – sau stări/statusuri după suferințe acute, de diverse
etiologii, ce au drept consecinţe deficienţe, dizabilităţi/infirmități/
invalidități sau/și handicapuri (IC-IDH – vezi mai departe).
Accent deosebit se pune pe refacerea performanţelor fizice, psi-
ho-cognitive şi sociale ale individului şi pe prevenirea pe cât posi-
bil a dizabilităţilor/infirmităților/invalidităților/disfuncțiilor croni-
ce/ireversibile și complicaţiilor acestora și menținerea autonomiei.
Întrucât tot mai multe persoane supravieţuiesc unor afecţiuni sau ac-
cidente care cu câtva timp în urmă le-ar fi fost fatale și totdată, popula-
ţia, inclusiv a României, înaintează în vârstă – bătrânii au multimor-
bidități și polidizabilități consecutive – şi acordându-se o importan-
ţă crescândă calităţii vieţii, Recuperarea (RMFB) de tip medical
capătă astfel, o importanță din ce în ce mai mare ...
Medicina fizică (MF) – domeniul RMFB ce utilizează factori fizici#
în diagnosticul și tratamentul unor afecţiuni acute şi cronice precum
şi în profiaxie sau/șirecuperare.
Terapia durerii cu dimensiunile sale: fizică şi psihologică constituie,
totodată, o preocupare importantă a MF/ RMFB/ NEURORECUPERĂRII
{
Subdomeniul/grupajele sale(cu/și subgrupaje)metodologice sunt:
{
- Electro-diagnostic
Electro-medicină - Electro-terapie/-Magneto-terapie
{{
- Foto(/Helio)-terapie/LASER-terapie
- Sono-terapie placă turnantă
#aduşi
între Medicina
în contact - Hidro-termo-/crio-terapie Fizică şi
cu organismul Balneoclimatologie
- Inhalo-terapie
uman prin
suporturi/
vehiculi fizice(i)
{-- Masaj
Kineto-terapie (Kt)
(Maso-terapie )
– anexată dar ne-inclusă în Kt
artificiale(i)
BalneoClimatologia (BC) este domeniul RMFB
care se ocupă cu studierea și aplicarea de factori
sanogeni/terapeutici naturali : ape minerale, nămoluri,
mofete, climat, pt. consolidarea stării de sănătate/
combaterea factorilor de risc/”stil de viață sănă-
tos”, inclusiv prin educație sanitară (profilaxie

primară)
dar și în scop terapeutic (profilaxie secundară)
precum și recuperator (profilaxie terțiară)

Conceptul de „Recuperare medicală“ (RM) este relativ nou în prac-
tica asistenţei clinice, datând din timpul celui de al II-ea Război Mon-
dial – deci de cca. opt decenii (dar cu probabile ”origini” imemoriale).
Utilizarea însă a diverşilor factori fizici sau/și chimici terapeutici natu
rali - elemente de Balneoclimatologie - şi chiar, într-o oarecare măsură
a unora artificiali - elemente de Medicină Fizică (spre exemplu: băi
locale, parţiale sau generale cu apă încălzită sau chiar unele proce-
duri inhaloterapice precum „aburelile” sau fumigaţiile etc.) în scopul a-
meliorării diverselor afecţiuni, este cunoscută din vechime, unele ast-
fel de demersuri (incl. posturări) chiar din timpuri, practic, imemoriale.
La grecii antici, spre exemplu, erau cunoscute efectele apelor ter-
male naturale din zona Peloponez(loc denumit Termele lui Asclepios)
care erau folosite, în general, în tratarea afecţiunilor aparatului
locomotor. La Herculane, virtuţile terapeutice ale apelor termo-
minerale sulfuroase alinau suferinţele-adesea sechele post trauma-
tice consecutive războaielor - ale soldaților din legiunile romane.
Secolul al XIX-lea a fost denumit – pe bună dreptate, din acest
punct de vedere – ”Secolul de aur al stațiunilor balneare”.
În a doua jumătate a secolului trecut (XX), ca urmare a creşterii
marcate a duratei medii de viaţă a populaţiei, a crescut şi
frecvenţa bolilor vasculare, cu numeroşi sechelari post acci-
dente/atacuri cerebrale (AVC/Stroke) şi infarcte miocardice (IM)
precum și a cazurilor de patologie degenerativă osteo-articulară.
Creşterea numărului de accidente rutiere: puternice „producătoare“
de sechelari post-traumatici – ca şi a interesului pentru sport -
cu dezvoltarea consecutivă a Medicinei Sportive (inclusiv a
traumatologiei sportive) – au reprezentat alte cauze importante
ale amplei dezvoltări contemporane pe care a cunoscut-o şi
continuă să o cunoască RMFB.
Pandemia de COVID-19, declanșată de cca. 2 ani a determinat
focalizarea suplimentară a intersului medical asupra
Recuperarării pulmonare și – contextual – reintensificarea
preocupărilor și pentru Recuperarea post arsuri și arsuri
severe
„Întâlnirea“ fericită dintre Medicina Fizică (MF) şi Balneologie(B),
pe de o parte – domenii medicale ce s-au dezvoltat sub denumirile
respective şi mai ales sub denumirea de Balneofizioterapie (BFT)
încă de acum mai bine de un secol – şi pe de alta, cu conceptul modern
de RM (care presupune folosirea factorilor fizici sanogeni în trata-
rea anumitor maladii - dar pe bază de obiective terapeutice rezultate
din evaluare clinico-funcţională specifică), s-a produs către jumă-
tatea secolului trecut. România este una dintre ţările care au adoptat
această unitarietate – într-o singură specialitate medicală – iniţial:
Medicină Fizică, Balneologie şi Recuperare Medicală iar începând cu
anul 1999: Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie (RMFB)

... ”Overview of Physical Medicine and Rehabilitation
Other specialists on the rehabilitation team play an important role in the re-education
and re-training process for patients who have disabilities.
Included in this group are healthcare professionals who specianze în:
• audiology
• chaplaincy (consiliere spirituală/duhovnicească)
• driver's training
• nutritional care
accesat
• occupational therapy* în martie,
• patient/family education* * 2019
• physical therapy*
• psychiatry/psychology*
• recreational therapy* – mai ai ales în rec. ped.
• rehabilitation counseling*
• rehabilitation nursing (ÎR/NR)*
• speech-language pathology gy*
• social work*}
• advocacy
• support groups}
• vocational evaluation
• other programs to improve physical and emotional stamina so the patient can go
back to work and also may be part of a rehabilitation program”(Pagina web a Universităţii de Medicină
Thomas Jefferson, SUA, 1999)
În ultimii aproximativ 50 de ani, RM și-a extins sfera de
competență prin includerea a 4 concepte și
consecutiv, direcții de intervenție, noi, ce
completează şi aprofundează conţinutul RM şi anume:
- interferența acesteia cu profilaxia şi diagnosticul,
- fundamentarea activităţii de RM pe obiective (ţinte)
terapeutico-recuperatorii (identificate prin evaluări
clinico-/paraclinice -funcționale – n.n.),
- pacienții și familiile lor – parte a echpei de recuperare,
- ÎR/NR
În privinţa includerii în cadrul RMFB a dimensiunii de
profilaxie, este de menţionat faptul că această achiziţie
conceptuală relativ recentă poate fi aplicată concret,
cu ajutorul, practic, al aceloraşi grupaje metodologice,
respectiv secvenţe proceduale fiziatrice, folosite în scop
curativ sau/şi recuperator: acestea trebuie doar modulate
parametrial sau/şi amplasate în puzzle-uri diferite, în
funcție de obiectivele urmărite, rezultând astfel programe
(predominant): recuperatorii, terapeutice sau/şi profilac-

* Onose G. Pădure L (Edd. Coord.) – Compendiu de Neuro-
reabilitare - la adulți, copii și vârstnici. Ed. Universitara
tice (81 proceduri – în România*) “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
În privinţa faptului că, în viziunea modernă despre RM, aceasta se
bazează principial, în conceperea programelor de profil, pe obiecti-
ve (ținte) rezultate din evaluare/bilanţare (eventual re-evaluări în
dinamică – toate, pe cât posibil, cantitative sau semi-cantitative)
clinico-funcţională, sunt deja bine cunoscute definiţiile Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (OMS), elaborate în urmă cu peste 4 decenii,
cu privire la Disfuncţie, Invaliditatate şi Handicap: „International

Classification of Impairments, Dizabilities & Handicaps”
(IC-IDH) – OMS, 1980*. * ( https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/41003/9241541261_eng.pdf;jsessionid=0D4C335654493550D1889B94021758C8?sequence=1)
Acestea sunt obiective generice, cărora în măsuri variabile,

– fiind destul de generale –
(Onose, 2007)
li se adresează orice program recuperator (complexe și destul de generale)
http://whqlibdoc.who.int/publications/198
0/9241541261_eng.pdf
De menţionat faptul că, deşi datează de peste 4 decenii,
IC-IDH îşi păstrează încă actualitatea (deşi, aşa cum
se va vedea mai departe, începe să fie înlocuită de un
nou set de termeni, subsumat unei noi viziuni a OMS

privind funcționarea umană).
Oarecum în pregatirea abordării și ulterior, a implementării
acestei noi viziuni, s-a încearcat, relativ mai recent (1998),
realizarea unui raport între fiecare dintre cele trei no-
ţiuni definite de OMS şi nivelul de organizare biologică
sau bio-socială, corespondent.

Evaluarea reprezintă un demers prioritar în spe-
cialitatea RMFB – ”transversală” – şi se realizează
inclusiv prin modalități (oarecum specifice) precum:
•examinare obiectivă generală + biologică și testări

– inclusiv bazate pe scale/grile de evaluare cuan-
tificată/(semi)cantitativă – clinico-funcționale (v.
mai departe) biofeed back ENMG; BCI/ BMI – resp. modul. dinam., în timp real,
a unor param. interv. –; culeg. de pot. ev.; teste de urodinam.
• evaluări instrumentale: electro(neuro)miografie,

teste funcționale respiratorii sau/și cardio-vasculare,
ecografie sau/și (moderne – efectuate, încă, predomi-
nant în condiții de cercetare științifică): analiză (video
3D) posturală, statică/dinamică, a mersului; rasterste-
reografie; plantogramă; stabilometrie; fMRI; NIRS; RV
TIPURI DE OBIECTIVE ÎN RMFB
I. OBIECTIVE ”GENERICE”:
Impairment/Disability/Handicap – sunt totodată cele 3 tipuri

conceptuale sintetice, majore, de status clinico-funcțional/social
(= noțiuni operaționale, esențiale pentru evaluarea și recuperarea,
medicale) identificate și definite de OMS (IC-IDH) încă din 1980
dar sunt (complexe și destul de generale).
De aceea, în afara celor 3 obiective generice menționa-
te, există – mai restrânse dar mai nuanțate pe diverse
tipuri de deficite/incapacități – o serie de:
II. OBIECTIVE ”SPECIFICE” (Onose, 2008); multe dintre
acestea sunt, de fapt, rezultatul acțiunii asupra
diverselor structuri/funcții ale organismului, a(ale)
unei(or) suferințe cronice.
În literarura internațională, obiectivele specifice sunt
grupate mnemotehnic sub denumirea de ”D”-uri (adaptat
după Dougados – citat de Calin și resp., de Van der Linden – 1996) :
1. Durere/ Disconfort, Depresie (Distress)
2. Dezavantaje/ Inconveniente/ Prejudicii – inclusiv
efectele secundare ale unor medicamente adminis-
trate timp îndelungat (sau/și polipragmazie)– spre
...
exemplu într-o suferinţă cronic(Disadvantages)
3.Deperformare/Deteriorare/Disfuncţie/Deficit–senzitiv
sau/și mai ales motor(Disfunction/Impairment/Disability
eventual,consec.:Invaliditate/Infirmitate și Handicap–n.n.)
4.Deposturare/Distonie (inclusiv: contractură/spasticitate/
rigiditate)/Distrofie – inclusiv, spre exemplu: hipotrofii
musculare –/Dismorfism/Dis(/in)estetic (Disharmony)
* Dougados M (cited by Calin A – The spondylarthides – Conference at the 6th National
5.Dependență (Dependence) Rheumatology Congress, with International Participation, Bucharest. Rev de

Reumatologie, 4 [[Suppl. Abstr.]:36, 1996);
** Dougados M (cited by Van der Linden S – Ankylosing spondylitis,
6.Dis(in)satisfacţie (Dissatisfaction) clinical and epidemiological aspects – Conference at the 6th

National Rheumatology Congress, with International Participation,
Bucharest. Rev de Reumatologie, 4 [Suppl. Abstr.]:47, 1996)
7.Deprecierea ,calit. (inclus. economice) a vieţii (Dollar cost)

(8.) Deces (Death)”* **
Numărul D-urilor s-ar putea modifica în viitor. Corolarul D-urilor
considerăm a fi: Disfunction, Dependence și Dissatisfaction – inclus.
din motive psiho-socio-economice. Combaterea obiectivelor spe-
cifice prin mijloace fiziatrice – și nu numai – reprezintă demersuri
intrinseci, caracteristice multor interv. profilact./ terap./ recuper.
Se impun, în legătură cu Disharmony, următoarele precizări:
Dismorfismul reprezintă alterarea morfologică, de regulă
ireversibilă, a unei structuri, în special locomotorii(spre exemplu:
după rahitism–deformarea tibiei în iatagan–sau tasările vertebra-
le osteoporotice sau traumatice);în categoria dismorfismului pot
fi încadrate – cel puțin parțial – şi dis(hipo)trofiile precum și
Deposturarea reprezintă o modificare de postură predominant

reversibilă care, atunci când cauza acesteia este înlăturată, se
revine la atitudinea (postura) fiziologică (spre exemplu: atitudinea
scoliotică din hernia de disc – când după remiterea evenimentului
herniar ce o generează se revine la statica şi funcţionalitatea,
normale, ale rahisului – spre deosebire scolioza structurală)
(Într-o scurtă paranteză – câteva precizări termino-
logice aferente unor afectări morfo-funcționale
mai frecvent întâlnite în patologia articulară):
• Redoare
- dureroasă
- nedureroasă
• Blocaj
• Anchiloză
- fibroasă
- osoasă
Pe lângă obiective specifice, orice program de RMFB/
neurorecuperare (inclusiv geriatrică/pediatrică)dar și
respectiv, de îngrijiri la domiciliu calificate (IDC) –
adresat(e) unui caz clinic concret – mai poate conține şi:
(III.) OBIECTIVE DE ETAPĂ – rezultate din
particularităţile cazului respectiv (spre exp.: obezitate cu
suprasolicitare/deteriorare postural-motrică → scădere
ponderală adecvată → obiectiv atins/depășit).
Încercarea de a sistematiza/diferenția cât mai riguros/
strict obiectivele terapeutico-recuperatorii, în: gene-
rice, specifice, de etapă poate avea însă şi un efect ne-
dorit, de tip depliere relativă de realitate şi de didacti-
cism,în sensul că,în practica reală clinică,sunt cazuri–
și acest lucru trebuie avut în vedere – la care nu de
puține ori există, inevitabil cumulat, elemente din mai
multe tipuri de obiective
Instrumente de evaluare – sistematizare
Instrumentele (scale/grile) de evaluare clinico-
funcţională se pot clasifica (Onose G., RMFB, 2007) în:
I. Analitice (cu caracter general/sectorial):
bilanţurile
- a. articular [Range Of (Joint) Motion* – ROM (aROM; pROM) –
]
*https://www.dshs.wa.gov/sites/default/files/FSA/forms/pdf/13-585a.pdf
- b. muscular [scala MRC – elaborată de Medical Research Coun-

cil– Manual Muscle Test (MRC-MMT) (* Florence JM, Pandya S, King WM, Robison JD, Baty J,
Miller JP, Schierbecker J, Signore LC – Intrarater reliability of manual muscle test (Medical Research Council scale) grades in
Duchenne's muscular dystrophy. Phys Ther. 1992 Feb;72(2):115-22; discussion 122-6Intrarater reliability of manual muscle test (Medica
Research Council scale) grades in Duchenne’s muscular dystrophy; ** Paternostro-Sluga T, Grim-Stieger M, Posch M et al. – Reliability
and validity of the Medical Research Council (MRC) scale and a modified scale for testing muscle strength in patients with radial palsy. J
Rehabil Med. 40(8):665-71, 2008 (citing: Medical Research Council scale. Aids to examination of the peripheral nervous system.
Memorandum no. 45. London: Her Majesty’s Stationery Office; 1976); *** Vanhoutte EK, Faber CG, van Nes SI et al. – Modifying the
Medical Research Council grading system through Rasch Analyses. Brain. 135(Pt 5):1639-49, 2012) ] –v.mai departe
II. Sintetice:
a. cu adresabilitate funcţională (mai) focalizată
b. cu adresabilitate funcţională (mai) globală
După publicarea de către OMS, în 2001, a noii sale pa-
rdigme/ viziuni privind funcționarea umană [ICF(-DH)],
mai ales în acest al doilea deceniu al noului mile-
niu, au apărut lucrări *,**,***,**** , reflectând o foarte intere-
santă și utilă tendință de a sistematiza inclusiv panelul
vast – și în creștere – de instrumente de evaluare clini-
nico-funcțională,prin încadrarea lor în unul sau după
caz, mai multe, nivele ale ICF(-DH):
Body (B), Activity (A) sau/și Participation (P) ...
* Sivan, M., O’Connor, R. J., Makower, S., Levesley, M., and Bhakta, B.. Systematic review of outcome measures used in the
evaluation of robot-assisted upper limb exercise in stroke. J Rehabil Med. 43:181–189, 2011
** Basteris, A., Nijenhuis, S. M., Stienen, A. H., Buurke, J. H., Prange, G. B., and Amirabdollahian, F. Training modalities in robot-medi-
ated upper limb rehabilitation in stroke: a framework for classification based on a systematic review. J Neuroeng Rehabil 11, 111, 2014
*** Veerbeek, J. M., Langbroek-Amersfoort, A. C., van Wegen, E. E., Meskers, C. G., and Kwakkel, G. – Effects of Robot-Assisted
Therapy for the Upper Limb After Stroke. Neurorehabil Neural Repair 31:107–121, 2017
**** Gilliaux, M., Renders, A., Dispa, D., Holvoet, D., Sapin, J., Dehez, B., et al. – Upper limb robot-assisted therapy in cerebral palsy:
a single-blind randomized controlled trial. Neurorehabil Neural Repair 29, 183–192, 2015
” *
I.a.(B)
”
* https://www.dshs.wa.gov/sites/default/files/FSA/forms/pdf/13-585a.pdf
I.b. Scala MRC pentru gradarea forței musculare:
(B)
”5= forță normală” (musculară voluntară segmentară)
”4 = mișcare activă, împotriva gravitației și a unei
rezistențe”
”3 = mișcare activă, împotriva gravitației (dar fără
rezistență)”
”2 = mișcare activă, cu eliminarea gravitației”
”1 = contracție (sau urmă de contracție) musculară” –
vizibilă sau palpabilă (”tremurare”) – ineficientă
”0 = absența contracției musculare” (voluntare
segmentare – paralizire totală)*
(* după Paternostro-Sluga T, Grim-Stieger M, Posch M, Schuhfried O, Vacariu G, Mittermaier C, Bittner C, Fialka-Moser V – Reliability
and validity of the Medical Research Council (MRC) scale and a modified scale for testing muscle strength in patients with radial
palsy. J Rehabil Med. 40(8):665-71, 2008; doi: 10.2340/16501977-0235 – cu minime completări asociate traducerii)
II. a. cu adresabilitate funcţională (mai) focalizată (exemple):
• Pain Analogic Visual Scale (PAVS) (Brevik H et al., 2008) – B, A, P
• Pain score on the Western Ontario and Mc Master Universities OA Index
(WOMAC - https://www.google.ro/search?source=hp&ei=ANMvXKT-PMKjkwX2yp-4Cg&q=womac+index+pdf&oq=womac&gs_l=psy-
ab.1.0.35i39l2j0i203j0l2j0i203j0l2j0i203l2.5135.6355..8738...1.0..0.236.644.5j0j1......0....1..gws-wiz.....0..0i131j0i10.qg7wB14gSPk → [PDF] The WOMAC (Western Ontario and McMaster
Universities) Index of ... ; Bellamy N., 1989) (Baron G, 2007, Bellamy N, 1988, 1989, 2002) (nf) – B ,A, P
• Lequesne Index of Severity for Osteoarthritis of the hip and Knee – B, A, P

(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/.../bin/APPHFM3.pdf → [PDF] Figure H2. Lequesne Index - NCBI; https://www.oarsijournal.com/article/S1063-4584(05)00148-2/pdf]
• Fugl-Meyer Assessment (FMA) scale (https://www.gu.se/en/neuroscience-physiology/fugl-meyer-assessment) – B

• Scala ASIA/ AIS/ (cu componentă inițială) Frankel (http://www.asia-spinalinjury.org/publications/59544_sc_Exam_Sheet_r4.pdf;
http://www.scribd.com/doc/37064936/2006-Classif-Worksheet; Fawcet și col., 2007) – B
• Scala de gradare a reflexelor osteo-tendinoase (Wexler’s Scale – B

(http://www.usneurologicals.com/hammers.html)
• Bath Ankylosng Spondylitis Disease Activity Index (BASDAI - Garrett, Calin et al.,1994) – B,A,P
• Disease activty Score (DAS) – https://www.phusewiki.org/wiki/index.php?title=Disease_Activity_Score_28_(DAS28) – B,A,(P)
• Mini Mental State Examination (MMSE - Folstein) (Nourhashemi F şi col., 1997) (nf) – B,A,P
• Montreal Cognitive Assessment (MoCA) – B,A,P
(https://pdbp.ninds.nih.gov/sites/default/files/assets/crfs/Montreal%20Cognitive%20Assessment%20Scoring%20and%20Instructions.pdf)
• Scala de evaluare (modificată) a spasticităţii (mAshworth ) – B,A http://ptjournal.apta.org/content/67/2/206
• Scala (Penn) de gradare a frecvenţei spasmelor (Penn RD - Intrathecal baclofen for severe spasticity. Ann N Y Acad Sci;153:157, 1988)
• Scala de evaluare a dexterităţii digitale (Jebsen-Taylor Hand Function Test)

sau scala ARAT
(http://www.csp.org.uk/director/effectivepractice/outcomemeasures/; McLaurin CA şi col., 1991) (http://www.neuropt.org/docs/edge-documents/stroke-edge-
compendium-of-instructions2A86360E9D57.pdf?sfvrsn=2) – A
• Oswestry Questionnaire on Disability caused by Low Back Pain – B, A, P

• Scale de evaluare a afaziei (Whurr R - Aphasia Screening Test, 2012 -; Goodglass, Kaplan – Boston
Diagnostic Aphasia Examination – BDAE – http://www.d.umn.edu/~mmizuko/3411/may11.htm)
– B, A, P
• Scala de evaluare a (dis-)controlului micțional (Onose și Daia, 2012) – B, A, P • etc.
II. b. cu adresabilitate funcţională (mai) globală (exemple):
• (Basic)/Activities of Daily Living (B/ADL) (consultgerirn.org/uploads/File/trythis/try_this_2.pdf) – A
• I(nstrumental)/ Activities of Daily Living (IADL) – A, P
(www.consultgerirn.org/uploads/File/trythis/try_this_2.pdf; http://www.strokecenter.org/trials/scales/rankin.html)
• Health Assesment Questionnaire (HAQ) (Fries JF, 1980) – B, A, P
• Arthritis Impact Measurement Scale (AIMS - Meenan) (Anderson JJ et al., 1989) – B, A, P
• Testele KRAUS-WEBER (Fitness Test http://www.fitnesstipsforlife.com/kraus-weber-fitness-test.html) – B
• Teste pentru evaluarea QOL (Flanagan - qol.pdf - Instructions for Scoring the
Quality of Life Scale – Burckhardt CS; http://qol.thoracic.org/sections/instruments/fj/pages/flan.html
– Burckhardt CS, 1998); www.hqlo.com/content/pdf/1477-7525-1-60.pdf – B, A, P
• Glasgow Coma Scale (http://www.bt.cdc.gov/masscasualties/pdf/glasgow-coma-scale. pdf) – B
• Scalele: FIM/ FAM, Glasgow Outcome Score (GOS - Jennett B, Bond M, 1975), GOS-
Extended (GOS-E) – http://tbims.org/combi/list.html; http://tbims.org/combi/FIM/index.html –,
(modified) Rankin Scale și Indicele Barthel (Mahoney F. I., Barthel D. – Functional evaluation: the
Barthel index. Md State Med J, 14: 56, 1965); (http://www.strokecenter.org/trials/scales/rankin.html) – A (B,P)
• National Institutes of Health (NIH) Stroke Scale (http://www.strokecenter.org/wp-content/uploads/2011/08/NIH_Stroke_Scale.pdf)
• Scala De Vore - pentru evaluare computerizată geriatrică – utilizabilă în

medicina primară (De Vore PA, 1994) – B, A, P
• Scalele de evaluare a echilibrului: Tinetti (Tinetti ME, 1993 - în Nourhashemi F şi col. – Guide de Poche
de l’Evaluation Geriatrique. Hopitaux de Toulouse, 1997; Berg (http://www.strokecenter.org/trials/scales/rankin.html)
• Scala internaţională FAC – Functional Ambulation Categories – pentru dizabili-
tăţi de ambulație (* APTA (2011). Compendium of Instructions for Outcome Measures –
StrokEDGE Taskforce. APTA Neurology – pp: 75-76) – B, A, P
• Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice (H.G. 886/2000) • etc.
Definirea, prezentarea şi comentarea (în
continuare) a unor
elemente – concepte, noţiuni, termeni –
specifice RMFB
Grupajul metodologic reprezintă un ansamblu de mijloace procedurale care
folosesc în principal acelaşi vector fizic (eventual cu unele asocieri/ suprapuneri.
Grupajele/ subgrupajele metodologice ale RMFB conţin, la rândul lor, secvenţe
procedurale: în total, la nivelul reţelei de specialitate din ţara noastră,
există 81 de proceduri.*
Vectorul fizic reprezintă elementul energetic ce acţionează asupra
organismului uman.
După cum se va putea observa mai departe, grupajele metodologice ale
fiecărui domeniu/ subdomeniu exprimă, în înseşi denumirile lor,
vectorul fizic principal pe care-l utilizează.
* Onose G. (și autor principal) și Pădure L. (editori coordonatori) și col. – Compendiu de Neuroreabilitare - la adulti, copii si varstnici.
Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008 Astfel: …

…
• grupajele metodologice din Electromedicină folosesc predominant vectorul
curent electric (continuu, întrerupt/ impulsuri, alternativ, de: joasă, medie sau
înaltă/ ultra-înaltă frecvenţă); un alt vector fizic aparţinând aceluiaşi grupaj
metodologic – generat de curentul electric alternativ (și respectiv, invers – v.
mai departe) – este vectorul câmp magnetic;
• (sub)grupajele metodologice din foto-biologie şi terapie folosesc predominant

vectorul electromagnetic/ radiant/ ”luminos”;
• (sub)grupajele metodologice din hidro-/termo(crio)-biologie şi terapie folo-

sesc predominant vectorul termic (cald sau/şi rece sau respectv,
contrastant);
• (sub)grupajele metodologice din kinetoterapie şi masoterapie folosesc

predominant vectorul mecanic (inclusiv balanţa repaus/ mişcare sau/și
mobilizarea pasivă segmentară, respectiv sau/și deplasarea intermitentă
pasivă – prin masaj – a unor porțiuni ale învelișului somatic al corpului:
tegument și țesut subcutanat)
…
… Vectorii fizici, pentru a putea exercita efecte bio-fiziologice, valorificabile
în profilaxie, terapie sau/şi recuperare, în cadrul secvenţelor procedurale/ procedurilor
specifice, trebuie să poată ajunge să interacţioneze cu organismul uman.
Interacțiunea vectorilor fizici cu organismul este realizată printr-o
serie de suporturi fizice sau vehiculi – de asemenea caracteristici

diverselor grupaje metodologice.
În limbajul de specialitate sunt folosiţi frecvent şi termenii de factor sau agent fizic.
Considerăm că acoperirea semantic-funcţională a acestora şi deci validarea utilizării lor
largi în vocabularul de profil este dată de faptul că reunesc un anumit tip predominant
de vector fizic cu suportul/ vehiculul aferent și cum în bazele de tratament fizical-kinetic
sau respectiv, balneo-fizio-kinetic – eventual în context bioclimatic, în staţiuni – în cadrul sec-
venţelor procedurale, subiecţilor beneficiari li se administrează împreună, vectori şi/ prin
suporturi/ vehiculi, utilizarea respectivilor termeni, este valabilă (exp.: băi hiperterme).
În încheierea prezentării şi a comentariilor legate
de vectori şi vehiculi, fizici, trebuie arătat că în-
tre acţiunile iniţiale ale acestora asupra organis-
mului şi efectele lor bio-fiziolologice eventual psi-
hologice valorificabile profilactic, terapeutic sau/şi
recuperator se interpune reactivitatea sectoria-
lă şi de ansamblu a organismului, ceea ce face
imposibibilă existenţa unei relaţii simple,liniare,
între acţiunea specifică a unui anumit factor/agent
fizic sanogen şi rezultatul (final, efectiv) pe care
acesta îl produce.
Postura și motilitatea, umane normale, nu
sunt posibile decât prin conlucrarea, într-o
inseparabilă interdependenţă funcţională, a
cel puţin două sisteme (nervos şi muscular) şi
respectiv, a (în cadrul) unui aparat – locomotor/
(neuro-/musculo-)scheletal (osteo-/lig.-/ entezo-artic.)
Intercondiționare activităţii celor trei sisteme/
aparate menţionate este reflectată, într-o viziune
modernă, sub forma conceptului de „aparat
neuro-mio-artro-kinetic“ (NMAK), a cărui
unitate funcţională este denumită
„unitatea kinetică“ – compusă la nivel sectorial/
segmentar din: nerv - muşchi - articulaţie
Domeniile de utilitate/implicare bio-medicală ale RMFB
1. Patologia neurologică (centrală/periferică) – inclusiv post-traumatică – neuro-mio-artro-kinetică (NMAK)
2. Patologia reumatismală (articulară/abarticulară; axială/periferică; degenerativă/inflamatorie; acută/subac./subcr./cr.) - NMAK
3. Patologia posttraumatică (ortopedică/ortopedico-chirurgicală; sportivă) – NMAK
4. Patologia cardiovasculară (centrală-cardiacă; periferică-arterială/venoasă/ veno-limfatică)
5. Patologia respiratorie (de tip restrictiv; obstructiv; mixt) – inclusiv, f. recent/ de actualitate: post-COVID-19
6. Patologia de civilizaţie (sedendentarism; stres/surmenaj – cu importante conotaţii profilactice – NMAK)
7. Patologia geriatrică (gero-profilaxie, prin mijl.balneofiziatrice – sano turism balneo-geriatric; gero-recuperare); îngrijiri recuperatorii/ nursing
de recuperare la vârstnici – inclusiv NMAK)
8. Patologia pediatrică (cu importante conotaţii profilactice; afecţ. genetice, congenitale, infecto-alergice, distrofice şi tulb. de creştere/dezvolt. –
cu importante elemente necesare de abilitare inclus. NMAK)
9. Patologia psihiatrică (stres/surmenaj; sindroame nevrotice/neurastenii; inclusiv conotaţii profilactice – cure anti-stres ... anti-aging)
10. Patologia digestivă (gastro-intestinală şi biliară/ hepatică; terapie şi profilaxie secundară prin mijl.balneofiziatrice, predominant creno-terapice)
11. Patologia reno-urinară (terapie şi profilaxie secundară prin mijloace balneofiziatrice, predominant creno-terapice)
12. Patologia metabolică (terapie şi profilaxie secundară prin mijloace balneofiziatrice, predominant creno- dar și kineto-terapice)
13. Domeniul obstetrical – NMAK - (pre- şi post-partum, cu importante conotaţii profilactice) şi patologia ginecologică (terapie şi profilaxie
secundară prin mijloace balneo-fiziatrice)
14. Patologia dermatologica şi cosmetologie (terapie şi profilaxie secundară prin mijloace balneo-fiziatrice)
15. Patologia post-combustională (terapie şi profilaxie secundară dar și recuperare, prin ÎR/ NR ȘI mijloace balneo-fiziatrice – NMAK)
16. Patologia ORL (terapie şi profilaxie secundară prin mijloace balneo-fiziatrice)
17. Patologia profesional-ocupaţională (cu variate afectări posibile la nivelul a numeroase aparate şi sisteme – inclusiv NMAK: terapie, profilaxie
primară – menținere/ mise en forme/ reperformarea capacităţii de muncă -, secundară: prevenţia recidivelor, inclusiv ergonomie; terţiară -
recuperarea capacităţii de muncă – toate inclusiv prin mijloace balneo-fiziatrice –sau reorientare vocaţional-ocupaţională
18. Patologia oncologică (terapie şi recuperare – NMAK)
19. Combaterea durerii
20. Profilaxie (primară – cure de odihnă .../ fitness –, secundară sau/și terțiară - recuperare) prin mijloace fizio-/kineto-/balneo-/ climatice – NMAK
Contraindicaţii generale pentru curele balneoclimatice la adulţi (după Ileana
Baican, modificat şi completat - Cura balneoclimatică, Ministerul Sănătăţii, 1986):
♦ Afecţiuni acute febrile şi cronice în perioada de exacerbare (acutizare)

♦ Bolile infecţioase, în perioadele de contagiozitate - inclusiv până la terminarea izolării obligatorii -
cuprinzând şi bolile venerice (sifilis, gonoree, SIDA, hepatite acute tip B, C etc.); tuberculoza - cu excepţia
cazurilor cu vindecare confirmată de specialistul ftiziolog; purtătorii sănătoşi de germeni patogeni - inclusiv
agenţi parazitari
♦ Stările caşectice, indiferent de etiologie
♦ Neoplaziile de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv
♦ Stările hemoragice/ sindroame hemoragipare de orice natură, în special sângerarile abundente
♦ Bolile hematologice/ de sistem în pusee evolutive, cu alterarea stării generale sau/și potenţial de complicare
♦ Boli la limita decompensării de organ/ aparat (insuficienţa cardiacă, renală, hepatică - manifeste) sau/şi
metabolică (D.Z. dezechilibrat şi greu controlabil terapeutic); HTA oscilantă sau/şi cu valori mari/ greu
controlabile; (sau) tetanii
♦ Purtătorii de peace-maker cardiac
♦ Epilepsia, psihopatiile şi psihozele cu tulburări de comportament social, inclusiv etilism cr. şi alte toxicomanii
♦ Tulburări de sensibilitate (inclusiv cu conotaţie psihogenă; hipo- anestezii cutanate pe zone relativ întinse)
♦ Leziuni sau/și boli dermatologice, cu risc de agravare prin F.F./C.T.N. sau/şi leziuni mari, inestetice #; zonele
cutanate cu iritaţii, soluţii de continuitate sau/şi venectazii marcate
♦ Hipersensibilitatea (specifică) la curent eletric
♦ Bolnavi care nu se pot autoservi #
♦ Convalescenţe foarte timpurii după boli grave, consumptive
♦ Sarcină patologică în orice lună şi cea normală peste trei luni
# Bolnavii cu leziuni mari, inestetice şi cei care nu se pot autoservi vor putea fi trimişi pentru cure balneo-
climatice în sanatorii speciale
Contraindicaţii sau/şi limite pentru curele balneo-climatice la vârstnici (65 de ani
şi peste):
♦ Boala cardiacă ischemică dureroasă (mai ales angorul de repaus); infarctul miocardic recent (în
primele 6 luni - cu excepţia Spitalului de Recuperare pentru Boli Cardio-vasculare Covasna);
tulburările de ritm cardiac (cu excepţia, eventual, a fubrilaţiei atriale cronice, cu ritm mediu, bine
tolerată și controlată terapeutico-profilactic); HTA - forme severe, necontrolabile/ greu controlabile
terapeutic
♦ Ateroscleroza cerebrală cu manifestări clinice; sindroamele demențiale
♦ Incontinenţele sfincteriene (vezicale sau/şi anale)
♦ Stările grabatare
♦ Deficite senzoriale – vizuale, auditive sau/şi de echilibru – marcate
După cum se observă, sunt practic aceleaşi contraindicaţii cu cele pentru adulţi, cu principala dife-
renţă că, în principiu, între 70-80 de ani - şi mai ales peste 75-80 de ani - trebuie cântărită cu deo-
sebită atenţie, de către medicul ce trimite la cură, balanţa beneficii-riscuri, balanţă care se încli-
nă semnificativ mai mult spre riscuri către vârsta de 80 de ani şi încă şi mai mult peste această vîrstă.
În plus, accesul la beneficiile unor astfel de cure poate fi limitat, uneori sever, prin deficite de con-
tinenţă sfincteriană sau/şi senzoriale – vizuale, auditive sau/şi de echilibru – mai sus menționate,
destul de frecvent întâlnite la bătrâni (mai ales la peste 75 de ani) şi consecutiv, de faptul că aseme-
nea pacienţi trebiuie, de regulă, să fie însotiţi: apare astfel şi o limitare de ordin uman și pecuniar.
ÎR/NR cuprind o serie de demersuri cu caracter profilactico-terapeuti-
co-recuperator ce, pe de o parte, suplinesc funcții de bază - unele cu
caracter vital - și pe de alta mențin, pentru persoana asistată/benefici-
ară, QOL și deschid perspective – cu consistență variabilă, în funcție
de: stare generală, profil (poli-)patologic și vârstă, ale pacientului –
favorabile pentru recuperare sau/și compensare, funcționale*.
* Hoeman SP - Rehabilitiation Nursing. Prevention, Intervention and Outcomes - Mosby Inc., an affiliate of Elsevier Inc., St. Louis, 2008
ÎR/NR conţin elemente de nursing general, interferente cu unele de

tip fizical-kinetic-recuperator; acestea, în majoritatea lor (având în ve-
dere cât de indispensabil necesare şi ca atare, cât de frecvent folo-
site sunt), ar trebui să fie cunoscute şi să poată fi aplicate, la nevoie,
practic de către oricare dintre membrii – cel puţin cei de bază – ai
unei echipe de ÎR/NR; totodată, o parte cât mai mare cu putință
dintre ÎR/ NR necesare unui caz dat, trebuie – evident, în măsura
posibilului – deprinse și de către pacientul însuși
sau/şi eventual, de către aparţinători ai acestuia; principalii
instructori: membrii echipei ce acordă ÎR/NR
ÎR/NR - Concept modern, de mare actualitate
Obiectivul principal al acestora îl reprezintă, în acut, pre-

venirea apariţiei de complicaţii - unele dintre ele punând în
pericol viaţa - iar începând din postacut, profilaxia com-
plicațiilor tardive - inclusiv a sindromului de imobilizare -
menţinerea totdată, pe cât posibil, a autonomiei și a QOL, fie
și limitate,cu ajutorul învăţării unor mişcări ”trucate”/schim-
bate ca schema cinetică de execuţie – efectuate cu alte
segmente sau/și cu celălalt membru – sau/şi al utilizării,
inclusiv la domiciliu, a unor dispozitive asistive - toate
permisive pentru realizarea unei game minimale de
ADL/IADL, în scop de autoservire
ÎR/NR cuprind o serie de manevre cu caracter profilactico-tera-
peutico-recuperator, din care enumerăm aici doar câteva exemple:
- schimbarea poziţiei în pat, pentru prevenirea escarelor, asociată
cu posturări antideclive sau/şi anticipative(împotriva unor fenomene
de stază circulatorie loco-regională şi posibilelor lor complicații sau/
şi a unor deposturări previzibile - în contextul unor afecţiuni/condi-
ții neurologice – spasticitate – sau/și suferinţe entezo-articulare)
- aplicarea–conform unui program stabilit şi reevaluat periodic de
către specialistul de RMFB,în colaborare cu(K)terapeutul–deorteze
- cateterism vezical (prin sondă fixă sau intermitent)
- alimentarea pe cale nazo-gastrică sau (gastro)-enterală (PEG)
- manevre/proceduri de drenaj bronşic–interferente/incluse în an-
samblul măsurilor de tip postural/fizical-kinetic pentru menţine-
rea/refacerea capacităţii respiratorii (tapotamente,training ventilator
sau/și al tusei, inhaloterapie – inclusiv oxigenoterapie) sau/şi (dacă
este cazul) aspirarea secreţiilor de la nivelul canulei traheale; aspi-
rarea, la nevoie, a alimentelor pătrunse accidental în trahee
Odată cu depăşirea fazei acute(cu durata de ordinul zilelor sausăptă-
mânilor)şi reluarea,dacă este cazul,a stării de conştienţă-situaţie ca-
care, de obicei coincide cu ameliorarea/reechilibrarea biologică gene-
rală a pacientului - în cadrul asistenţei complexe a acestuia, începe
să crească, atât calitativ cât şi cantitativ, ponderea demersurilor cu
caracter mai pronunţat recuperator;în ansamblu însă,măsurile(in-
clus. ÎR/NR) profilactico-terapeutico-recuperatorii rămân interfer.
Astfel, atât timp cât bolnavul rămâne în repaus la pat, măsurile de
mai sus (în totalitate sau doar unele dintre ele) se menţin. La aces-
tea însă, în faza postacută (de obicei cu durata de ordinul săptă-
mânilor sau lunilor – în special primele 6), încep să se adauge:
-continuarea performării mişcărilor active - după caz dez. şi de abilități
compensatorii la nivelul membrelor indemne sau/şi deprinderea unor
gestualităţi trucate,propensive pentru autoservire(vezi mai înainte)
-verticalizarea progresivă:demers interfer.,kinetologic dar şi de
nursing, ce trebuie foarte riguros dozat, atât pentru a preveni ...
...
fenomene de hipotensiune ortostatică – sau/şi de disreflexie au-
tonomă, la bolnavi cu leziuni mielice cervicale sau/și toracale
înalte – cât şi destabilizarea coloanei vertebrale în săptămânile
consecutive unei intervenţii operatorii la acest nivel sau/şi res-
pectiv, riscul de căderi prin tulburări de echilibru cu – toate
cu posibile consecinţe deosebit de grave – probleme ce
pot fi întâlnite la categoriile de bolnavi mai sus enunţaţi, plus cei cu
statusuri neuromotorii (cel mai adesea hemipareze (/eventual tetra-
pareze) post AVC sau post traumatism caranio-cerebral (TCC)
...
General considerations; terms definition and
related classification
LBP: ”... acute, sub-acute ... long-term; acute-on-chronic,
... recurrence. … Acute …: an episode … persisting ...
less than 6 weeks; sub-acute …: between 6 … 12 weeks
long-term …: persisting ... 12 weeks or more (subchronic);
chronic …: persisting ...12 weeks or more (24 – n. n.).
Recurrent …: a new episode after ... symptom-free period
of 6 months, … not ... exacerbation of chronic …” (Johnson OE – 2012)
A chronic disease is one lasting 3 months or more, by the
definition of the U.S. National Center for Health Statistics
(http://www.medterms.com/script/main/art.asp?articlekey=33490).
According to other definitions, chronic conditions last

more than (3-)6 months (http://www.clanchildhealth.org/Chronic-Conditions)
”
‘Progression of stroke damage, tissue reorganization and behavioral gains in the normal condition ...’*
*(by) Dobkin BH, Carmichael ST – The

Specific Requirements of Neural
Repair Trials for Stroke. Neurorehabil
Neural Repair. 30(5):470-8, 2016
”
* (by) Bernhardt J,
” ‘Framework that encapsulates definitions of critical time points post Hayward KS,
stroke that link to the currently known biology of recovery’* Kwakkel G, Ward
NS, Wolf SL,
Borschmann K,
Krakauer JW, Boyd
LA3, Carmichael ST,
Corbett D, Cramer
SC – Agreed
definitions and a
shared vision for new
standards in stroke
recovery research:
The Stroke Recovery
and Rehabilitation
Roundtable task-
force. Int J Stroke.
” 12(5):444-450, 2017
Mai jos sunt punctate distictiv, din punct de vedere grafic,
demersurile de tip ÎR/NR faţă de cele de tip predominant
” recuperator (adaptat după*):
Activitatea Obiective Obiectiv final
În pat Independenţa în întoarcere Independenţa bolnavului la
• Întoarcerea în pat Independenţa în ridicarea în şezut mişcările în pat şi
• Ridicarea în şezut Prevenirea contracţiilor şi a independenţă în poziţia aşezat
• Poziţionarea corectă şi deposturărilor
mobilizarea articulaţiilor Obţinerea controlului voluntar – mai
• Transferul în pat întâi la grupele musculare mai puţin
¨ Reeducarea musculară afectate sau/şi autonomie de deplasare
Independenţă în transferul din pat în
scaunul cu rotile (cărucior)
În secţia de fizioterapie Independenţă în toate activităţile de Independenţă în toate

• Antrenament în transferuri transfer activităţile vieţii cotidiene
diverse (scaun, masă etc.) Mersul independent între bare paralele,
• Activitatea de îmbrăcare- progresiv cu mersul cu cadru şi/sau cârje
dezbrăcare Obţinerea controlului voluntar
¨ Reeducarea mersului Creşterea forţei în musculatura
¨ Reeducarea musculară neafectată
¨ Exerciţii de forţă, eventual şi Îmbrăcatul şi dezbrăcatul independent
de abilitate
Programul de recuperare a vârstnicului (după Coleman, completat*): exemplu de întrepătrundere/ evoluţie graduală intricată între ÎR/NR şi
demersuri/programe propriu-zis recuperatorii, specializate Legendă:
”*
* Coleman – citat de Degeratu, în Dumitru M. (sub red.) şi col. – Geriatrie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1982 • ÎR/NR
¨ Demersuri/ programe propriu-zis recuperatorii, specializate
”Asistența de recuperare pentru pacienții neurologici sau/și neurochi-
rurgicali sau traum. trebuie acordată chiar dinainte de internarea într-o uni-
tate spitalicească și trebuie să continue atât timp cât este necesar. Dar
aceastra implică adesea perioade lungi, care pot depăși cu mult media
acceptată pentru durata de spitalizare, necesitând astfel să fie continuată
sistematic la domiciliul pacienților, cu evaluări/ajustări periodice, prin
re-internări sau/și în unități ambulatorii din localitatea de rezidență (sau
eventual în cadrul instituționalizării), respectiv să efectueze – în funcție de
indicațiile specifice – și cure în stațiuni cu facilitați balneo/climato-”*tera-
pice. Stațiuni românești renumite pentru abilități în domeniul neuro-
recuperării: Băile Felix și Techirghiol ”
* Tratat de Chirurgie” (Ediția a II-a) – sub red. Popescu I,

Ciuce C - Vol. VI: Neurochirurgie (coord. Florian I Ș,
Popeată I) – Cap. 7.5.: ”Noţiuni sintetice de management
neuroreabilitativ în statusuri post traumatisme cerebrale” –
Onose G – Editura Academiei Române, București, 2014
”**
(** by - von Wild K. R. H.- Early rehabilitation of higher cortical brain functioning in neurosurgery, humanizing the restoration of human
skills after acute brain lesions - Acta Neurochir. Suppl., © Springer-Verlag, 99: 3-10, 2006)
DOMENIUL: MEDICINĂ FIZICĂ
SUBDOMENIUL: ELECTROMEDICINĂ
Electromedicina reprezintă un subdomeniu al domeniului MF, care

studiază și utilizează curentul electric în scop diagnostic, respectiv
profilactic, terapeutic sau/şi recuperator. Acest subdomeniu cuprinde
două grupaje metodologice: Electrodiagnosticul și Electroterapia.
Structurile tisulare preformat excitabile (STPE) sunt acele entități

morfologice pentru care curentul electric reprezintă un stimul speci-
fic, fiziologic: curentul electric ”vorbește pe limba” acestor structuri
Din punct de vedere micro-morfologic STPE sunt reprezentate de:
-celulele nervoase (inclusiv prelungirile acestora) şi unele tipuri
derivate ale lor, aşa cum sunt: celulele specializate receptorial,celu-
lele ganglionare nervoase şi celulele secretorii neuro-epiteliale(spre
exemplu celulele Schwann ce secretă mielina sau celulele hipotala-
mice ce secretă oxitocina şi vasopresina – neurosecreţii/hormoni ce
migrează de-a lungul tractului hipotalamo-hipofizar în hipofiza post.)
-celulele musculare (striate şi netede) şi unele tipuri derivate ale lor,
aşa cum sunt cele din ţesutul nodal (cardionector – mixt: de tip muscu-
lar și nervos) şi celulele secretorii mio-epiteliale de la nivel glandular.
Pentru toate tipurile de STPE influxul nervos-care de fapt,este o
formă de curent electric - reprezintă biosemnalul fiziologic la care aces-
tea generează răspunsuri specifice, adecvate (percepţii senzitive/
senzoriale/proprioceptive, contracţii musculare, reacţii reflexe,
acte motorii voluntare complexe, comenzi/reglaje vegetative,
procese psiho-cognitive şi de comunicare)
În cadrul Electromedicinei acţionează două categorii
de curent electric:
- cea care conţine forme/parametri de curent faţă de care
STPE pot reacţiona specific şi care, astfel, pentru aceste
structuri reprezintă stimuli excitatori. De aceea, respecti-
vele forme/parametri de curent poartă numele de electro-
stimuli iar rezultatul interacţiei lor cu STPE – cel de:
excitoterapie specifică prin electrostimuli
- cea care conţine forme/parametri de curent ce nu pot
induce răspunsuri fiziologice/specifice dar care pot produ-
ce la nivel de: ţesuturi, segmente, organe/ aparate sau chiar
la nivel sistemic, diverse ”alte” efecte: biofizice sau/şi bio-
chimice, biologice (spre exemplu efecte termice sau
unele modulări metabolice) sau chiar – recent şi de tip ...
… subtil, la nivel infracelular – amorsări ale unor
procese geno-moleculare cito-formatoare, prin
„electro-fuziune“: primum movens în fenomenul de
maximă performanţă știinţifică reprezentat de trans-
ferul somatic celular nuclear (Somatic Cell Nuclear
Transfer – SCNT – proces bio-tehnologic deocamdată
doar promițător, ce nu aparţine specialităţii noastre);
astfel, spre deosebire de excitoterapia specifică,
prin electrostimuli – inductori de răspunsuri fiziologi-
ce/specifice – fie aceștia pe STnonP(S)E, fie para-
metri aparţinând celei de a doua categorii,sunt ge-
neratori de „alte“ efecte – nespecifice – (dar) care, cel
putin unele dintre ele, pot fi valorificate practic. ...
Un interesant exemplu de ”alte” efecte îl
reprezintă și ghidajul mixt, matriceal-informațional,
energetico-metabolic și chimic
al (re)creșterii axonale:
axonii (re)cresc înspre catod iar
ghidajul respectiv se face și în funcție de ph
(plus modulare energetică celulară neurală
propensivă în acest sens, la nivelul metabolismului
hidraților de carbon .
(M. Schachner, citată de W. Young, 2004)
...
Noţiuni mininale de Electro-diagnostic
Constrângerile legate de volumul de timp alocabil, ne

permit doar câteva definiri de termeni şi
enunţuri, aferente, absolut necesare pentru a putea aborda/
dezvolta, în continuare, grupajul metodologic al Electro-
biologiei/terapiei; aceasta având în vedere că în prezentarea
noţiunilor din cadrul acestuia vor exista,inevitabil și referiri/raportări
la date despre de Electro-diagnostic.
Electro-diagnosticul reprezintă o sumă de tehnici de examinare a

structurilor biologice/tisulare (preformat/specific) excitabile
(STP/SE) cu ajutorul curentului electric, în scopul depistării/
diagnosticării şi în anumite condiții, chiar a cuantificării, unor
eventuale disfuncţii sau/şi leziuni la nivelul acestor structuri.
...
... Principale metode de electro-diagnostic:
- testul galvanic al excitabilităţii
- testul faradic al excitabilităţii
- cronaximetria (metoda Lapicque şi Bourguignon)
- metoda curbei „intensitate/timp“ (i/t – Hoolweg-Weiss)
- electromiografia (EMG); bio-feed back EMG; brain motor control
assessment (BMCA); EEG
- culegerea de potențiale evocate (Rădulescu A - Electroterapie - Ed. Medicală, București, 2004;
Daia Chendreanu, Lupescu și col. - Metode paraclinice de diagnostic utilizate în asistenţa de neuroreabilitare - Capitol în Compendiu
.
de neuroreabilitare la adulți copii și vârstnici - Onose , Pădure (Editori coordonatori), Ed. Univ. ”C. Davila”, București, 2008)
O serie de date legate de metoda curbei i/t – inclusiv calcularea co-

eficientului de acomodare alfa (ɑ) – vor fi prezentate ceva mai de-
parte, abordarea electrobiologiei/ terapiei aferente impulsurilor de cu-
rent electric de joasă frecvență, modulate pe frontul ascendent după
curbe de tip exponenţial, nefiind posibilă decât în tangenţă cu
noţiuni referitoare la acestă metodă de electro-diagnostic ...
...
Electromiografia [ca termen generic – încă foarte larg folosit – o denumire

poate mai pliată pe fenomenul neuro-fizio-/patologic analizat prin această
metrodă: electroneuro-mio-grafie, mai ales că o parte a ariei sale de
explorare o reprezintă studiul conducerii nervoase – SCN – respectiv:
studiu al conducerii (nervoase) motorii – SCM – şi al conducerii (nervoase)
senzitive – SCS] cuprinde două modalităţi distincte de culegere a datelor
sale primare de explorare, reprezentate de potenţiale ale unitaţilor neurale:
invazivă (culegere cu ac) și neinvazivă (culegere cu electrozi de suprafaţă)
...
... O variantă conceptual-metodologică ceva mai nouă de EMG,
importantă în Electromedicină, pentru specialitatea
noastră, o constituie bio-feedback-ul EMG – metodă utilizată
pentru (re)-învăţarea motorie.
”Scopul metodei este creşterea controlul voluntar al pacientului
prin activarea repetitivă a unor pattern-uri proprii (fiziologice sau
preformate) de răspuns la diverşi excitanţi”(Daia Chendreanu, Lupescu și col. – Metode

paraclinice de diagnostic utilizate în asistenţa de neuroreabilitare – Capitol în Compendiu de NeuroReabilitare la adulți copii și vârstnici;
Onose, Pădure – Editori coordonatori –, Ed. Univ. ”C. Davila”, București, 2008) .
Această tehnică a fost definită de N. Wiener, în 1948,
ca fiind o metodă de a controla un sistem prin(re-)informarea sa
asupra propriilor performanţe, din trecut.” ...

... Detectarea şi analizarea, non-invazive: (trans-)cerebrală, spinală
sau/şi la nivel de nervi periferici, a activităţii electrice provocate prin sti-
mulare externă poartă numele de (culegere de) potenţiale evocate.
Ca principiu, ”din punct de vedere biofizic, potenţialele evocate

reprezintă echivalentul (neuroelectric al) unor modificări electrice
induse în sistemul nervos printr-o modalitate de stimulare externă”.
Acestea pot fi:

- senzoriale:vizuale,auditive,de trunchi cerebral,somato-senzitive
și respectiv,
- motorii – se obţin prin stimulare magnetică transcraniană
(Daia Chendreanu, Lupescu și col. – Compendiu de NeuroReabilitare, 2008).
Potenţialele evocate senzoriale pot fi folosite (şi) în monitorizarea

intraoperatorie sau în asistenţa de terapie intensivă, deoarece
nu sunt influenţate de nivelul de conștienţă al pacientului ...
...
”Potenţiale evocate motorii – (prin) stimulare magnetică
transcraniană
Stimularea magnetică transcraniană este o modalitate modernă
de investigaţie neurofiziologică a sistemului nervos, utilă în
diagnosticul şi monitorizarea evoluţiei multor afecţiuni
neurologice dar și un mijloc terapeutic în unele afecţiuni
psihiatrice şi în (neuro-)recuperare (exp.: rTMS în AVC).
Alte aplicaţii, mai recente, constau în studierea excitabilităţii
circuitelor neuronale excitatorii şi inhibitorii din cortexul motor,
cartografierea funcţională („mapping”) a cortexului, evaluarea
fenomenului de neuroplasticitate.
Potenţialele evocate motorii sunt potenţiale înregistrate la nivelul
muşchiului, al nervului periferic sau a măduvei spinale, ca răs-
puns la stimularea cortexului motor sau a căilor motorii centrale dar
şi a structurilor nervoase periferice”(Daia Chendreanu, Lupescu și col. – în Compendiu de NeuroReabilitare, 2008)
...
...Totodată, semnalăm aici un domeniu pe cât de modern
pe atât de promiţător, de un interes crucial pentru spe-
cialitatea noastră (pe lângă cel al protezelor mio-elec-
trice – deja mai bine cunoscute), anume cel al dispozitivelor
ortetice avansate:”exoscheletele”de mare complexitate
– mecatronice/robotice. Acestea, inclusiv prin culegere
de informații (în principal printr-o senzoristică artificială
periferică performantă – mai ales de tip ”prorioceptiv”) sau/şi
eventual, de potenţiale de comandă voluntară (EEG, pro-
venite de la motoneuronii superiori), vor putea permite (în-
tr-o oarecare măsură chiar și în prezent) acţionări ale unor
actuatori inteligenţi, în scopul scurtcircuitării/ suplinirii
astfel a lipsei de activitate motorie voluntară (BCI) în diver-
se segmente ale corpului – plus învățare prin interacțiune, bazată pe neuroplasticitate (BMI) ...
” Onose, Popescu et al., 2010
Mechatronic Orthotic Device (MOD)

Discuții privind posi- – 2008
bile aplicații ale siste-
melor avansate de cu-
legere ne-invazivă, tip
BCI/ BMI: noi am an-
anticipat posibilitea
utilizarii la exosche-
lete mecatronice/ro-
robotice, cvasisimul-
tan cu proiectul in-
ternațional ”Mergi
din nou”
(http://www.walkagainproject.org/?page_idĽ3)
”... Indego Personal
Indego Personal offers people with

mobility impairments a new level
of independence. Its modular
design allows for increased ease
of putting on and taking off the
device without assistance. At just
26 lb, the Indego Personal is the
lightest commercial exoskeleton
available.”*
* http://blog.parker.com/indego/a-step-by-step-guide-to-screening-veterans-for-indego-personal
... ”
Fig. Typical set up (laid-

down): the robot is
shown in the middle
of a ‘grab’ sequence.
The head tracking
cameras seen in the
schema are mounted
on the facing wall –
off-frame
(FRAUNHOFER-FIRST,
for Berlin/ TEHBA,
Bucharest, 2008)
...
...
...
...
…
…
Electromedicină: Electro-biologie/terapie*,**,***,****
(* Rădulescu A – Electroterapie. Ed Medicală, București, 2004; alte resurse bibliografice generale, de bază: ** Edel H
– Fibel der Elektrodiagnostik und Electrotherapie. Dresden, 1970 și respectiv;*** Gillert O – Electrotherapie. R. Pflaum
Verlag K.G., Munchen, 1981 – a se avea în vedere și bibliografia aferentă**** Cap. III: ”Electromedicină: Electro-
biologie/ terapie – noţiuni şi abordări actuale”, din cadrul ” Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie - notiuni
de baza si actualitati” - Vol. I, Gelu Onose – autor unic – Editura Medicala, Bucuresti, 2007)
’Curentul electric este o mişcare ordonată de sarcini pozitive şi

negative, ce are loc sub acţiunea unei diferenţe de potenţial.
Entitatea fizico-energetică specifică din jurul sarcinilor electrice este

reprezentată de câmpul electric iar forţa electro-motoare ce trans-
formă din dezordonată în ordonată mişcarea respectivelor sarcini,
este diferenţa de potenţial, numită tensiune electrică (U).
Conform binecunoscutei legi a lui Ohm, intensitatea curentului (I)

poate fi calculată,pentru o anumită tensiune,în funcţie de rezistenţa
electrică (R) a mediului străbătut,după formula: I=U/R (sau U=IxR)
Convenţional, se admite că sensul de deplasare al curentului
electric este dinspre polul pozitiv spre cel negativ, însă, cel puţin
în conductorii electrici metalici, propagarea curentului se face
prin/pornind de la deplasarea electronilor; aceştia însă, după cum
bine se cunoaşte, sunt particule încărcate negativ.
Propagarea şi efectele, inclusiv cele bio-fiziologice, ale

diverselor tipuri de curent electric, depind de mediul material prin
care se realizează deplasarea sarcinilor; un astfel de mediu este
generic denumit: conductor
Din punct de vedere fizic, al modului în care diferite medii materiale
interacţionează cu – permiţând,în grade variabile,să treacă prin ele
– curentul electric, se deosebesc trei tipuri de conductori:
Tipul I: metalici - prin care curentul electric trece cu uşurinţă, sub
forma unui flux de electroni, fără a produce reacţii chimice
Tipul II: electrolitici – reprezentaţi de apă şi de diverse soluţii de
acizi, baze sau săruri, medii în care trecerea curentului se face
producând procese electro-chimice/electrolitice; particulele
încărcate pozitiv sau negativ, rezultate în urma proceselor
electro-chimice – prin scindarea unor substanţe disociabile
electro-chimic/ionic – poartă numele de ioni (atomi ionizați)
Tipul III: gazoşi – prin care propagarea curentului electric se face
tot prin deplasarea de sarcini ionice – spre exemplu: descărcări
electrice produse în medii gazoase pot induce, în anumite con-
ditii, reacţii de ionizare la nivelul mediilor respective, rezultând
astfel, inclusiv creşteri (consecutive) de conductanţă electrică.
În anumite medii şi condiţii, propagarea curentului electric se
poate face (şi) prin deplasare de sarcini protonice.
În mediile biologice, propagarea curentului electric se face tot prin
„conductori“ dar datorită complexităţii structurale a marii majorităti a
organismelor vii, clasificarea de mai înainte nu poate fi aplicată ca ata-
re.De aceea,sunt necesare clasificări,pe grade,ale conductorilor
biologici. Prezentăm mai jos după Krîlova şi Simanko (citați de*),
o astfel de clasificare:
- ”gradul I, foarte buni conducători de electricitate; sunt în special
structuri biologice cu conţinut bogat în apă – mediu material foarte
bun conducător de electricitate. Exemple: sânge, limfă, lichid
cefalo-rahidian, umoare apoasă, corp vitros;
- gradul II, buni conducători de electricitate; au un conţinut de apă
mai redus – dar totuși important – faţă de conductorii de gradul I.
Exemple: glande sudoripare, muşchi, viscere;
- gradul III, rău conductori de electricitate (predominant dielectri-
ci). Exemple: ţesut nervos, osos, adipos, glande sebacee;
- gradul IV, foarte rău conductori de electricitate/dielectrici.
Exemple: piele, fanere” (* Rădulescu A – Electroterapie. Ed. Medicală, București, 2004)
Din punctul de vedere al gradului de conductibilitate electrică (in-
vers sub aspect calitativ: al rezistivitatății/impedanţei)corpul ome-
nesc este considerat,în ansamblu,un conductor de gradul II,fiind în
mod global privit ca un electrolit: mediul nostru intern, atât la nivel
intra- cât şi extracelular, este unul lichidian, cu caracter de soluţie
(F)* (B)*
complexă, având în compoziţie apă (~50-60% din greutatea corpora-
lă)şi substanţe disociabile ionic(în primul rând săruri minerale di-
zolvate)dar şi nedisociabile(cum sunt,spre exemplu,macromolecu-
lele proteice). Datorită elementelor fizico-chimice şi bio-structurilor,
diverse – inclusiv cu grade de conductibilitate (respectiv rezistivitate/
impedanţă) electrică diferite – din care este alcătuit, organismul
uman nu are o compoziţie omogenă, neputând astfel, să fie
*https://www.healthline.com/he
străbătut în mod uniform de către curentul electric alth/body-water-
percentage#body-water-charts
La baza comportamentului specific al STPE stă proprietatea de
excitabilitate, caracteriazată prin dinamica antagonică din-
tre procesele fiziologice fundamentale de excitaţie –aceasta însă,
este „talontă“ antagonic/ „tamponată“, într-o manieră dialectică emble-
matică,de către un fenomen,de asemenea fiziologic fundamental:
cel de acomodare (vom reveni) – şi de repaus.
Dar, toate celulele vii reacţionează la diverşi stimuli; activitatea

metabolică (adica schimbul permanent, cu mediul extern – dar şi
cu cel intern, pentru organismele pluricelulare – de energie, subs-
tanţă şi informaţie) este în fond, una dintre trăsăturile definitorii
ale vieţii – practic cea principală – caracterizată inclusiv prin
alternanță continuă între starea de activitate și cea de repaus
...
...
În consecinţă, nu numai celulele din cadrul STPSE au proprietatea de
a reacţiona la stimuli; deosebirea constă în faptul că pentru STPSE,
influxul nervos (= stimul electric, cu anumite caracteristici/proprietăţi)
poate genera o modificare atât de amplă – până la inversare – a
profilelor de repartiţie ionică pe suprafețe şi trans-membrane celula-
re și consecutiv, de micro-(morfo-)funcţionalitate ale acestora, încât per-
permite apariţia unor diferenţe de potenţial locale, apte fizic pen-
pentru a fi(re)generate sau respectiv,propagate (chiar) la distanţă,
(în mod normal) fără alterări parametriale semnificative

...
... La baza acestei particularități funcțion.:trei proprietăţi intrinseci –
definitorii – ale STPSE, ce caracterizează comportamentul lor specific,
de reactivitate fiziologică faţă de curentul electric:existenţa unui me-
canism preformat (micro-)morfo-funcţional de declanşare a procesului
de excitaţie - cu secvenţialitate programată şi derulare automată (ase-
mănătoare calitativ dar diferită cantitativ – vom reveni) – respectiv,
posibilitatea de a permite, la nivelul unor STPE, sensuri depropagare
(orto-dromică sau anti-dromică) precum și, aparent paradoxal, viteze
de conducere superioare ale curentului electric/influxului nervos,
inclusiv cu ajutorul structurii şi modului de repartizare a unui (de
fapt, un exemplu deantagonism dialectic) dielectric: mielina ...
...
Legat de calitatea dielectrică a mielinei, este de subliniat faptul că,
datorită acesteia (în bună măsură dar nu exclusiv) există o
marcată diferenţă cantitativă între intensitatea electrostimulilor
utilizaţi în electromedicina experimentală şi
cea din electroterapia clinică:
pentru a se obţine aproximativ acelaşi efect excitator,

intensitatea curenţilor aplicaţi la suprafaţa tegumentului ar trebui
să fie de circa 1000 de ori mai mare decât cea a impulsurilor
electrice transmise prin bizoul unui electrod/ac, în imediata
vecinătate sau direct pe suprafaţa membranei unei STPSE.
...
Teoria ionică a excitaţiei (Pflűgger-Chavault – sec. XIX –
completată/sistematizată de Lorente de No – 1943)
Membranele celulare sunt caracterizate, din punct de vedere
electric, prin existenţa pe ambele lor feţe (extra- şi intra-
celulară),în permanenţă,a unor potenţiale electrice (biopo-
tenţiale de membrană): de repaus, respectiv de acţiune –
cu profile, evident, diferite – valabil pentru orice celulă vie ( Dan Chong, Matt Klingler (UCD) –
https://chem.libretexts.org/Bookshelves/Analytical_Chemistry/Supplemental_Modules_(Analytical_Chemistry)/Electrochemistry/Exemplars/Membrane_Potentials).
Din punct de vedere bio-electric, generarea de către o STPE

a unui răspuns fiziologic,înseamnă înlocuirea poteţialului
de repaus al membranei sale, cu un potenţial de acţiune,
adică apariţia excitaţiei celulare propagabile specific.
Aşadar,excitaţia celulară este un fenomen de membrană,
ce se realizează în interiorul şi la interfeţele acesteia cu
...
...
Potenţialul de repaus: Structura membranei celulare este, după cum
se cunoşte,lipo-proteică,trilaminară,cuprinzând un strat extern,u-
nul intermediar şi altul intern; cel intermediar, la rândul său, este al-
cătuit din două sub-straturi. Repartiţia ionilor, de o parte şi de alta a
membranei este diferită,membrana celulară fiind,din punct de vede-
re morfo-funcţional,semi-permeabilă. Astfel, pe faţa externă sunt dis-
tribuiţi predominant ionii de sodiu (Na+), electropozitivi, în număr de
circa.10 ori mai mare decât în interior iar pe faţa internă a membra-
nei, predomină ionii de potasiu (K+), de aproximativ 35 de ori mai nu-
meroşi decât la exteriorul celulei*. Cu toate acestea,mediul intracelu-
lar este în ansamblu,electronegativ,datorită prezenţei la acest nivel,
în număr mare, a radicalior (spre exemplu, carboxilici: COO-) aparți-
nând acizilor organici şi în cantitate mai mică şi a ionilor de clor (Cl-),
astfel încât diferenţa de repartiţie a sarcinilor electrice(=potenţialul
electric) de o parte şi de alta a membranei celulare,are în repaus,va-
* Guyton A.C., Hall J.E. – Textbook of medical physiology (11th edition). Elsevier Saunders, 2006 ...
... loarea de (-) 70-90 mV: electropozitiv pe faţa externă şi electro-
negativ pe cea internă; membrana celulară este deci, polarizată a-
semenea unui condensator, adică în mod diferit pe cele două feţe.
Conform legităţii gradienţilor, acest dezechilibru de sarcini ar trebui
să tindă spre anulare, fapt care însă, nu se întâmplă. Diferența de
sarcini mentionată, ce constituie profilul bio-electric de repaus al
membranei celulare, este o consecinţă preformată a procesului com-
plex metabolic al celulei. Ea exprimă un echilibru dinamic al con-
centraţiei ionilor de K+ de pe faţa membranară internă şi din mediul
intracelular : echilibrul este menţinut între acţiunea exercitată de prote-
inele electrof. negative ce tapetează/ formează canalele ionice trans-
membranare (şi care sunt profilate pentru atracţia electrostatică a io-
nilor de K+ dinspre exteriorul celulei către interiorul acesteia) şi nivelul
concentraţiei intracelulare al respectivei categorii de ioni; aceasta
concentraţie,când atinge un anumit nivel,limitează prin saturaţie,
creşteri suplimentare ale numărului ionilor de K+ atraşi electrostatic.
Ecuaţia care descrie matematic echilibrul dinamic dintre gradientul
de concentraţie ionică şi gradientul/potenţialul electro(chimic),
de repaus, al membranei, aparţine lui Nernst. ...
... Astfel, ”potențialul Nernst (de difuziune – n. n.)
pentru orice ion univalent, la temperatura normală
... corpului (37°C) (n. n. – corespunde unei):
EMF (în millivolți) = 61 log
unde EMF (electromotive force) este forța

electromotoare – condiționări: … potențialul… la
exteriorul membranei ... la valoare 0, potențialul
Nernst fiind … de pe fața internă a membranei; …
semnul potențialului este pozitiv(+)dacă ionul ce
difuzează dinspre interior spre exterior este …
negativ...”, respectiv invers*. De aceea:
...
* Guyton A.C., Hall J.E. – Textbook of medical physiology (11th edition). Elsevier Saunders, 2006
... Introducând în această ecuaţie, pe de o parte
valori reale/actuale ale parametrilor electro-fizio-
logici implicaţi şi pe de alta, mai frecvent utilizata
logaritmare în baza 10, se ajunge la calcularea
valorii concrete a voltajului potenţialului de
repaus celular *:
Em(f) = – (26mV) 2.3 log10 [20 +1] = -75 mV
Considerând realitatea biologică a faptului că (semi)

permeabilitatea (selectivă) a membranei celulare
faţă de diverşi ioni este principalul factor ce influ-
...
* Braddom R..L. et al. – Physical Medicine & Rehabilitation, W. B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 1996
... enţează/modulează valoarea voltajului trans-
membranar, astfel încât – aşa cum se va arăta şi
mai departe – potenţialul de echilibru al membranei,
aferent ionului pentru care există cea mai mare per-
meabilitate, este de fapt, potenţialul de repaus al a-
cesteia, Goldman, Hodgkin şi Katz*,** au emis o a-
daptare a ecuaţiei lui Nernst la valorile efective ale
permeabilitaţilor membranare pentru diferiţi ioni, re-
zultând astfel,următoarea expresie,în care diferen-
renţele specifice de permeabilitate sunt notate cu„p“:
”
...
”
* Katz B. – Nerve, muscle, and synapse. McGraw-Hill, New York, USA, 1966
** Koester J. – Resting membrane potential and action potential. In: Kandel E. R., Schwartz J. H., (eds.), Principles of neural science
(2nd edition). Elsevier, New York, USA, pp. 49-57, 1985
...
Concret, în repaus, valoarea Em(f) este de cca. (–) 75mV
iar în acţiune, pt. propagare, poate ajunge, teoretic, pană la
(+) 55mV; în realitate însă, acesta poate fi doar de 0, până
la (+) 30 mV [cel mult (+) 40mV – datorită acţiunilor rema-
nente – din profilul de repaus – ale ionilor de K+ şi Cl-].
O permeabilitate, tot de repaus, orientată în sensul atra-
gerii/ menţinerii de sarcini negative la nivel intracelular,
există preformat şi pentru ionii de Cl- : canalele transmem-
branare pentru aceşti ioni sunt permanent deschise în pe-
rioada de repaus; totodată însă, ionii de Cl- exercită roluri
de agonişti parţiali, ajustând/potenţând predominanţa
permeabilităţii transmembranare, în funcţie de profilul
acesteia de la un anumit moment. *
* Guyton A.C., Hall J.E. – Textbook of medical physiology (11th edition). Elsevier Saunders, 2006 ...
...
În stare de repaus deci, permeabilitatea membranară
faţă de cele două tipuri principale de ioni menţionate
– ca şi repartiţia lor, de o parte şi de alta a acesteia –
este diferită: mult mai mare pentru K+ decât pentru
Na+; raportul de permeabilitate membranară K+/Na+ =
1/0,04 iar fluxul transmembranar înspre interiorul celu-
lei, pentru Na+ este de doar 4% din valoarea celui de K+.
Din acest motiv, susţinut de date experimentale şi a-
vand în vedere totodată, confirmarea fizico-matematică
oferită, în acest sens, de ecuația GHK, se consideră
că biopotenţialul electric de repaus al membranei
celulare este, în principal, un potenţial de K+. ...
... Pentru stabilitatea echilibrului dinamic al potenţialului
de repaus există şi mecanisme proteice preformate de
tranport activ: „pompe ionice“ (asemnător celor mențio-
nate – tangențial – pentru K+, respectiv pentru Cl-) cu
sens invers de acţiune: care scot permanent Na+ în afara
celulei.
Raportul de flux ionic transmembranar continuu K+/Na+

este, în repaus, următorul: ”pentru fiecare trei ioni de K+
introduşi în celulă sunt eliminaţi extracelular câte doi ioni
de Na+”*, „pompa de Na+/K+”contribuind astfel, în ansam-
blu funcțional (şi ea), chiar decisiv, la menţinerea
stabilităţii echilibrului dinamic al potenţialului
electrochimic de repaus. ...
* Guyton A.C., Hall J.E. – Textbook of medical physiology (11th edition). Elsevier Saunders, 2006
... Se observă, în încheierea acestui subpunct, că oarecum paradoxal,
starea de repaus a membranei celulare se menţine cu consum energe-
tic, procesele de difuziune facilitată și mai ales cele de transport activ
(împotriva gradienților de concentrație – care, spontan, ar impune o
difuziune în sens invers), necesită energie pentru a se putea realiza.
Căi şi mecanisme principale de transport prin membrana celulară*(după
Hall, J.E.; Guyton, A.C. Genetic Control of Protein Synthesis, Cell Function, and Cell Reproduction. In Guyton
and Hall Textbook of Medical Physiology, 12th ed.; Saunders Elsevier: Philadelphia, PA, USA, 2011; p.46):
”
”
Depolarizarea. Constituirea potenţialului de
acţiune
În momentul sosirii, la suprafaţa membranei unei
STPE, a unui electrostimul: endogen (impuls/influx
nervos – adică o formă fiziologică de curent elec-
tric) sau exogen (un electrostimul cu polaritate
negativă – electrod catodic), cu parametri adec-
vaţi, în funcţie de tensiunea/diferenţa de potenţial
aplicată – şi indirect de intensitatea(I=U/R → U=IxR),
curentului respectiv – sarcinile pozitive de pe faţa
membranară externă vor diminua cantitativ, într-o
manieră descriptibilă prin sumaţia algebrică. ...
…
Astfel, pentru STP(S)E este suficient ca potenţialul de
repaus să scadă, faţă de valoarea normală menţionată
anterior, cu 15-20 mV, ajungând la cca. (-) 60-65 mV.
În jurul valorii, diminuate la acest nivel, a potenţialului de
repaus, există în mod preformat „un prag critic“ ce, în mo-
mentul în care este atins, declanşează un complex şi
subtil lanţ de evenimente a căror derulare automată
este pre-programată [având însă în vedere principiul de
funcţionare al STP(S)E: în bună masură de tip „tot sau
nimic“, dacă parametrii respectivului stimul – în special cei
patru, responsabili
...
...
tocmai de întrunirea „criteriilor de prag“ (v. mai departe) – nu permit
reducerea ”la timp” a electropozitivităţii suprafeţei externe a membranei
celulare cu cei cca. 15-20 mV, nu se poate declanşa depolarizarea/exci-
taţia]. După atingerea pragului critic, pentru o scurtă perioadă de timp,
de aproximativ o milisecundă (ms), permeabilitatea membranei creşte în
mod brusc şi foarte mult pentru Na+, în raport cu K+. Mecanismele in-
time principale şi totodată cel mai larg acceptate, care stau la baza a-
cestei modificări de comportament membranar sunt: - inversarea sensu-
lui de deplasare a principalilor ioni, Na+ şi K+ cu respectiv, a permeabili-
tăţii canalelor transmembranare pentru aceştia. Implicit se inversează
sensul, adresa de funcţionare şi nivelul cantitativ, ale mecanismelor de
pompaj ionic activ;-legarea Na+ (probabil exclusiv fizic/atracţie polară
– deoarece în procesele de depolarizare nu s-a constat că ar rezulta
NaOH)de grupările hidroxil(HO-)ale apei,cu potenţarea consecutivă
a migrarii/ „absorbţiei“ electrost. a acestor ioni spre interiorul celulei;...
...
- în plus, scindadarea apei în grupări HO- şi ioni
de H+, pare să aducă elemente gradientale de
concentrație, suplimentare; - (asociat cu)
- modificarea stării de organizare structurală a apei
şi anume, din stare cristalină în stare „fluidă“.
Datorită creşterii permeabilității membranare
pentru Na+, în condiţiile menţionate, se produce in-
vazia masivă, intracelular a Na+; acest fenomen,
denumit „overshoot“, durează (așa cum s-a arătat) cca. 1ms;
în cursul său viteza de migrare transmembranară
a Na+ fiind de cca. 7 ori mai mare decât cea a K+. ...
...
Totodată, deşi permeabilitatea membranară pentru
ionii de K+, în această perioadă, este mult redusă,
depolarizarea se însoţeşte şi de un eflux din celulă al K+.
În acest interval de timp, polaritatea/polarizarea membra-
nară ce caracteriza starea de repaus, se anulează, proces
numit depolarizare: celula trece de la starea sa
de repaus la cea de acţiune, adică la excitaţie.
Profilul bioelectric radical diferit faţă de starea de re-
paus al repartiţiei sarcinilor electrice de o parte şi de alta
ale membranei celulare, poartă numele de
„potenţial de acţiune“.
...
...
La sfârşitul depolarizării începe fenomenul invers – ca
semn al refacerii profilului electric membranar de repaus –
numit repolarizare; mai întâi este vorba însă (adesea) despre
o latură consensuală/complementară, sub raport fiziologic,
a acestui fenomen – latură ce vizează, de fapt, „desăvarşi-
rea“ depolarizării, ca substrat bio-electric al excitaţiei: pola-
rizarea dar în profil invers/de acţiune, a membranei STPE.
Pentru ca această latură a repolarizarii să poată atinge, din
punct de vedere funcţional, finalitatea procesului excitator,
specific trebuie ca potenţialul de acţiune să atingă cca. (+)30-
40 mV: numai astfel – aşa cum s-a arătat la un subpunct an-
terior – devine posibilă propagarea respectivului potenţial
de acţiune, conform aceluiaşi principiu: „tot sau nimic“. ...
Constituirea potenţialului de acţiune propagat.
Conducerea excitaţiei
După anularea potenţialului membranar de repaus, pentru ca
excitaţia unei STP(S)E să fie funcţională, trebuie ca potenţialul de
acţiune rezultat să se poată şi propaga, de-a lungul prelungirilor
neuro-celulare şi la structuri, tot de tip STP(S)E – în conexiune (spre
exemplu: la nivelul joncţiunilor neuro-musculare/mio-neurale).
Pentru propagarea potenţialulului de acţiune nu este suficientă depo-
larizarea potenţialului bioelectric de repaus ci,în urma excitaţiei,tre-
buie ca profilul de repartiţie a ionilor de o parte şi de alta a membra-
nei STPE,să se inverseze aproape simetric în plan cantitativ;con-
cret pentru ca un potenţial de acţiune să se poată propaga trebuie ca
la sfârşitul overshoot-ului, potenţialul de membrană să ajungă la (+)
30-40 mV; această (nouă) valoare a potenţialului de acţiune este ne-
cesară şi suficientă pentru a determina propagarea sa = potenţial de
acţiune propagat (în valoare absolută mărimea sa este: 100-120 mV)
După atingerea de către potenţialul de acţiune a nivelului cantitativ men-
ţionat, indispensabil, propagarea se poate face prin două modalităţi:...
1. propagarea din aproape în aproape,prin aşa nu-
mitul „efect al forţei electromotoare a pilei electrice
de contact“: electropozitivitatea de cca. (+)30-40 mV
a membranei STPE, în contact cu faţa externă a unei
alte membrane/ porţiuni de membrană aflată în repaus
poate determina scăderea (de tip algebric) a poten-
țialului bio-electric (~ – 75 mV) de repaus al acesteia
din urmă, de la valoarea de repaus la pragul critic,
apărând astfel excitaţia. În acest mod, propagarea
se face din aproape în aproape, pe spaţii mici,
prin aşa numiţii curenţi „locali“ Hermann.* ...
* Tasaki I – Physiology and Electrochemistry of nerve Fibers (Biophysics and Bioengineering Series). Vol. 3. ACADEMIC PRESS, INC.,
New York, London, 1982 (http://stbb.nichd.nih.gov/pdf/tasaki/physiology-and-electrochemistry-of-nerve-fibers-Tasaki1982.pdf
...
Având în vedere principiul de funcţionare al STP(S)E: în bu-
nă masură de tip „tot sau nimic“, atingerea pragului critic
în vecinătăţi membranare succesive, permite ca astfel, ca
în mod repetat, excitaţia să se propage (chiar) la distanţă şi cu
amplitudine nemodificată, procesul de depolarizare gene-
rându-se, nediminuat ca amploare, atât timp cât fenome-
nele de pilă electrică reuşesc, prin sumaţie algebrică
de potenţiale învecinate diferite, să aducă la pragul critic
membranele învecinate aflate în repaus.
Acest tip de propagare, prin curenţi locali, este caracte-
ristic: dendritetelor, cilindracșilor subţiri/ amielinici şi ter-
minațiilor nervoase din vecinătatea fantelor sinaptice.
...
... Propagarea potenţialului de acţiune – posibilă în ambele direcţii
(ortodromic dar și antidromic) din aproape în aproape, prin curenţi
locali
(după: Hall, J.E.; Guyton, A.C. Genetic Control of Protein Synthesis, Cell Function, and Cell Reproduction. In Guyton
and Hall Textbook of Medical Physiology, 12th ed.; Saunders Elsevier: Philadelphia, PA, USA, 2011; p. 65)
...
2....fibrele mielinice prezintă pe lungimea lor, la distanţe de 1-3 mm,
întreruperi ale tecii de mielină. Este bine cunoscut faptul că mielina
este o substanţă grasoasă complexă, al cărei rol principal este de
izolare multifuncțională a prelungirilor axonale, vizând trei aspecte:
protecţie mecanică, izolare electrică a transmisiei de influx nervos–
strict controlată în cadrul lanţurilor neuronale – şi optimizări funcţio-
nal-energetice ale acestei transmisii. Izolarea, de tip dielectric, pe care
o asigură mielina, este esenţială pentru funcţionalitatea normală a sis-
temului nervos, respectiv a întregii activităţi (neuro-)senzitivo/-motorii și
cognitiv-comportamentale. Întreruperile menţionate, de la nivelul tecii
de mielină, sunt binecunoscutele strangulaţii descrise de Ranvier.
Rolul lor este de a permite conducerea/transmisia „saltatorie“ a po-
tenţialului de acţiune propagat, din strangulaţie în strangulaţie, adică
„sărind“ de la un nod Ranvier la altul. Acest mod de propagare este
cunoscut sub denumirea de „curenţi internodali“, descrişi deTasaki*,**,***
...
* http://www.scholarpedia.org/article/Saltatory_conduction ; ** http://www.scholarpedia.org/article/Saltatory_conduction#Saltatory_conduction_.E2.80.94_A_historical_narrative ;
*** http://www.scholarpedia.org/article/User:Tasaki
...Teaca de mielină–Axoplasma–Strangulaţie Ranvier
”
”
Propagarea saltatorie a potenţialului de acţiune/influxului nervos
(posibilă, după caz, atât orto- cât şi anti-dromic, conform săgeţilor):
din nod în nod
...
(după: Hall, J.E.; Guyton, A.C. Genetic Control of Protein Synthesis, Cell Function, and Cell Reproduction. In Guyton
and Hall Textbook of Medical Physiology, 12th ed.; Saunders Elsevier: Philadelphia, PA, USA, 2011; p. 68)
”Transmisia potenţialului de acţiune propagat prin curenţi internodali
...
permite viteze ale influxului nervos considerabil mai mari – de (3*)/5
până la 50 de ori”** – decât propagarea prin curenţi locali Hermann.
Totodată, pentru fibrele mielinice, se descrie o legitate (Levine) rela-
tivă a vitezei de propagare a influxului nervos (măsurată în metri pe
secundă – m/s) şi anume proporţionalitatea acesteia cu mărimea
somei neuronale şi mai ales cu diametrul fibrei respective (măsu-
rat în microni – μ): viteza – de cca. 6 ori mai mare decât diametrul.
Transmisia saltatorie prezintă,pe lângă propensitatea pentru viteze
superioare de propagare a influxului nervos şi avantajul unei semnifi-
cative”economicităţi sub raport energetic:întrucât pentru o astfel de
transmisie se produc depolarizări numai la nivelul nodurilor Ranvier,
consumul ionic aferent ar fi de cca. 100 ori mai mic decât dacă s-ar
depolariza respectiva fibră în ansamblul ei; astfel, sunt implicit mai
reduse şi costurile metabolice necesare restabilirii concentraţiilor,în
* Erlanger & Gasser system* (* https://quizlet.com/24867896/neuro-13-flash-cards/) ...
principal de Na şi de K .”**
+ + ** Hall, J.E.; Guyton, A.C. Genetic Control of Protein Synthesis, Cell Function, and Cell Reproduction. In
Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology, 12th ed.; Saunders Elsevier: Philadelphia, PA, USA, 2011; p. 68
O...altă lege ce guvernează propagarea (în sens „ortodromic“ = prin-
cipalul sens de propagare) a influxului nervos este cea a „polarizării
dinamice a neuronului“: în dendrite acesta se propagă celulipet
iar în cilindracşi/axoni: celulifug.”*
Acestă lege explică principiul de funcţionare–ce cuprinde şi sensul
de propagare a electro-stimulilor – în lanţurile neuronale, inclusiv în
funcţie de poziţia neuronilor şi a organelor efectoare şi are la bază
fenomenul de „ventil“ sau „valvă“ sinaptică: sinapsele sunt filtre mole-
culare situate la joncţiunile inter-neuronale, cu roluri subtile în ce pri-
veşte comunicarea informaţională la aceste nivele, prin mecanisme
de „baraj“, generatoare de efecte, după caz, facilitatorii sau inhibi-
torii, ca şi condiţionări independente de activitatea neuronală.**
O structură intra-neuronală importantă, inclusiv în privinţa cores-
pondenţei funcţionale dintre celulă şi sinapse, este reprezentată de
intumescenţa axonală: aceasta integrează toate potenţialele ex-
citatorii şi inhibitorii dintr-un neuron, realizându-se, în funcţie de
predominanţa unora sau a celorlate, intrarea în activtate sau
menţinerea/revenirea la starea de repaus, a respectivei STP(S)E.
* Ionel C – Compendium de Neurologie (Anatomofiziologie, patologie clinică, tratament). Edițiaa II-a revizuită, Ed. 100+1 GRAMAR, București, 1997
** Rădulescu A – Electroterapie. Ed. Medicală, București, 2004 ...
...
”
”
(după: http://readingroom.mindspec.org/?page_id=8852&gclid=CJ6coZuctccCFSvItAodzqUMnQ
citând: [1] Herculano-Houzel S (2009). The human brain in numbers: a linearly scaled-up primate brain. Front. Hum. Neurosci. 3:31.
...
doi: 10.3389/neuro.09.031.2009; [2] Purves, Dale, George J. Augustine, David Fitzpatrick, William C. Hall, Anthony-Samuel
LaMantia, James O. McNamara, and Leonard E. White (2008). Neuroscience. 4th ed.. Sinauer Associates. pp. 432–4)
...
Reprezentare integrativă a neuronului şi diverselor forme de
bio-potenţiale electrice, raportate la structrile sale componente
(după: Schuenke M., Schulte E., Schumacher U. et al. – General anatomy and musculoskeletal system. Thieme, Stuttgart,
Deutschland-New York, 2006)
...
”
Repolarizarea
Spre sfârşitul perioadei de overshoot apar unele mecanisme care
încep să se opună continuării procesului de depolarizare, pregătind
astfel revenirea membranei la profilul ionic specific stării de repaus:
influxul intracelular de Na+ începe să scadă, atât prin diminuarea
legării acestui ion de grupările HO- ale apei cât şi prin scăderea perme-
abilităţii porilor membranari pentru Na+, toate concomitent cu/prin dimi-
minuarea progresivă („frenarea“ Vedenski), preformată, a eficienţei me-
canismelor de transport activ (în sensul favorabil overshoot-ului, de
funcţionare al acestora). Pe de altă parte însă, efluxul K+ pe suprafaţa
externă a membranei celulare realizează, pentru scurt timp, o anu-
mită opoziţie faţă de începerea revenirii la profilul bioelectric de re-
paus.Acestă întârziere remanentă/ „reziduală“ a stării de depolariza-
re mebranară,constituie aşa numitul post-potenţial negativ–feno-
men fiziologic ce însoţeşte (succedându-i pentru scurt timp şi
fiind favorabil propagării sale) potenţialul de acţiune. ...
...În cadrul procesului de repolarizare, ce are o durată a-
proximativ egală cu cea a depolarizării, are loc re-creş-
terea permeabilităţii membranare pentru K+. Acesta re-
intă în celulă iar Na+ va fi scos în afara acesteia, refă-
cându-se astfel profilul de repartiţie ionică pe ambii ver-
sanţi ai membranei celulare,caracteristic potenţialului
bioelectric de repaus; însă o primă latură a repolarizării o
reprezintă (riguros) fenomenul de „restituţie“ – vom reveni.
În afară de excitaţie, mai există un fenomen celular, de
asemenea fiziologic/ specific şi intrinsec, mai ales pentru
STP(S)E, fenomen care conduce la revenirea în stare
de repaus fiind, în mod dialectic, antagonic excitaţiei:
acomodarea(fenomenul Nernst/efect„mascat“)....
... Acomodarea, având aceeași bază, preformată,
la nivel intim: dinamica dependentă de repartiția și
permeabilitatea, ionice, la nivel membranar, autoli-
mitează (în cadrul unei ferestre de oportunitate con-
diționate de(I)/ timp/ cronaxie/ bruschețe/ʋ– cuantifica-
bilă/matematic – vom reveni) receptivitatea STPE
la electrostimuli, creând astfel, colateral, probleme
eficienţei procedurilor electroterapice de stimulare
(de aceea majoritatea aparatelor destinate acestui
scop sunt prevăzute cu dispozitive electronice
care, prin modulări/supramodulări parametriale
– vom reveni – oferă posibilitatea atenuării efec-
tului mascat, „întreţinând“ astfel receptivitatea
STP(S)E la electro-stimulii terapeutici). ...
În
...electrofiziologie/electroterapie, perioada de 1 ms,
corespunzătoare overshoot-ului, mai este denumită
şi „perioadă refractară absolută“: pe durata sa, indi-
ferent de parametrii unui nou stimul electric/ influx ner-
vos, celula nu mai poate răspunde/nu mai poate fi
excitată, deoarece tocmai din motivele aparţinând
teoriei ionice a excitaţiei, în overshoot nu există con-
diţiile fizico-biologice necesare pentru realizarea po-
tenţialului de acţiune: după cum s-a arătat, ionii de
Na+ şi K+, fiind deja repartizaţi de o parte şi de alta
a membranei celulare, în profilul potenţialului de
acţiune – net diferit faţă de cel de repaus – nu mai
există suportul ionic pentru (o nouă) excitaţie. ...
... ”
...”* * http://www.slideshare.net/analegat/potentialul-de-actiune
A doua parte a perioadei – durând tot aproximativ 1 ms –
ce urmează overshoot-ului: repolarizarea – cu conotaţiile
anunțate – se mai numeşte şi „perioadă refractară relativă“,
întrucât acum, după R, începe să redevină posibilă excitaţia;
în această perioadă, prin procese – tot preformate/prepro-
gramate şi în parte,active–de migrare ionică transmem-
branară, începe să se refacă potenţialul de repaus
şi astfel, suportul intim pentru (re)activare/excitație celula-
ră, ce poate permite, în funcţie de parametrii unui nou
stimulul (endo- sau exo-gen), re-apariția excitației. ...
... Restituţia
Corespunde, într-o formulare pedantă – ce nu
este uzitată în mod curent – re-(de)polarizării, adică
acelei faze a fenomenului (generic) de repolarizare
în care, de la o polaritate aproape complet inversată:
de (+)30-40 mV se revine, mai întâi, la potentialul
electric membranar de 0 mV și abia după aceea,
în continuare, se va putea re-ajunge, înapoi, la pro-
filul bioelectric, negativ, de repaus: de ~ – 75mV.
...
” ... O reprezentare integrată a
biopotenţialelor electrice
neuronale și a dinamicii
procesului fiziologic de
excitație: (starea) de repaus,
depolarizarea, de acțiune
propagabil și repolarizarea–
stg-sus (după Vasilescu și col., 1979 – citat în
Rădulescu A – Electroterapie. Ed. Medicală, București,
2004)
”
”
(inclusiv restituția și respectiv

perioadele de refractaritate):
dr-jos (după Marieb, 1997 – citat în
www.bio.unibuc.ro/pdf/licenta_2014/biologie/Fiziologie_
animala.pdf)
Electrotonusul
Electrotonusul, descris de(EmilE.H. du
Heinrich)
Bois Reymond
(german) încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, este un
efect biofizic cu conotaţii fiziologice, ce se consti-

tuie la nivelul STP(S)E, ca urmare a acţiunii asupra
lor a unui curent electric continuu sau de joasă
frecvență (JF) şi are la bază polarizarea tisulară
a regiunilor de sub electrozi.
Caracteristicile electrotonusului sunt diferite (inclu-
siv denumirea sa diferă)sub cei doi poli: catodul şi
anodul. La catod se constituie catelectrotonusul. ...
... Astfel,sub catod (electrodul negativ–purtător al excita-
ției, pentru că prin contactul cu STP(S)E îi reduce acesteia
electropozitivitatea de repaus a feţei externe membrana-
re)se produce–sau doar se favorizează astfel–atinge-
rea pragului critic.Se impune aici o paranteză ce conţine
o explicaţie utilă pentru înţelegerea noţiunilor de creştere
sau respectiv, de scădere a excitabilităţii nervoase (cu
care se operează – şi pe care se contează mult – în elec-
troterapie dar şi în kinetologie;astfel:variabilitatea ex-
citabilităţii nervoase şi modularea acesteia prin diverşi vec-
tori şi modalităţi procedurale (nu numai electroterapice)
constituie una dintre pârghiile importante de acţiune tera-
...
peutico-recuperatorie ale specialităţii noastre şi nu numai.
Ca
... atare, există posibilitatea ca electrostimuli (endogeni, re-
prezentaţi de impulsuri nervoase sau exogeni, inclusiv dar nu
exclusiv electroterapici) să aibă parametri excitatori sublimi-
nali sau să gasească STPE în diverse grade de refractaritate.
În acest cadru, sumarea lor poate, în anumite condiţii, să du-
că în final, la atingerea pragului critic, cu declanşarea excita-
ţiei (exp. de sumație: stimuli repetitivi prin batere mușchi).
În situaţia electrostimulilor subliminali se realizează măcar
reduceri, sub catod, ale potenţialului de repaus, care devine
astfel inferior valorii caracteristice, de (–) 70-90 mV. Un po-
tenţial de repaus cu valori mai reduse, deci mai aproape
de pragul critic, este favorizant pentru realizarea excitaţiei
aceasta putând, în condiţii de sumaţie temporală (vom reveni),
să fie declanşată şi de stimuli (repetitivi: la miimi sau ˃ de sec)
sau respectiv,micro-întinderi – ai căror parametri sunt sub-
liminali – tot exp. de posibilitate a creșterii excitab. STPSE ....
Totdată,
... se explică astfel, cu argumente electrofiziologice,
de ce atunci când se urmăresc efecte excitatorii asupra
STPSE, electrodul ce trebuie aplicat pe zona vizată este ca-
todul. Aici se impune încă o precizare: în diverse lucrări de
profil, îndeobşte mai vechi dar şi în unele contexte de trans-
fer „prin viu grai“ de cunoştinţe, către cei ce se formează în
specialitatea nostră,am întâlnit vehiculat termenul de pol
sau electrod „activ“: acesta este, de fapt, cel sub care se
obțin efectele urmărite. În situaţii de tipul celei mai sus
descrise, polul activ este, într-adevăr, cel negativ.
Noţiunea de pol activ însă,trebuie înţeleasă clar şi intr-un
context electrofiziologic mai larg şi anume că pol activ poate
fi,în alte condiţii,la fel de bine şi electrodul pozitiv: depinde
ce răspunsuri fiziologice/efecte terapeutice se urmăresc ...
… a fi obţinute. Acest aparent paradox va putea fi mai
bine înţeles prin explicaţiile suplimentare ce vor fi furniza-
te ceva mai departe, când se va vorbi de anelectrotonus
În cazul unui catelectrotonus foarte intens sau/şi pre-
lungit se produc procese de excitaţie celulară pe măsură,
a căror expresie electrofiziologică sunt (exp.:) răspun-
suri contractile subintrante sau chiar aproape neîntrerup-
te, rezultând tetanizări la nivelul efectorilor contractili.
La nivel intim însă, se produce spolierea suportului io-
nic de activare de la nivelul STPE, mai exact o insufi-
cienţă a electronegativităţii feţei interne membrana-
re şi interiorului celular, bazată în special pe persistenţa
la acest nivel a unei cantităţi mari de ioni de Na+ ce nu
mai ajung să fie scoși din celulă, în cadrul procesului fizio ...-
logic de repolarizare/ restituţie, resp. a electropoz. feței ext.
...Este o formă de distres indus prin exces de electro-
stimuli excitatori, care se manifestă la nivelul STP(S)E
ca „oboseală“ şi consecutiv, deperformare sau chiar
insuficienţă (tip surmenaj) funcţională.
Fenomenul are la bază spolierea suportului ionic pentru
excitaţie,cu menţinerea totodată,consensual, a unei stări
de depolarizare parţială reziduală (inclusiv elemente
fiziologice de depolarizare remanentă, existente – ce
stau la baza post-potențialului negativ, de K+) căreia îi
corespunde o refractaritate excitatorie importantă, mer-
gând până la abolirea temporară a excitabilităţii.
Catelectrotonusul foarte intens sau/şi prelungit duce
astfel, la apariţia fenomenului denumit clasic „oboseală
catodică“, „blocaj de depolarizare“ sau „blocaj catodic ...“.
Anelectrotonusul este fenomenul prin care sub electro-
...
dul pozitiv se aduc, la nivelul feţei externe a membranei
STPE, sarcini pozitive care, sumându-se electropozitivi-
tăţii membranare de repaus, consolidează acest profil.
Algebric vorbind, creşterea valorii voltajului biopoten-
ţialului de repaus face ca numărul de sarcini negative
necesar pentru a-l reduce şi aduce, astfel, la pragul
critic, să fie mai mare decât în mod obişnuit. Cu alte
cuvinte, respectiva STP(S)E devine mai greu excitabilă/îi
„creşte pragul de excitabilitate“ trebuind, pentru a fi excita-
tă, ca electrostimulii să aibă intensităţi/ tensiuni mai mari.

La baza fenomenului stă deci, hiperpolarizarea pozitivă a
feţei externe membranare, ceea ce consolidează poten-
...
ţialul bioelectric şi implicit, starea, de repaus, celulare.
Revenind
... la explicaţiile colaterale, anterioare, privind con-
ceptul de pol activ, aratăm aici faptul că (şi) reducerea ex-
citabilităţii unei STPE poate fi în sine un obiectiv electro-
terapeutic şi încă unul important–spre exemplu: analgezia.
Astfel, diminuarea excitabilităţii membranelor STP(S)E ce
transduc/conduc excitaţiile algogene – din care, la nivel
central, se vor constitui percepţii dureroase – se poate fa-
ce aplicând suprajacent zonei dureroase electrodul po-
zitiv (cu condiţia, bineînţeles, ca formele/parametrii de cu-
rent electric utilizate să fie corespunzătoare – vom reveni).
Anelectrotonusul foarte intens sau/şi prelungit duce şi el la
blocaj în funcţionarea STPE şi anume la „blocaj anodic“; a-
cesta are ca substrat nu epuizarea suportului ionic de acti-
vare, ca urmare a depolarizărilor excesive ci dimpotrivă, es-
te un blocaj de hiperpolarizare care, consolidând intens po-
tenţialul electric de repaus, face STP(S)E mai refractare ...
... la elctrostimulii excitatori.
Recapitulând,se poate concluziona,sintetic şi prag-
matic, că atunci când se urmareşte creşterea, elec-
troterapeutică, a excitabilităţii neuro-musculare,
electrodul activ – de amplasat suprajacent segmen-
tului respectiv – este cel negativ iar atunci când com-
baterea electroterapeutică a durerii este obiectivul
urmărit, electrodul pozitiv este cel activ – ampla-
sat deasupra zonei algogene (de semnalat doar,
aici, faptul că totuşi, în anumite condiţii parametriale
– ce vor fi precizate în secțiunea dedicată curen-
ţilor/impulsurilor de curent de JF – şi catodul
poate genera – competitiv – efecte analgetice).
(alte resurse bibliografice generale, de bază): Edel H – Fibel der Elektrodiagnostik und Electrotherapie. Dresden, 1970 și respectiv,
Gillert O – Electrotherapie. R. Pflaum Verlag K.G., Munchen, 1981
Motto: ''Totul este otravă, numai doza face ca o anumită
substanţă (formă de energie – n.n.) să nu fie otravă'' –
Paracelsus
ELECTROTERAPIE
Curenții electrici, în Electroterapie, se clasifică, după frec-
vență (parametru important, cel mai adesea utilizat ca re-
per de clasificare, dar nu singurul), în patru mari categorii:
1. Curentul continuu/galvanic: ν = 0 ! Hz (impulsuri/sec.)
2. Curenți (impulsuri de curent #) de joasă frecvență (JF):
ν = 1-1000 Hz (impulsuri/sec.)
3. Curenți de medie frecvență (MF): ν cuprinsă între1000-
-100.000 Hz. La nivelul acestei categorii de frecvență,
acțiunea terapeutică se realizează efectiv de către curenți
electrici (alternativi) și nu de către impulsuri de curent
electric. ...
# impulsurile se obțin prin redresarea semiundei negative de curent astfel că ele sunt formate doar din semiunde pozitive
...
4. Curenți de înaltă (ÎF)/ultra înaltă (UÎF) frecvență: ν cuprin-
să între 100.000 Hz și 109-1010 Hz
(109 Hz = 1GHz = 1.000.000.000 Hz)
un maxim de ν neutilizat terapeutic în mod curent = 42,25 GHz –
– v. în cursul următor).
Precizare: începând de la frecvența de 1000 Hz în sus, în

Electromedicină nu se utilizează decât
curenți electrici (nu impulsuri de curent), care având
atât semiunde pozitive cât și negative, succesiv, sunt deci
alternativi (sinusoidali) și astfel, măsurarea frecvenței lor
este corect să se facă în Hz (cicli/sec.).
Electroterapia prin stimulare specifică (excitoterapia de
stimulare/prin electrostimuli) se face doar cu curenți/
impulsuri de curent de 0, joasă și medie frecvență.
Efectele de stimulare specifică ale curenților cu frecvență

(mai ales) sub 10.000 Hz sunt prezente atât la nivelul
receptorilor cutanați (superficiali) cât și al celor profunzi,
fiind conștientizate ca senzații de: furnicătură, vibrație,
”senzație de curent” sau/și – în funcție de o condiționare
parametrială adecvată – putând genera contracții musculare
ritmice sau tetanice.
...
...
Începând de la o frecvență mai mare de10.000Hz,
nu se mai obține un răspuns fiziologic semnifica-
tiv/evident funcțional neuro-muscular–mai ales–
sau/și senzitiv, la curentul electric. De la astfel de
frecvențeînsus – maialesceleprodusedecurențiide
înaltă/ultra înaltă frecvență – apar ”alte”efecte.
De asemenea,începând de la astfel de frecvențe în
sus, curenții electrici alternativi/sinusoidali gene-
rează în jurul lor câmpuri(mai intense/extinse)
electromagnetice ce se pot propaga prin aer la
distanțe mari– proprietate caracteristică ”în mod
clasic” curenților de înaltă/ultra înaltă frecvență ....
...
În condiții experimentale, pragul inexcitabilității
neuro-musculare se află între 300.000 - 500.000 Hz
(pragul lui Nernst) – deci în zona ÎF.
Rezultă deci, că, în astfel de condiții și o parte dintre
curenții de înaltă frecvență ar putea genera,teoretic,
fenomene extrem de reduse de excitabilitate neuro-
musculară – evidențiabile însă doar în condiții de
cercetare nu și în practica fizioterapeutică.
Așa cum s-a mai arătat, curenții de medie frecvență,
de peste 10.000 Hz precum și mai mai ales, curenții
de înaltă/ultra înaltă frecvență, produc ”alte”efecte
asupra structurilor biologice. ...
Aceste ”alte” efecte pot fi (pe lângă unele biochimice/
metabolice) fenomene: capacitative, inductive, de
deplasare/dispersie/reflexie, de micromasaj tisular
intern/electrocineză – cu unele elemente de asemănare
cu cele produse, specific, prin(electro-)”gimnastică
musculară”/”electrokineziterapie”* (pt. MF cu ʋ ˂
10.000 Hz) –, de tip hiperemizant/biotrofic, imuno-bio-
logic și în principal(cu excepția undelor scurte decame-
trice emise în câmp inductor și regim pulsat/întrerupt)/
mai ales de încălzire profundă a țesuturilor–endoter-
mie tisulară – precum și chiar, de remitere a depolari-
zărilor celulare reziduale (exp.: undele scurte decame-
trice emise în câmp inductor și în regimpulsat/întrerupt)
– v. mai departe. * Rădulescu A – Electroterapie. Ed Medicală, București, 2017
Curentul continuu (Direct Current – DC).Galvanoterapia
Caracteristici/proprietăţi de ordin fizic
Curentul galvanic (continuu) traversează ţesuturile sub 4 tipuri de
propagare (dar în mod covârşitor): A. electrolitic: prin aplicarea cu-
rentului electric, mai ales în umorile organismului, apare fenomenul
de disociaţie ionică: unul dintre efectele fizice primare, esenţiale,
ale curentului continuu, în urma căruia rezultă sarcini electrice, care
migrează.Mișcarea ionilor – cationi şi anioni – în câmpul electric al
DC se caracterizează prin faptul că sarcinile electrice se orientează
spre polii de semn contrar: ionii pozitivi spre catod – fiind, de aceea,
denumiţi cationi – iar sarcinile negative migrează spre anod şi de ace-
ea se numesc anioni. Ca urmare, ţesuturile au/manifestă, la trece-
rea curentului electric – inclusiv şi în primul rând a celui continuu, mai
ales propagat electrolitic – 3 proprietăţi (”electrice”) conexe, principale:
...
...
Prima dintre aceste 3 proprietăți (”electrice”) conexe, este pola-
rizarea tisulară (pasivă) – ce caracterizează toate ţesuturile vii.
Dacă însă la nivelul electrozilor/sub aceștia există şi STP(S)E,
atunci polarizarea ia forma electrotonusului:
anelectrotonus sub anod şi catelectrotonus sub catod =
forme particulare de polarizare tisulară ce caracterizează
exclusiv STP(S)E, întrucât doar acestea prezintă proprietatea de
excitabilitate electrică specifică – inclusiv propagabilă (precum
și posibilitatea ca aceasta să le fie modificată/modulată). ...

A 2-a proprietate pasivă manifestată de țesuturi când sunt
...
străbătute de un curent electric, este rezistivitatea lor
electrică reală, intrinsecă. Aceasta, în cazul curentului
continuu, este de tip ohmic și are o valoare foarte mare.
Diversitatea organizării biostructurale şi a substanţe-
elor conţinute în variatele ţesuturi ce compun organis-
mul, face ca şi comportamentul faţă de curentul electric
(predominant rezistiv sau conductiv, după caz) al acesto-
ra să fie diferit. Rezistivitatea mai complexă, de tip capa-
citanță + inductiv, dinamic (v. și în cursul următor) – faradică/
impedanţa [Z = 1/j(2πC) f (ʋ)] reprezintă o opunere la fluxul
...
de curent alternativ exogen a fluxurilor tisulare endogene,
ce tind să-l "arunce înapoi în circuit“ și se află într-o
...
relaţie de inversă proporţionalitate cu frecvenţa
curentului. În acest cadru, este admisibilă principi-
al,o extrapolare ce ar putea explica realitatea biolo-
gică reprezentată de foarte marea rezistivitate a
ţesuturilor vii(cu atât mai mare și cu cât treapta–de
la I la IV–a gradului de bio-conductor/respectiv de
dielectric, în care pot fi ierarhizate, este mai mare),
la trecerea curentului continuu, „frecvenţa“
...
...
A 3-a proprietate electrică a ţesuturilor, relevată prin străbaterea
acestora de către un curent electric, o constituie rezistivitatea
reactivă, care în cazul curentului galvanic mai este descrisă şi sub
denumirea de „antitensiune“ (oarecum asemănător impedanței).
B. A doua modalitate de propagare a curentului galvanic la

nivelul organismului, este cea de tip electroforetic, prin care
particulele nedisociabile din punct de vedere electric (macromo-

lecule de albumine,picături de grăsimi,particule de amidon ş.a.) ad-
sorb pe suprafeţele lor sarcini (ionice) pozitive sau negative,
căpătând astfel încărcătură electrică şi deplasându-se – de a-
asemenea, în câmpul electric – către electrozii de semn contrar.
...
... C. A treia modalitate de propagare este cea de tip
electroosmotic. Conform acesteia, sub influenţa tensiunii
electromotoare generate în câmpul curentului continuu, se
poate stimula deplasarea trans-membranară a apei în/din
ţesuturi. Permeabilizarea funcțională membranară con-
secutivă duce la facilitarea schimbului de substanțe.
D. Cel de-al patrulea tip posibil de conducere este cel de
tip protonic: foarte rar întâlnit la nivelul ţesuturilor. Acesta
se bazează pe schimbul de protoni între unele substanţe
– aflate într-un mediu tisular prin care trece un curent gal-
vanic – ce se pretează, prin structura lor fizico-chimică,
la astfel de schimburi. ...
...
Acţiunile primare: biofizice, biochimice şi
biologice – nespecifice ale curentului
galvanic:
Pentru tipul A (electrolitic) de conducere/propagare:

1. Disociaţia ionică a particulelor disociabile
2. Migrarea polară a ionilor rezultaţi prin disociere
în câmpul electric, către polii de semn contrar
sub acţiunea forței electro-motoare (generată de
diferența de potențial dintre electrozi) și exercitată prin
câmpul electric aferent tensiunii curentului continuu.
...
3. Electroliza biologică – ce presupune generarea sub fiecare
... dintre cei doi electrozi, de atomi și molecule libere, prin
neutralizarea sarcinilor electrice – reprezintă, aşa cum va fi
descris mai departe, substratul efectelor electro-chimice polare
ale curentului galvanic.
4. Ionoforeza sau galvanoionoforeza – înseamnă deplasarea
ionilor prin/trans-membrane celulare semi-permeabile, sub
acțiunea forței electro-motoare exercitată prin câmpul aferent
tensiunii/(diferenței de potențial)a curentului continuu.
Pentru tipul B (electroforetic) de conducere/ propagare:
5. Electroforeza – migrarea polară, implicit trans-mem-
branară, a moleculelor/agregatelor nedisociabile, datorită
ionilor adsorbiţi pe suprafaţele acestora.
Pentru tipul C (electroosmotic) de conducere/propagare:
6. Electroosmoza – stimul.deplas. trans-membranare a apei.
...
... În continuare vor fi prezentate rezultatele procesului de elec-
troliză – mecanism electrochimic inclusiv al fenomenelor de po-
larizare tisulară. Rezultatul electrolizei, pe de o parte ca proces
fizico-chimic pentru soluţia conductoare, disociabilă ionic
(obligatoriu necesară pentru a mijloci contactul dintre electrod
și tegument) şi pe de alta, ca fenomen bio-chimic tisular, este:
formarea unor entități chimice în soluţie, respectiv pe suprafaţa
şi în straturile pielii, consecutiv generării de atomi şi molecule
libere; în mare măsură, aceste entități chimice nu pot rămâne
ca atare, ci se combină chimic, rezultând substanţe ...

... (molecule) noi:
- Sub anod (+): 4 Cl +2H2O => 4HCl +O2 – risc de arsură
(în soluție apoasă sub electrozi) caustică acidă;
- Sub catod (-): 2Na +2H2O => 2NaOH +H2 – risc de arsură
caustică bazică = necroză de colicvație – utilizată terapeutic, în
aplicație monopolară (anodul cu electrodul foarte mare și plasat
în afara zonei de tratat iar catodul – polul activ – punticform),
realizându-se astfel, o cât mai mare densitate a curentului – v. mai
departe – pentru cauterizări de: nevi, polipi ai țesutului mucos,
angioame sau/și pentru epilări.
Soluții protectoare(cu potențialul de hidrogen – pH – contrar):
- sub anod: NaCl, NaOH (diluat), apă distilată.
- sub catod: NaCl, HCl, acid lactic (diluate), apă distilată. ...
...
Astfel, rezultă 8 procese electro-(bio)-chimice de bază ce se pro-
duc la nivelul electrozilor (4 sub catod, 4 sub anod) ca urmare a
fenomemenelor (diferite) de polarizare tisulară:
La catod:
1. Cationii [Ca++; Na+ (din NaCl)] de pe suprafața tegumentu-
lui trec/se resping electrostatic → către/în profunzime ↓
2. Cationii din soluția (eventual terapeutică) de sub electrod (ce
îmbibă stratul hidrofil din jurul acestuia/peri-electrod) trec
în tegument (le iau locul ) ↓ – deci tot în direcția respinge-
rii – fiind de același semn cu catodul.
3. Anionii (Cl- din NaCl; HO- din apă – provenite predominant
din perspiraţia insensibilă şi din transpiraţie), din tegu-
mentul superficial urcă ↑ (sunt atrași) sub catod, înlocuin-
du-i pe cei conținuți inițial în soluția din jurul electrodului.
4. Anionii din profunzime ↑ urcă în tegument și le iau locul. ...
... La anod:
1.Anionii (Cl-; HO-) de pe suprafața tegumentului trec/se resping
electrostatic → către/ în profunzime ↓
2. Anionii din soluția (eventual terapeutică) ce îmbibă stratul
hidrofil din jurul electrodului) trec în tegument (le iau
locul)↓– tot respingere,fiind de același semn cu anodul.
3. Cationii (în principal Na+ şi Ca2+) de pe suprafaţa şi din stra-
tul superficial, ale tegumentului, trec/sunt atrași și iau locul
celor din soluția ce îmbibă stratul hidrofil peri-anod.
4. Cationii din profunzime/subcutanat urcă (atrași) în stratul
superficial al pielii, luîndu-le locul celor de pe tegument ...
...
Procesele cu numărul 2 de sub catod și respectiv, de sub
anod (aici sunt amplsabile majoritatea substanțelor disociabile

în ioni, ce pot fi utilizate în astfel de aplicații – v. mai
departe) sunt valorificabile terapeutic, acestea
constituind
baza electro-chimică a galvano-ionizării

(galvano-iono-foreză – v. mai departe).
...
Efecte interpolare (v. și mai departe – biol., resp.fiziol.):
...
• Dezintegrarea celulelor aflate în suspensie
izotonă; cel mai frecvent lezate sunt hematiile.
Acestea sunt singurele celule care migrează spre
anod, undesebalonizeazăşiplesnesc (aplicațieveche
– Lampert –: liza, în acut, atrombilorintra-vasculari)
• Galvanotaxia – reprezintă orientarea sub

influenţa curentului galvanic a animalelor mici
(prtozoare/amoebe, peşti mici), cu capul spre anod
• Galvanotropismul – reprezintă orientarea
plantelor cu inflorescenţa spre anod. ...
Ultimele două efecte interpolare, de mai sus, evident că nu au aplicabilitate clinică.
...
Acțiuni/efecte fiziologice ale curentului galvanic(vectorul fizic
DC); sunt de 2 feluri:
A. Polare (sub fiecare dintre electrozi) şi B. Interpolare.
A. Efecte polare:
- polarizarea tisulară – cu apariţia, la nivelul STP(S)E, a
fenomenelor de catelectrotonus, respectiv anelectrotonus
- excitabilității neuro-musculare (n-m): după 20-30 min. de apli-
care, la nivelul unui cuplu nerv-mușchi (normo-inervat) apare o
marcată a pragului excitabilității n-m și a rezistivității față de DC
(asemenea ”străpungerii” unui condensator electric); și acomodarea
...
B.Efecte
... interpolare: Se produc la suprafaţa tegumentului
dar şi în profunzime,la o anumită intensitate/densitate(in-
tensitate/unitatea de suprafață a electrodului) a curentului
continuu şi dacă se respectă o anumită metodologie de apli-
care (principiul dependenței de dozaj este cvasi universal).
Curentul galvanic poate străbate astfel, pielea la nivelul
glandelor sudoripare – care datorită conţinutului bogat în
apă au rezistivitate mai mică – ajungând în corionul dermic
iar de aici, prin traiectele vasculare (sângele fiind, de aseme-
nea, foarte bogat în apă), curentul se propagă mult mai uşor.
Totodată, electro-stimulii – între care, cu pregnanţă cei re-
prezentaţi de curentul galvanic – pot influenţa inclusiv recep-
torii (probabil mai ales stimulare a celor ɓ2 adrenergici) din
pereţii vasculari, aceştia făcând parte dintre STP(S)E. ...
...
Astfel, între efectele interpolare se află influenţarea sistemului circulator,
în sens vasoactiv, al creşterii fluxului sanguin atât la nivel cutanat cât şi
în musculatura subjacentă, în special la nivelul membrelor.
Mecanismul hiperemiei profunde, musculare, are la bază reflexele consen-
suale, de tip segmentar între circulaţia cutanată şi circulaţia profundă mus-
culo-scheletală şi chiar viscerală, în cadrul aceluiaşi segment metameric.
În realizarea hiperemiei cutanate,pe lângă acţiunea de tip specific (prin încăr-
care a suprafețelor membranare exetrne cu sarcini ionice la nivelul recep-
torilor vasculari – ce apar odată cu polarizarea specifică tisulară), par să se
sumeze şi efecte importante, de tip iritativ, produse în primul rând de
marea rezistivitate electrică a pielii faţă de curentul continuu (inclusiv cu
descărcare de factori autacoizi – v. mai departe); aşa s-ar explica probabil
creşterile spectaculoase de flux circulator la nivelul tegumentului (500%)
și respectiv, la valori quatruple: 300% – în musculatura subjacentă ?*
*(Edel H – Fibel der Elektrodiagnostik und Electrotherapie. 4 Auflage. Verlag Theodor Steinkopff. Dresden, 1977)
Chiar dacă valorile respective pot părea foarte/prea ridicate, ele reflectă
totuşi, ca efect cert, hiperemia reală, produsă de DC, la nivelul ţesuturilor
...
...
Efectele vasoactive de tip hiperemic produse de curentul galva-
nic se estimează a fi superioare cantitativ celor produse de băile
hiperterme ascendente parţiale – tip Hauffe – şi chiar efectelor mul-
tor medicamente vasodilatatoare, inclusiv admin. intra-arterial.
Pe lângă importantele creşteri de flux arterial (și consecutiv și
venos) menţionate – care au fost descrise la nivelul membrelor ho-
molaterale – aplicaţiile de DC se consideră că pot produce creşteri a-
le fluxului arterial şi contralateral (cu cca. 82% – Hill, cit. de Edel),

...
cu valori mai reduse, dar oricum aproape duble faţă de normal.
...
Mai mult, se citează şi creşteri semnificative ale întoarcerii ve-
noase: cca. 141% (Edel, 1977) şi chiar – explicabil, având în vedere
importanta hiperemie periferică produsă–creşteri semnificative
(n. n.), inclusiv ale frecvenţei cardiace.
Aceasta din urmă are loc însă, în limite rezonabile: inclusiv, din
experienţa curentă, nu am constatat apariţia, într-o proporţie
sau la cote alarmante a modificăririlor frecvenţei cardiace, ca
urmare a aplicaţiilor de curent continuu.
Aceste efecte vasoactive s-ar menţine cca. 30 de minute după

oprirea procedurii aferente.
...
...
Aplicaţii ale curentului continuu de tip (topografic) parţial –
aşa cum sunt băile galvanice celulare efectuate la toate cele
patru membre – pot genera o serie de efecte la nivel sistemic,
similare celor ale băilor galvanice generale – (v. mai departe):
dacă se aplică un sens descendent – obţinut prin polaritate pozi-
tivă la membrele superioare şi negativă la membrele inferioare/
respectiv: cranial → caudal) – creşte ↑ fluxul sangvin spre
inimă dinspre mica circulaţie și de la membrele superioare
precum şi transportul sângelui arterial aortic spre sistemul
port, având ca rezultat scăderea ↓ tensiunii arteriale (TA).
(cu polaritatea amplsată invers)
La aplicaţiile ascendente, creşte întoarcerea venoasă de la mem-
brele inferioare şi de la organele tributare sistemului port, către
sistemul cav inf. și cordul drept şi de aici, afluxul arterial spre plă
...-
mân şi extremităţile superioare; rezultă tendinţă la creştere a ↑ TA
...
Modalităţi de aplicare a curentului galvanic: 1) Galvanizările
zise „uscate“ se realizează de regulă cu electrozi placă (pătratici,
dreptunghiulari sau de forme speciale) cu diverse dimensiuni
şi pot fi,după amplasament sau/și formă: a)-e) – v.mai departe –
a) longitudinală (spre exemplu in radiculopatii), cu electrozii

situaţi la extremităţile unui membru toracic sau pelvin.
b) transversală, de o parte şi de alta a segmentului membrului
de tratat (pe articc. mari ale membrelor sau met. Kowarschick)
c) tip ”ochelar”; d) tip”punctiform” – pt. cauterizări, epilări etc.

...
e) mască (Bergonie), cu electrozi ”semicirculari”: în paralizii/
...
pareze faciale (–) centrale, eventual periferice (fără tulburări
de sensibilitate) – respectiv, în nevralgii de trigemen (+).
Tot la nivelul extremității cefalice, galvanizările uscate,

amplasate în propensie pentru acţiuni la nivel central, cu efecte
sistemice, se pot aplica prin modalitatea trans-orbito-dorsa-
lă/medulară (cu electrodul pozitiv – tip ”ochelar” – la nivelul
globilor oculari – pleoape închise)şi electrodul negativ în regiunea
dorsală inferioară sau trans-fronto-dorsală/medulară cu
electrodul pozitiv – dreptunghiular – la nivelul frunţii.
În aceste cazuri intensitatea curentului trebuie să fie „la fosfenă“
(bolnavul să resimtă senzaţia vizuală de fulgere luminoase).
...
Aceste două tipuri de galvanizare sunt folosite pentru efectele
...
lor la nivelul SNC, ce au răsunet şi la nivel sistemic: curentul
electric se propagă prin pielea foarte subțire a pleoapelor, cornee,
corp vitros, cristalin, umoare apoasă și apoi, de la nivelul maculei
retinei prin nervii optici şi prin diversele structuri ale encefalului
și măduvei spinale, inclusiv prin lichidul cefalo-rahidian (LCR).
Propagarea curentului continuu prin structurile SNC ar determina,

pe de o parte,prin acţiuni la nivelul sistemului limbic–descărcare
consecutivă de endorfine şi encefaline, cu efecte analgetice şi
sedative şi pe de alta, modularea tonusurilor centrale – în spe-
cial cele vasomotor şi muscular somatic(cu efecte inclusiv spas-
molitice – cel de al doilea probabil prin acțiune inhibitor/modu-
latorie dir. la niv. medular, via LCR → interneuroni (?) pe meta-
merele defrenate/decuplate de influența inhibitor/modulatoare
a eferențelor centrale descendente(predominant)piramidale ...
Prin acţiunea asupra palierului de reglaj al tonusul vasomotor
...
central (centrii săi de comandă: nucleii simpatici bulbo-pontini,
se află, la rândul lor, sub control diencefalic/hipotalamic posteri-
or –formaţiune asupra căreia este posibil ca propagarea curen-
tului galvanic să exercite, de asemenea, efecte consensuale–):
(inhibitor/ modulatorii)
aplicaţiile galvanoterapice descendente influențează funcționa-
litatea sistemului circulator, reducând valorile tensiunii arteriale
în boala hipertensivă. Totdată,mai recent,sunt (re)considerate/
utilizate aplicațiile la nivel cefalic (”trans-cranial direct current –
tDC”) – spre exemplu: inclusiv în stadiile acut și cronic post
AVC; în cazul unor astfel de aplicații – și nu numai – anodul
ar fi electrodul activ (...) ...
...”Excitation could be achieved selectively by anodal
stimulation,and inhibition by cathodal stimulation.”*(?)
”tDCS has been reintroduced as a noninvasive tool to
guide neuroplasticity and modulate cortical function
by tonic stimulation with weak direct currents.”**
”Basically, cortical nerve fibres … are activated by
anodal and cathodal stimulation, respectively. … in bi-
polar MCS the anode of the bipole giving the largest
motor response in the pain region is generally the best
electrode for pain management as well, when con-
nected as a cathode.”(?; motorcortexstimulation – n.n.)***
...
* Nitsche MA1, Paulus W – Excitability changes induced in the human motor cortex by weak transcranial direct current stimulation. J Physiol.
15;527 Pt 3:633-9, 2000
** Nitsche MA et al. – Transcranial direct current stimulation: State of the art 2008. Brain Stimulation 1, 206–23, 2008
*** Holsheimer J1, Nguyen JP, Lefaucheur JP, Manola L – Cathodal, anodal or bifocal stimulation of the motor cortex in the management of
chronic pain? Acta Neurochir Suppl; 97(Pt 2):57-66, 2007
”
...
”One area that has been attracting attention of neuroscientists and clinicians is
the use of tDCS for modulation of pain-related neural networks.”*
(sens invers de aplicație ?):
”However, it is now also becoming

clear that this relationship is more
complex than once thought, in
that anodal tDCS can actually
lead to decreased excitability
when the stimulation time is
increased (cited by**: Monte-
Silva et al., 2013), and cathodal
tDCS can lead to increased
excitability when intensity is
augmented (cited by**:
Batsikadze et al., 2013).”**
* DaSilva AF, Volz MS, Bikson M, Fregni F – Electrode Positioning and Montage in Transcranial Direct Current Stimulation. J Vis Exp.
23;(51).pii:2744, 2011.doi: 10.3791/2744 – source: http://www.jove.com/video/2744/electrode-positioning-montage-transcranial-direct-current
”
...
** Pelletier SJ, Cicchetti F – Cellular and molecular mechanisms of action of transcranial direct current stimulation: evidence from in vitro and in
vivo models. Int J Neuropsychopharmacol. 18(2): pyu047, 2015; doi: 10.1093/ijnp/pyu047
Pe
... de altă parte: ”... we need to understand the excita-
bility of neural tissue. ... principles of electrical excita-
tion in the brain. ... electrical charge carriers in the sti-
mulation hardware are converted to ionic charge carri-
ers in the tissue. Cathodic stimulation tends to depolari-
zeneuralelementsmoreeasilythananodicstimulation.”*
”It takes less cathodal current than anodal to stimulate a
myelinated fiber passing by a monopolar electrode.” Yet:
”oftenthelowestthresholdisanodal,but sometimesca-
thodal. Stimulation of a neuron near its cell body
is not well understood ...”** (v. și la DBS – n. n.)
...
* Brocker DT, Grill WM – Principles of electrical stimulation of neural tissue. Handb Clin Neurol;116:3-18, 2013. doi: 10.1016/B978-0-
444-53497-2.00001-2
** Ranck JB Jr – Which elements are excited in electrical stimulation of mammalian central nervous system: a review. Brain Res.
21;98(3):417-40, 1975
...
...
...
2) Galvanizările aşa-zise „umede“, sau băile galvanice (băi
hidro-electrolitice) sunt la rândul lor de două tipuri:
a) băi generale, în care se imersează întregul corp cu excepţia

extremităţii cefalice. Generic, dispozitivul utilizat pentru
realizarea acestui tip de galvanoterapie poartă numele de baie
Stanger şi este alcătuit dintr-o cadă de formă dreptunghiula-
ră din material plastic (ca izolant), prevăzută cu un pupitru
de comandă şi cu electrozi situaţi de-a lungul pereţilor;
aceștia sunt amplasați astfel: câte un electrod pe pereţii
corespunzători extremităţii cefalice şi respectiv, plantelor şi
câte trei electrozi pe fiecare din pereţii laterali ai căzii. ...
”
...
Device for general

galvanic bath (tub of
Stanger type) procedures
”
(after: https://reo-medical.ro/aplicatii-galvanice/)
Device for cellular type of

galvanic bath procedures
(of TEHBA endowment)
...
...
b) băi parţiale, care pot fi: bi-, tri- sau patru-celulare.
În acest caz se introduc două, trei sau toate cele patru

membre, în cuve speciale, prevăzute cu câte un electrod.
Polaritatea electrozilor se poate stabili realizând dife-

rite combinaţii/variante în funcţie de efectul urmărit.
Spre exemplu, aplicaţiile descendente presupun polarita-

te pozitivă la nivelul membrelor superioare şi negativă
la nivelul membrelor inferioare.

...
3) Galvano-ionizările, într-o descriere sintetică, repre-
...
zintă o modalitate de aplicare/categorie procedurală
care foloseşte curentul galvanic pentru a introduce
cuantificat în organism, prin intermediul tegumentului,
substanţe farmacologic active: sub anod sau respectiv,
sub catod – conform capacitatății lor de a disocia în
ioni şi a ionilor rezultaţi de a interacționa cu polii/

electrozii sub care se află (respingere – omopolar).
...
...
Sub anod: acetilcolină (ion complex, cu efecte hiper-
emice și sudorale foarte intense). Indcații: afecțiuni an-
gio-spastice (aplicație riscantă); adrenalină – sau soluție
de: cocaină, procaină/novocaină, xilină și adrenalină –
pentru anestezia pielii; alți ioni utilizabili: histamină,
clorură de calciu, sulfat de magneziu, hialuronidază
(spre exemplu, în stadiul III al bolii varicoase, cu limf-
edem şi celulită scleroasă – de regulă cu electrozi lungi, în-
fășurați pe gambe și învelişuri hidrofile îmbibate, corespun-
zătoare ca dimensiuni – sau în teno-sinovite/ vaginite cr.)...
etc.
Sub catod
... se pot aplica mai ales salicilatul de sodiu (în
aplicaţii la genunchi, cot sau alte articulaţii superficia-
le) sau eventual, iodură de potasiu sau săruri ale unor
acizi organici.
Cunoscând cantitatea totală din soluția terapeutică ce va
îmbiba învelișul hidrofil al electrodului”activ”și respec-
tiv, concentrația soluției din acea substanță disociabilă
ionic dar și densitatea DC precum și durata aplicației,
se poate astfel determina destul de precis –
aproape ca la o siringă gradată – doza de substanță te-
rapeutică ce se introduce transcutanat în cursul unei
proceduridegalvano-ionoforeză (0,1‰ – pentrusubstan- ...
țefoarte active!; pt. moderat active: concentrație1-2% )
Acțiuni/efecte valorificabile terapeutic ale curentului galvanic
...
Acestea sunt ample,numeroase,corolare,profund intricate şi depen-
dente atât de poziționarea electrodului ”activ” (/de polaritate) cât şi
de formele/variantele metodologice de aplicare/procedurale utilizate.
A. Efecte (specifice) asupra excitabilităţii STPE somatice şi vegetative
a) Asupra excitabilităţii neuro-musculare: 1. de tip excito-motor:
în aplicaţii ascendente tonusul muscular2.de tip spasmolitic (în lezi-

uni de NMS) sau/şi decontracturant – în aplicații descendente hi-
pertonia musculară –; avândîn vedere că, în conformitate cu viziunea
modernă asupra spasticităţii, aceasta se intrică, prin însăşi succesiu-
...
nea de mecanisme fizio-patologice, cu fenn. de contracturămuscul.
... “
Pathophysiology of Impairment After a Central Nervous

System Lesion” (by:*)
* Mayer NH, Simpson DM – Spasticity: Etiology, Evaluation, Management and the role of Botulinum Toxin. We move, 2002 ...
b)de tip analgetic periferic (sau respectiv, central – endorf., encefalin.),
... (cu I = la senzație
prin aplicarea polului pozitiv deasupra zonei dureroase→ de ”furnicătură
plăcută” – v. mai
departe în curs)
c) de tip sedativ – în aplicaţii descendente „centrale”
d) de tip complex de refacere a echilibrului perturbat al inervaţiei

vegetative – cu provocarea/promovarea mecanismelor normale de regla-
re a circulaţiei și implicit a metabolismului tisular local/regional din
teritorii musculo-scheletale sau/şi viscerale afect. – în aplicaţii tegumen-
tare, conform reacţiilor reflexe consensuale. Secundar acestei acțiuni, de
normalizare a regimului de modulare vegetativă a circulaţiei într-un
anumit teritoriu, apare efectul complex: vasculo-biotrofico-metabolic,
hiperemizant, resorbtiv, antiedematos, antiinflamator – şi consecutiv:
antalgic –, de ameliorare a nutriției și clearence-ului, tisulare ...
...
e)efecte la niv. central/sistemic – asupra sistemului circulator:
de reducere ↓ a tensiunii arteriale în boala hipertensivă, prin ac-
ţiune inhibitor/modulatorie asupra palierului său central de con-
trol (în special la nivelul nucleilor simpatici vasomotori bulbo-
pontini – aflaţi la rândul lor sub control hipotalamic posterior,
formaţiune asupra căreia este posibil ca propagarea descendentă a
curentului galvanic să exercite efecte modulatorii consensuale –
în cazul galvanizărilor trans-fronto-/orbito-dorsale) sau
respectiv, efect interpolar/receptorial intra-vascular, extins/
sistemic în cazul BG generale sau 4 celulare, descendente
...
...
f) efect (neuro-)endocrin, în aplicaţiile cu
acțiune generală, cu specificaţia că în formă
ascendentă se modifică regimul secretor stimulând
↑ activitatea axei hipotalamo-hipofizo-cortico-
suprarenaliane şi respectiv, a celei
hipotalamo-tiro-gonadice.
În regim descendent, are loc o diminuare ↓ a

secreţiilor acestor axe hormonale.
...
... B. Efecte asupra structurilor biologice non-preformat excitabile
(non-PE)
g) (efect) antiinflamator local, în special sub anod şi secundar, un efect
antiedematos. Inflamaţia presupune o hiperactivitate metabolică susţinută

(celulară, după caz şi sistemică), cu creșterea temperaturii, cel puțin local: în
*,**
spiritul legii van’t Hoff, prin creșterea amplorii reacțiilor metabolice, rezul-
tă sporirea consumului de oxigen, de substrat chimic energogen şi a producţiei
de deşeuri catabolice. În condiţiile hiperactivităţii metabolice inflamatorii,
furnizarea prin fluxul circulator a cantităţii de oxigen suplimentare necesare
devine relativ deficitară(mai ales în teritoriile predominant conjunctiv-cola-
gene, ce nu au o vascularizaţie foarte bogată), ceea ce are drept consecinţă
virajul spre metabolism anaerob (producător de deșeuri catabolice acide) şi
...
* https://www.biologyonline.com/dictionary/vant-hoffs-law
dezvoltarea unui mediu local tisular acid **https://medical-

dictionary.thefreedictionary.com/van%27t+Hoff+law
Acidoza locală, rezultat al acumulării de cataboliţi acizi
...
(acizi: piruvic, lactic, fosforic) proveniţi din glicoliza anae-
robă, determină în mod direct iritaţia chimică a terminaţii-
lor nervoase libere (fibre Aδ, C) şi închide cercul vicios infla-
maţie-durere. Virajul pH-ului local spre acidoză este expri-
mat chimic prin creşterea concentraţiei de hidrogen-ioni
(H+), care sunt deopotrivă markeri şi efectori ai acidozei ti-
sulare (pH reprezintă logaritmul cu semn schimbat al con-
centraţiei ionilor de hidrogen dintr-un mediu chimic/tisu-
lar), acidoza fiind totdată, un stimulator chimic al proliferă-
...
rii fibroblasto-fibrocitare. Anodul respinge electrostaticH+
h)(efect)tixotropic:(re)conversia profilului metabolic, morfo-funcțional
...
celular, din gel în sol și respectiv, liza unor legături reziduale intermo-
leculare, dintre actină și miozină–ce are astfel ca rezultat combaterea
hipertoniei musculare și în componenta sa histo-reologică/ne-neurală*.
(Starea morfo-funcţională mai fluidă a citoplasmei – de sol – variază dina-
**
mic, pred. f-cție de polimerizarea reversibilă a actinei:↑ → cea de gel. Pot
apare perturbări – unele de cauză (viscero-)reflexă, altele de cauză locală,
musculo-subcutanată ... , în acelaşi teritoriu somatic segmentar – constând în
apariția unor modificări de tip de mio-fascial – noduli mio-gelotici.
Aceste modificări sunt zone în ţesutul conjunctiv musculo-subcutanat, în
special în aria parasacrată (bogată în fascii şi aponevroze musculare), unde
printr-o serie de suprasolicitări musculare intrafasciale, celulele din
conglomeratul musculo-fascio-adipos, suferă din punctul de vedere
al echilibrului metabolic şi virează, citoplasmatic, spre starea de gel).
...
* Amelio E, Manganotti P - Effect of shock wave stimulation on hypertonic plantar flexor muscles in patients with cerebral palsy: placebo-controlled study, J Rehabil Med 42(4):339-343, 2010. doi:
10.2340/16501977-0522; ** Janmey P A – Gel-sol transition of the cytoplasm and its regulation. AIP Conference Proceedings 226, 304 (1991); https://doi.org/10.1063/1.40599
...
i) (efect) fibrinolitic, de rupere a punţilor de fibrină – cauză a aderenţe-
lor inter-fasciculare/-musculare, peri-tendinoase.
j) (efect) specific asupra trombuşilor intravasculari
k) distrucţie tisulară – realizată prin mecanism electro-chimic, ca arsură
chimică caustică – acidă sub anod şi bazică sub catod, cu apariţia ne-
crozei de colicvaţie – efect aplicat cel mai frecvent în practica dermato-
cosmetologică, sub denumirea de electro-cauterizare (cauterizări, epilări).
i) introducerea trans-tegumentară a unor substanţe farmacologic
active prin galvano-ionizare/-ionoforeză
m) creșterea↑curbei de disociere a oxihemoglobinei–cu ameliorarea
oxigenării tisulare și (inclusiv) combaterea acidozei, loco-regionale
n) (efect vasocativ prin) descărcare de factori autacoizi – din tegum. ...

...
Rezistivitatea cutanată la curentul galvanic este foarte ridicată,
fiind necesare o anumită intensitate şi o durată mare a acestui
curent pentru a o străpunge. În aceste condiţii survine şi o iritaţie
relativ importantă la nivelul tegumentului, care determină descărca-
rea din celulele cutanate (în special din mastocite) şi resp. din bazofile
– circulante local – a unor substanţe bioactive, (hormoni tisulari/fac-
tori autacoizi) predominant la nivel vascular: histamină, acetilcolină,
serotonină, bradikinină, heparină, NO, prostaglandine ş.a.
Prin efectul lor chimic asupra musculaturii netede vasculare, rea-
lizează în general fenomene de vasodilataţie cu hiperemie activă.
Această cauză de natură chimică a hiperemiei cutanate, se adaugă
efectului direct al curentului galvanic asupra STP(S)E vasculare.
...
... Indicații terapeutice ale curentului galvanic
- Tulburări circulatorii de origine arterială și venoasă: arteropatii
funcționale și organice (prin efectul hiperemizant, predominant reali-
zat reflex) – funcționale (angiopatii angiospastice/angionevroze – incl.
profes. – acrocianoză, b. Raynaud); organo-funcționale (sindrom Ray-
naud, angiospasme după degerături, algoneurodistrofie – echilibrare
la dist. a regimului de inerv. veget.: simpatoliză într-un anumit terito-
riu segmentar); organice (sd.Volkmann, micro- și macro- angio-/ neuro-
patie diabetică, arteriopatie aterosclerotică, asociată gutei, trombange-
ită Buerger); – insuficiență veno-limfatică la nivel de membre (? – n.n.);
tromboze vasculare (istoric: Lampert, 1966 – experimente pe câini)
- Hipertensiunea arterială – în stadiul I dar unerori și în stadiul II,
prin aplicații hidro-electrolitice sau ”uscate” – în aplicații cu efecte
sistemice – sau galvano-ionizări cu sulfat de magneziu (substanță
cu efect resorbtiv și antiedematos care, introdus transcutanat în
circulație are efecte inclusiv de reducere a presiunii sanguine) sau
BG cu ape minerale sulfatate, în stațiuni balneare. ...
... - Afecțiuni reumatice:
degenerative, inflamatorii (articulare/abarticulare)
acute sau cronice – mai ales la nivel de articulații perif.
- Afecțiuni neurologice: nevralgii, nevrite, radiculopatii,
pareze–fără tulburări de sensibilitate–,mieloze (funicu-
lare–exp.:sd.de fibre lungi consecutiv anemiei megalo-
blastice, prin deficit de vit. B12), combaterea spasticității.
- Alte indicații (mai puțin actuale):
• suferințe respiratorii: BPOC – pentru rolul decongestiv
(mediat reflex, cutaneo-circulator) peribronșic
• tulburări de climax
• colopatii spastice
• diskinezii biliare
• maladii ulceroase G-D
• dermato-cosmetologie (cauterizări), epilări (”definitive”).
...
...
Contraindicații (mai specifice) ale
galvanoterapiei
În afara contraindicațiilor generale ale

electroterapiei – care își mențin valabilitatea și în
cazul curentului galvanic – există și unele
contraindicații (oarecum) specifice și anume:
- stări de decompensare cardio-circulatorie

- iminențe de embolii
- leziuni inflamatorii ale pielii
Curenții de joasă frecvență
Curenții electrici cu frecvența de minimum 1/sec și de

maximum1000/sec (impulsuri sau cicli/sec.), se
încadrează în categoria curenților de joasă frecvență.
Din cele 15 tipuri de astfel de ”curenți”, doar curentul
faradic și curentul alternativ sinusoidal – cu frecvența
de 50Hz (de la rețeaua electrică – ce nu poate fi folosit
ca atare în terapie) – conțin atât semiunde pozitive cât
și semiunde negative și se pot măsura astfel, ca frec-
vență, în Hertzi (Hz = cicli/sec) – putând fi deci,
numiți efectiv curenți electrici. ...
(1) Curenţi, respectiv impulsuri de curent – aproape/
...
dispăruţi, la ora actuală, din arsenalul electroterapeutic:
...
...
PARAMETRII FIZICI AI CURENȚILOR/IMPULSURI-
LOR DE CURENT, EXCITATORI (ELECTROSTIMULI)
Există 7 parametri fizici ai oricărui curent (sau succesiune
de impulsuri de curent) electric de joasă, respectiv curent
de medie frecvență, în funcție de care acesta poate varia
în mod spontan sau care pot fi factori de modulare în
utilizarea sa terapeutică. Acești 7 parametri fizici sunt:
I. Forma de ansamblu a curentului/impulsului de curent
electric sau a ”trenului” de impulsuri de curent electric de
joasă frecvență, folosite în excitoterapia specifică, de elec-
tro-stimulare. Explicarea diferențelor principale de acțiune,
generate de parametrul ”forma de ansamblu” a electrostimu ... -
lului, va rezulta și din prezentarea parametrilor fizici următori
...
(1) CURENȚI (ALTERNATIVI/ SINUSOIDALI):
(2) IMPULSURI (IZOLATE/ SUCCESIUNI) DE

CURENT DE JOASĂ FRECVENȚĂ:
A. De tip progresiv (în care frontul ascendent sau
panta de creștere a electrostimulului este lentă
sau blândă) ceea ce corespunde unei ”bruscheți”
reduse (v. mai departe) a acestuia:
a) ”Curenți” exponențiali – cu panta ascendentă
sau(/și) descendentă, modulată(e) după o curbă
de tip exponențial (cea mai lentă/blândă) ...
...
...
...b) ”Curenți” triunghiulari; c) ”Curenți” trapezoidali
B. De tip rectangular (în care frontul ascendent sau
panta de creștere a electrostimulului este instantanee)
– ca o dreaptă perpendiculară pe linia izoelectrică
sau cu o înclinare foarte apropiată de aceea a unui
unghi drept – deci cu ”bruschețe” (v. mai departe) mare:
a) ”curenți” cu formă rectangulară propriu-zisă a electro-
stimulilor (Träbert, tip TENS/SNET, Hufschmidt, Leduc,
electropunctura) – și respectiv, oarecum intermediară:
b) ”curenții” diadinamici (proveniți din modularea cu-
renților alternativi sinusoidali de la rețea – cu frontul de
creștere oblic dar cu bruschețe mare și respectiv, cu ...
frontul descendent modulat după o curbă exponențială)
...
de bază și derivate:
...
c) ”curenți” alternativi sinusoidali (de la rețea), redre-
...
sați (tiratronici) – neutilizați
actualmente în electroterapie
C. Succesiunile de impulsuri (rectangulare sau tri-
unghiulare ”bruște”) pot fi și grupate și totdată (supra-
modulate – vom reveni) în serii/ ”trenuri”, de forme
progresive: ale unor curbe de tip exponențial sau
ale unor pante oblice.
Exemple:”curenții modulați ” tip Schwelltröm, ”curen-
ții” neofaradici, ”curenții” Adam (”curenți” aperiodici/
”stochastici”), respectiv ”curenții progresivi modulați”
Lapicque (trenuri de impulsuri cu pantă variabilă) ...
...
” ”
fara
” ”
...
...
Revenind la descrierea parametrilor fizici ai curenţilor/
impulsurilor de curent electric:
II. Intensitatea (I), măsurată în miliamperi (mA), repre-
zintă amplitudinea de variaţie a potenţialului electric.
Se descriu o intensitate de vârf şi o intensitate medie.
Intensitatea de vârf a unui curent sau a unui impuls de cu-
rent electric corespunde valorii maxime a pantei ascen-
dente (frontului de creştere al acestuia) şi se selectează
la începutul procedurii prin reglaj de la butonul aparatului.
Intensitatea medie – indicată efectiv în cursul procedurii
de miliampermetrul aparatului de electroterapie în al cărui
circuit este introdus pacientul – este o mărime dependentă,
intercondiţionată cu elemente de reactivitate a substratului
biologic şi deci, nurămâneceaselectatăab initio. (I=U/R; U=IxR)…
… Aceasta este rezultanta amplitudinii de variaţie a in-
tensităţii curentului în timpul unei succesiuni (sau serii)
de impulsuri electrice. Astfel, valoarea medie a intensi-
tăţii este media aritmetică a intensităţilor impulsuri-
lor izolate din succesiunea respectivă; este acea
intensitate pe care ar avea-o un curent continuu
pur ce poate realiza un transport de sarcini
echivalent cu cel efectuat de respectiva succe-
siune de impulsuri în acelaşi interval de timp.
De aceea, intensitatea medie este considerată pentru
impulsurile de curent de JF „componenta galvanică“ a
efectelor fiziologice ale acestora și este valorificată
terapeutic pe dimensiunile vasoactivă şi respectiv, pe
cea analgetică – în funcţie de polaritate. ...
...III. Durata impulsului (DI), reprezintă timpul în care cu-
rentul electric acţionează pentru a realiza un transfer de
sarcini la nivelul membranei STPE. Dacă durata impulsului
este prea mică, nu se poate realiza transferul de sarcini în
număr suficient pentru a depolariza membrana, respectiv
pentru a se atinge pragul critic. Din acest punct de vedere,
stimulii cu durata sub0,02 ms nu mai pot produce eficient
depolarizarea, deci excitaţia celulară.Durate ale impulsuri-
lor de cel puţin 0,02 ms nu se mai pot atinge (de) la frec-
vențe de 100.000 Hz(chiar ˂, căci la 300.000 – 500.000 Hz
este de~0,002),ceea ce face ca pentru curenţii electrici
cu frecvenţe mai mari decât cele menţionate să nu mai
existe posibilitatea de a excita STP(S)E; aşa se explică de
ce curenţii de ÎF/UÎF nu intră în sfera percepţiei conştiente,
nedeclanşând răspunsuri fiziologice specifice–inclu-
siv neuro-motorii(/ musculare)/ reflexe,din partea STPSE...
.
IV. Tipul/timpul pantei ascendente – TPA/FC (sau al
...frontului de creştere – ”bruscheţea” stimulului – BS)
Musculatura striată normoinervată reacţionează cel mai bi-
ne la stimuli cu bruscheţe mare (impulsuri rectangulare),
în timp ce musculatura striată denervată şi musculatura
netedă reacţionează mai bine la stimuli lenţi,cu pantă lină.
În acest mod se poate diferenţia în practica diagnostică și
terapeutică un muşchi somatic denervat de unul somatic
sau respectiv, neted – normoinervați.
V. Tipul/timpul pantei descendente – TPD/FD (sau al
frontului de descreştere)
Are din punct de vedere bioelectric o importanţă mult mai
mică decât bruscheţea stimulului, fiind totuşi în ecuaţia com-
plexă a parametrilor fizici ai electrostimulilor, un element
adiacent de modulare. Un exemplu reprezentativ pentru
acest parametru îl constituie prezenţa sa, cu o formă modu- ...
dulată după o curbă de tip exponenţial la curenţii diadinamici
VI. Frecvenţa curentului (ʋ) sau a impulsurilor izol.
...
Reprezintă numărul de electrostimuli pe unitatea de
timp: pe secundă (o secundă = 1000 ms).
Legat de frecvență: pentru curenţii electrici
cu frecvenţe mari (ÎF/UÎF) nu mai există posibili-
tatea de a excita STP(S)E datorită duratei prea
mici/insuficiente–la frecvențe mari–a electrostimu-
lilor din respectiva succesiune (de electrostimuli)
În cazul electro-stimulilor succesivi izolaţi frec-
venţa se măsoară în impulsuri pe secundă iar pen-
tru curenţii electrici alternativi (cu semiunde pozi-
tive şi negative) în numărul de cicli pe secundă:
1 ciclu/secundă = 1 Hertz (1 Hz). ...
VII. Durata perioadei de stimulare (T) sau perio-
...
dicitatea stimulării (sau perioada stimulului) repre-
zintă durata unui impuls împreună cu durata pauzei
aferente (distanţa de timp între două începuturi de
pantă ascendentă de impuls), într-o succesiune de
electrostimuli. Între frecvenţa curentului şi durata
perioadei de stimulare există o relaţie de inversă
proporţionalitate: ʋ =1/T ”
(*după:Ră-
dulescu A,
Teodorean
u E – Noți-
uni de bal-
neofizioter
apie și bal-
neoclimato
logie – o
selecție de
res-tituiri –
Ed. Med., ...
Buc., 2014)
*
Între cei şapte parametri fizici principali ai curenți-
...
lor sau ai impulsurilor de curent electric, există relaţii
mai mult sau mai puţin complexe de interondiţio-
nare; spre exemplu, între: intensitate, durată (/timp
util/cronaxie), bruscheţe, frecvență – ale stimulului.
În plus, răspunsul fiziologic la electrostimuli al
STP(S)E este influenţat şi de o serie de alţi factori:
• Modul de amplasare a electrozilor
1. longitudinal sau transversal
2. cu polaritatea „activă“ amplasată local (electro-
dul pozitiv pentru analgezie/efect antiparestezic
sau/şi antiinflamator sau respectiv, polul negativ
pentru efect excito-motor) ...
...
• Locul de aplicare:puncte motorii musculare striate
sau netede, zone reflexogene din dermatoame/mio-
toame/sclerotoame (teritorii cu inervaţie structurată
metameric) sau respectiv, „loco dolenti“(pt. analgezie)
• Mărimea electrozilor: între aceștia – a căror pro-
iecţie cutanată corespunde mărimii însumate a su-
prafeţei de membrană preformat excitabilă pe care
se distribuie electrostimulii – şi densitatea curentului,
există o relaţie de proporţionalitate inversă: pentru
o intensitate dată, cu cât un electrod este mai mic, cu
atât densitatea de curent transferată tegumen-
tului subjacent prin intermediul său este mai
mare: δc = I (mA)/suprafață electrod (cm2)...
STPSE
... prezintă la rândul lor o serie de parametri fi-
ziologici corespondenţi, de reacţie la acţiunea cu-
rentului electric; în acest sens, răspunsurile specifi-
ce, de ansamblu la nivelul diverselor segmente – sau
eventual ale întregului organism – induse de excito-
terapia prin electrostimuli sunt, de fapt, rezultanta
interferenţelor param. fiz. cu aceşti param. Astfel:
• mărimea fiziologică ce corespunde densităţii de
curent aplicate este intensitatea excitaţiei produse;
• viteza de inactivare a mediatorilor chimici la
nivelul fantelor sinaptice condiţionează în bună
măsură parametrul fizic reprezentat de frecvenţa
(/cadența) optimă a electrostimulului utilizat; (la ...
... fel refractaritatea absolută); anume, pentru structuri-
le cu inervaţie colinergică (sinapsele din SNC şi plăci-
le motorii), deoarece mediatorul chimic al unor ast-
fel de sinapse: acetilcolina este inactivată de acetil-
colinesterază în 50 – 100 msec, frecvenţa impulsu-
rilor electrice excitatorii poate fi de 10 – 20 imp/sec.
Pentru sinapsele adrenergice, spre exemplu cele din
diverse organe cu inervaţie vegetativă provenită din
zonasimpaticuluipostganglionar, inactivareamedia-
torilor catecolaminici – în principal de monoamino-
oxidază (MAO) – într-un interval de cca. 1 sec. (1000
ms) – face ca pentru astfel de structuri frecvenţa opti-
mă electrostimulatorie să fie mai mică de 1imp/sec...
...În plus, structurile funcţionale viscerale conţinând
musculatură netedă, inervată vegetativ (denumite
de către Lapicque „organe iterative“), prezintă parti-
cularitatea fiziologică de a reacţiona numai la elec-
trostimuli repetitivi subliminali,sumaţi temporal.
Se impune aici o paranteză ce completează de fapt
subpunctul anterior, în care au fost dezvoltate bazele
electrofiziologice ale procesului de excitaţie celulară:
” Capacitatea unor stimuli repetitivi cu voltaj crescător de a deter-
mina apariţia unui potenţial de acţiune: ”Un stimul foarte slab în
punctul A ... nu este suficient pentru declanşarea potenţialului de
acţiune. În punctul B, stimulul aplicat are o intensitate mai mare,
dar tot insuficientă (sub pragul critic de excitație – n. n.). Se
produce totuşi o perturbare a potenţialului de membrană cu o
durată de 1 ms sau mai mult după aceşti doi stimuli slabi”*
(după: *Hall, J.E.; Guyton, A.C. Genetic Control of Protein Synthesis, Cell Function,
...
and Cell Reproduction. In Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology, 12th
ed.; Saunders Elsevier: Philadelphia, PA, USA, 2011; p. 68)
... Așadar:
Un stimul electric slab negativ/catodic, dacă nu
reuşeşte să reducă suficient electropozitivitatea
exteriorului membranar, nu va putea determina
excitaţie.
Dacă voltajul (respectiv intensitatea) stimulului
atinge nivelul prag – de la început (la închiderea
circuitului) sau prin sumație temporală – acesta
va putea induce excitaţie.
Ca atare, principiul legii ”tot sau nimic” este im-
portant în realizarea excitației STPSE dar practic,
se aplică nuanțat, cu o oarecare relativitate. ...
...
Pentru realizarea excitaţiei sunt decisivi patru
dintre cei şapte parametri fizici descrişi, satisfa-
cerea fiecăruia dintre ei fiind o condiţie sine qua
non pentru întrunirea criteriilor de prag ale excitaţiei
Astfel:
1. Intensitatea minimală denumită reobază sau prag
de excitaţie galvanică (sau prag de curent continuu),
reprezintă acea intensitate a unui DC,
capabilă să stimuleze minimal o STPSE, adică să
genereze, ca răspuns, spre exemplu: o secusă
musculară minimală dar evidentă („definită“). ...
... 2. Timpul util – reprezintă durata de acţiune minimă
necesară şi totodată suficientă, a unui electrostimul,
pentru a excita o STPE. Din punct de vedere al meca-
nismului intim al procesului de excitaţie timpul util
corespunde duratei necesare atingerii pragului
critic. STP(S)E recunosc pentru stimularea lor
modelul fiziologic bazat pe „legea tot sau nimic“,
anume: dacă un electrostimul acţionează un interval
de timp suficient pentru transportul la suprafaţa
membranei STPE al unei cantităţi de sarcini electrice
(anume de sarcini negative), necesare pentru a
reduce (algebric) potenţialul de repaus până la nive-
...
lul pragului critic, atunci, din punct de vedere al pa-
... rametrului fizic timp util, este întrunit
criteriul prag pentru excitaţie.
O durată de acţiune a unui electrostimul peste va-
loarea timpului util nu aduce nimic în plus pentru
procesul de excitaţie, după cum, o durată de acţiu-
ne insuficientă a electrostimulului face imposibilă,
pentru o anumită intensitate a acestuia, întrunirea
acestui criteriu de prag.
Timpul util, în intercondiţionare cu reobaza (respectiv
cu densitatea minimă de curent continuu) corespunde
deci, din punctul de vedere al reactivităţii specifice a
STPE, scurtei – ca principiu – durate necesare pt....
... reducerea, de către un curent electric de intensitate
reobazică, a potenţialului membranar de repaus, la
valoarea prag (urmată de overshoot).
Între intensitatea curentului şi timpul util există o relaţie
de inversă proporţionalitate:corespondenţa dinami-
că dintre aceşti parametri este reflectată de curba I/t.
Timpul util „minim absolut“ a fost calculat de diverşi

autori, fiind citat în literatură la valori de 0,01–0,02 ms.
Orice durată a unui electrostimul inferioară acestei va-
lori, nu mai poate realiza (eficient) excitaţia, oricât de mare
ar fi intensitatea electrostimulului. Timpul util este relativ
greu de determinat în condiţii obişnuite; de aceea, în
practică este mult mai des utilizat parametrul relativ ...
omolog al acestuia, ce aparţine, însă, STPE: cronaxia.
Cronaxia
... reprezintă durata minim necesară unei
STPE pentru ca sub acţiunea unui curent continuu
de intensitate egală cu dublul reobazei, să genere-
ze excitaţie, respectiv o secusă musculară definită.
Cronaxia nervilor somatici este mai mică de 1
ms (0,06–0,8 ms), în timp ce cronaxia muşchilor
striați normoinervați este mai mare decât 1 ms
(variind în limite foarte largi*), astfel încât în vivo, la
un cuplu nerv-muşchi striat normal,se determi-
nă,de fapt,cronaxia nervului,muşchiul excitân-
du-se prin intermediul nervului (v. și cele de la ENMG).
Cronaxia muşchiului striat se poate, deci, determi-
na doar în condiţiile în care acesta este denervat. ...
... Există o plajă largă de variaţie a cronaxiilor la
nivelul musculaturii somatice normoinervate.
În general: cronaxiile muşchilor fazici sunt mai mici
decât cele ale celor tonici; în punctele motorii
proximale sunt cronaxii inferioare celor distale;
muşchii flexori au cronaxii inferioare extensorilor
din aceleași segmente anatomice.*
În schimb, fibrele musculare inervate de
aceeaşi unitate motorie au cronaxii identice.
A. La nivelul extremităţilor există cca. 33 de tipuri
de cronaxii pentru fibrele motorii.
Acestea se clasifică, în principal, în: ...
* (Lapicque – 1904 – citat în**); ** BILANT FUNCTIONAL NEURO-EFECTOR – Explorari Functionale, LP 10 2004/ 2005
(http://colegiul-medicilor.ro/bilant-functional-neuro-efector)
– cronaxii fundamentale
...
– cronaxii de asociaţie, subsumate mecanismelor mul-
tiple şi complexe prin care, în baza reflexelor spinale

fundamentale, prin modulări atât periferice(mai ales
sistemul eferent γ, inclusiv bucla lungă a acestuia)
cât şi supraspinale, se realizează motilitatea activă
voluntară, coordonată, prin asocieri între acţiunile
muşchilor agonişti/ antagonişti, sinergişti, stabilizatori.
B. Pentru desăvârşirea feed-back-urilor funcţionale
esenţiale în activitatea normală a complexelor perife-
rice senzitivo-/senzorio-motorii, la acest nivel sunt des-
crise şi cronaxii senzitive (de obicei egale cu cele
motorii fundamentale, la nivelul unui anumit muşchi)...
... și chiar, respectiv, C. senzoriale* (* BILANT FUNCTIONAL NEURO-
EFECTOR – Explorari Functionale, LP 10 2004/ 2005 (http://colegiul-medicilor.ro/bilant-functional-neuro-efector).
Diversitatea şi subtilitatea de distribuţie a

cronaxiilor contribuie, alături de alte mecanisme
şi căi neuro-musculare, la realizarea execuţiei şi
derulării armonioase, coordonate şi eficiente a
comenzilor şi programelor lanţurilor motorii
somatice (lanţuri cinematice). În plus, unele date
bibliografice (neacceptate unanim) sugerează că
apariţia, consecutiv unor leziuni neurologice, a unor
reflexe patologice precum (semnul) Babinsky şi
omologi ai acestuia, s-ar datora inclusiv unor
alterări ale pattern-urilor cronaxice normale....
3.
...Tipul/timpul pantei ascendente sau al frontului
de creştere al impulsurilor (bruscheţea stimulului).
Mărimea matematică ce descrie/măsoară brus-
cheţea unui electrostimul capabil să inducă excitația
este: constanta de timp a excitaţiei (CTE).
Aceasta reprezintă timpul necesar – în vederea ob-
ţinerii excitaţiei – ca intensitatea unui electrostimul
să crească, după închiderea circuitului, de la 0 la o
valoare egală cu 2/3 din intensitatea prag (IP).
Pentru curenţii cu cea mai mică bruscheţe (cei cu
fronturi de creştere modulate după o curbă de tip
exponenţial), bruscheţea minimă a unui curent de
intensitate reobazică ce mai poate determina ...
... excitaţia – fără a fi necesară creşterea valorii
intensităţii – se numeşte prag de climaliză.
Respectiv, referitor la climaliză:
”... Pentru un stimul prag, daca cresterea intensității
stimulului are loc lent, pentru obtinerea unui
raspuns va trebui sa creștem intensitatea la
nivele mai mari decât pragul determinat inițial
(Lapicque – 1937). Panta de crestere a curen-
tului este invers proporțională cu cronaxia.”*
Deci, o scădere a bruscheţii unui electrostimul
sub acest prag, impune, pentru a se (re)obţine
excitaţia, o creştere a intensităţii curentului....
* BILANT FUNCTIONAL NEURO-EFECTOR – Explorari Functionale, LP 10 2004/ 2005 (http://colegiul-medicilor.ro/bilant-functional-
neuro-efector)
Orice stimul (inclusiv electrostimul) determină la ni-
...
velul organismelor vii şi structurilor acestora, în gene-
ral, reacţii dialectice – antagonice dar şi complemen-
tare – menite, în ansamblu, să realizeze una dintre
proprietăţile fundamentale ale lumii vii: adaptabilita-
tea (ca expresie a comportamentului anti-entropic şi
totodată ca şi condiţie esenţială pentru supravieţuire
şi evoluţie). Astfel un electrostimul declanşează întot-
deauna la nivelul STPE, două fenomene bioelectrice
opuse şi uşor decalate:excitaţia şi acomodarea – co-
respondentul adaptării, denumită şi fenomenul (des-
cris de) Nernst sau ”efect mascat” – cu preponde- ...
renţa unuia sau a altuia dintre aceste fenomene.
Mărimea matematică ce descrie/măsoară procesul
...
de acomodare este constanta de timp a acomodării
(constanta lui Hill: l). Formula acesteia este:
l =80 x K, unde K este o constantă specifică pentru
o anumită STPSE și a cărei valoare este compu-
să dintr-o constantă propriu-zisă: 1,44 înmulţită cu
cronaxia respectivului cuplu nerv-muşchi (somatic).
Ca şi excitaţia, acomodarea este un proces de
membrană (după cum s-a arătat) caracterizat, prin-
tre altele, prin faptul că prezintă, în mod normal,
o instalare mai lentă decât excitaţia.
Expresia matematică a relației (ecuația) excitație-
acomodare anvizajează funcții de tip exponenţial. ...
...
Monnier a descris matematic latenţa de instalare a
acomodării faţă de excitaţie, prin diferenţa a două
funcţii exponenţiale, cu valori dependente de timp
și de cronaxie, diferenţă (V) ce măsoară condiţia
bioelectrică pe care trebuie să o îndeplinească o
STP(S)E pentru a apare, la nivelul său, excitaţia.
În legătură cu fenomenul de acomodare se impun

în continuare o serie de precizări. Această proprieta-
te fiziologică, intrinsecă, este emblematică doar
pentru musculatura striată somatică normo-
inervată. Pentru musculatura netedă normo-
inervată acomodarea este practic neglijabilă. ...
...
Această diferenţă majoră de comportament fiziolo-
gic reacţional este esenţială inclusiv pentru demer-
surile electroterapice, permiţând, în funcţie de pa-
rametrii vectorului electric utilizat, electro-stimula-
rea selectivă a unor grupe musculare scheletale
denervate față de unele normoinervate sau/și fa-
ţă de altele netede(sau invers),chiar dacă sunt si-
tuate în relativă proximitate. Mai mult, variaţia can-
titativă a capacităţii de acomodare a unui cuplu
nerv-muşchi somatic poate reflecta (şi astfel poate
fi valorificată electro-diagnostic) gradul de afecta-
re (patologică)/denervare a respectivului cuplu....
...
În acest cadru, elementul de cuantificare al gra-
dului de denervare este reprezentat de aşa-numitul
„coeficient de acomodare α“. Acesta reprezintă ra-
portul dintre intensităţile de tip reobazic ale impulsu-
rilor de curent triunghiulare şi respectiv, rectangula-
re, ambele tipuri de impulsuri cu durate de 1000 ms.
Pentru un cuplu nerv-muşchi somatic normoinervat
– la care proprietatea de acomodare este bine re-
prezentată – tipul/timpul frontului de creştere la ca-
re respectivul cuplu răspunde excitator optimal
este cel de tip rectangular (cu bruschețe mare)....
... Prin urmare, intensitatea necesară pentru a fi ex-
citat cu impulsuri de curent cu aceeaşi durată (1000
ms) dar cu o pantă de creştere mai puţin bruscă
(formă triunghiulară) este, în mod necesar, mai mare.
Concret, din studii experimentale, valoarea intensi-
tăţii excitatorii minime pentru impulsuri triunghiulare
este, în mod fiziologic, de 6 până la cel puţin 3-2,5
ori mai mare decât cea necesară impulsurilor rec-
tangulare cu aceeaşi durată. Deci, valoarea nor-
mală a coeficientului de acomodare α variază
între 6 şi 3-2,5.
Sub valori de 2,5 ale acestui coeficient ne aflăm în
faţa unui ...
... cuplu nerv-muşchi cu un anumit grad de denervare, dife-
renţa mică între intensităţile excitatorii necesare impulsu-
rilor de curent triunghiulare față de cele rectangulare re-
flectând faptul că respectivul cuplu nu mai „preferă“ în
mod net electrostimulii cu bruschețe mare, aceasta
inclusiv datorită diminuării, prin denervare, a
capacității de acomodare.
O valoare a coeficientului de acomodare α sub 1 reflectă
o denervare practic totală: cuplul nerv-muşchi somatic
se excită la impulsuri de curent rectangulare mai greu de-
cât la cele triunghiulare – semn că a pierdut, prin denervare,
inclusiv capacitatea fiziologică specifică, de acomodare.
...
” ... Grafic cu scări logaritmice, cu ajutorul căruia, trasând curbele I/t pentru curenţi triunghiulari
(CIT), respectiv dreptunghiulari (CID), se poate calcula inclusiv coeficientul de acomodare α
(ordonata)
16
tangenta la
curba climalizei
(Curenți cu Impulsuri Triunghiulare)

* (după: Rădulescu A –
Electroterapie, Ed.
(Curenți cu Impulsuri Dreptunghiulare) Medicală, Bucureşti,
2004 – cu unele
completări)
(abscisa)
”* ...
... ”
(Curenți cu Impulsuri Triunghiulare)
(Curenți cu Impulsuri Dreptunghiulare)
”
*
Grafic cu scări logaritmice, cu ajutorul căruia, trasând curbele I/t pen-
tru curenţi cu impulsuri triunghiulare (CIT), respectiv dreptunghiulare
(CID), se poate calcula inclusiv coeficientul de acomodare α*
(după: * Rădulescu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004) ...
... Aşadar, parametrului fizic reprezentat de brus-
cheţea electrostimului îi corespund doi parametri fi-
ziologici, conform celor două procese antagonice pe
care acesta le declanşează la nivelul STPE (cuantifi-
cați prin constantele menționate anterior): CTE şi l.
Există o serie de factori, de ordin chimic sau/şi fizic
ce pot influenţa fenomenul acomodării. În acest
sens, aplicarea curenţilor de JF poate:să releve anu-
mite tulburări ale echilibrului electrolitic din serul unor
pacienţi, să reflecte unele caracteristici de ordin fizic
ale mediului ambiental sau – cel mai neplăcut – con-
secutiv, poate să limiteze continuarea electrotera-
piei sau chiar să genereze aspecte iatrogenice. ...
... Cele mai edificatoare exemple din acest punct de
vedere sunt hipocalcemia, răcirea segmentului/seg-
mentelor supuse excitoterapiei prin electrostimuli sau
catelectrotonusul moderat crescut – situaţii în ca-
re se constată alungirea constantei de acomodare.
Rezultatul concret este faptul că, spre exemplu, la
bolnavii hipocalcemici, electrostimulii cu bruscheţe
mare (rectangulari), mai ales dacă au o durată a impul-
sului mai lungă, nu-și încheie efectul, din punct de ve-
dere al răspunsului STPE, odată cu deschiderea cir-
cuitului electric, ci sunt urmaţi fie de trenuri de răspun-
suri stabile, susţinute, repetitive, fie, dacă deficitul...
…
ionilor de Ca2+ este doar moderat în serul unui
anumit bolnav, se obţin salve de răspunsuri
periodice, cu extincţie graduală – reflectând
o acomodare progresivă, întârziată.
Din punct de vedere subiectiv şi clinic, pacienţii hipo-
calcemici pot rămâne, în urma unor proceduri de
elctroterapie cu DC sau JF, cu senzaţie neplăcută
de vibraţie locală – sau chiar ceva mai extinsă –
timp de zile sau săptămâni; bineînțeles, un astfel
de efect nedorit sporeşte disconfortul
respectivului bolnav,
...
...
mai ales că hipocalcemiile se întâlnesc frecvent
în cadrul unor tulburări de tip neurastenic/distonic
vegetativ*, inclusiv la vârstnici – la care tendinţa
la neurastenii/depresii este mai crescută.
Consecinţele neplăcute/nedorite ale unor astfel de
situații sunt întreruperea/abandonarea procedurilor-
electroterapice şi descurajarea bolnavului în mai
apela, în viitor, la asemenea secvenţe procedurale.
Astfel,o spasmofilie** neglijată la examenul clinic
iniţial de către medicul de RMFB poate conduce,
cum arătam mai sus, la conotaţii cu caracter
posibil a fi interpretat ca iatrogen.
* https://www.docteurclic.com/maladie/dystonie-neurovegetative.aspx
...
** Mlicescu M și col. – Spasmofilie - cauze, simptome, tratament (2012) – https://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-
sanatate/spasmofilie-cauze-simptome-tratament_10895#Cauzele_spasmofiliei
Legat
... conceptual-matematic inclusiv de ecuația lui
Monnier (ce obiectiveză latenţa de instalare a aco-
modării faţă de excitaţie, prin diferenţa a două func-
ţii exponenţiale, cu valori dependente de timp și cro-
naxie – diferenţă V care măsoară, astfel, condiţia
bioelectrică pe care trebuie să o îndeplinească o
STPE pentru a apare excitaţia), s-a determinat că
frecvenţa minimă de stimulare depinde de
constanta de timp a acomodării (CTA: l) şi implicit,
deci, de cronaxie (C) – l = 80 x K (unde K = 1,44 x C).
Cu aceasta se face trecerea la:
4. Frecvenţa electrostimulilor este un parametru
decisiv, deoarece la frecvenţe mari, durata ...
...
impulsului (timpul util) scade sub 0,02 ms şi astfel
nu se mai poate produce (eficient) excitaţia STPE, oricât
de mare ar fi intensitatea electrostimului respectiv.
După cum s-a arătat anterior, între intensitatea şi
durata unui electrostimul, există o relaţie relativ de
inversă proporţionalitate, descrisă de curba I/t.
În mod specific, pentru curenţii alternativi, relaţia din-
tre frecvenţa stimulului sinusoidal şi intensitatea li-
minară de excitaţie a fost descrisă de către Coppée
şi Monnier, care au trasat o curbă parabolică, nu-
mită „de pararezonanţă” (între intensitate – pe
ordonată – și frecvență – pe abscisă) . ...
... Astfel, cu cât frecvenţa este mai scăzută, cu atât
intensitatea necesară va fi mai crescută, deoarece
la frecvenţe joase panta curentului alternativ e foarte
blândă (deci bruscheţea stimulului e mică), mani-
festându-se cu putere fenomenul de acomodare.
La frecvenţe mai mari, intensitatea necesară scade,
pentru că stimulii fiind mai deși, devin mai bruşti și
excită cu mai multă uşurinţă muşchiul normo-inervat.
Conform acestor două condiționări contrare
există o zonă de frecvenţe joase (JF), cuprinsă între
50-100 Hz, ce corespunde celei mai mici intensi-
tăţi suficiente pentru obţinerea excitaţiei. ...
La
... frecvenţe mari, valoarea posibilă a timpului util
pentru fiecare electrostimul scade, necesitând,
astfel, o intensitate mai mare pentru a se produce
excitaţia.
Pentru curenţii alternativi dar şi pentru impulsurile
de curent, se descrie curba I/t, astfel încât, dacă
durata stimulului este mai mică, intensitatea
trebuie să fie mai mare ca să se obţină excitaţia –
așa cum s-a arătat mai înainte.
Totodată, curba I/t este clasic acceptată ca etalon
al interrelaţiei dintre intensitatea impulsurilor
de curent excitator şi timpul util minim necesar
de acţiune pentru respectivii electrostimuli.
Low frequency currents – Nowadays representative
Anglohone literature (...) ”broadly” classifies ES used in
Rehabilitation – by its rationale/outcomes
targeted – ”as therapeutic or functional”*.
According to this point of view, ES would mainly encompass:
”neuromuscular electrical stimulation (NMES)” –
which is predominant therapeutic (”motor re-learning”)
and/or prophylactic, being not ”functionally relevant”–
and relevant, i.e. functional electrical stimulation (FES
– including with its more modern and advantageous appli-
cative development:adding/ incorporation within neu-
roprostheses) – and respectively,TENS* (see further)...
* Sheffer LR, Knutson JS, Chae J – Therapeutic Electrical Stimulation, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s
Physical Medicine & Rehabilitation Principles and Practice, Fifth Edition, Vol. II, Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins,
Philadelphia, USA, 2010
... and there can be availed for themprogressive or
rectangular low frequency current impulses, or an
useful related mix:”schwellstrom modulated” ones*.
(see further)
EMG-mediated (and – o. n. – ”Foerster voluntary mo-
vements stimulations”*) ”couples cognitive intent
**
and NMES-mediated muscle contraction.” This goes, as
feed back principle, for some advanced robotic devic*** ****”, too.
es and “serious games
Actually, this conceptual and constructive advancement
may enable for such neuroprosthetic FES systems to
be ”worn by the user”**, thus giving to the respective de-
vices,both: therapeutic/ prophylactic and
respectiely – very – important assitive (of purposeful
functional compensation, kind capabilities. ...
* Rădulescu A Teodoreanu E – Noțiuni de Balneofizioterapie și balneoclimatologie – o selecție de restituiri – Ed. Medicală, București, 2014
** Sheffer LR, Knutson JS, Chae J – Therapeutic Electrical Stimulation, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s Physical Medicine & Rehabilitation Principles and Practice, FifthEdition, Vol. II, Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams &
Wilkins, Philadelphia, USA, 2010
*** Stein, J. (2009). e100 NeuroRobotic system. Expert review of medical devices, 6(1), 15-19. doi: 10.1586/17434440.6.1.15 (https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1586/17434440.6.1.15)
**** Michmizos K P, Krebs H I – Serious Games for the Pediatric Anklebot. The Fourth IEEE RAS/ EMBS International Conference on Biomedical Robotics and Biomechatronics, Roma, Italy. June 24-27, 2012 (/ 1710-1714 – 978-1-4577-1200-5/12/$26.00 ©2012
IEEE – https://www.researchgate.net/publication/258699810_Serious_Games_for_the_Pediatric_Anklebot
... NMES for motor re-learning:
they have – as already mentioned – mainly

therapeutic-rehabilitative and/or prophylactic goals,
as they do not provide functional relevant muscle
contractions (possibly just partially relevant, i.e. to
strengthen – for the moment insufficiently
controlled and/or intense – active movements).*

…
* Sheffer LR, Knutson JS, Chae J – Therapeutic Electrical Stimulation, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s
Physical Medicine & Rehabilitation Principles and Practice, Fifth Edition, Vol. II, Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins,
…
…
Date
… privind particularități biofiziologice de acţiune/
efecte valorificabile terapeutic aparţinând curenţilor/
impulsurilor de curent de JF
În general, pentru efecte excitomotorii şi implicit pen-
tru efecte vasculotrofice la nivelul musculaturii so-
matice normoinervate, frecvenţa optimă se situează
între 1 şi 50 imp./s – deci, pentru unele grupe
musculare, sub 10 imp./s – cu particularităţi
legate de asigurarea unei susţineri electrostimulatorii
pentru contracţii ritmice (frecvenţe optime de
cca. 30 impulsuri/ secundă) şi respectiv pentru
susţinerea electrostimulatorie de contracţii teta-
nizante, frecvenţe de 40-80 impulsuri/secundă. ...
... De notat faptul că mişcările realizate de către a-
paratul NMAK – armonioase, coordonate, funcţionale
–presupun combinarea continuă şi foarte rapidă,în
timp real, a tipurilor de contracţii menţionate.
În general,frecvenţa optimă electrostimulatorie
pt. musculatura somatică este între 1 şi 50 imp./s.
Sunt semnificative câteva exemple concrete de frec-
venţe electrostimulatorii la care,în mod caracteris-
tic,anumite grupe musculare somatice (în corelaţie
şi cu pattern-urile lor cronaxice) răspund contractil
optim.Astfel,pentru muşchii predominant tonici,de
postură (paravertebrali, fesieri) frecvenţa optimă la
care răspund excitator este de cca. 50 impulsuri/sec...
... Muşchii fazici de la nivelul mâinilor şi degetelor –
implicaţi în realizarea mişcărilor complexe de fineţe
– răspund optim la frecvenţe excitatorii de 80-90 im-
pulsuri/secundă iar muşchi tonico-dinamici (impli-
caţi în susţinere posturală ortostatică dar şi în
mers/alergare/ridicare în ortostatism din poziţie
ghemuit – spre exemplu: tricepsul sural), de la
nivelul distal al trenului inferior, răspund
contractil optim la frecvenţe electrostimulatorii
de 8-12 impulsuri/secundă.
Pentru fibrele musculare netede (mai exact pentru
structurile vegetative ce le comandă atât tonusul cât şi
motilitatea – se poate acț. pred. pe fibre de tip simpatic de...
...
la nivel paravertebral, din miotoame şi sclerotoame precum
şi de la nivel postganglionar) frecvenţa optimă se situează
aproximativ (tot) la nivelul a 12-(35)50 imp./sec.
Se realizează astfel, în principal, efecte de reinstruire/ per-
formare,prin intermediul electrostimulior,a programelor
bio-cibernetice de tonus şi peristaltism vascular– ceea
ce determină adaptabilitate vasoactivă amelior. în special
la niv. arteriolar şi venular, cu consecinţe benefice tro-
fico-metabolice,resorbtive şi de ameliorare a irigației
și clearence-ului tisulare,în special în spaţiul microcir-
culator nutriţional – dar și a funcționalității unor viscere
(exp.: motilitatea intestinală).
Ca ”preambul” la modulări și supramodulări: C. aperiodici
...
...
”Curenţii” aperiodici Adam (stohastici), au frecvenţa
între 5-30 imp/sec. Impulsurile elementare/izolate –
rectangulare și trapezoidale, cu ritm neregulat – sunt
modulate în amplitudine (și în frecvența de repetiție – n.
n.) și supramodulate în trenuri de impulsuri cu durate și
respectiv,pauze între ele–deci cadenţă de repetiţie–
cu valori variabile.
Au capacitate mai bună de combatere a acomodării şi e-
fecte analgetice considerate superioare chiar şi curenţilor
Träbert, descrişi clasic a fi cei mai analgetici din JF*.
* Rădulescu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004 ...
... Modulări și supramodulări
Musculatura striată normoinervată are caracteristica de a
răspunde la stimuli cu bruscheţe mare dar în totdată,
are şi o mare capacitate de acomodare.Aşa se face că,
după mai multe serii de impulsuri de acelaşi tip, reactivi-
tatea STP(S)E striate, normoinervate, începe să scadă,
datorită acomodării.
Combaterea fenomenului de acomodare se realizează în
practică, prin modularea parametrilor fizici ai curentului.
Cel mai adesea se modulează:
intensitatea, durata, frecvenţa/ cadenţa de succedare/ re-
petare şi respectiv, forma (inclusiv bruschețea) impulsului.
Pe lângă modularea impulsurilor, există posibilitatea de
supramodulare (v. mai departe) a acestora, cu obţinerea,...in-
clusiv, a unor serii/ trenuri de impulsuri de anumite forme.
Deci
... , modularea se referă la variaţia unui singur parametru
al impulsului (amplitudine, durată, ritmicitate/ cadenţă, formă
de ansamblu/bruschețe), în timp ce supramodularea se
referă la posibilitatea de a suprapune două sau mai multe
tipuri de modulare diferite (spre exemplu: în intensitate/
amplitudine şi în durata sau cadența impulsurilor). Ca efect al
modulării (simple) în cadenţă se poate obţine și gruparea mai
multor impulsuri sub formă de serii sau trenuri. Realizarea
unor forme de ansamblu, regulă de tip progresiv/regresiv:
oblice sau exponenţiale, ale unor astfel de trenuri, se reali-
zează prin supramodulare – reprezentativi (și) din acest punct
de vedere, find ”curenții modulați” tip Schwellstrom:
...
...
” ”
Motto: ”O imagine
face cât 1000 de Reprezentare grafică a principiului ”
” cuvinte” (Frederic modulării şi supramodulării: în
Modulări ale unor impulsuri Barnard, 1921 –
amplitudine – combinată eventual cu
rectangulare de joasă legat de apariția, în
modulare în durată –, în cadenţa de
frecvenţă: perioada respecti-
succedare a electrostimulilor şi res-
a. – în intensitate/ amplitudine, vă, pe scară largă,
a imaginilor foto – pectiv, în privinţa formei de ansam-
b. – în durată, c. – în
http://www.phrases.org.uk/m blu a trenurilor de impulsuri (diferi-
frecvenţă/ cadență (după: eanings/a-picture-is-worth-a-
Dinculescu T – sub red. – şi col. – Balneo-
thousand-words.html)
tă de cea a impulsurilor componente)–
fizioterapie. Manual pentru şcolile tehnice după Sidenco E-L– Electroterapia. Aplicaţii în medicina sporti-
sanitare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1963) vă şi în kinetoterapie. Ed. Fundaţiei “România de mâine”, 2005
Scopul urmărit de modularea şi supramodularea curentului nu
se reduce doar la prevenirea acomodării, ci se încearcă astfel
şi obţinerea altor efecte suplimentare. Spre exemplu:
-modularea în intensitate/amplitudine sau/și frecvenţă/cadență
potenţează efectul analgetic. ...
-modulând durata stimulului se poate spori efectul decontracturant
” ... * Impulsurile de curent de JF
modulate pe pantele lor
* ascendente după curbe de
tip exponenţial – utilizare:
după identi-
ficarea parametri-
lor de electrostimula-
re, prin ridicarea
curbei I/t sau tabelar,
pt. electrostim. musc.
somatice denervate
(Gillert) – v. mai departe)
(după: * Rădulescu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004)
”
*
(
Curba I/t și electrostimularea selectivă amusculaturii
somatice denervate *
- partea stângă a curbei I/t dă informații mai ales despre starea
nervului motor
- partea dreaptă a curbei I/t dă informații mai ales despre
starea fibrelor musculare
Reinervarea: curbele se deplasează de sus în jos și de la ...
dreapta spre stânga
... ”
Grafic cu scări logaritmice, cu ajutorul căruia, trasând curbele I/t pentru curenţi triunghiulari
(CIT), respectiv dreptunghiulari (CID), se poate determina durata ”impulsului pentru
tratament”*, corespunzător reobazei – care se alege de pe tangenta la ”curba climalizei”
(după: * Rădulescu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2017) ...
”
...
Starea muşchiului Durata impulsului (ms) Durata pauzei (ms)
Denervare totală
2000 – 5000 (~12
(Forţa musculară 0 – 1 pe 400 – (500 – n. n.) – 600
stim./min.)
scala MRC-MMT**)
Denervare gravă 1000 – 3000 (~20

150 – (300 – n. n.) – 400 stim./min.)
(Forţa musculară 1+ → 2–)
50 – (100 – n. n.) –
Denervare medie
50 – (100 – n. n.) – 150 150
(Forţa musculară 2 → 2+)
(~300 stim./min.)
Denervare redusă 20
10 – (20 – n. n.) – 50
(Forţa musculară 3– → 3) (~1.500 stim./min.)
Criteriile de alegere a valorilor parametrilor (la intensitate
reobazică) de electrostimulare prin curenţi ”exponenţiali”, a
musculaturii somatice denervate”* ...
(după: * Gillert O. – Electrotherapie. R. Pflaum Verlag K.G., Munchen, 1981 – cu unele completări)
** Paternostro-Sluga T, Grim-Stieger M, Posch M, Schuhfried O, Vacariu G, Mittermaier C, Bittner C, Fialka-Moser V – Reliability and
validity of the Medical Research Council (MRC) scale and a modified scale for testing muscle strength in patients with radial palsy. J
Rehabil Med. 40(8):665-71, 2008; doi: 10.2340/16501977-0235
Mai ales în ultimele aprox. ≥2decade,tot mai mulţi producători
...
de aparatură de fizioterapie au început să lanseze în exploatare
combine electroterapice cu valenţe inclusiv electrodiagnostice
şi care pot, prin utilizarea principiului funcțional „biofeedback“
să ”ridice”, consecutiv aplicării electrozilor pe zona denervată,
cvasiinstantaneu, curba I/t.
Aceasta, odată afişată pe display-ul combinei, permite alegerea
parametrilor-cheie (durata impulsului, durata pauzei – corespun-
zător reobazei) de electrostimulare prin impulsuri”exponenţiale”,
din zona – clasic: v. mai înainte – a triunghiului delimitat de
tangenta la ”curba climalizei” (paralela la abscisă la un nivel de
intensitate corespunzător reobazei şi paralela la ordonată
–ce are gradate durate de până la 1000 ms–„standard“,pentru
cele 2 tipuri de impulsuri comparate în cadrul oricărei curbe I/t:
rectangulare versus triunghiulare) ...
... Combinele moderne au
posibilităţi chiar mai largi
”
de electrodiagnostic, fiind
capabile să efectueze
calculul: reobazei,
cronaxiei, coeficientului
de acomodare α,
”
pragului motor etc.
”
”
*
(Prin amabilitatea * C. Pestriţu) ...
*
...
Electrostimularea musculaturii somatice denervate,este,conform logicii
formale, un demers terapeutic dar în fond, aşa cum se va vedea, ea are
un caracter predominant profilactic (v. în cursul 7).
Aceasta deoarece profilul biometabolic al STPE, inclusiv al celor de tip

muscular,este dependent de funcţia de cuplare a excitaţiei cu con-
tracţia şi respectiv, de activitatea contractilă. În absenţa stimulilor
excitatori şi a contracţiilor consecutive, parenchimul muscular se
degradează,pierzând,spre exemplu,circa 3% din masa proteinelor
sale miofibrilare contractile,pe zi.
Acest rezultat degradativ la nivel intim este cel mai uşor şi rapid
vizualizabil la scară macroscopică, prin procesul de hipo-/a-miotrofie
ce succede implacabil oricărei perioade de inactivitate mai prelungită a
unui muşchi.
...
Indicații
... (inclusiv pentru disfuncții legate de musculatura netedă atonă):
- tratamentul (/profilactic, totdată) al musculaturii scheletale,
denervate prin leziuni la nivelul sistemului nervos somatic
periferic(eventual – rar – și central;exp.:în lezz.inclusiv mielice)
- tratamentul constipației cronice (habituale)
- atoniile post operatorii ale vezicii urinare (detrusorului)
Contraindicații (pe lângă cele generale ale electroterapiei):
spasticitatea,durata scurtă de la un eveniment lezional acut la
nivelul SNC – cu instabilitate în evoluția suferinței neurologice/
neuro-vasculare – și respectiv (ca neindicație relativă): atinge-
gerea unei forțe musculare segmentare de cel puțin 3–, de la
care kinetoterapia activă/-ajutată este posibilă și permite con-
tinuarea procesului recuperator în condiții mai fiziologice (da-
că nu există contraindicații generale – în special legate de tole-
ranța la solicitări fizice/efort), deplasarea antigravitațională în
cursă completă (FM = 3) fiind acum echivalent rezistivă ...
Musculatura somatică normoinervată(inclusiv cea hipo-
...
funcţională, deperformată, consecutiv sub/neutilizării ,
spre exp. în: imobilizări din diverse cauze, ale unor seg-
mente musculo-scheletale, şchiopătări/subutilizări
instinctive/antalgice, sedentarism sau/şi ”descentrali-
zări” ale unor teritorii (dar aflate în stadiu final de re-
inervare), răspunde excitator la electrostimuli cu
bruscheţe mare, cel mai adesea de tip rectangular.
Menţinerea excitabilităţii în limite convenabile sau
chiar performarea, din punct de vedere electro-terapic/
profilactic se realizează inclusiv prin modalităţi de
combatere a acomodării. ...
... Asemenea dispozitive, ce utilizează impulsuri rectangu-
lare – inclusiv cu posibilități(supra)modulatorii ce combat
acomodarea – pentru electrostimulare, nu au însă,
destinație terapeutică exclusivă:
termenul generic utilizat pentru o astfel de formă de
electro-profilaxie este body forming.
Mai mult, în contextul opţiunii strategice la nivelul socie-
tăţilor dezvoltate privind asigurarea calităţii vieţii, chiar cu
unele moderate tendinţe hedoniste, asemenea tehnici de
electrostimulare (frecvent în cadrul aparatual al unor
combine de ”micro-fizioterapie” facială) au pătruns, mai
ales în ultima decadă, şi îndomeniul cosmetologiei, furni-
zând suport procedural pentru modelarea estetică facială/
anti-aging local. ...
” ...
(*by:https://www.google.com/search?q=b
ody+forming+electrical+stimulation&sxsrf
=ALeKk00Rqvi2F4h-
zZ_amK_w2jbsA98tqA:1605590865634&
tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=B6ac49
Rsg-
_NxM%252CTWtWlk9SvMHpbM%252C_
&vet=1&usg=AI4_-kRJ_Ht62pY-
VHGapiKo6MWKbbph_Q&sa=X&ved=2a
hUKEwiLj82J7IjtAhXIDuwKHSxOAIcQ9Q
F6BAghECw#imgrc=B6ac49Rsg-
_NxM&imgdii=5ddbTBMflW456M)
”
*
”
**by: https://targetdeal.ro/aparat-remodelare-abdomen-cu-electrostimulare-
sixpack-
gym/8388?utm_source=google&utm_term=activ_smart_shop&gclid=Cj0KCQiA
48j9BRC-ARIsAMQu3WSakK83g0brZgxE-
SvFIl2ooEekTM5s8D4a6bK5XMNbRQLon1HvFK0aAv9hEALw_wcB ...
**
Impulsurile de curent de JF cu bruscheţe mare, modulate şi supramodulate
...
(tip Schwellström) întrunesc optimal condiţiile pentru electro-stimularea
musculaturii somatice normoinervate dar aflată într-unul dintre statusu-

rile/situațiile menţionate. Elementul de supramodulare vizând şi forma
de ansamblu, cu fronturi de creştere ale trenurilor de impulsuri de tip expo-
nenţial, ameliorează probabil receptivitatea la astfel de electrostimuli, mai
ales a musculaturii somatice aflate în stadii finale de reinervare (deci
având încă un grad uşor/discret/minim de denervare sau doar o pierdere
a căii psiho-motorii, prin ”descentralizare”(dezengramare corticală/dis-
conectare centrală) – consecutiv neutilizării cauzate de denervare căreia
bruscheţea mai redusă a pantei de creştere a trenurilor de impulsuri i
se adresează într-un mod mod mai adecvat decât – ”direct” –
electrostimulii rectangulari. ...
”Curenții modulați” tip Schwellstrom (curent elec-
...
tric ce crește/se intensifică – în germană)
privire sinoptică, introductivă:
(impulsuri de curent electric de JF supramodulate

în amplitudine și în forma de ansamblu a ”trenului”)
-Durata impulsurilor (DI) = 0,1-5msec;- Durata pau-
zelor (DP) = 7,5-24,9 msec;-Perioada de stimula-
re (T) = 12,5-25 msec; - Frecvența (Ʋ) = 40-80 imp/
sec (poate produce efecte tetanizante fiziologic) ...
... Datorită combinării bruscheții reduse – modulată
după o curbă de tip exponențial – a pantelor (ascen-
dente) ale seriilor/ trenurilor de impulsuri sub forma
cărora sunt emiși – cu bruschețea mare a impul-
surilor rectangulare din care sunt compuse fieca-
re dintre respectivele serii/trenuri – ”c.modulați ” tip
Schwellstrom realizează,pentru musculatura so-
matică deperformată din diferite motive, un pattern
de electrostimulare apropiat de cel fiziologic al con-
tracțiilor voluntare – fapt observabil (și) pe EMG – efi-
ciente, permițând astfel o antrenare a mușchilului
(lor) vizat(ți), adecvată ca durate necesare ale ședin-
...
țelor de electrostimulare și totdată fără a-l(i) obosi.
Progresele din (micro)electronică şi IT, în special din ultimele 4-5
...
decenii, au deschis calea spre (re)abordarea, bazată pe cunoştinţe
electrofiziologice mai avansate, în condiţii tehnice moderne, a unei
tentative, în fond, vechi: electro-gimnastica, introdusă de către
Bergonie încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea (şi dezvoltată pâ-
nă la un anumit nivel, în a doua jumătate a secolului trecut, sub forma
electro-mecano-terapiei, incluzând exercițiile – bazate pe fenome-
ne de feed back senzitivo-/ senzorio-motor – de reeducare a mișcă-
rilor voluntare, ale lui Foerster, în paralizii ”funcționale” reziduale –
( după re-inervare, în situații de pierdere restantă a căii psiho-motorii/ de ”descentralizare” sau:)
cum sunt și disfuncționalitățile musculaturii inervate din unități ve-
cine celor mielice lezate, din traumatisme sau polio). Apoi, începând
de la sfârşitul anilor ’70, Petrofsky(cit.*), apoi Philips şi col.** au per...
** Phillips CA – Electrical muscle stimulation in combination with a reciprocating gait orthosis for ambulation by paraplegics. J Biomed Eng; 11(4):338-44, 1989
... fecţionat tehnica electro-mecano-terapică, reuşind, limitat, să realize
contracţii aproape tetanizante/parţial sustenabile la nivelul unor gru-
pe musculare mari, putând genera deplasarea anti-gravitaţională a
unor segmente NMAK cu greutate mare (gambe, coapse etc.) sau chiar
menţinerea musculaturii portante paralizate în lez. de NMI în condiţii
tonice de contractilitate, capabile să susţină ortostatismul(?–n. n.).
Trebuie precizat că, deşi primele comunicări în acest sens datează, cum
am arătat, de aproape5decenii, nici până în prezent această metodă nu a
reuşit să compenseze suficient, până la un palier efectiv funcţional, defi-
citul de control motor voluntar şi implicit de forţă musculară la nivelul
grupelor mari, cu toate că denumirea dată în literatura anglofonă res-
pectivei metode este „stimulare electrică funcţională“ (FES). ...
...
” ”
”
*
”
*
**
”
FES (după):*, ** ” **
” ”
*https://www.google.ro/search?q=functional+electrical+stimulation+fes&biw=1366&bih=648&tbm=isch&imgil=C3EAVeP0b2qGuM%2
53A%253B-
EtTuW4x_4c7RM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.hasomed.de%25252Fen%25252Fproducts%25252Frehastim-
functionel-electrical-stimulation%25252Fwhat-is-functional-electrical-stimulation-
fes.html&source=iu&pf=m&fir=C3EAVeP0b2qGuM%253A%252C-
EtTuW4x_4c7RM%252C_&usg=__O4lPq2z1KKl0gK0DvLA8Bdb2lrE%3D&ved=0CEQQyjdqFQoTCNqCx_az8MYCFQvpFAodm7EN
0A&ei=MGywVdqqCYvSU5vjtoAN#imgrc=TB8tuIWWj61qnM%3A&usg=__O4lPq2z1KKl0gK0DvLA8Bdb2lrE%3D
**Kern H – Electrical Stimulation on Paraplegic Patients. Eur J Trans Myol - Basic Appl Myol; 24 (2): 75-157, 2014;
DOI: http://dx.doi.org/10.4081/bam.2014.2.75 ...
...
”
2012
”
...
”
...
”
”
** ”
*
”
”
”
*
”
*
Sisteme (asistiv)-terapeutico-recuperatorii pentru trenul inferior,
bazate pe pedalaj incluzând promovarea contracțiilor musculare
afernte cu ajutorul FES (”FES Ergometers, respectiv bikes”)*,**
https://www.google.ro/search?q=fes+bike&biw=1366&bih=648&tbm=isch&imgil=fQa90NpmlReOpM%253A%253Bl6ZvfHOdUDPadM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.bikeforums.net%25252Fs
glespeed-fixed-gear%25252F788987-bike-porn-v2-0-a-100.html&source=iu&pf=m&fir=fQa90NpmlReOpM%253A%252Cl6ZvfHOdUDPadM%252C_&usg=__M7U_UIWyQJbhkMNToKX-
TGtmkk%3D&ved=0CEYQyjdqFQoTCM71-_yU7MYCFQON2wodhaAGLg&ei=3TKuVY6TCYOa7gaFwZrwAg#imgrc=SfJYyDx2dr9a8M%3A&usg=__M7U_UIWyQJbhkMNToKX-pTGtmkk%3D
Kern H – Electrical Stimulation on Paraplegic Patients. Eur J Trans Myol - Basic Appl Myol; 24 (2): 75-157, 2014. DOI: http://dx.doi.org/10.4081/bam.2014.2.75
...
http://www.bio.unipd.it/bam/PDF/24-2/Kern_Habilitation.pdf
” ...
”
*
* del-Ama, A. J., Gil-Agudo, A., Pons, J. L., & Moreno, J. C. (2014). Hybrid FES-robot cooperative control of ambulatory gait
rehabilitation exoskeleton. Journal of neuroengineering and rehabilitation, 11, 27. https://doi.org/10.1186/1743-0003-11-27
** Kandilakis C – Indego® Clinical Trials SCI Focus

http://www.indego.com/parkerimages/Indego/Image
s/2014%20ASCIP-
ISCOS%20Indego%20Presentations.pdf
**
...
...
Concret, este vorba despre o stimulare rotatorie*, asincronă,
în 3 locuri diferite de pe suprafaţa muşchiului, la frecvenţe
de 15-20 impulsuri/secundă, realizând astfel, însumat, o aco-
perire stimulatorie cvasiuniformă a muşchiului dar bazată pe
răspuns contractil predominant în unul din cele 3 locuri: în
ansamblu, contracţiile cu frecvenţă (sumată) de 45-60 impul-
suri/secundă la nivelul întregului muşchi, ar rezulta din sti-
mularea succesivă, la frecvenţele inferioare, indicate mai sus,
a fiecăruia dintre cele 3 locuri diferite,producându-se astfel
contracţii aproape tetanizante şi relativ sustenabile în timp.
*Critchley E and Eisen A (eds) – Spinal Cord Disease (Basic Science, Diagnosis and Management). Springer-Verlag London Limited 1997
https://books.google.ro/books?id=LbG2BwAAQBAJ&pg=PA594&lpg=PA594&dq=petrofsky+rotary+stimulation+1978&source=bl&ots=LiS1ZWjdM7&sig=6iSgw4hRyhA8Nxe_
TaHryQgISiA&hl=ro&sa=X&ved=0CB8Q6AEwAGoVChMI4ZyT54LsxgIVsQjbCh33DAeC#v=onepage&q=petrofsky%20rotary%20stimulation%201978&f=false)
...
...
Posibilităţi efective de asistare/compensare funcţională, incluzând FES
– în contextul unor dispozitive ”all în one” au apărut însă abia în urmă cu
cca. 20 ani, un exemplu de reuşită în acest sens fiind sistemul ortetic mul-
tifuncţional de tip NESS H 200 (Neuromuscular Electrical Stimulation
Systems)pentru paralizii ale musculaturii pumnului,mâinii şi degetelor,
respectiv NESS L 300 - cu indicații asemănătoare,la membrele inferioare
(vezi mai departe)– ambele, cașitehnicaFoerster, îmbinând NMES cu FES.
În afara aspectelor legate de posibilitatea, doar parţială, de a realiza

electrostimularea la parametri de forţă eficienţi şi cu sustenabilitate
convenabilă în timp,a musculaturii–în special portante–de la nivelul
coapselor, un alt aspect ce a limitat până relativ de curând utilizarea FES
pe scară mai largă în practică, l-a constituit dificultatea de a realiza un
contact eficient şi stabil între electrozi şi tegument, în condiţiile dinamice
ale deplasării sub acţiunea contracţiilor musculare induse (v. mai departe)
...
”
... ”
”
*
NESS H200Ô (2004) – a complex apparatus, with five
integrated functions, including “all in one“ mainly:
– an exoscheleton (orthotic structure) very flat and light
and – an exo-neuroprothesis with FES facilities
[”cleared by the U.S. Food and Drug Administration
(FDA) and CE-marked for the European Union]*
”Supplementing standard outpatient rehabilitation with
daily home neuroprosthetic activation improves
”
** upper limb outcomes.”**
Main indications: ”Stroke, Brain Injury, Spinal Cord Injury, Other ”
disorders of the central nervous system resulting in functional
deficits and impairments of the upper limb”*
* https://www.bioness.com/Products/H200_for_Hand_Paralysis.php
**https://www.bioness.com/Products/H200_for_Hand_Paralysis/What_is_It.php
**https://www.bioness.com/Healthcare_Professionals/Exoskeletal_Products/H200_for_Hand_Paralysis.
php
*** Ring H, Rosenthal N – Controlled study of neuroprosthetic functional electrical stimulation in sub-
acute post-stroke rehabilitation. J Rehabil Med. 37(1):32-6, 2005 *** ...
...
În privinţa compensării funcţionale şi totodată antrenării prin FES
a musculaturii (doar) de la nivel gambier şi doar în condiţii de
denervare prin leziuni de NM(C)S–nu NM(C)I!– „state of the
art“-ul în această privinţă sunt dispozitive precum STIMuSTEP
(implantabil) sau mai ales, NESS L 300 (și în special ”Plus”):o
orteză electronică ce poate stimula funcţional muşchii(în prin-
cipal)peronieri–eventual și mm.:tibial ant.,(dorsi)flexori degete
(prin tatonare,inclusiv pentru afectări periferice)–fiind utilă în
corectarea tulburării de mers cauzată de diverse leziuni la nivelul
SNC, tulburare numită generic în literatura anglofonă „foot
drop“/”drop foot”(dar eventual,prin tatonare și în cauze periferce)....
”
...
NESS L 300 Plus:
”designed to give you
better knee control
and additional stability”* ”
NESS L 300 – main
indications:
”Stroke (”enhances gait
and improves dynamic
stability in chronic
hemiparetic patients”*,**),
Traumatic brain injury, ”
**
Incomplete spinal cord ”
injury, Multiple
”
* Sclerosis, Cerebral
Palsy”*
”
”
**
{
”
* NESS L 300: leg cuff; NESS L 300 Plus
gait senzor; wireless
control unit * [”cleared by the U.S. Food and Drug Administration
*https://www.bioness.com/Products/L300_for_Foot_Drop/What_is_ (FDA), CE-marked for the European Union” ]
*
It.php
**https://www.bioness.com/Products/L300_Plus_For_Thigh_Weakness/What_is_It.php
cuffs (thigh, respectively calf/ shank)
...
*** Hausdorff JM, Ring H – Effects of a new radio frequency-controlled neuroprosthesis on gait symmetry and rhythmicity in patients with chronic
hemiparesis. Am J Phys Med Rehabil. 87(1):4-13, 2008
... Nivele de evidenţă (NDE) şi concluzii
”
referitoare la diverse intervenţii pentru
abordarea terapeutică a spasticitții (după:*)
”
...
* Hsieh JTC, Wolfe DL, Connolly S, Townson AF, Curt A, Blackmer J, Sequeira K, Aubut J
(# LaessøeJens L Nielsen B Biering-Sørensen Sønksen F – Antispastic effect of penile vibration in men with spinal cord lesion Archives
of Physical Medicine and Rehabilitation 85(6):919-24, 2004 Follow journal. DOI: 10.1016/j.apmr.2003.08.082)
and the SCIRE Research Team - Spasticity after spinal cord injury: an evidence-based ”
review of current interventions –Topics in Spinal Cord Rehabilitation; 13 (1): 81-97, 2007
...
Există în principal 3 factori perturbatori care pot surveni în
funcţionarea unui sistem de mers asociat cu FES: oboseala
musculaturii paretice electrostimulate, defecţiuni tehnice ale
aparatului emiţător sau/şi alterarea transmisiei impulsurilor
de curent de la electrod – transcutanat – către musculatura
subjacentă. Această ultimă perturbare are drept cauză, cel
mai adesea, deplasarea electrozilor din poziţia fixată pe
piele şi astfel întreruperea sau alterarea contactului aces-

tora, cu risc major de cădere și posibile grave accidentări –
având în vedere deficitul motor sever/complet. ...
”
”
*
Set de electrozi mici, interconectaţi, tip

”multiplexors”*
* http://control.ee.ethz.ch/~ncg/previous_projects/electrodedev.php
...
În mod special pentru STP(S)E din SNC, se apreciază că elec-
trostimularea adecvată parametrial – după caz: NMES sau
FES – şi foarte riguros ţintită topografic ar putea stimula/
exploata cu oarecare succes și (neuro)plasticitatea
dependentă de activitate, în scopul recuperării funcţionale
după leziuni nevraxiale. Așadar: ”... controlled pulses of
electrical current to stimulate physical or bodily functions lost
through nervous system impairment...applied to peripheral
nerves ... activate and contract specific muscles or muscle
groups to evoke purposeful, patterned movement.”*
(* https://www.uhn.ca/corporate/News/Pages/spin_a_thon_supports_stroke_care_at_Toronto_Rehab.aspx)
...
...
...
Alte
... indicații - mai rare - ale aplicațiilor de”c. modu-
lați” tip Schwellstrom (cvasicomune cu cele pen-
tru c. neofaradici modulați – v. și mai departe)*:
- relaxarea musculturii aflate în contractură(algică/
antalgică) din vecinătatea unor articulații sau/și ente-
ze afectate prin diverse leziuni, cu ameliorarea con-
secutivă a mobilității și respectiv, combaterea unor
verigi fiziopatologice din cadrul ciclului mio-fascial
- prevenirea constituirii de aderențe (inter-muscu-
lare sau/și peri-tendinoase) – în special în situații ce
impun imobilizări segmentare prelungite
- prevenirea trombozelor/emboliilor post-operato-
rii/partum sau/și în insuficiențe veno-limfatice ...
... (asemănător metodei de galvanizare transversa-
lă Kowarschik-citată în**), inclus. cu ef. antiedematos
- electrostimularea musculaturii somatice sfincte-
riene (vezicale, anale),în incontinențe la acest(e)
nivel(e) prin insuficiența constrictorilor respectivi:
indirect(aplicații cutanate sau intra-anale)sau di-
rect: prin implanturi în zona plexului sacrat, cu
acț. asupra n. rușinos (sfinctt. uretral și anal, extt.)
- electrostimularea musculaturii respiratorii:”directă”
(un circuit excitator aplicat cutanat, suprajacent muș-
chilor inspiratori – intercostali – și altul deasupra celor
expiratori – abdominali – cu declanșare alternă con- ...
* Rădulescu A Teodoreanu E - Noțiuni de Balneofizioterapie și balneoclimatolo-gie - o selecție de restituiri - Ed. Medicală, București, 2014
** Low and medium Frequency Electrotherapy – Therapy manual. Enraf Nonius, Part number: 1480.762-43, 2005
... form ritmului ventilator propriu al pacientului) sau –
excepțional – prin electrozi implantați în zona nervilor
frenici (bilateral: pentru a fi posibilă stimularea inclu-
siv unilateral, alternă – pe lângă creșterea intensității,
în caz de oboseală sau/și acomodare – a diafragmului)
- ”indirectă”: prin aplicarea electrozilor pe tegumen-
tele regiunii cervicale laterale, cu stimularea bilater.,
astfel,a zonelor accesibile pentru excitație exogenă
a fiec. nerv frenic omolateral și electrostimularea,
mediată neural, a mușchiului diafragm (DI=0,1-1
ms; aceeași secvențialitate metodologică de mai sus)
Indicații: ”insuficiențe respiratorii de scurtă durată ...
... din cadrul unor intoxicații accidentale, stări de șoc
sau narcoză”.* Legat de dispozitive implantabile:
o direcţie de cercetare contemporană vizează construirea
unor mini/micro dispozitive capabile deopotrivă să fie
implantate (eventual, în viitor, poate chiar injectate ?) în
vecinătatea sau în interiorul unor muşchi denervaţi şi să
realilizeze FES la nivelul acestora (STIMuSTEP, epidurală).
Astfel de dispozitive ar putea fi încadrate tot în categoria,
mai largă, de mijloace asistive, de asemenea profund inter-
ferentă între medicină şi inginerie – cea a neuroprotezelor.
Pe de altă parte, există deja de multă vreme dispozitive mi-
niaturale generatoare de electrostimuli de JF (”Each impul-
se causes the heart to contract.”**), de asemenea implantabi-
le, ce pot să realizeze în fond o formă particulară de stimulare
electrică la nivelul miocardului: aparatele tip pacemaker
cardiac.* Rădulescu A Teodoreanu E – Noțiuni de Balneofizioterapie și balneoclimatologie – ...
o selecție de restituiri – Ed. Medicală, București, 2014; ** http://www.webmd.com/heart-disease/guide/abnormal-rhythyms-pacemaker
... Relativ recent:
”... epidural stimulation immediately after implant ...
in two...diagnosed with a motor and sensory com-
plete lesion. We demonstrate...neuromodulating
the spinal circuitry with epidural stimulation, ena-
bles completely paralyzed individuals to process
conceptual,auditory and visual input (? – n. n.) to regain re-
latively fine voluntary control of paralyzed muscles.”*
Parametrii optimi de electro-stimulare folosiți:
frecvența 25 Hz sau 30 Hz; intensitatea (/tensiunea –
”voltage” ) aplicată a variat de la sub la deasupra
pragului optimal de excitație pro-contractilă*...
* Angeli CA, Edgerton VR, Gerasimenko YP, Harkema SJ – Altering spinal cord excitability enables voluntary movements after chronic
complete paralysis in humans. Brain;137(Pt 5):1394-409, 2014; doi: 10.1093/brain/awu038. Epub 2014 Apr 8
”
...
https://patentimages.storage.googleapis.com/dc/05/77/1c59a9c18ec101/US20180361146A1.pdf)
(http://www.freepatentsonline.com/y2019/0022371.html)
”
*
Și mai nou: [PDF] Wireless implant for
motor function recovery after spinal
cord injury (YK Lo, W Liu, VR Edgerton, CW Chang -
US Patent App. 16/043,414, 2019) ...
...
”
(n. n. – principali mușchi ce

acționează în cadrul deglutiției
(inerv. toți de nn. gloso-faringieni):
stilo-faringian, palato-faringian*,
constrictor superior al faringelui,
stilo-glos**)
* Ropper AH, Samuels MA - Adams and Victor’s Principles of

Neurology.Ninth edition, McGraw-Hill Companies Inc., USA,
2009
** Nica S., Davidescu I., Neurologie – Examinarea neurologica –

Volumul I, Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2007
*** VitalStim – pliant prospect
…
...
[o.n.:neuromuscular electrical
stimulation – which is partly –
predominant – therapeutic (”motor
RE-LEARNING”) and/or
prophylactic*, and partly assistive,
replacing ”... lost neuromuscular
function...” i.e. functional electrical
stimulation (FES)**]
* Sheffer LR, Knutson JS, and Chae J (2010) Therapeutic Electrical Stimulation in
Neurorehabilitation, In: Frontera, W.R. and DeLisa, J.A. (eds.) DeLisa’s Physical
Medicine and Rehabilitation: Principles and Practice, Woltres Kluwer Health.
Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia
** Knutson JS, Sheffer LR, and Chae J (2010) Functional neuro-muscular
Electrical Stimulation, In: Frontera, W.R. and DeLisa, J.A. (eds.) DeLisa’s Physical
Medicine & Rehabilitation Principles and Prac-tice, Woltres Kluwer Health.
Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia
***
...
[o.n.:neuromuscular electrical
stimulation – which is partly –
predominant – therapeutic (”motor
RE-LEARNING”) and/or
prophylactic*, and partly assistive,
replacing ”... lost neuromuscular
function...” i.e. functional electrical
stimulation (FES)**] * Sheffer LR, Knutson JS, and Chae J
(2010) Therapeutic Electrical
Stimulation in Neurorehabilitation, In:
Frontera, W.R. and DeLisa, J.A. (eds.)
DeLisa’s Physical Medicine and
Rehabilitation: Principles and Practice,
Woltres Kluwer Health. Lippincott
Williams & Wilkins, Philadelphia
** Knutson JS, Sheffer LR, and Chae J
(2010) Functional neuro-muscular
Electrical Stimulation, In: Frontera,
W.R. and DeLisa, J.A. (eds.) DeLisa’s
Physical Medicine & Rehabilitation
Principles and Prac-tice, Woltres
Kluwer Health. Lippincott Williams &
Wilkins, Philadelphia
***
…
”
...
...
***
”
...
...
”Deep brain stimulation (DBS) is increasingly applied for the treatment
...
of brain disorders, but its mechanism of action remains unknown. ”*
“This therapy is becoming widespread for many brain disorders ..., inclu-
ding psychiatric ... as depression, but no one knows how it works, ... . ...
significant step in answering this question on the level of brain net-
works, not just addressing where you’re actually applying the
stimulation in the brain.” (Philip Starr, cited by P Farley, in**).
”… ends of the stimulating leads of DBS devices … placed … deep in …
brain … sub thalamic nucleus (STN) …, part of a “loop” of neural circuitry
that includes the motor cortex on the brain’s surface. … DBS device …
began stimulating the STN, … stimulation reached the motor cortex,
where over-synchronization … diminished.”**
Parameters: low frequency electrical currents (eg.: 70 to 185 pps, cathode active***
(” In the new research, during surgery to implant a permanent DBS device (green with yellow tip)
deep in the brains of Parkinson's disease patients, six recording electrodes (red) were temporarily
placed on the surface of the brain. Image courtesy of Coralie de Hemptinne – quoted in: **)
* de Hemptinne C, Swann NC, Ostrem JL, Ryapolova-Webb ES, San Luciano M, Galifianakis NB, Starr PA – Therapeutic deep brain stimulation
reduces cortical phase-amplitude coupling in Parkinson's disease. Nat Neurosci;18(5):779-86, 2015. doi: 10.1038/nn.3997. Epub 2015 Apr 13
** P Farley – How Deep-Brain Stimulation Reshapes Neural Circuits in Parkinson’s Disease Study Reveals Mode of Action of Highly
Effective, But Poorly Understood Therapy – https://www.ucsf.edu/news/2015/04/125071/how-deep-brain-stimulation-reshapes- neural-circuits-
parkinson%E2%80%99s-disease
...
*** Törnqvist AL, Schalén L, Rehncrona S – Effects of different electrical parameter settings on the intelligibility of speech in patients with
Parkinson's disease treated with subthalamic deep brain stimulation. Mov Disord. 20(4):416-23, 2005
... Stimularea electrică s-a dovedit utilă şi în controlul
pattern-urilor de (re)creştere şi (re)conectare
cortico-spinală – cel puțin la pisici*.
În plus, stimularea electrică (inclusiv, posibil tip TENS – a-

șa cum s-a studiat și în tratamentul epilepsiei **,***) :”... may
modulate a recovery factor associated with stroke.Such
recovery factors include, ... not limited to mechanisms of
brain repair, neurogenesis, ... rewiring of electrical brain
circuits, growth, ... remodulation of collateral blood
flow, functional dynamics of intra-brain networking and
its changes. ... these ... exemplary of brain plasticity.”***
...
* Salimi I, Martin JH – Rescuing transient corticospinal terminations and promoting growth with corticospinal stimulation in kittens. J
Neurosci. 26;24(21):4952-61, 2004
** DeGiorgio CM, Shewmon A, Murray D, Whitehurst T – Pilot study of trigeminal nerve stimulation (TNS) for epilepsy: a proof-of
-concept trial. Epilepsia; 47(7):1213-5, 2006 – cited in:
*** Danielsson I – Method for improving functional recovery after stroke by electrical stimulation of a cranial nerve.
(vagus, trigeminal, occipital and/or any other cranial nerve – possibly transcutaneous); http://www.google.com/patents/US9079031
”Curenții” neofaradici ”modulați”
fara
fara
(clasic)–”c. neofaradici”–sunt impulsuri de c. galvanic
(obținute inițial ”cu ajutorul unui inductor”*), de formă triun-
ghiulară ”bruscă”, cu durată (DI) de 1msec, durata pauzei
(DP) de 19 msec și deci, perioada stimulului (T) = 20 msec;
frecvența (Ʋ) = 50 imp/sec; intensitatea (I): la vibrație; dura-
ta unei ședințe procedurale: 20-30 min. Cei ”modulați” sunt,
de fapt, supramodulați: impulsuri rectangulare grupate în tre-
nuri de formă trapezoidală. Principale modalități de aplicare:
electrozi placă sau băi hidro-electrolitice (galvano-)faradice...
* Rădulescu A Teodoreanu E – Noțiuni de Balneofizioterapie și balneoclimatologie – o selecție de restituiri – Ed. Medicală, București, 2014
… Principale efecte valorificabile
terapeutic sau/și profilactic:
- (pe lângă cel) analgetic (corolar)
- (totdată) excito-senzitiv/de ameliorare/
reeducare a sensibilității
- excito-motor (cel principal – inclusiv de propen-
sie pentru electro-gimnastică pe musculatura
normoinervată – v. slide-ul următor)
- decontracturant
- vasomotor/revulsiv (inclus. prin desc. de fact. aut.)
- resorbtiv/antiedematos
{
- trofic (ultimele două inclusiv datorită ”pompei
musculare”)* ...
* Rădulesacu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004
...Indicații (cvasicomune cu cele pt. c. Schwellstrom):
- electrostimulare/ electrogimnastică* a musculaturii
somatice deperformate, atonă sau atrofică (/flască-v.
mai departe), prin sub-/ne-utilizare normoinervată
- electrodiagnostic (testul excitabilității faradice – cu
ajutorul căruia se poate determina dacă musculatu-
ra asupra cărei a se intenționează a fi aplicați astfel
de ”curenți” va putea reacționa la aceștia sau nu:
spre exemplu, o denervare accentuată, cu o crona-
xie mărită ”de peste 10 ori”** față de normal, indică ”in-
excitabilitate faradică”** și deci, neindicație pentru
o atare procedură la o astfel de musculatură) ...
** Rădulescu A Teodoreanu E - Noțiuni de Balneofizioterapie și balneoclimatologie - o selecție de restituiri - Ed. Medicală, București, 2014
... - Intervenții fiziatrice ”derivate”*,** în (scop)/pentru:
• antalgic/analgetic în fenomene nevralgice/nevritice
• relaxare muscultură contracturată(normoinervată)
• abordare multiplană a diverse traume tisulare
musculo-scheletale (contuzii, entorse)
• tulburări de tip disetezic (”parestezii, hipoestezii,
analgezii – post-lezionale sau/și post-operatorii”)
• combatrerea constipațiilor atone, prin electrosti-
mularea musculaturii parietale abdominale deperfor-
mate (/flaște) sau/și respectiv, a hipotoniei celei abdo-
mino-pelvine-toate, normoinervate-post-partum*,**
Contraindicație (mai specifică): spasticitatea*,**
** Rădulescu A Teodoreanu E - Noțiuni de Balneofizioterapie și balneoclimatologie - o selecție de restituiri - Ed. Medicală, București, 2014
... – apăruți/
dezvoltați,
de bază: ”Curenții”
Diadinamici (CDD) –
inclusiv în
– 50 imp/sec
principale efecte activitatea
valorificabile terapeutic:
”dinamogen” practică, în anii
– 100 imp/sec
analgetic;hiperemiant; ’1950,
(decontracturant – n. n.)*;
decontracturant; respectivul
vaso-activ;
excitomotor; demers find
(RS) stimul. al pompei
musc.; (indir.) atribuit
forme derivate:
analgetic
analgetic stomatologului
francez
analgetic; decontracturant Bernard**
* Rădulesacu A – Electroterapie, Ed.
Medicală, Bucureşti, 2004
**http://www.electrotherapy.org/modality/diady
namic-therapy-
...
...
Indicații – foarte largi (sunt mult utilizați și în pre-
zent, în practica electroterapică uzuală):
- afecțiuni musculo-scheletale foarte diverse (a-
cute/ subacute/ subcronice/ cronice; axiale/ periferi-
ce; articulare/abarticulare; traumatice/degene-
rative/inflamatorii)-inclusiv pentru acțiuni antalgice
(v. mai înainte)
- afecțiuni vasculare periferice – reflex la distanță –
CDD mai ales para-lombar segmentar (v. și la
indicațiile c. galvanic)
...
...
- Intervenții fiziatrice bazate pe mecanisme neuro-
reflexe segmentare,cu acțiuni benefice(de reechi-
librare funcțională – ”terapie informațională” prin
reinstruire de ”programe” bio-cibernetice de con-
trol vegetativ), în ”suferințe” la nivelul:”stomacului,
colecistului, colonului”, în ”astmul bronșic, migre-
ne cu dereglarea echilibrului vaso-motor” – fără
însă a exista unanimitate de opinii în privința efi-
cienței acestora*
Contraindicație (mai specifică): spasticitatea
* Rădulesacu A– Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004 ...
...
”Curenții” Träbert (datând din 1957*)
– Lullies*)
r ap eutic
f icab ile te
Valor i
La nivelul fiecărui nerv spinal:

*,**
*,**
...
* Rădulesacu A– Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004
** https://quizlet.com/24867896/neuro-13-flash-cards/
” ...
(tegum. și (mucoase și
mucoase struct.
superficiale) profunde)
Erlanger & Gasser system* (*https://quizlet.com/24867896/neuro-13-flash-cards/)
”
*
de ~3x>
de ~50x >
** Expusă
în: Mander
R – Pain in
Child-bea-
ring and its
Control:
Key Issues Mecanism analgetic prin blocarea competitivă – cu elec-
for Midwi-
ves and trostimuli de intensitate ”la vibrație”, ce excită mecano-
Women.
John Wiley receptorii – a transmisiei algice la nivelul porții (”uscate”)
& Sons,
2010 ...
de control a durerii (Melzack și Wall – 1965 – și ulterior)**
...
Sunt stimulați, totodată, interneuronii inhibitori – cu ”închiderea” (și) astfel, a
”porții de control” pentru” algo-
recepție – inhibați, la rândul lor, de influxurile algice vehiculate de fibrele subțiri
”... fibre ... dia-
metru ... mare
si ... mielinizate,
stimulează la
nivelul cornului
dorsal al madu-
vei (substanta
gelatinoasa ...
*
Rolando) inter-
neuronul si eli- ...
berarea de en- ”
kefaline ce ...
* (citat): Benedetti F,
Mayberg HS, Wager
TD, Stohler CS, Zubieta
JK – Neurobiological
... blocheaza eliberarea substanței P la mechanisms of the
nivelul celulei T, respectiv ... transmite- placebo effect. J
Neurosci.
rea senzației dureroase din sectorul 9;25(45):10390-10402,
inervat ... fibrele cu diametru mic din 2005; doi:
10.1523/JNEUROSCI.3
același metamer ...” **
** http://users.utcluj.ro/~mbirlea/m/03m.htm 458-05.2005 ...
...
Indicații:
afecțiuni musculo-scheletale diverse (acute/
subacute/subcronice/cronice; axiale/periferice;
articulare/abarticulare; traumatice/degenerative/
inflamatorii), inclusiv pentru acțiuni antalgice
(v. mai înainte) și – eventual, totdată – reflexe
(cutaneo→viscerale – spre exp. în ”miogeloze
dureroase”* – v. mai înainte, la DC) și
vasoactive/hiperemizante (inclusiv prin
descărcare de factori autacoizi)
* Rădulesacu A– Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004

...
...
TENS (Transcutaneous Electrical Nerve
Stimulation)/Stimulare Nervoasă Electrică
Transcutană (SNET*)
Utilizată prima oară – dar nu prin aplicație la nivel cutanat –
”în SUA (1972) ca screening la selecționarea bolnavilor
pentru stimularea electroanalgezică a cordonului posterior
medular”* (pentru blocareacompetitivă a transmisiei dure-
rii prin tractul spino-talamic – componenta sa laterală).
Indicația inițială era pentru stări dureroase acute dar în
prezent este extinsă și la suferințe algica cronice – toate
de etiologii diverse, inclusiv provocate de neoplazii (deci,
excepție de la regula generală: spre deosebire de restul
fizioterapiei, TENS nu este contraindicată în cancere, ci
indicată, pentru combaterea durerilor generate – inclusiv –
de astfel de afecțiuni) ...
Principiul de realizare a analgeziei (metoda, cel puțin din
...
perspectiva acestui efect urmărit, este considerată – Prof.
Dr.Jasnogorodski, din Minsk, citat de * – ca fiind o terapie
exclusiv simptomatică) este cel enunțat anterior: bazat pe
existența, la nivelul SNC (coarnele posterioare medulare
conțin, corespunzător metameric, deutoneuronii căii somato-
senzitive și interneuroni inhibitori ai funcționalității acestora,
cu sinapsele aferente, structuri ce pot fi excitate/stimulate a-
tât de către fibrele goase, mielinice – inclusiv, în speță Aß –
cât și de cele subțiri – Aδ, slab mielinizate/C, amielinice – în-
să parțial contrar, ceea ce ar face diferența dar – mai ales în
lamina 2 a substanței gelatinoase – și cu disponibilități inte-
grate de răspuns local la stimuli modulatori descendenți de
origine cerebrală) a unui mecanism preformat, foarte com-
plex, ce permite astfel modularea transmisiei dureroase
precum și interferențe psihologice în percepția algică. ...
...Ca atare, în esență, fibrele groase excită deutoneu-
ronii căii de transmisie somato-senzitivă ascendentă,
stimulând însă și interneuronii inhibitori (cu închiderea
porții) pentru algorecepție (inhibați de influxurile dure-
roase vehiculate de fibrele subțiri); deci dacă vor veni,
lanivelulcoarnelordorsalemedulare, pedeopartemai
multe influxuri rapide, nedureroase – spre exp. de vi-
brație, pe fibre Aß – și pe de alta, eventual și influențe
modulatoare descendente, de la nivel cerebral, trans-
misia (și implicit percepția) durerii va fi diminuată *,**
Neindicație (relativ mai) specifică: afecțiuni cu abor-
dări terapeutice (etio)patogenice posibile și eficiente *
...
** Mander R – Pain in Childbearing and its Control: Key Issues for Midwives and Women. John Wiley & Sons, 2010
” ...” It is worth noting that the term TENS could
represent the use of ANY electrical
stimulationusing skin surface electrodes
which has the intention of stimulating
nerves.”**
D.p.d.v. tehnico-procedu-
ral, totul este mic (excep-
tând eventual, duratele
de aplicare):
- unitatea centrală a unui
astfel de aparat
- electrozii utilizați (2/2 →
4,5/4,5 cm
- duratele impulsurilor
(0,05-0,5 msec)
*
”
*https://www.google.ro/search?q=transcutaneous+electrical+nerve+stimulation&biw=
1366&bih=648&tbm=isch&imgil=hZAHYJY5zLHZeM%253A%253B37yYWP7jz7N3tM - consumul de curent
** Watson T – Electrotherapy on the web
%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fbagherzadi.com%25252Fen%25252Fservice
s-type%25252Ftranscutaneous-electrical-nerve-
stimulation%25252F&source=iu&pf=m&fir=hZAHYJY5zLHZeM%253A%252C37yYW
electric
(http://www.electrotherapy.org/modality/transcutaneous-
electrical-nerve-stimulation-tens))
- costurile*** (*** Rădulesacu A. Electrotera-

P7jz7N3tM%252C_&dpr=1&usg=__MBEO1t12qySjxxzBMeCJetPcYyY%3D&ved=0a
...
hUKEwjNwcmT7YbKAhVEvhQKHeMVAZoQyjcISw&ei=l4SFVo2aJcT8UuOrhNAJ#im
grc=Q-F7ZxG0QEhoeM%3A&usg=__MBEO1t12qySjxxzBMeCJetPcYyY%3D)
pie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004)
Indicații: ...
”- afecțiunile reumatice diverse;
- stările dureroase posttraumatice;
- durerile (neuropate) din afecțiuni neurologice periferice;
- nevralgiile postherpetice;
- durerile ‘fantomă’ după amputațiile membrelor;
- durerile după anestezie;
- stările dureroase acute și cronice postoperatorii;
- cicatricile dureroase postoperatorii;
- durerile din anurii; durerile din carcinoame”*
- spasticitatea (? – n. n.)
Eficiența (tip randament) a metodei, în ameliorarea
durerilor cronice: 25-30%**
Contraindicații: ”durerile psihogene (la psihonevrotici);
sindroame dureroase de origine talamică” **
** Rădulesacu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004
...
”
... Nivele de evidenţă (NDE) şi concluzii
...
*Hsieh JTC, Wolfe DL, Connolly S, Townson AF, Curt A, Blackmer J, Sequeira K, Aubut J ”
and the SCIRE Research Team - Spasticity after spinal cord injury: an evidence-based ”
review of current interventions –Topics in Spinal Cord Rehabilitation; 13 (1): 81-97, 2007
...Electropunctura – scurte – istroric și precizări conceptuale:
‘Electropunctura (stimularea electrică a punctelor, prin pielea
intactă) a fost iniţiată de Duchenne de Boulogne (1855) care a
imaginat pentru stimularea cutanată o serie de electrozi de su-
prafaţă. Analizînd sistematic reacţia obţinută prin stimularea
electrică a pielii el descrie o serie de„puncte de elecţie“, a căror
excitare produce contracţia muşchilor subiacenţi. Ulterior
(1866), Von Ziemsen şi Erb (1883) cartografiază punctele de pe
corp, care produc prin stimulare contracţia a 6 grupe musculare
învecinate. S-a constatat că majoritatea acestor puncte sunt de
fapt puncte de acupunctură (coincid cu puncte de pe meridia-
nele respective în proporție de 80%** – n. n.). Mult mai tîrziu (în
1955), Coers demonstrează că punctele motorii (în acelaşi timp
şi puncte de acupunctură) sînt regiuni cu un prag scăzut de exci-
tabilitate electrică, reprezentînd benzi terminale de inervaţie.’*
* Constantin Ionescu-Tîrgovişte – Electroacupunctura © Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984 (citat cu amabila permisiune a autorului); ...
http://www.slideshare.net/tarzan1a/electroacupunctura-electroacupunctura ** Rădulesacu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004
Caracteristici principale
...
- Electropunctură = electroacupunctură !
- Este o metodă reflexoterapică bazată pe efectele
valorificabile terapeutic: antalgic și (consecutiv)
decontracturant – pe cale neuro-reflexă *(v. ciclul
mio-fascial Johansson-Sojka – durere → contractură ?...)
- Totul este (cel mai) mic: electrozi aproape punc-
tiformi (ø=1-2 mm – se sumează simultan câte 3-4
perechi pentru a putea intercepta 6-8 puncte din zo-
ne dureroase reflexe); durate ale impulsurilor (0,03
– f. puțin peste limita pragului timpului util „minim
absolut“: 0,01-0,02 ms); durate ale ședințelor de
tratament (de ordinul secundelor sau minutelor) ...
- Intensitatea impulsurilor de curent folosite (tot ca sti-
... *
mulare competitivă analgetică): la ”furnicături ușoare”
Eficiența(tip randament)a metodei, dacă este corect
indicată și administrată: rezultate benefice în ~ 90% *
Indicații: dureri – mai ales asociate cu contracturi
musculare reflexe – din diverse entități nosologice
(suferințe algo-disfuncționale musculo-scheletale –
axiale sau/și periferice, viscerogene *)
Neindicație (relativ mai) specifică: afecțiuni cu abor-
dări terapeutice (etio)patogenice posibile și eficiente *
Contraindicații: ”... psihonevrozele, depresiile, schi-
zofrenia, zonele hormonoreceptoare în timpul sarcinii*
‘
* Rădulesacu A – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004; (alte resurse bibliografice generale, de bază): Edel H – Fibel der Elektro-
diagnostik und Electrotherapie. Dresden, 1970 și respectiv, Gillert O – Electrotherapie. R. Pflaum Verlag K.G., Munchen, 1981
Titular de curs
CURSUL II
Inclusiv ca legătură de continuitate cu precedentul curs, facem o
subliniere cu caracter oarecum corolar: numeroase proceduri din
electroterapia cu DC, JF și medie frecvență (MF) au
efecte mediate neuroreflex.
Acest fapt este firesc, având în vedere statutul şi denumirea de exci-
toterapie specifică prin electrostimuli, ce caracterizează ansam-
blul plajelor: c. continuu, joasei şi mediei frecvenţe, electrice.
Statutul de STP(S)E implică şi căi/ mecanisme reflexe care se
declanşează odată cu excitarea unor astfel de structuri,
inducând implicit răspunsuri funcţionale, uneori în înlănţuiri
de mare amploare şi complexitate.
Exemple de astfel de efecte s-au degajat din cele prezentate până
acum, atât referitor la curentul continuu cât şi la cei de JF. ...
…
FACTORI FIZICI TERAPEUTICO-RECUPERATORI
…
… Adăugăm la acest subpunct exemplele deosebit de
edificatoare ale efectelor mediate neuroreflex de mo-
dulare a tonusului vascular şi vaso-motricităţii, ce pot fi
obţinute la distanţă prin aplicaţii de electrostimuli, cu
răspândire la nivel segmentar a rezultatelor excitaţiei (a-
plicaţii de electrostimuli la nivelul diverselor segmente –
în special paralombar – pe corespondenţa topografică
cutanată a lanţurilor ganglionare ortosimpatice para-ver-
tebrale sau la nivelul structurilor ganglionare din apro-
pierea emergenţei membrelor: din ganglionul stelat, res-
pectiv triunghiul lui Scarpa – exp.: CDD sau mai rar, DC )....
…
În plus, este cunoscută posibilitatea influenţării la nivel
segmentar a unor reflexe viscero-cutanate patologice,
inversând sensul acestora – inclusiv cu valențe
terapeutice – prin aplicaţii de electro-stimuli
(exp.: c. Träbert – v. cursul precedent) la nivel cutanat, cu efecte
atât analgetice (de diminuare/ jugulare a unor dureri
proiectate/ reflectate/ referite la suprafaţa corpului –
dar a căror cauză se află în profunzime, în teritoriul
corespunzător metameric) cât şi astfel, de influenţare
a unor stări de paratonie viscerală
...
... exemplul cel mai pregnant de acţiune de tip neuro-
Poate
reflex a unei proceduri de excitoterapie prin electrostimuli
de JF o constituie aplicaţiile de curenţi Hufschimdt, pe care
nu-i mai detaliem – fiind deopotrivă: consistent prezentaţi
în literatura accesibilă la noi, cronofagi în aplicare şi relativ
căzuţi în desuetudine din perspectiva scopului major pentru
care au fost introduşi în terapie în anii ’70: combaterea
spasticităţii şi a rigidităţii musculare de cauză centrală.
În acest cadru însă, îşi găsesc utilitatea, sub raport demons-
trativ-didactic. Concret, cele două circuite de excitaţie afe-
rente acestui tip de electrostimulare produc secuse definite
(cu intensitate crescândă, până la contracţii puternice), de
principiu la grupe musculare cu acţiuni antagonice (spre e-
xemplu: bicepsul şi tricepsul, brahiale), cu un decalaj de timp
...
adecvat pentru a produce fenomene de „inervaţie“ reciprocă.
...
Astfel, metoda Hufschimdt realizează excitarea alter-
nă, cu efecte antagonice, a infrastructurii reflexe
mielice/ spinale. bazat pe două dintre reflexele de la
acest nivel: inervația reciprocă (Sherrington)/ inhibiție
reciprocă* şi reflexul inhibitor-tendinos Golgi.
Din dinamica acestor incitații reflexe rezultă, la nivel

periferic, normo-tonusul muscular și echilibrul dintre
acțiunile mușchilor agoniști și antagoniști segmentari:
componentele inhibitorii sunt reprezentate – omolateral
– de reflexul Golgi (bazat pe informaţii de la receptorii
tendinoşi cu același nume) și – controlateral – de cele
aferente inervației reciproce.
* https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/spinal-reflex
...
... Rolul preformat al acestor receptori este ca, atunci când percep un grad de
întindere excesiv, periculos, cu risc de ruptură la nivelul tendoanelor – ca
semn al scurtării excesive printr-o contracţie supramaximală a muşchiului
respectiv – să declanşeze inhibarea procesului contractil.
Metoda Hufschmidt reuşeşte să reinstruiască/ să normalizeze parametrii
programului bio-informatic al tonusului muscular într-o anumită regiune,
folosind (/ bazat tocmai pe) multiplele efecte – înlănţuite – declanşate pe baza
şi exercitate prin, căile unor mecanisme reflexe preformate.
Astfel, această metodă îşi onorează în mod real statutul de terapie informaţională,
ce caracterizează fundamental cea mai mare parte a fizioterapiei dar tocmai de
aceea nu şi-a putut demonstra, pe termen lung, o eficacitate semnificativă în
tratamentul spasticităţii sau al rigidităţii – alterări ale tonusului muscular care
au la bază deficienţe organice severe şi nu doar perturbări funcţionale. În
schimb, excitoterapia prin curenţi Hufschmidt dă rezultate foarte bune în eutoni-
zarea musculaturii normo-inervate, aflate, din diverse cauze, în contractură.
Curenţii electrici de medie frecvență (MF)*,**,***
Baze fizice şi fiziologice
’MF (iniţial) "pură" a fost introdusă pentru prima oară la
sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX de către
J. D'Arsonval şi respectiv, la jumătatea secolului XX, de către
Gildemeister şi apoi, Wyss.
Curenţii de MF sunt curenţi alternativi sinusoidali cu frecvenţe
cuprinse între 1.000 şi 100.000 Hz = limite stabilite de către
Gildmeister în anii ’50 şi apoi de către Wyss (1962-1963)
…
* Rădulescu A – Electroterapie. Ed Medicală, București, 2004

(alte resurse bibliografice generale, de bază):
** Edel H – Fibel der Elektrodiagnostik und Electrotherapie. Dresden, 1970, 1977 și respectiv,
*** Gillert O – Electrotherapie. R. Pflaum Verlag K.G., Munchen, 1981
…
Electroterapia prin stimulare specifică (excitoterapia de
stimulare/ prin electrostimuli) se face doar cu curenți de
0 (DC), joasă și medie frecvență.
Efectele de stimulare specifică ale curenților de frecvență

(mai ales) sub 10.000 Hz sunt prezente atât la nivelul
receptorilor cutanați cât și al celor profunzi, fiind
conștientizate ca senzații de: furnicătură, vibrație,
”senzație de curent” sau/și – în funcție de condiționarea
parametrială adecvată – putând genera contracții musculare
ritmice sau tetanice.
…
Începând
…
de la o frecvență mai mare de 10 .000 Hz,
nu se mai obține un răspuns fiziologic semnifica-
tiv/ evident funcțional neuro-muscular sau/și
senzitiv, la curentul electric. De la astfel de
frecvențe în sus – mai ales produse de curenții de
înaltă/ ultra înaltă frecvență – apar ”alte efecte”.
De asemenea, începând de la această frecvență în
sus, curenții electrici alternativi/ sinusoidali gene-
rează în jurul lor câmpuri electromagnetice
(mai intense/ extinse) ce se pot propaga prin aer
la distanțe mari – proprietate caracteristică ”în
mod clasic” curenților de înaltă/ ultra înaltă
frecvență. …
Aceste ”alte” efecte pot fi (pe lângă unele biochimice/ meta-
… (v. și un slide anterior)
bolice – pred. mediate circulator) fenomene: capacitative,
inductive, de deplasare/ dispersie/ reflexie, demicromasaj
tisular intern/ electrocineză – cu unele elemente de
asemănare cu cele produse, specific, prin (electro)-
”gimnastică musculară”/ ”electrokineziterapie”* (pentru
frecvențe ˂ 10.000 Hz) –, de tip hiperemizant/ biotrofic,
imuno-biologic și în principal (cu excepția undelor scurte
decametrice emise în câmp inductor și regim pulsat/
întrerupt – CIP)/ mai ales de încălzire profundă a
țesuturilor – endotermie tisulară – precum și chiar, de
remitere a depolarizărilor celulare reziduale (exp.:
undele scurte decametrice emise în câmp inductor și în
regim pulsat/ întrerupt – CIP) – v. și mai departe. …
… La frecvenţe de peste 1.000 cicli/sec (=Hz) nu mai constituie
un obiectiv redresarea curentului electric alternativ – anume a
semiundelor sale negative, astfel încât să rezulte numai impul-
suri (semiunde pozitive) de curent, ca în DC/ JF (dependente de
polaritate), probându-se faptul că excitația generată prin MF, ce
e deci, apolară, poate avea, de asemenea, efecte bio-
fiziologice (v. slide-ul următor). Totodată: în MF înclinaţia
semiundelor/ bruscheţea lor (datorată frecvenței superioare)
crește și astfel și excitabilitatea neuro-musculară (conform
curbei Coppée-Monier – v. și mai departe), ajungând maximă la
2500 Hz: acestea, coraborat cu o mai bună toleranță cutanată –
consecutiv unei impedanțe (capacitanță + inductiv, dinamic)
mai reduse – conferă astfel posibilitatea de a se utiliza curentul
(alternativ/) sinusoidal la intensități suficient de mari dar bine
tolerate de piele – cu efecte electro-stimulatorii convenabile …
… Caracteristici/ propietăţi ale acţiunilor fizice și
respectiv fiziologice, ale curenţilor de MF:
1. Absenţa efectelor polare: dacă electrozii sunt aplicaţi

simetric, excitaţia se produce echivalent la cei doi/
patru electrozi, fără componentă polară (de curent con-
tinuu) = excitaţie apolară (Wyss 1962-1963), fără
polarizare tisulară: curenții de MF au aceleași acţiuni
sub electrozi, asemenea unui dipol perfect echilibrat.
Însă, pentru realizarea proprietății de excitație apolară,
(mai) trebuie ca variaţia (modularea) în amplitudine a
curentului să fie relativ lentă şi durata de acţiune să fie
suficientă – caracteristici tehnice relativ greu de realizat
…
…
2. D'Arsonval şi Gildmeister au observat că, cu cât frecvenţa unui
curent sinusoidal crește ↑, impedanţa (Z) a tegumentului (este
parametrul adecvat pentru curentul sinusoidal) scade ↓ conform
formulei: Z = 1/j(2πC) f (ʋ)
Deoarece frecvența (ʋ) este la numitor:
(Z =1/Kf (ʋ) → cu cât ʋ (frecvența) crește ↑, Z scade ↓ și invers)
unde:
- Z (impedanța) = o rezistivitate electrică complexă (capaci-
tanță + inductiv, dinamic) a tegumentului, rezultat al
rezistivităţilor sale inductive + capacitive = o opunere la
fluxul de curent exogen a fluxurilor tisulare endogene, ce tind
să-l "arunce înapoi în circuit“
- „j” este 'unitatea imaginară’ (detalii la: ...
https://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Impedanta878.php)
…
- C = capacitatea de membrană ≈ 1 µ Farad/cm² – la nivelul
suprafaţei de contact cu electrodul – a tegumentului = proiecţia
suprafeţei electrodului și reprezintă capacitatea tegumentului
– care, pentru suprafaţa (standard) de 10/10 cm (=100 cm²) a
electrodului = 100 µF
- K = constanta: 2π
- f (ʋ) = frecvenţa curentului.
Astfel, pentru f = 5.000 Hz (MF), rezistența electrică opusă
de tegument este de 100x < decât la o f de 50 Hz (JF) !
Mare avantaj: curenţii de MF pot astfel penetra în
profunzimea ţesuturilor cu uşurinţă comparativ cu DC și
cei de JF → irită mult mai puţin ţesuturile → toleranţă
bună, superioară comparativ cu DC și JF, datorită impe-
danţei scăzute a tegumentului faţă de aceşti curenţi și
consecutiv, fenomene iritative cutanate mai reduse
…
3. de la frecvenţa de 1.000 Hz în sus nu se mai aplică principiul
…
din JF, al excitaţiilor sincrone (1 impuls = 1 răspuns/ o excitaţie,
100 impulsuri =100 excitaţii), pentru fibrele nervoase mielinice.
De aceea, apariţia excitaţiei, respectiv a unui potenţial de
acţiune este posibilă numai după sumaţia, în timp, a efectului
depolarizant subliminar al mai multor oscilaţii (cicluri) sinusoi-
dale ale curentului – perioade de stimulare – de MF: acesta
este principiul/ efectul Gildemeister al "sumaţiei temporale".
Numărul de perioade de stimulare cu stimuli subliminali nece-
sare a se suma pentru a realiza o depolarizare (un potenţial
de actiune) nu variază însă liniar cu frecvenţa curentului, ci du-
pă o curbă (tip Schwartz), aplicându-se totodată principiul expri-
mat prin curba (parabolică) de para-rezonanţă Coppée-Monier
(între frecvența electrostimulilor sinusoidali și intensitatea mi-
…
nimă/ liminară a curentului excitator din care aceștia fac parte)
…
4. S-a observat că până la frecvenţe de 3(-4).000 Hz, pragul
sensibilităţii dureroase se află sub cel al excitabilităţii neuro-
musculare și astfel, apariţia durerii precede apariţia excitaţiei
neuro-musculare.
Începând însă de la frecvenţa de 3.000 Hz (între 3.000-4.000-

5.000-8.000 Hz) are loc fenomenul de "inversare a pragurilor"
("încrucişarea/ interferența pragurilor"), descris de Djourno:
pragul contracţiei musculare – inclusiv tetanice – “coboară" ↓
(şi rămâne) sub pragul sensibilităţii dureroase
…
…
…
…
5. Curba D'Arsonval, a excitabilității neuro-musculare (n-m):
excitabilitatea n-m ↑ creşte cu frecvenţa curentului electric, de
la 0, atingând un maxim la 2.500 Hz; rămâne staţionară (în pla-
tou) până la 5.000 Hz; după 5.000 Hz şi mai ales după 10.000 Hz,
excitabilitatea n-m scade ↓ progresiv, până la pragul lui Nernst
(300.000-500.000 Hz), al inexcitabilității n-m (absolute) – prag
situat în zona curenților electrici de înaltă frecvență (ÎF).
De la 10.000 Hz până la 300-500.000 Hz, creșterea ↑ ʋ, cu scăde-
rea↓totdată, a duratei impulsurilor continuând, intensitatea (I)
curentului suportată de piele crește , de asemenea (inclusiv da-
torită ↓ corepunzătoare a Z), putând ajunge astfel la valori de
aproape 100 ori mai mari (1.000-3.000 mA – faţă de 15-50 mA)
decât cele de la curentul continuu sau de JF)
…
…
…
…
În condiții experimentale, pragul inexcitabilității
neuro-musculare se află între 300.000 – 500.000 Hz
(pragul lui Nernst). Durate ale impulsurilor de cel puţin 0,02 ms
nu se mai pot atinge (de) la frecvențe de 100.000 Hz (chiar ˂, căci la
300.000 – 500.000 Hz este de ~ 0,002), ceea ce face ca pentru curenţii
electrici cu frecvenţe chiar de până la ÎF să nu mai existe posibilitatea
de a excita STP(S)E.
Rezultă deci, că, în astfel de condiții și o parte dintre
curenții de înaltă frecvență ar putea genera, teoretic,
fenomene extrem de reduse de excitabilitate neuro-
musculară – evidențiabile însă doar în condiții de cer-
cetare nu și în practica fizioterapeutică (în care se uti-
lizează curenți cu ʋ începând de la aproape 30 MHz).
Curenții de medie frecvență, de peste 10.000 Hz precum
și mai mai ales, curenții de înaltă/ ultra înaltă
frecvență, produc ”alte efecte” (v. un slide anterior)
asupra structurilor biologice. …
…
În prezent, curenţii de MF pură aproape că nu se mai
folosesc; în schimb, sunt larg utilizaţi curenţii interferenţiali
de MF sau curenţii Nemec – după numele celui care a realizat
(tot în anii ’60) primul aparat pentru producerea lor:
- aceștia rezultă din încrucişarea endotisulară a 2 curenţi de
MF cu amplitudini/ intensități constante (fiecare) dar cu
frecvenţe puţin diferite (decalate/ defazate);
- rezultatul este tot un curent de medie frecvenţă dar cu
amplitudine variabilă, ca urmare a decalajului – uşor dar
mereu prezent – de fază dintre cei doi curenți ”genitori”, deşi
intensitatea (amplitudinea) acestora – a fiecăruia dintre ei –
este constantă la nivelul electrozilor acestora
...
…
- frecvenţa de variaţie a amplitudinii curenţilor interferenţiali
este egală cu diferenţa dintre frecvențele celor doi curenţi ce
interferă şi corespunde, în cazul electroterapiei, unei variaţii
de joasă frecvenţă cuprinsă, pentru diferite tipuri de aparate,
între 0,1-200 Hz – de obicei 100 Hz.
În zona de interferență a celor doi curenţi, care au frecvenţe

puţin diferite (de obicei 4000 Hz şi 4000±100 Hz), ia naştere
un câmp electric cunoscut din fizică sub numele de
câmp interferenţial.
Amplitudinea şi direcţia curentului interferenţial sunt

determinate de acest câmp (electric) interferenţial
…
…
Particularităţi ale acţiunilor bio-/ fiziologice ale

curenţilor interferenţiali de MF:
- (și) în cazul curenţilor interferenţiali de MF efectele de

excitaţie ar putea aparţine predominant joasei ʋ, ca rezultat
al interferenţei (conform acestui punct de vedere, după unii
autori – Gillert – cei 2 curenţi de MF interferenți ar fi doar un
”mijloc de transport”: purtători/ vehiculi ai stimulului de
joasă ʋ în profunzimea ţesuturilor, datorită penetraţiei lor
facile – proprietate, așa cum s-a arătat, a curenților de MF –
şi respectiv, bază a formării acestuia).
În realitate se pare că lucrurile nu stau chiar aşa:
...
aplicaţiile
… interferenţiale păstrează caracterele curenţilor de MF
adăugânduli-se unele dintre efectele curenţilor de JF; astfel,
efectul excitomotor ar rezulta din sumarea celui de MF la valori
de ≈ 4.000 Hz (= ʋ maxim excitatorie n-m situată în platoul afe-
rent vârfului: 2.500-5.000 Hz, al curbei de excitabilitate a lui D'
Arsonval) cu cel de JF – al diferenței de frecvență dintre cei doi
curenți genitori/ interferenți.
Astfel, la curenții interferențiali de MF (CIMF) muşchiul se
excită cu maximum de economie şi eficiență, realizându-se o
contracţie fiziologică eficientă, aproape tetanizantă (fiziologic),
curentul nefiind resimţit doar la nivelul electrozilor = stimulare
endogenă. CIMF au și eff. analgetice (pt. I = ”la vibrație” – v. curs. ant.)
Datorită amplitudinii lor permanent variabile, CIMF generea-
ză – ca fenomen fiziologic intrinsec, din partea STPSE – efecte
de acomodare mai reduse ↓ decât DC și curenţii/ impulsurile
de curent de JF (mai ales cei nemodulaţi). …
Modalităţi de aplicare ale curenţilor interferenţiali de MF:
…
- (interferență) stabilă → poziţia electrozilor nu se schimbă pe
piele în cursul procedurii; poate fi plană sau spaţială (vectorul
interferențial oscilează în planuri paralele, succesiv, în spațiu);
mai poate fi statică (vectorul interferențial nu se deplasează)
sau dinamică → vectorul interferențial se poate rostogoli chiar
şi cu 360⁰ dar în același plan (în cicluri de 15 sec.)
(poziţia electrozilor nu se schimbă pe suprafața pielii, ci ca distanță față de piele):
- (interferență) stabilă/ cinetică → prin electrozi ventuză (tip
”ENDOVAC”) asociată cu masaj prin vid-aspiraţie (de joasă
frecvență mecanică – valoarea sub-presiunii: de la 0 la -4 kg/ m2
și frecvenţa undelor mecanice de aspiraţie 30+/-20 pe minut)
comandat/ asistat electronic
- (interferență) cinetică (electrokineziterapie) → prin electrozi...
plasaţi pe mănuşile cu care fizioterapeutul masează zona de tratat
…
Moduri de lucru cu aparatură generatoare de
curenţi interferenţiali de MF:
• ”Manual”- se alege (fixează) pentru interferență o valoare a
ʋ între 1 şi 100 Hz; există, de regulă, 3 paliere – în cadrul
decalajului de frecvență dintre curenții genitori/ interferenți –
folosite: 1-10 Hz; 12-35 Hz; 80-100 Hz.
și
• ”Modulaţie” sau ”Spectru” - există tot 3 paliere (de baleiaj)
– în cadrul decalajului de frecvență dintre curenții genitori/
interferenți – folosite: 0-10 Hz; 0-100Hz; 90-100 Hz:
diferenţa de frecvență dintre cei doi curenţi genitori şi deci
ʋ interferenței variază liniar – crescător, apoi descrescător –
(tot) în timp de 15 sec. de la: 0 la 10 Hz; sau de la 0 la 100 Hz;
sau de la 90 la 100 Hz (și înapoi).
…
Modurile de lucru, cu efectele lor bio-fiziologice – inclusiv
…
valorificabile terapeutic:
A) Cu frecvenţe constante:
1) Manual 1-10 Hz: efect excitomotor pe fibrele musculare
striate (predominant) normo-inervate
2) Manual 12-35 Hz→efecte:
a) excitomotor/ vasoactiv pe struct. inerv. vegetativ - inclus.mm.
netezi - de la nivel vascular și modulator la nivel de formaț. veget.
plexuri/ lanţuri ggl.: ggl. stelat, orto-simpatici para-vertebrali; pe
diferite zone reflexogene (reflexe cutaneo-viscerale) de la ni-
nivel de dermatoame şi (sclero-)/ mio-toame (triunghiul lui Scarpa)
Totdată, CIMF descarcă substanțe vasoactive (factori autacoizi:
acetilcolină, histamină, kinine/ kalicreină, heparină, serotonină,
prostaglandine), la nivel tisular cu efect vasodilatator mediat
biochimic pe musculatura netedă din pereţii vaselor
sanguine. Rezultă, în ansamblu, ...
…
b) Efect (consecutiv/ corolar): vasculo-/bio-trofico-metabolic
tisular loco-regional, hiperemizant şi resorbtiv/ depletiv/
antiedematos, de ameliorare a nutriției, clearencelui și ph-
ului, tisulare (şi indirect: antiinflamator/ antialgic).
3) Manual 80-100 Hz→efecte:

a) vegetativ de ↓ a hipersimpaticotoniei (cu reflexe cutaneo-
viscerale conexe) la nivelul plexurilor vegetative sau/şi ggl.
vegetativi (exp. de ggl.: stelat, orto-simpatici paravertebrali)
sau/și al unor teritorii cu inervație structurată: diferite zone
reflexogene de la nivel de dermatoame sau/şi (sclero-)/ mio-
toame (exp.: din triunghiul lui Scarpa, inclusiv al receptorilor
din pereții (cu musculatură netedă) vasculari
b) analgetic de scurtă durată – bun pentru ''introducere''
…
…
B) Cu frecvenţe variabile:
1) Modulaţie (Spectru) 0-10 Hz→ ef. excitomotor pe fibrele

musculare striate (predominant dar nu exclusiv) normo-inervate
2) Modulaţie (Spectru) 0-100 Hz→ efecte:

a) decontracturant muscular – prin alternanţă ritmică,
fiziologică de contracţii şi relaxări, cu re-instruirea, astfel, a
programului fizio-”cibernetic” de reglaj dinamic al tonusului
muscular normal, la intensităţi submaximale, sub forma
unui masaj profund al musculaturii (electro-)”gimnastică
musculară”/ ”electrokineziterapie”* – cu unele elemente de
asemănare cu electrocineza – v. mai înainte și mai departe)
...
b) vasculo-/bio-trofico-metabolic loco-regional (prin mecanism
…
de acțiune indirectă asupra circulaţiei, datorită stimulării rit-
mice, menţionate, a musculaturii scheletale, cu promovarea, ast-
fel (și) a pompajului muscular dar și direct, asupra structurilor
vegetative de reglaj – inclusiv receptorii din pereții vasculari (cu
musculatură netedă) precum și respectiv, prin descărcare de fac-
tori autacoizi – a se vedea mai înainte – asemănător acțiunii –
pe musculatura vasculară, respectiv striată normoinervată – a:
c. galvanic și a unor curenți de JF: modulaţi (tip Schwellström),
CDD-RS, (neofaradici) şi neofaradici modulaţi
c) excito-motor secvențial (la frecvențe specifice optime sau res-
pectiv, corespunzător la diferite grade de denervare sau de
re-inervare)
3) Modulaţie (Spectru) 90-100 Hz → efecte:
a) analgetic (predominant)
b) vegetativ (asemănător cu: manual 80-100 Hz) …
…
Indicaţii terapeutice ale CIMF – (inclusiv) idem cu ale CDD şi

c.Träbert (antalgic, reflex, hiperemizant, decontracturant):
1. Suferinţe post-traumatice
a) sindroame AND
b) statusuri algo-disfuncționale diverse din/
după: hipotonii sau/şi hipotrofii musculare de neutilizare (post
imobilizări), contracturi (dureroase) sau/și retracturi muscula-
re, sindr. Volkmann, edeme post-traumatice (din: contuzii, en-
torse, luxaţii, fracturi etc. – fără hematoame !)
…
…cazul AND, CIMF au indicaţie de elecţie datorită posibilități-
În
lor multiple de interceptare a verigilor patogenice, cu beneficii
complexe, modulatorii – prin efecte (pe structuri somatice dar
și vegetative, la diferite niveluri): vasculo-/bio-trofico-metabolic
tisular loco-regional, hiperemizant şi resorbtiv/ depletiv/ anti-
edematos, de ameliorare a nutriției, clearencelui și ph-ului, ti-
sulare (şi indirect: antiinflamator/ antialgic), de reglaj segmentar.
2. Afecţiuni articulare de tip degenerativ sau/și inflamator:artro-
ze sau artrite (C-F, de genunchi, umeri etc.); spondilartoze, dis-
copatii sau spondilartrite (Sd. Reiter, sinovite ale artic. inter-
vertebrale post. din SA – sau PR la nivel cervical), (cu) algii şi
disfuncţii mio-fasciale frecvent asociate, tulburări de statică ver-
tebrală (scolioze, cifoze, hiperlordoze, spate plat, sechele după
laminectomii, b. Scheuermann, fracturi vertebrale – adesea tasări
prin osteoporoză – mai ales dar nu exclusiv – la femei post-meno- …
pauză), inclusiv Sd. Kümmel-Verneuil = formă vertebrală de AND;
…
afecţiuni abarticulare: periartrite (S-H, C-F), bursite,
tendinite, fasciite, fibrozite etc.
3. Sindroame dureroase diverse, de "origine" nervoasă sau/şi
musculară: nevralgii, nevrite, radiculopatii, polineuropatii, neu-
romialgii, mialgii, mioze, retracturi musculare – inclusiv datorate
organizării deposturărilor consective paraliziilor/ parezelor.
4. Afecţiuni vasculare periferice – tulburări funcţionale sau/şi
organice ale circulaţiei
a) arteriale regionale (recomandabil aplicații mai ales reflexe
– la distanță):
- funcționale: angio-nevroze/ spastice (inclusiv profesionale),
acrocianoza, b. Raynaud
- mixte: angio-spasme post degerături, sd. AND, sd. Raynaud
- organice: arteriopatii (obliterante) aterosclerotice, (angioneuro-
…
patii) diabetice, asoc. gutei, trombangeită Buerger, sd. Volkmann
…
b) veno-limfatice: b.varicoasă (?), insufic. veno-limfatică la ni-
velul membrelor inferioare, sechele flebitice (contestată de
O. Gillert, care susţine (1981) că în toate afecţiunile venoase,
aplicate local: risc trombogen !; în flebo-tromboze în evoluție
electroterapia este contraindicată !!) cu sau fără tulburări
trofice, edeme vasculogene – venoase sau/și limfatice –
localizate (mai ales).
5. Afecţiuni ale organelor digestive: dischinezii biliare, hepati-
te cronice persistente (?), pancreatite cr. (?), gastrite cr. și b. ul-
ulceroasă, distonii funcţionale intestinale, constipaţii spastice
dar și atone (inclusiv/ mai ales) la vârstnici → cel mai bine în
tehnica cinetică (Gillert), atonii intestinale post-operatorii.
…
…
6. Afecţiuni ginecologice: anexite, metroanexite nespecifice,
parametrite, perimetrite/ perimetro-anexite, dismenorei,
respectiv și alte afecţiuni inflamatorii cronice în micul bazin
(prin efecte spasmolitice pe musculatura netedă a vaselor şi
viscerelor – inclusiv indirect, pe cale reflexă dar şi prin
descărcare de factori antacoizi –: hiperemizante, biotrofice-
resorbtive şi antiinflamatorii/ antalgice).
7. Afecţiuni reno-urinare sau/şi prostatice (inclusiv la vârstnici):
tulburări ale secreţiei urinare sau/şi cu retenţii bazinetale sau
vezicale prin deficit al detrusorului – inclusiv atonii vezicale
post-operatorii sau chiar vezică neurogenă (v. mai departe) –
sau/și incontinență prin deficit al aparatului sfincterian
(inclusiv somatic) vezical; edeme/ inflam. şi hipertrofii (?) de
prostată, stări algo-disfuncţionale după prostactectomie.
CIMF în vezica neurogenă (a se vedea slide-urile următoare) …
…
The level of post SCI neurogenic bladder (dis)/control, assessed on
an own five stages scale – including interviewing patients based:
I. Micturition fully controlled: no or minimal retention (post voidance residuum – PVR/ day *) and/
or respectively, incontinence (LOSS ** – between voidances/ catheterizations – b. v./ c.) – issues
II. Micturition acceptably controlled: urgent or intermittent catheterization is needed (but only once
/maximum twice daily – morning and evening – to keep a slight value of PVR and/or of b. v./ c. LOSS)
MICTURITION CONTROL/ (DIS)CONTROL FUNCTIONAL THRESHOLD
III. Micturition partially/ low controlled: mandatory intermittent catheterization (3 times per day to
keep a slight/ moderate level of PVR and/or b. v./ c. LOSS)
IV. Abolished micturition control, but (at limit) medical/ social convinient: mandatory intermittent
catheterization (4-6 times per day, to keep a slight/ moderate level of PVR and/or of b. v./ c. LOSS)
V. Abolished micturition control: severe or even massive (including possibly SIADH kind connected
issues) PVR and/or b. v./ c. LOSS (needing more than 6 catheterizations/ day – medicaly and
socialy inconvinient: indwelling catheter or respectively, pampers/ condom)
* On five degrees: ** On five degrees:
R. 1. Normal: without PVR (or with PVR of maxi- I. 1. Normal: without (or b. v./ c.. LOSS of maximum 25 ml) –
mum 50 ml (~ 10% of the bladder’s usual capacity) needed ”physiological devices”
R. 2. Slight: PVR = up to100 ml I. 2. Slight: up to 50 ml b. v./c. LOSS – needed
R. 3. Moderate: PVR = up to 200 ml I. 3. Moderate: up to 100 ml b. v. /c. LOSS – needed
R. 4. Severe: PVR = 200-400 ml I. 4. Severe: up to 250 ml b.. v./c. LOSS – needed at least
.
pampers)
R. 5. Massive: PVR over 400 ml (indwelling catheter) I. 5. Massive: over 250 ml b. v./ c. LOSS – needed condom
---------------
if applicable)
…
(initial): Onose G et al. – SCI assessment and education: Standards in neurological diagnosis and scoring. Current endeavors towardsan
international system of training and specific accreditation in SCI competencies – Scientific Workshop, WCNR, Vienna, March, 2010
…
…
… ’THE ELECTROTHERAPEUTICAL
METHOD WE USED
… Thus, IMFES spectrum formula, by covering a
wide range of optimal stimulating frequencies - in-
cluding with inhibitory actions - within the different
types of muscle involved in the LUT activity, it results
in large probability to practically stimulate all of them
including and despite the various kinds and degrees
of denervation and makes possible an apparently
paradoxical beneficial outcome:
thus, IMFES spectrum single formula might improve
all the main types of neurogenic bladder …
THE ELECTROTHERAPEUTICAL
… METHOD WE USED
Therefore, we used in this study the
spectrum 0-100 Hz IMFES single formula
which we
consider appropriate for all types of neurogenic bladder:
4 electrodes, 5/7 cm each, 4 kHz (carrier frequency:
4000 Hz), positive polarity, CC (=constant current)
mode/CV (=constant voltage) mode medium;
rise 6 sec., surge 0 s, fall 6 s, pause 0 s; contact
check: yes; duration 10 minutes, once a day,
daily, for 10 days*
* BTL - 06, User’s Manual, User’s Guide, No. v303z2BJ, 24 of March, 2004 …
…
MATERIAL & METHOD
The IMFES spectrum single formula was applied
to each patient within the study lot (see
previous), additionally to intermittent
catheterization (IC - this was applied to the
controls, too).
Sole specific exclusion criterion: bladder
stones (aside - obviously - indwelling catheter and
general contraindications for Physiothetrapy; regarding
stones: before deciding to start IMFES therapy -
mandatory - bladder ultrasonography examination
has been provided). ...
… CONCLUSIONS
- The particular property of the IMFES unique formula is
its ambivalent (apparently paradoxical) beneficial effect:
it helps, within limits, to the improvement of the micturition
(dis)control - no matter whether it is mainly of retention
incomplete post SCI patients, with NB – ASIA Impairment Scale (AIS)
or incontinence type. For B-C (p value < 0.001, T test) – IMFC ES therapy is effective. For complete
SCI patients, with NB – AIS A, C1-C8 and T1-S5 – IMFC ES therapy
- It is harmless/ safe post seems not efficient (p =0.3) and for incomplete, AIS D, is useless (p=0.9).*
- It doesn’t need, at least in the subacute stage of a post

SCI NB/ NLUTD, to be administrated, previously, urody-
namic tests (that necessitate specific apparatus, which
although not very expensive, is not yet common in many
emergent zones); only ultrasonography screening - needed
- (therefore) It is cheap & accessible * Paper submitted for publication
- It can be repeated, once a month, every quarter -
especially in the first year after a post SCI NB/ NLUTD
…
Contraindicaţie mai specifică a aplicaţilor de CIMF:
- aplicațiile de CIMF, mai ales asociate cu masaj prin vid-aspira-

ţie (cu electrozi ventuză – tip ”ENDOVAC”), comandat electro-
nic, în ritm de JF mecanică – în procese inflamatorii acute şi pe
zone cu pericol de sângerare: venectazii, varice, echimoze,
hematoame precum şi în regiunile: lombo-sacro-fesieră,
abdomino-pelvină (inclusiv perineal), peritrohanteriană sau/şi
de la rădăcinile coapselor – premenstrual şi în timpul
menstrelor.’
…
…
Curenţii electrici de înaltă și respectiv,
ultra-înaltă, frecvenţă (ÎF) și (UÎF) *,**,***
• ’Au fost produşi pentru prima oară de Nicola(e) Tesla (1891)
şi introduşi în practică terapeutică (1892) de fiziologul/
fiziatrul francez J. D'Arnsonval (de aici faptul că terapia cu
aceşti curenţi s-a numit iniţial D'Arsonvalizare);
• Sunt curenţi alternativi cu ʋ între 100.000 Hz (100 KHz, cu ʎ
= 3km – unde ʎ = viteza curentului electric ≈ viteza luminii =
300.000 km/s/ frecv. în Hz (cicli/s) și câțiva zeci de gigahertzi
(1GHz = 1 miliard Hz) – aceștia din urmă, deci, cu ʎ de
ordinul centimetrilor sau chiar milimetrilor: 42,25 GHz,
frecvenţă căreia îi corespunde o lungime de undă de 7,1 mm:
aparat utilizat experimental în b. Dupuytren → apoptoza
fibroblaștilor – nu se folosesc (încă ?) uzual în practică
terapeutică).
** Carantino A M – Consuderații morfologice cu valoare clinică și chirurgicală privind aponevroza palmară – Teză de Doctorat (2006).
Universitatea ”Ovidius” – Facultatea de Medicină Generală – din Constanța
(alte resurse bibliografice generale, de bază):
*** Edel H – Fibel der Elektrodiagnostik und Electrotherapie. Dresden, 1970, 1977 și respectiv,
**** Gillert O – Electrotherapie. R. Pflaum Verlag K.G., Munchen, 1981 …
…
Oscilaţiile de curent electric alternativ cu ʋ cuprinsă între 10 şi
100 MHz (1 MHz = 1.000.000 Hz), cu ʎ între 30 şi 3 m sunt
undele scurte decametrice sau metrice şi sunt primele şi cele
mai utilizate în fizioterapie, dintre cele ale curenţilor de ÎF (CÎF).
Oscilaţiile cu ʎ de ordinul decimetrilor se numesc unde
decimetrice (ultra-scurte) și sunt de două feluri:
"lungi“ (propriu-zise) şi "scurte“ (microunde). Clasic, aparate-
lor de electroterapie de ÎF, respectiv UÎF, li se permite să ”emită”
(pentru a nu interfera cu frecvențele utilizate în radiolocaţie, ra-
diofonie, televiziune, telefonie mobilă) în următoarele frecvențe:
1. Unde scurte (decametrice) – CÎF (HF – high frequency): ʋ =
27, 12 MHz (ʎ = 11,06 m = 1,106 dam); totuși, începând din 1955 –
și respectiv, relativ recent – în 2013 – fost introdusă o formă particulară
de astfel de CÎF și anume de ”Transfer Electric Capacitiv sau/și Rezistiv”
(T.E.CA.R.)*, cu frecvențe mult mai joase – 300 kHz și 1 MHz – și care ar
putea acționa și fără încălzire tisulară (v. mai departe, la ”Diapulse”)
*https://www.kinetoproactiv.ro/terapie-tecar …
…
2. Unde decimetrice – ultra high frequency (UHF):
- "lungi„ (propiu-zise): ʋ = 433,92 MHz; ʎ = 6,9 dm
- "scurte" (microunde): ʋ=2,4 GHz; ʎ=1,24 dm – tot decimetri-

ce (zise incorect și centimetrice)
3. Unde centimetrice (sau chiar milimetrice – vezi mai înainte)
…
… Propietăţi fizice şi consecinţe biologice:
1. curenţii alternativi cu ʋ> 10.000 Hz (10KHz) produc în jurul
lor câmpuri electro-magnetice alternative cu propagare în
atmosferă, la distanţă, sub formă de unde (folosite în
radiolocaţie, radiofonie, televiziune şi telefonie mobilă).
În terapia cu aceşti curenţi nu acţionează aceste câmpuri ci
însuşi curentul electric de înaltă frecvenţă în circuitul căruia
este introdus bolnavul (la emisia în câmp condensator), cu ex-
cepţia aplicaţiilor prin emisie în câmp inductor – v. mai departe
2. produc importante fenomene capacitive – putând astfel

străbate uşor capacităţi/ rezistivități pe care curenţii de: 0
(DC), joasă (JF) și medie (MF) ʋ nu le pot străbate – dar şi
fenomene inductive importante – pe această bază se poate
induce curent electric în organismul individului – aşezat în
interiorul unui solenoid sau lângă acesta …
…
3. propagarea curenţilor de înaltă/ ultraînaltă frecvenţă într-un

mediu heterogen nu urmează legile valabile pentru curentul
continuu, de JF sau de MF; deci:
4. nu produc fenomene electro-chimice – de: ionizare,

electroliză, electroforeză, fiind lipsite de efecte de polarizare
tisulară și respectiv, se caracterizează inclusiv prin lipsa
posibilității de a induce excitație celulară
...
…
5. inexcitabilitate n-m (pragul lui Nernst) dar şi senzitivă – vezi

MF – neavând timpul util minim necesar: la o durată a unui
electro-stimul < de 0,01-0,02 msec nu se mai poate produce
depolarizarea (electro-stimularea)/ excitația, oricât s-ar ↑
intensitatea. În schimb, produc ”alte efecte”
…
Aceste ”alte” efecte pot fi (pe lângă unele biochimice/ meta-
… (v. și un slide anterior)
bolice – pred. mediate circulator) fenomene: capacitative,
inductive, de deplasare/ dispersie/ reflexie, demicromasaj
tisular intern/ electrocineză – cu unele elemente de
asemănare cu cele produse, specific, prin (electro)-
”gimnastică musculară”/ ”electrokineziterapie”* (pentru
frecvențe ˂ 10.000 Hz) –, de tip hiperemizant/ biotrofic,
imuno-biologic și în principal (cu excepția undelor scurte
decametrice emise în câmp inductor și regim pulsat/
întrerupt – CIP)/ mai ales de încălzire profundă a
țesuturilor – endotermie tisulară – precum și chiar, de
remitere a depolarizărilor celulare reziduale (exp.:
undele scurte decametrice emise în câmp inductor și în
regim pulsat/ întrerupt – CIP) …
…
6. într-un câmp electro-magnetic de înaltă/ ultra-înaltă ʋ se

produce o importanţă transformare a energiei electrice/
magnetice în energie calorică → una dintre principalele
proprietăți pentru care aceşti curenţi sunt folosiţi terapeutic:
endotermizarea tisulară.
…
Încălzirea profundă a ţesuturilor (endotermia) se deosebeşte
…
de încălzirea ţesuturilor prin alte proceduri de termoterapie
(băi calde, saună, termofoare, aplicații de nămol, parafină sau
fango, băi de lumină – prin RIR – etc.) prin faptul că în acest
caz temperatura tegumentului (acesta opunând o rezistență
nesemnificativă la trecerea curenților de ÎF/ UÎF) şi
vasomotrictatea cutanată nu se modifică sau cresc foarte
puţin, nefiind astfel posibilă o termoliză – prin vasodilatație
în circulația cutanată/ acrală (aferentă funcției de
termoreglare), în scop homeotermic – eficientă.
Temperatura profundă a zonei unde s-a aplicat endotermia
locală/ regională sau a întregului corp (endotermie generală)
rămâne ridicată încă 48-72 ore (căldură remanentă) spre
deosebire de alte proceduri de termoterapie unde
temperatura revine la normal la (relativ) scurt timp după
procedură. …
…
Corolar al acestor efecte fizice/ biologice → efecte pe unele
aparate şi sisteme:
a) pe ap. circulator→ reacţii vasomotorii (în special de tip

vasodilatator) cu hiperemie segmentară în teritoriile arteriolar
şi limfatic (↓TA!!! – bun şi la bătrâni), → efect antispastic
direct al încălzirii pe mm. netezi din pereţii vaselor (prin
endotermie) + descărcare de factori antacoizi.
Acțiunea de încălzire apare ca efect: local, condus (transmis la
distanță)/ regional și eventual, propagat (chiar) la nivel sistemic
b) pe mm. striaţi și netezi: relaxant muscular prin acțiune

directă a căldurii pe fibrele musculare
…
…
c) ef. imuno-biologice: ↑ fagocitozei – prin ↑ circulaţiei locale
cu stimulare metabolică și ↑ aflux leucocitar → indirect
acțiune bactericidă a acestor curenţi (prin ↑ temperaturii
locale).
d) asupra sistemului nervos (SN): analgetic, sedativ (central) şi
repectiv, de ↑ vitezei de conducere în nn. periferici.
e) (vasculo-)bio-trofico-/metabolic tisular – local sau/și
regional –, hiperemizant, resorbtiv/ depletiv/ antiedematos, de
ameliorare a nutriției dar și ale clearance-lui și ph-ului, tisulare
(cu efecte oxidative/ de ↓ a acidozei, local – însă conform legii
Van't Hoff: ↑ temperaturii tisulare → dublarea/ triplarea amplo-
rii reacțiilor chimice pentru fiecare 10°C de ↑ → ↑ inclus. a activ.
metab. → ↑necesarului de O2 și de substrat nutritiv şi ↑
cantității de deşeuri catabolice)*,**
(* https://www.biologyonline.com/dictionary/vant-hoffs-law
…
** https://medical-dictionary.thefreedictionary.com/van%27t+Hoff+law)
f) unele efecte proteolitice/ fibrinolitice
…
g) efect complex de stimulare selectivă a funcţiei mezenchi-

male elementare a ţesutului conjunctiv – nelegat neapărat de
endotermia tisulară – efecte ce se constată la undele scurte
decametrice în câmp inductor-întrerupt/ pulsat (”DIAPULSE”)
– care nu au efecte termice (în acest caz ar acţiona predominant
câmpul electro-magnetic al CÎF emiși în CIP
h) Efecte asupra gonadelor – dependente de doză.
…
… Din punctul de vedere al explicării mecanismelor biologice
de acţiune la nivel intim, cele mai acceptate sunt:
- teoria dielectricului neomogen (Maxwell-Wagner – model
conceptual al interacţiei predominant al CÎF cu structurile
tisulare → comportament al sarcinilor din ţesuturi – Gillert)
şi respectiv,
- teoria dipolului (Debye) – predominant pentru CUÎF.
Teoria lui Maxwell și Wagner explică posibilitatea generării de
efecte biologice, inclusiv la nivel molecular, de către un curent
electric de ÎF asupra unui dielectric neomogen: în medii stra-
tificate apar curenţi de conducere şi de deplasare (în medii
mai dielectrice) iar la suprafaţa de delimitare dintre astfel de
straturi, diferite structural, se realizează potenţiale electrice
(valabil mai ales la gama frecvențe de unde scurte deca-
metrice) → apărând astfel, periodic, un schimb de sarcini
moleculare echivalent conducerii electrice; deci: …
…
curenţii de conducere (conducţie) trec prin conductori (c.
electronici); prin dielectrici nu se pot propaga c. electronici
(de aceea este dielectric !) şi apare, sub influenţa câmpului
alternativ al curentului de Î.F., un schimb periodic de sarcini
moleculare echivalent respectivului curent alternativ, de Î.F.;
acest schimb (deplasare) este cauza/ baza energetică a trans-
ferului şi deplasărilor (moleculare), inclusiv transformarea,
parțial, în căldură, ale sarcinilor electrice = c. de deplasare
(Maxwell): sunt o "replică“/ cvasi-echivalentă față de c. de
conducţie din conductori; se mai poate spune că apariţia unui
c. de deplasare într-un dielectric, ca urmare a acţiunii unui
curent electric alternativ de Î.F. = străpungerea (cel puţin
parţială) a dielectricului respectiv (asemănător cu ceea ce se
întâmplă în cazul ”străpungerii” unui condensator – în Fizică)
de către CÎF. …
În
…substatele biologice predomină moleculele polare (disociate
/ disociabile – apă, proteine); acestea se comportă ca dipoli.
În absența CUÎF astfel de molecule – de polarități diferite/

contrare – sunt răspândite (”dispersate”) spontan/ natural,
aleator, rezultând astfel, o repartizare de tip statistic
echilibrată/ echivalentă și deci o ”dispersie apolară”.
Sub acțiunea/ la trecerea CUÎF, acestea execută mişcări

pendulare/ ritmice mici (→vibraţii→frecări – datorită instalării
unei ”dispersii polare” alternante): prin acestea, energia
câmpului electro-magnetic se transformă, astfel, în căldură, în
cp. alternativ al CUÎF, dependent de faza de oscilaţie a CUIF şi
de propia polaritate – conform teoriei dipolului, a lui Deybe,
ce explică procesul primar de interacţie fizico-biologică,
la nivel intim, al CUÎF cu structurile tisulare. …
…
Comportamentul substratelor biologice în interacţiune cu

CÎF/ CUÎF este determinat de 3 procese:
1) Dispersia (conform teoriei dipolului – Debye): frecvenţa
CUÎF – proporţională cu energia transportată – determină o
dispersie alternă la nivelul moleculelor (apă, proteine) polare din
componenţa substanţelor biologice: moleculele ”dipoli”execu-
tă oscilații, prin orientări polare alterne în câmpul C. de UÎF→
energia este sustrasă din câmp prin frecare → căldură.
Cu cât dispersia alternă polară este > cu atât (2) absorbţia
este >, deci între dispersie şi absorbţie există un anumit
sinergism la nivel tisular.
…
…Absorbţia: prin absorbţia undelor electromagnetice de către
2)
ţesuturi, energia CÎF/ CUÎF este transformată în căldură. Cu cât
coeficientul de absorbţie este mai mare, adâncimea de pătrun-
dere este <; acesta depinde de moleculele de apă și proteice din
respectivul țesut, datorită fen. de dispersie – conf. teoriei dipolu-
lui/Debye): în ţesutul adipos – cu apă puţină – pătrund mai adânc
decât în cel muscular→coeficient de absorbţie mic→adânc. >).
Deci, undele decimetrice pătrund ceva mai profund, trecând de
stratul adipos→relaţie inversă între adâncimea de penetraţie
(mai mică în mușchi) şi absorbţie (→ efect de încălzire tisulară).
La undele decimetrice "lungi“, cu emiţătorul de câmp scobit
(cavitar) profunzimea penetraţiei totale ≈ 5 cm, dintre care în
muşchi 1-1,5 - max. 2,5 cm. La ʎ din zona microundelor, puterea de
pătrundere în ţes. muscular ≈ 1 cm (< decât la undele decimetrice):
în total max.3,5 cm (deci, practic = ca la U.S. în câmp inductor –
v. mai departe): se încălzesc > (doar) muşchii superficiali. …
…
3) Reflexia: reflexia parţială a US/ UUS la limitele/ interfețele
dintre țesuturi cu structuri diferite – exp.: grăsime-muşchi
sau/și os, este descrisă cantitativ de factorul de reflexie (= 0,2-
0,3 la undele decametrice);
Pt. U.U.S. – decimetrice "lungi" și microunde – factorul de

reflexie >: peste 0,3 (> 30%); în zona interfețelor dintre grăsime-
mușchi sau/și os, pot apare unde staționare, cu efecte de
supraîncălzire, posibil nocive.
…
… Foarte important !:
diferenţa în ce privește mecanismele de acţiune şi im-
plicit, de utilizare terapeutică, la CÎF, dintre emisia lor în
câmp condensator şi respectiv, inductor este faptul că:
la primul se încălzesc în special structurile tisulare cele
mai dielectrice (transformarea energiei electrice în
căldură – conform legii Joule – este proporţională
cu rezistivitatea electrică a ţesutului respectiv) !;
la câmpul inductor se încălzesc – tot conform legii Joule –
în principal țesuturile mai bogate în apă, deci mai
bune conductoare de electricitate (transformarea
energiei electro-magnetice în căldură se face
proporţional cu conductibilitatea electrică !
…
… Concret, formula matematică a Legii Joule este:
- pt. cp. condensator: Q = I²xRxt
- pt. cp. inductor: Q = Fm² x C x ʋ
Rezistenţa electrică a grăsimii și măduvei osoase ≈ de 10 ori

mai mare decât a mușchilor şi organelor interne → încărcare
termică > a grăsimii şi măduvei osoase, eventual şi a pielii.
Pentru încălzirea selectivă a musculaturii se preferă metoda

emisiei în câmp solenoid-inductor deoarece formula fizico-
matematică după care are loc transformarea energiei câmpu-
lui electro-magnetic în căldură este diferită de cea după care
se transformă în căldură energia câmpului electric – încălzirea
fiind proporțională cu conductibilitatea electrică.
…
…
Curenţii de ÎF/UÎF se propagă/ trec prin aer și prin structuri

biologice datorită câmpului alternativ al CÎF/ CUIF ca şi curenţi
de deplasare, respectiv prin dispersie polară → nu este
necesar contactul direct al electrozilor/ bobinelor/
emițătorilor cu tegumentul, ci aplicațiile se fac de la la 1-2–4
cm distanţă de piele și în principiu, dacă rezonatorul (v. mai
departe) este – în limitele de distanță de mai sus – plasat mai
departe de tegument, câmpul electro-magnetic aferent
CÎF/ CUÎF ar fi mai omogen (element favorizant inclusiv
pentru o penetrație mai profundă subcutanat, în țesuturi).
…
… Tratamentul cu unde scurte (CÎF)
Modalități/ metode de emisie:
- în câmp condensator
- în câmp inductor (emisie continuă)
- în câmp inductor întrerupt/ pulsat (emisie discontinuă)
Undele scurte sunt produse prin oscilaţii periodice de Î.F. pro-
duse într-un circuit oscilant. Acest circuit oscilant este format
dintr-un circuit oscilator primar şi unul secundar (rezonator) – în
care este plasat bolnavul – acest circuit preia oscilaţiile şi energia
de la primul circuit printr-un dispozitiv electronic de acordare;
circuitul secundar (rezonator) poate fi un dispozitiv tip
condensator (între electrozii căruia se plasează segmentul de
tratat al pacientului) sau tip bobină (solenoid, prin intermediul
căruia, în interiorul pacientului – introdus în solenoid sau plasat
în vecinătatea acestuia – se induce un CÎF prin inducţie electro-
magnetică) …
… Deosebirea dintre un (câmp) condensator şi o bobină
(solenoid – câmp inductor) este că între plăcile condensatorului
se formează predominant un câmp electric iar în bobină:
predominant un câmp magnetic.
În terapia cu unde scurte – există 3 modalităţi de emisie:
1) în câmp condensator: bolnavul (segment/e de corp/ membre)
se introduc/e direct în circuitul rezonator, între 2 electrozi ai unui
condensator (acordat la emițătorul primar); există mai multe tipuri de electrozi:
a) metalici cu izolaţie de sticlă – tip Schliephake (sau de
plastic – rigizi) denumiţi și "cu distanţe de aer") în formă de
discuri (sau cilindri – pentru regiunile axilară sau vaginală/
anală)
b) flexibili – plasă flexibilă din sârmă de cupru acoperiți
cu un strat de cauciuc vulcanizat
c) semiflexibili – plasă flexibilă din sârmă de cupru …
acoperiți un strat de pâslă groasă
…
2) în câmp inductor (emisie continuă) → tratarea bolnavului
prin inducţia curentului de Î.F. în interiorul organismului
(segmentului/ elor de tratat) cu ajutorul unui solenoid acordat
la emițătorul primar (în locul celor 2 plăci condensatoare).
D.p.d.v. tehnic, ca forme de rezonator pot fi:
a) cablu de câmp inductor – învelit într-un buzunar de
pâslă
b) electrozi (bobine inductoare) de curent turbionar – cu
variantele constructive: monodă, minodă – sau mai modern –
diplodă sau triplodă (cu posibilităţi de geometrie variabilă –
propensiv pentru o mai eficientă direcționare/ concentrare/
omogenizare) a câmpului CÎF.
c) cabina hipertermică (“pirostat") – pentru hipertermie
generală (utilizare cvasi-abandonată în prezent).
…
…
Energia emisă într-o o bobină străbătută de un curent de Î.F.,
prin intermediul câmpului său variabil (inductor) determină o
inducţie electro-magnetică în segmentul de tratat.
În câmpul inductor din jurul solenoidului predomină

componenta magnetică a câmpului (faţă de cea electrică).
Câmpul magnetic este vectorul forţei electromotoare ce

induce curenţi turbionari (c. Foucault) cu deplasare circulară în
ţesuturi – unde aceştia se transformă în căldură (efect Joule,
conform formulei: Q = Fm² x C x ʋ)
…
…
(încă odată: Energia transformată în căldură ≈ (forţa magnetică)²
x conductibilitatea electrică x ʋ: Q = Fm² x C x ʋ (așa cum
s-a mai arătat)
Ţesuturile cu conductibilitate electrică mai bună (bogate în
apă: sânge, muşchi) se încălzesc mai bine
Pielea, ţesutul adipos (conductibilitate <) se încălzesc < (relativ),
anume în comparație cu nivelul la care e încălzesc sub acțiunea
CÎF emiși în câmp condenstor.
Concret, repartizarea căldurii (captate de către ţesuturi) între
stratul adipos şi cel muscular = raport caloric (coeficient de
încălzire tisulară/unitatea de volum) – f. important – este:
1) la metoda în câmp condensator: raportul=10/1
2) la metoda în câmp inductor: raportul=1/1
…
…
3) în câmp inductor "întrerupt" (pulsat) = Diapulse = aparat de

producere de unde scurte cu ʋ = 27,12 MHz; ʎ = 1,106 dam
(decametrice) pulsatile (impulsuri de curent de înaltă frecven-
ţă); circuitul secundar (rezonator) este emiţător-localizator
(acordat la emițătorul primar).
Adâncimea de penetrație: 20 cm (!?!); se pot aplica și peste

îmbrăcăminte sau/și aparate gipsate sau/și respectiv, dacă
există în structurile tisulare ale pacientului implanturi
metalice (materiale de osteosinteză) !!! (v. mai departe)
…
… ”
(de fapt, de cca. 190 de

ori la treapta 1 – n.n.)
= perioada(coresp. treptei 1 de frecv. și resp.,1.601 μsec., la treapta 6 – n. n.).
Rădulescu A –
Electroterapie. Ed
Medicală, București,
2004
…
…
Rădulescu A –
Electroterapie.
Ed Medicală,
Legea Joule București, 2004
(energia transformată în căldură):
- pt. cp. inductor: Q=Fm² x C x ʋ
…
…
Rădulescu A – Electroterapie.
Ed Medicală, București, 2004
…
…
Rădulescu A –
Electroterapie. Ed
Medicală,
București, 2004
…
”
… Tratamentul cu unde ultra-scurte (CUÎF)
Modalități/ metode de emisie:
Pentru curenţii de ultra înaltă frecvenţă (unde decimetrice)

→ circ. oscil. primar = generatori de oscilaţii cu fenomene de
autoexcitaţie (pt. undele decimetrice ”lungi”) şi respectiv, de
tip Magnetron (pt. undele decimetrice ”scurte”/ microunde).
Pt. ambele tipuri de unde decimetrice generatorul (secundar)

de oscilaţii electrice de U.Î.F. = emiţător (antenă) – legat de cel
primar prin cablu coaxial: câmpul de ultra-înaltă frecvenţă este
proiectat spre zona de tratat dintr-o parte (direcţionare).
…
…
Pt. undele decimetrice ”lungi”/ propriu-zise, circuitul secundar
/rezonator (emițător/ antenă), d.p.d.v. tehnic, poate fi:
a) emiţător de câmp longitudinal (cilindric)
b) emiţător de câmp circular (rotund)
c) emiţătorde câmp scobit (cavitar) → dipol capacitiv echilibrat
Pt. undele decimetrice ”scurte”/ microunde, circuitul secundar

/rezonator (emițător/ antenă), d.p.d.v. tehnic, poate fi:
a) emiţător de câmp longitudinal (câmpul electromagn. realizat vi-
brează în planuri (oscilatorii) paralele cu undele emise de antenă
→ efect pe suprafaţă întinsă
b) emiţător de câmp circular (rotund → câmpuri rotative,
omogene, pe suprafețe mai mici)
…
…
Repartizarea căldurii (captate de către ţesuturi) între stratul
adipos şi cel muscular = raport caloric (coeficient de încălzire
tisulară/unitatea de volum) – f. important – concret:
1) la metoda în câmp condensator: raportul=10/1 Unde

2) la metoda în câmp inductor: raportul=1/1 Scurte
3) la undele decimetrice ("lungi"): raportul = 1/4 Unde
→ penetraţia (transmisia) în profunzime (≈ invers Ultra
proporţională cu absorbţia) → au cea mai adâncă Scurte
penetraţie ≈ 5 cm, în total – cu emiţătorul de câmp
scobit (cavitar).
4) la microunde: raportul=1/1
…
…
Indicaţii ale ”diatermiei cu unde scurte” (după Gillert):
A) afecțiuni ale aparatului locomotor/ musculo-scheletal –

– relativ restrânse (nu în condiții acute !)
1) Afecţiuni reumatice articulare - degenerative şi inflamatorii

– în afara puseelor –: artroze (nu pe şold – Gillert)/ spondiloze,
suferinţe algice şi disfuncţionale vertebrale de tip disc-artrozic;
PR şi SA în afara puseelor inflamatorii, redori articulare,
mai ales în prezența unor retracturi şi semianchiloze.
2) Afecţiuni reumatice peri-/ ab-articulare: tendinite, teno-

vaginite, bursite, epicondilite, mioze, mio-fibroze, PSH – fără
fenomene inflamatorii acute ! – (dar) cu capsulită retractilă.
…
…
3) Afecţiuni post-traumatice (mai ales sechele): entorse,
luxaţii – fără hematoame -, redori articulare, retracturi şi
contracturi musculare sau/şi tendinoase; AND - st.II şi mai
ales III
B) Afecţiuni neurologice periferice: nevralgii diverse (în unele

forme de sindrom trigeminal) – inclusiv sciatică (nu acută, cu
fenomene inflamatorii)
C) Afecţiuni vasculare periferice – tulburări funcţionale ale

circulaţiei periferice de – angio-nevroze – de tip angio-spastic
(fără componentă organică – acțiune reflexă, la distanță ! –
nu local !) …
…
D) Afecţiuni digestive: fisuri anale, perirectite, periviscerite,
sindroame aderenţiale
E) Afecţiuni ginecologice şi urologice: mastită puerperală, ane-
xite, salpingite, parametrite, perimetro-anexite, hipertrofii de
prostată (?)
F) Unele tulburări endocrine: în special hipofizare (insuficienţă)
G) Afecţiunui ORL: angine/ faringite, laringite, otite externe şi
medii, sinuzită cronică (mai ales)
H) Afecţiuni ale pielii (şi ţesutului conjunctiv subcutanat):
furuncule, panariţii, hidrosadenite, infecţii acute sau subacute cu
dermite sau/și celulite (inclusiv fesiere post-injecţionale), cu efec-
te benefice atât în stadiu de ”cruditate” al respectivelor procese
supurative – se favorizează regresia lor – cât și în stadii de
colectare mai avansate – se favorizează abcedarea. …
…
Principale indicaţii terapeutice ale CÎF emise în câmp inductor
pulsat – în sinteză – indicaţii relativ specifice ale ”DIAPULSE”:
1) calusare post fracturi osoase
2) osteoporoze – în special din AND; osteomielite
3) durioame (plantare şi digitale) operate
4) cicatrizare plăgi și respectiv, cicatrici cheloide
5) hematoame (resorbţie)
6) herpes zoster
7) aplicaţii pe zone (osoase subiacente) cu contenţie metalică
8) ”topire” calcificări părţi moi
9) arsuri/escare/ulcere varicoase/plăgi atone
10) artrite, artroze activate, bursite, teno-sinovite, capsulite
retractile
11) diverse tipuri de afecţiuni dento-gingivale şi buco-
maxilare*
* Rădulescu A. – Electroterapie – Ed. Med., Buc., 2017) …
…
Contraindicaţii (mai specifice ale) ale CÎF/ CUÎF:
’
1) situaţii în care există tulburări de agregare/ coagulare
sanguină sau/și tromboze intra-vasculare, tromboflebite
2) procese infecțioase – colecții – care prin încălzire locală
pot abceda intern (exp.: supuraţii acute profunde) – risc
de diseminare septică
3) arteriopatii organice grave (ţesuturi foarte ischemice)
4) procese reumatice inflamatorii acute
5) suferințe viscerale hemoragice (hemoptizii, ulcer gastro-
duodenal activ, hematurii)
6) perioadele de ciclu menstrual …

…
7) corpi străini metalici (peace-maker, tije, broşe – cu excepția
DIAPULSE ! – dar nu și referitor la peace-maker)
8) epifizele şi metafizele osoase (în general proeminenţele
osoase la copil şi la adolescent – respectiv zonele de creştere);
sunt c.i. relativ specifice atât pentru CÎF cât şi pentru CUÎF
9) globii oculari – risc de cataractă (ca la infraroşii) – relativ
specifice pt. undele decimetrice şi microunde (CUÎF)!
Atenţie! singura contraindicaţie pentru undele scurte (deca-

metrice) emise în câmp inductor pulsat (DIAPULSE): peace-
maker-ul cardiac.’
…
…
Terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă
Date privind particularităţi fizice, acţiuni bio-fiziologice/ efecte
valorificabile terapeutic sau/și diagnostic, indicații și contraindicații – ale
câmpurilor magnetice de joasă frecvenţă (CMJF)
’Ţinem să precizăm că, o dată cu începutul acestui subcapitol, am depăşit „gra-

niţa“ electrobiologiei/ terapiei stricto senso, pătrunzând în zona de acţiune a
unui vector fizic strâns legat de cel electric dar totuşi diferit: cel magnetic.
Având însă în vedere relaţia fundamentală dintre aceşti doi vectori, ce pornește
chiar de la fenomenul generării lor – inducția electro-magnetică – există o cutumă
a prezentării acestora, alăturat, în cadrul lucrărilor/ capitolelor de electroterapie;
considerând rezonabilă această perspectivă, vom expune în continuare bineînţeles
în aceaşi manieră selectivă utilizată şi până acum – subiectul mai sus enunţat.
…
…
Noţiuni minimale de fizică a câmpurilor magnetice:
- Un câmp magnetic poate fi produs fie de către un curent
electric variabil, fie de către un câmp electric (al unui curent
electric) variabil.
- Cel mai adesea, un câmp magnetic se poate produce
(obţine) cu ajutorul unei bobine (solenoid) prin spirele căreia
circulă un curent electric variabil.
- Câmpul magnetic produs de un curent electric are aceiaşi
parametrii fizici ca şi curentul respectiv: curentul electric
alternativ generează un câmp magnetic alternativ, având
aceeaşi frecvenţă de variaţie; dacă curentul este sub formă
de impulsuri, câmpul magnetic corespunzător este tot sub
formă de impulsuri şi tot cu aceeaşi frecvenţă. …
…
- Câmpul magnetic este caracterizat prin liniile de câmp sau
de forţă magnetică, densitatea şi alinierea acestor linii de
câmp determinând intensitatea câmpului magnetic.
- Densitatea maximă a liniilor de forţă magnetică este în

interiorul bobinei (vezi figura).
- În interiorul bobinei, câmpul magnetic este şi cel mai
omogen: liniile de forţă magnetică sunt relativ paralele şi
echidistante.
- Densitatea liniilor de forţă magnetică reprezintă

inducţia magnetică = elementul de exprimare a intensităţii
câmpului magnetic.
…
…
- Totalitatea liniilor de forţă magnetică ce trec prin suprafaţa
de secţiune a unei bobine formează fluxul magnetic.
- Acesta se calculează prin produsul dintre inducţia magnetică
şi suprafaţa de secțiune a bobinei.
- În Sistemul Internaţional de unităţi de măsură, intensitatea/

inducția magnetică se măsoară în Tesla (T), cu subunitatea:
militesla (mT); faţă de vechea unitate de măsură a inducţiei
magnetice (Gauss), militesla reprezintă de 10 ori mai mult (se
află în următorul raport: 1 Gs = 0,1 mT).
- În terapia cu câmpuri magnetice de joasă frecvenţă se

utilizează valori ale inducţiilor magnetice de ordinul zecilor
de mT: în jur de 10mT-20mT.
…
…
- Revenind la fluxul magnetic: un astfel de flux variabil
generează în spaţiu un câmp electric variabil, care produce
într-un conductor, o tensiune electrică.
- Dacă conductorul formează un circuit închis (figg. 2,3), în aces-
ta, ca urmare a tensiunii electrice, ia naştere un curent electric.
- Fenomenul se numeşte inducţie electro-magnetică, legea
fizică după care acesta se desfăşoară fiind stabilită de către
fizicianul englez M. Faraday.
- Fenomenul inducţiei electro-magnetice, poate explica unele
dintre fenomenele ce se produc în interiorul organismului,
atunci când acesta este plasat într-un câmp magnetic variabil:
tensiunile electrice care iau naştere în ţesuturi, prin forța elec-
tromotare aferentă, pun în mişcare ionii din mediile tisulare în
ritmul variaţiilor câmpului magnetic – facilitând astfel schim-
bul de substanțe trans-membrane biologice semi-permeabile. …
‘
…
Fig. 1
(după: Rădulescu A – Electrotera-

pie. Ed. Medicală, București, 1981)
Fig. 3
Fig. 2 Reprezentare figurativă a fenomenului de
(după: inducţie electro-magnetică, cu apariţia,
Rădulescu A – într-un circuit conductor închis,
străbătut de un flux magnetic variabil, a
Electroterapie.
Ed. Medicală,
București, 1981) unui curent electric având aceeași
…
tipologie’ (variabil/ alternativ)
(după Ionescu-Andrei, Onea, Toma)
Trebuie menţionat faptul că, în practica fizioterapică, sunt
…
validate relativ numeroase şi destul de importante efecte
valorificabile terapeutic ale câmpurilor magnetice de JF.
În legătură cu mecanismele de acţiune ale acestora, inclusiv
în relaţie cu perfecţionarea aparaturii generatoare (în speţă
tipul de aparat Magnetodiaflux), există consistente studii şi
contribuţii româneşti, datând din deceniile 7 şi 8 ale
secolului trecut, ale unor cercetători atât de la IMFBRM
Bucureşti cât şi de la universităţile din Iaşi şi Cluj, precum
şi aparţinând unor colective de confraţi din staţiuni
balneare (Felix, Govora, Sinaia). *
…
...
Deci, este pe deplin justificat faptul că în literatura românească de profil se
acordă o atenţie pe măsură acestui subiect; astfel, privind acţiunile CMJF,
sunt de menționat ipotezele bazate pe: stabilizarea unor substanţe para-
magnetice, cu electroni nepereche, disponibile spre a fi atrase de câm-
pul magnetic: oxigen, radicali liberi ai acestuia, hidrogen atomic, enzime
(inclusiv inhibarea unora pro-oxidante: peroxidază şi citocromoxidază);
activări de factori transcripţionali genici, inclusiv cu modularea
augmentativă a energeticii celuare (cu creşterea producţiei de ATP la
nivel mitocondrial), ameliorarea permeabilităţii membranelor
celulare semi-permeabile şi a mobilităţii ionice etc.)*.
* Rădulescu A – Electroterapie. Ed Medicală, București, 2004 …

...
Cele mai comune tipuri de enzime oxidative sunt peroxidazele
(legate de/ care folosesc H202: glutation-/, mielo-/, tiro-/, lacto-/ peroxi-
daza) și oxidazele(citocromoxidaza)/ oxidoreductazele – enzime
ce catalizează transferul de electroni de pe o moleculă (redu-
cător, numită și donor de hidrogen sau electron/i – r/d) pe o alta
(oxidant, numită și acceptor de hidrogen sau electron/i – o/a).
Chiar și exercițiile fizice practicate excesiv sau/și fără o adaptare/
antrenare prealabilă (Leeuwenburgh et al. Current Medicinal Chemistry, 8, 829-838, 2001)
pot fi cauză de stres oxidativ (SO); invers, exercițiile fizice practi-
cate sistematic, pe termen lung, pot contracara acest efect, cres-
când activitatea enzimelor anti-oxidante și reducând ↓ producția
de radicali liberi toxici/ specii reactive de oxigen (SRO).
Stresul oxidativ – reprezentat de formarea și acumularea intra-
tisulară de radicali liberi toxici/ specii reactive de O2 (ca și)
formarea/ acumularea intratisulară de chinone, semichinone,
flavin-semichinone compuşi aromatici, radicali thiol ...
Stresul oxidativ (SO) rezultă din reactiile metabolice ca-
...
re folosesc O2, fiind definit ca dezechilibru între statusul
prooxidant – supraproductie de radicali liber toxici/specii
reactive de oxigen (SRO), realizat prin (hiper) activitatea
unor sisteme enzimatice cu astfel de profil [spre exp.: in
activitatea metabolica intensa, impusa de un aport calo-
ric crescut - stres caloric - sau/si de inflamatie (cronica) - fa-
gocitoză] – si activitatea sistemelor enzimatice protectoa-
re, antioxidante – în principal: superoxiddismutaza, cata-
laza, glutation-peroxid.-/reduct.-/S-transferaza, peroxiredo-
xinele, ac. ascorbic (vit. C), ɑ-tocoferolul (vit. E), ac. tioctic, al-
(tiamina, piridoxina) ...
dehiddehidrogenaza, vitt. din compl. B (1, 6, 9 = ac. folic), Sele.
…
Principalele acţiuni bio-/ fiziologice ale câmpurilor magnetice
de joasă frecvenţă
Aceste câmpuri au efecte diferite în funcţie de forma de

aplicare a lor asupra organismelor vii:
- câmpul magnetic emis în regim discontinuu/ întrerupt

produce efecte predominant catabolice determinând spre
exemplu: ieşirea potasiului din celulă, creşterea glicolizei şi ↑
proteolizei, eliberarea până la epuizare a vitaminei C şi a
fosfatazei alcaline din celulele corticosuprarenalei,
stimularea ↑ secreţiei adrenergice medulosuprarenale,
stimularea activităţii hipofizei şi ↑ activității tiroidei;
...
...
totodată, câmpurile magnetice pulsatile ar determina o utilizare
ameliorată a oxigenului în celule, cu activarea ATP-azei, ↑
aldolazei musculare, inhibarea activității citocrom-oxidazei şi
peroxidazei (enzime pro-oxidante din lanţul respirator), cu
rezultate favorabile în tratamentul tumorilor ?
(↓ producţiei de radicali liberi toxici de oxigen).
- câmpurile magnetice de joasă frecvență emise în regim

continuu induc predominant reacţii inverse, de tip anabolic→
"trofotrope" – de stabilizare a bioplasmei celulare – inclusiv
cu efecte spasmolitice pe musculatura somatică hipertonă
(secundară unor leziuni la nivelul SNC – în sindroame de
neuron motor superior) și sedative.
…
… Aparatele generatoare de câmpuri magnetice de joasă
frecvenţă (exp.: Magnetodiaflux) trebuie amplasate în
cabinete (săli) separate ! de alte aparate de electroterapie,
ce pot fi influenţate de/pot influenţa – prin inducție electro-
magnetică – (de) câmpurile magnetice discutate.
Montajul în aplicațiile extracraniene: bobină cervicală,
bobină lombară, eventual bobine localizatoare – care se
poziţionează – la nivelul unor regiuni periferice de tratat –
corespunzător polilor însemnaţi cu simbolurile respective:
N→S (consensual cu magnetismului terestru).
Indicaţii:
a) Afecţiuni reumatice (reumatisme degenerative și
inflamatorii, articulare şi abarticulare, acute şi cronice, axiale
şi periferice – dar în practică nu este prea frecventă această
indicație …
…
b) Sechele post-traumatice (plăgi, contuzii – nu cu hematoa-
me –, stări după rupturi musculo-tendinoase, AND, pseud-
artroze, tratament de stimulare a calusării focarelor de
fractură prin:
1) penetrarea vaselor de neoformaţie dinspre marginea

osoasă→ efect biotrofic asemănător osificării encondrale
normale
2) stimularea cineticii calciului din condrocite → calcifi-

carea ţesutului fibrocartilaginos în zona de
pseudartroză
3) un efect osteogenic direct – observat – al câmpurilor

magnetice de joasă frecvenţă
…
…
c) Afecţiuni neuro-/ psihice (emisie continuă): nevroze, distonii
neuro-vegetative, hipertonia piramidală (spasticitatea), rigidi-
tatea (extra-piramidală) – din: hemiplegii, tetraplegii, IMC – para-
lizia cerebrală (infantilă) spastică –, leuconevraxite, b. Parkinson,
sindroame excitomotorii/ diskinezii somatice/ distonii (spasmul
facial, torticolisul spasmodic/ distonia cervicală, ticurile)
d) Afecţiuni circulatorii – arteriale – periferice de tip angio-spastic:
- funcţionale (angiopatii angiopastice/ angio-nevroze –
inclusiv profesionale –, boală Raynaud, acrocianoză)
- mixte: organo-funcționale (angio-spasme post degerături,
sindrom AND, sindrom Raynaud)
- organice (trombangeită obliterantă Buerger, ateroscleroză
obliterantă, arteriopatie (micro-și macro-angioneuropatie) dia-
betică/ asociată gutei, sd. Volkmann) …
…
Contraindicaţii (mai specifice):
- purtătorii de peace-maker
- tulburări/ boli hematologice (anemii, leucocitoze, tromboci-
topenii etc.), stări hemoragice/ sd. hemoragipare
- contenţie de metal (proteze dentare metalice masive, prote-
ze de şold/genunchi bilateral ? – n. n.)
- insuficienţă hepatică sau/și renală, marcate
- sd. endocrine majore (acromegalie, b.Basedow, sd. Cushing,
Sd. Simmonds, b. Addison, feocromocitom etc.)
- psihoze decompensate
- epilepsie (specifică !)
- sarcina.’
Stimularea Magnetică Transcraniană (repetitivă – rTMS)
Principiul (rezumativ al) metodei este realizarea – în funcție
de efectul urmărit – de ’depolarizări sau hiperpolarizări ale ...
... membranelor
neuronilor cerebrali,
prin curenți electrici
(electro-stimuli)
adecvați parametrial,
pentru a produce
răspunsuri fiziologice
– excitație sau inhibi-
ție, funcționale – la
nivelul respectivelor
STPE.
Aceștia sunt generați,
prin inducție electro-
magnetică, utilizân-
du-se dispozitive apa-
ratuale de tip (r)TMS’ …
… (Mansur CG1, Fregni F,
Boggio PS, Riberto M,
Gallucci-Neto J, Santos
”This review found
CM, Wagner T, evidence for the
Rigonatti SP, Marcolin
MA, Pascual-Leone A – efficacy of
A sham stimulation-
controlled trial of rTMS repetitive
of the unaffected
hemisphere in stroke transcranial
patients.
Neurology.24;64(10):18 magnetic
02-4, 2005)
stimulation in
the remediation of
poststroke UN”
(unilateral
neglect – o. n.)*
** Fan, Jingjing; Li, Yi; Yang, Yonghong;

Qu, Yun; Li, Shasha – American Journal of
Physical Medicine &
Rehabilitation. Published Ahead-of-Print
(added to PAP on 9/25/2017)
…
… În plus:
1) Afecțiuni neuro-/ psihiatrice precum: depresii, halucinații
auditorii, tinitus, Parkinson și chiar epilepsie *(* Theodore WH – Transcranial
Magnetic Stimulation in Epilepsy. Epilepsy Curr. 3(6):191–197, 2003 doi: 10.1046/j.1535-7597.2003.03607.x)
2) utilizarea rTMS în scop antalgic – în durerea neuropată !:

prin mecanism oarecum asemănător cu cel al inhibiţiei zonei
indemne din stroke, respectiv al fenomenului de
sprouting neadecvat/ neuroplasticitate maladaptivă
în condiții lezionale (** Siddall P. Neuropathic pain in spinal cord injury. The 47th Annual Meeting of
The International Spinal Cord Society (ISCOS), Durban, Sept. 2008) , ca în durerile din
membre fantomă.
3) utilizarea stimulării magnetice transcraniene în scop diagnos-
tic – în culegerea de potenţiale evocate somato-senzitive şi (mai
ales) motorii, respectiv inclusiv prin poli-ENMG, pentru a se ve-
dea dacă există continuitate de influx cortico-spinal (BMCA).
Focused Magnetic Field (FMF) ...

…
…
… Implementarea tehnologiei FMF ar avea următoarele avantaje:
• O focalizare/ concentrare riguroasă a câmpului emis aspura zonei terapeutice ţintite
• Intensificarea astfel a efectelor terapeutice (local – n. n.)
• Protecţia mai bună a personalului şi a funcţionării aparaturii electronice, de orice
tip, aflate în aceeaşi incintă cu generatorul(ii) de CMJF
Pe de altă parte aparatele cu versiunea tehnologică de emisie a FMF, datorită concentrării
CMJF pe zona de tratat, într-o manieră neuniformă, ca efect al modulării specifice, sa-
crifică, astfel, beneficiul efectelor spaţiale ale „vechii” tehnologii de emisie (CMJF emis
uniform şi cu dispersie spaţială – cel puţin având în vedere ampla extensie: practic, la ni-
velul întregului organism – ar viza inclusiv structurile neurale centrale –/ mielice ). Astel,
rămâne de verificat în practică dacă – având în vedere acţiunile restrictive spaţial ale
tehnologiei FMF – aceasta va mai putea susţine efectele sedative şi spasmolitice ce cons-
tituie în prezent principala indicaţie specifică a acestei metode fizioterapice, în for-
mula CMJF în emisie continuă și aplicații extracerebrale. De altfel, probabil nu
întâmplător, tocmai aceste indicaţii – clasic: de elecţie ale MDF – nu se regăsesc în
lista de diagnostice aferente unor formule prestabilite de aplicaţie cu aparatura
aferentă.’
…
FOTO-BIOLOGIA SI FOTO-TERAPIA
Date succinte de ordin fizic
’Radiaţiile electro-magnetice se împart, după cantitatea de
energie transportată (în principiu – dar nu invariabil – relativ
invers proporţională cu lungimea de undă – λ – şi cu
transmisia/ adâncimea de penetraţie – si respectiv, relativ
proporţională cu frecvenţa şi cu absorbţia tisulară), în:
1. fascicule de fotoni cu energie înaltă: raze X, gamma şi
cosmice – cu comportament predominant corpuscular la
interacţia cu substanţa
2. fascicule de fotoni cu energie joasă – domeniile: infraroşu,
vizibil şi ultraviolet – ale luminii solare (sau emise separat
de diverse surse artificiale – v. mai departe) – cu comporta-
…
ment predominant ondulatoriu la interacţia cu substanţa (Repere biblio-
grafice de bază pentru acest grupaj metodologic: “Actualităţi în Fotobiologie, Fototerapie şi Helioterapie” – Teleki N., Onose G. şi col. (micromono-
grafie – echiv. capitol carte – de cca. 45 pagini și bibliogrfaia aferenta), publicată, în serial (I-IV: 22.07.-05.08., 1989), în revista “Muncitorul Sani-
tar”; “Actualizari in problematica expunerii umane la radiatii fotonice de joasa energie, naturale si artificiale” – Onose G. si col. – publicată: referat
general – în Revista de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie” Nr. 1-2:3-14, 2004; Rădulescu A – Electroterapie. Ed Medicală, București, 2004
Fascicule
… de fotoni cu energie joasă se găsesc în mod na-
tural in ”cocktailul” radiativ solar care este remarcabil de
armonios și bine ”distribuit” (aceasta până când activită-
țile antropice au făcut cunoscutele ”găuri” în pătura de o-
zon, putând astfel ”scăpa” spre noi și radiații ultraviolete C).
Pe lângă cele două mari grupe de radiaţii electro-magne-
tice – care se găsesc şi în univers – au fost produse și în mod
artificial (referindu-ne doar la grupa fasciculelor foto-
nice cu energie joasă ce au inclusiv – dar nu exclusiv –
efecte în plan bio-medical), (încă) trei asemenea tipuri:
a) LASER = lumină coerentă
b) LED = lumină convergentă (necoerentă)
c) lumină polarizată (tot necoerentă dar) cu fotonii
încărcaţi electric ...
…
A. Radiaţiile (electromagnetice) infraroșii
(R.I.R.)
Se împart, după λ, în 3 subgrupe spectrale:
- I.R. apropiat (intern):cu λ cuprinsă între 760-1.400 nm

- I.R. mediu: cu λ cuprinsă între 1.400-3.000 nm
- cu λ cuprinsă între 3.000-15.000 nm (sau chiar până la
1.000.000 nm = 1mm) dar care numai de la peste
5.000 nm (?) se numeşte I.R. îndepărtat (sau extern)
...
...
Mecanisme de acţiune la nivelul organismului şi
efecte bio-fiziologice
Prin interacţia lor cu substanţa, deci și cu substratele

biologice, rezultă fenomene de transmisie şi absorbţie – aflate
în (contra-)balanţă – la nivelul (în cazul de față) al
epidermului.
Profunzimea la care pot pătrunde R.I.R. prin tegument: 2-4 mm

(eventual ceva mai mult) – respectiv până în ţesutul
subcutanat (adică eventual ≈ 5-6-8 mm).
...
... Prima acţiune a R.I.R. o constituie încălzirea pielii în
stratul său superficial – direct, prin efect fotocaloric.
Consecutiv acestei acțiuni, cu impact inclusiv/ în primul
rând la nivelul termoreceptorilor cutanați (specifici)
→ (reflex) şi o încălzire tisulară, extinsă variabil, în
suprafaţă ca şi una variabilă, în profunzime – în special
prin reflexe de axon, respectiv vasodilataţiile (reflexe):
consensuală extinsă în suprafaţă şi segmentară/ în
profunzime – dar și prin efect vasodilatator/ (mio-)rela-
xant termic direct, pe musculatura netedă vasculară, al
încălzirii – toate potențate prin mecanism chemo-/ umoral
tisular (descărcare de factori autacoizi – v. și mai departe)
...
Faţă de această încălzire pielea reacţionează printr-un eritem
(predominant mediat histaminic) cu persistenţă redusă:
de obicei de ordinul minutelor.
Eritemul se realizează consecutiv acţiunii: atât pe termore-
ceptorii cutanaţi cât și directe, pe musculatura netedă vascu-
lară dar şi prin intermediul histaminei, eliberată din celulele
cutanate prin fototraumatismul realizat de R.I.R. Este posibil
să se elibereze, tot prin efect fototraumatic, pe lângă
histamină și alte substanțe vasoactive/ factori autacoizi/
hormoni tisulari (v.mai departe)
...
...
Efectul fototraumatic determină la nivelul celulelor sau/și al
circulației, cutanate (în special al mastocitelor), degranulare
– eliberarea din granulele acestora de factori autacoizi sau hor-
moni tisulari: histamina/ substante histamin-like, acetilcolină,
bradikinină (important mediator, respectiv și alte componente
– serice sau/și tisulare ale sistemului kinină-kalicreină), seroto-
nină, prostaglandine, NO, heparină – majoritatea cu efect
inclusiv vasodilatator.
Aceasta descărcare, in special de histamină, pe de o parte
potențează in mod chimic procesele de vasodilatație (cu
suplimentarea, astfel, a încălzirii regionale sau/și generale, a
structurilor – predominant dar nu exclusiv – somatice) și pe de
alta, contribuie la efectul vasculo-biotrofico-metabolic
(hiperemizant, resorbtiv etc. – v. și mai departe) – menționat
iterativ anterior, valabil și pentru alte intervenții fizioterapice....
Absorbită
... în sânge de la acest nivel, histamina – eventual și une-
le substanțe histamin-like – determină stimularea secreţiei clor-
hidro-peptice a stomacului → efecte benefice asupra: apetitului,
motilităţii gastro-intestinale, funcţiilor biliară și pancreatică, di-
gestiei, în general; totdată, însă: risc de ulcer gastro-duodenal !
Un exemplu în acest sens este testul Kay la histamină (Kay – the
”augmented histamine test“ * –; o altă modalitate de provocare, în
acest sens, este testul Hollander – la insulină –”Hollander insulin
test”) pentru stimularea secreției clorhidro-peptice gastrice; deci,
descărcarea de histamină de pe o suprafață foarte întinsă, cum es-
te tegumentul, prin expunere inclusiv la RIR – în cadrul ”cocktail”-
ului radiativ natural solar (sau în băile, mai ales generale, de lu-
mină) – determină, pe ansamblu, stimulări secretorii importante.
Atenție la ulcerul G-D: se contraindică, mai degrabă, o cură helio-
marină la persoane care au avut recent un episod ulceros florid !
* Fischermann K, Køster KH – The augmented histamine test in the differential diagnosis between ulcer and cancer of the stomach Gut. 3(3): 211–2181962 ...
R.I.R. – mai ales împreună cu (/ în principal) radiațiile ultravio-
...
lete (R.U.V.) – pot stimulași reacţiile complexe şi încă incom-
plet cunoscute ale pigmentogenezei – inclusiv foto-hiper-pig-
mentarea (plus keratoza), reacționale = bronzarea.
La baza acestei reacţii par să stea, însumate, efectele:
1) fotocaloric
2) fototraumatic
ca și (inclusiv pentru R.I.R. în câmp închis – spre exp. în băile
parţiale şi generale de lumină) efecte de tip:
3) fotovoltaic precum şi chiar
4) fotochimic/ fotocatalitic
(în acest context s-a constatat că, pe lângă RIR și – mai ales – RUV
– mai au roluri pigmentogene radiațiile vizibile, X, unele
substanțe revulsive și respectiv, cremele ”autobronzante”
(v. mai departe: Follman) ...
Are loc un proces foarte complex , bazat pe absorbția de cuan-
...
te energetice de către acceptori de la niv. tisular de energie ra-
diantă luminoasă, generic numți cromofori: molecule de apă
dar și mai ales de cromatina (constituent principal al cromo-
zomilor – alcătuită inclusiv din histone: macromolecule de
ADN + nucleo-proteine) și melanina – care este, din această
perspectivă, ”ținta” principală a procesului de bronzare.
Astfel, granulele de melanină din celulele cutanate aflate
în stratul profund al epidermului – de deasupra membranei
bazale – suferă un proces de maturare accelerat, concomitent
cu proliferarea celulelor ce le conțin dar și cu ascensiunea
lor înspre straturile superficiale ale pielii (până la ultimele
două, care sunt cornoase și gata de descuamare – nu au nici ...
vascularizație, fiind hrănite prin imbibiție, din vecinătate).
Tenul devine mai frumos prin bronzare: concomitent cu creșterea
...
și maturarea granulelor de melanină (conținute în vezicule spe-
cifice: melanozomi) – ce determină închiderea la culoare a tegu-
mentului, melanina fiind un pigment negru – se realizează și mo-
dulare în creșterea celulelor cutanate ce o conțin (melanofori) –
numărul lor sporind; acest proces se numește fotocheratoză re-
acțională și se pare că acesta protejează, în principal, împotriva
arsurilor solare și nu atat închiderea la culoare a pielii (efect denu-
mit – la lentile special realizate în acest scop: ”heliomat/ photo-
chromic/ self-tinting”).
Astfel, porozitățile/ adânciturile și alte imperfecțiuni cutanate se
acoperă și tenul apare mai compact/ mai estetic. Există însă, apoi
reversul medaliei: descuamarea/ ”cojirea”). Follman susţine că
stimularea melanogenezei, respectiv hiperpigmentarea/bronzarea
...
ar fi rezultatul unei reacţii de micro-combustie intra-cel./-tis, nesp.:
efect mai ales reactiv-profilactic; efecte terapeutice (ale RIR –
...
prin bio-stimulări la nivel local, loco-regional sau/și sistemic):
- de tip termoterapic – local, regional sau/și general – cele men-
ţionate (bazat pe mecanisme biologice complexe, sumate, precum:
analgetic, vasculo-biotrofico-metabolic, hiperemizant, antiedema-
tos/ resorbtiv, de ameliorare a nutriției și clearence-ului, tisulare)
- de tip (mediat) reflex (și fotochimic) – în asociere sinergică,
complexă, cu RUV, prin care se stimulează: (reflex) decongestia
peri-bronşică și mişcări respiratorii mai ample şi mai profunde
(RIR) – și respectiv, se realizează ozonificarea aerului din jurul
bolnavului și astfel, ameliorarea foto-bio-catalizei (RUV) la nivel
cutanat (și plasmatic: din vasele foarte mici și superficiale)/ a
reacţiilor biochimice oxidative (sinergism util, spre exemplu
în patologia bronho-pulmonară cronică). Acest benefic
sinergism se realizează atât în condiții naturale, prin
…
…
expunere la soare (helioterapie) cât și în condiții
procedurale artificiale (băi de lumină – mai ales generale):
în stațiuni balneare (dar nu numai) pacienții pot face aseme-
nea băi de lumină, expuși cu întregul corp în incinte de formă
hexagonală (prevăzute cu o fantă care le permite deschide-
rea) și doar cu capul deasupra respectivei incinte; înăuntru,
curantul stă pe un scaun, incinta menționată fiind tapetată pe
interior cu becuri (de iluminat): acestea produc lumina vi-
zibilă, care conține RIR și – foarte puțin – RUV (deoarece
sticla ordinară – cum este și cea a becurilor obișnuite)
oprește cvasi complet aceste din urmă menționate, radiații.
...
În sinteză, prin toate aceste mecanisme: direct, reflexe și
...
chemo-umoral, RIR realizează și respectiv, sunt potențate
sinergic/simultan acțiunile de încălzire (inițială) și de vasodi-
latație; deci, o bio-stimulare prin RIR, venită din afară –
prima încălzire = cea directă, în strat tegumentar rel. super-
ficial, produsă prin efect fotocaloric – în asociere cu celelal-
te tipuri de mecanisme fizice și respectiv, biochimice/ umo-
rale (prin efect fototraumatic) precum și fiziologice/ refle-
xe, expuse anterior: iată câte acțiuni/ efecte generează RIR –
(valorificabile în cadrul intervențiilor de RMFB)
propagate ulterior, pe căi și prin mecanisme endogene.
Trebuie precizat, totdată, faptul că există și unele situații
în care RIR și RUV acționează antagonic ...
...
(fotoîmbătrânirea
– elastoza – pielii
n. n.)
‘ ...
...‘
’ ...
... ‘
(atârnând)
...
...
Pe lângă ”skin aging”, altă acțiune antagonică între RIR și
RUV este în dinamica sintezei vitaminei D – rezultând însă, în
cadrul helioexpunerilor/ helioterapiei, judicioase, conform
proporțiilor naturale din cadrul ”cocktail”-ului radiativ solar, un
efect de ansamblu echilibrat, benefic.
La doze de iradiere superioare celor maxim admise (1cal/

min/g ţesut/cm²) → arsuri cutanate (la peste 1,3 cal/min/g
ţes/cm²) cu extensie subepidermică.
Efecte adverse la nivel ocular: cataractă sau chiar fotooftalmie.
...
Tipuri
... metodologice de aplicare a RIR: 1 ) în câmp deschis:
- generale → helioterapie (de fapt: mixte – cocktail radiativ solar)
- parţiale → Solux (mic: 500w, mediu:1.500w, mare: 2.000w – cu
sau fără filtru: roşu, verde, albastru) – expunere de la cca. 50 cm
2) în câmp închis:”băi” parţiale/ generale (prin dispozitive tip se-
micilindru/ ”dulap”, tapetate cu becuri) de lumină (sunt tot mixte)
Indicaţii – de principiu, ca la termoterapia locală sau generală:
suferinţe algo-disfuncţionale, predominant axiale, ne-inflamato-
rii, subcronice/ cronice, (ab)articulare/ mio-fasciale [eventual în
aplicații reflexe lombar, în arteriopatii periferice – predomi-
nant funcţionale – spre exemplu: Solux sau ”băi” partiale, cu efect
de diminuare a tonusului simpatic al ganglionilor ortosimpatici:
relaxare de tonus propagată prin nerva vasorum la nivel circulator,
cu vasodilatație (+ mai nou: dermato-cosmetologie geriatrică)].
Contraindicaţii: afecţiuni oculare, cutanate (predominant acu-
...
te) supurative sau/şi precanceroase, zone cu risc de sângerare
...
B. Radiaţiile (electromagnetice) din
domeniul vizibil
Cuprind 7 subgrupe spectrale cuprinse între 760-

400 nm, corespunzător culorilor ce compun
lumina albă (în primul rând cea naturală) – cu λ
descrescătoare, de la roşu la violet: ROGVAIV.
În ansamblu, lumina albă, naturală, induce prin

interacţia cu organismul uman efecte fotocalorice
şi fotochimice/ catalitice indispensabile vieţii →
în ansamblu, o permanentă bio-stimulare generală ...
...Lumina vizibilă – paradoxal, la modul figurat – poate trece
”neobservată”, mai ales pentru oamenii din zone geografice
cu însorire suficientă – calde sau temperate – care de regulă,
o consideră (doar) ca pe un dat firesc.
La persoanele private de lumina solară pot apare: osteopo-
roză, tulburari de tip psiho-emoțional (prin veriga neuro-
psiho-endocrină – și chiar, consecutiv, de tip psiho-organic), cu
suferințe uneori semnificative (inclusiv, conform unor cons-
tatări recente) având repercursiuni ce vizează creșterea la ~
dublu a mortalității de orice cauză ! (un element esențial
avându-l din acest punct de vedere, UVB – prin rolul lor în
sinteza, la nivel cutanat a vitaminei D3 – via previtamina D – al
cărei deficit este considerat factor important pentru ...*) ...
* Lindqvist PG, Epstein E, Landin-Olsson M, Ingvar C, Nielsen K, Stenbeck M, Olsson H – Avoidance of sun exposure is a risk
factor for all-cause mortality: results from the Melanoma in Southern Sweden cohort. J Intern Med.276(1):77-86, 2014;
doi: 1 0.1111/joim.12251;
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24697969
...
...
...
...
Bio-stimularea
... prin radiaţii luminoase vizibile se realizează prin
intermediul a 2 categorii de acțiuni, generatoare de
răspunsuri/ efecte primare, fiziologice:
A) controlul reflex al sensibilităţii ochiului la lumină (la

rândul său, cu 2 componente):
1) variaţia adaptativă a diametrelor pupilare
2) variaţia adaptativă a recepţiei/ magnitudinii transducţiei
energiei luminoase la nivelul retinei
Pe această bază fiziologică, ochiul se poate adapta, suportând
atât lumina intensă (spre exemplu: a unei zile însorite –
intensitate luminoasă: 50.000 - 100.000 lux sau chiar >) cât şi
precaritatea acesteia – spre exemplu, într-o cameră obscură
(intensitate a luminii: mai mică de 10 lux).
...
...
1) adaptarea diametrelor pupilare – răspuns reflex fotomotor
complex; in mod fiziologic: simultan/ simetric (ce vizează, pe
componenta sa aferentă, nervii oftalmici iar pe cea eferentă –
vegetativă – nervii oculomotori comuni: cu relee la nivel mez-
encefalic pentru mioză și respectiv (simpatic) la niv. cervical (event.
și) toracal sup., pentru midriază (și de aceea cefaleea din spondi-
loza cervicală, spre exemplu, se poate însoți de vedere încețoșată
– uneori, în cazul unor forme migrenoase pot apare și fenome-
ne de aură vizuală* – ).
https://www.ichd-3.org/1-migraine/1-2-migraine-with-aura/1-2-1-migraine-with-typical-aura/; https://www.neuroaxis.ro/diseases/migrena-cu-aura/
2) variația transducției de semnal/ conversia energiei electro-

magnetice în energie electrică (influx nervos condiționat pa-
rametrial) la nivelul celulelor retiniene, cu conuri și bastonașe –
care sunt receptori (STPSE), respectiv: transductori de energie.
...
B) A doua componentă a raspunsului fiziologic la lumină
...
o constituie integrarea și prelucrarea – de asemenea cu
2 componente – integrativ-extensivă: la nivel cerebral
și endocrin, a informației luminoase (furnizată de radia-
țiile din domeniul vizibil și convertită în influx nervos):
1) conștientizarea senzației de lumină/ vizuale: a contururilor,
culorilor și respectiv, a formelor de ansamblu ale obiectelor
2) bio-stimularea reactivă consensuală a celor 2 axe endocri-
ne principale: (hipotalamo)-hipofizo-cortico-suprarenaliană
și hipofizo-tiro-ovariană, de către informația luminoasă vari-
abilă (ritmată major, circadian, de alternanța naturală: lumi-
nă diurnă-întuneric nocturn) cu ample modulări funcționale
consecutive din partea ”Complexului pineal” (v. mai departe)
...
...
Complexul neuro-endocrin pineal, având în centru glanda
pineală (epifiza), cuprinde structuri secretoare de melatoni-
nă (N acetil-5-metoxitriptamină) care, în afara acestei
glande, mai este secretată și la nivelul: ariei hipotalamice
preoptice, nucleilor supra-chiasmatici, ganglionilor cer-
vicali sup., nervilor periferici, retinei, irisului, coroidei,
ovarelor, tiroidei, pielii, măduvei osoase.
Via complexul pineal, al cărui mesager biochimic este mela-
tonina, se realizează prin variația cantității din acest hormon
secretată/ eliberată, controlul crono-ritmic al răspunsurilor de
la nivelul axelor endocrine menționate; acest fapt este consi-
derat, modern, a sta la baza crono-biologiei: plierea/ modula-
rea ritmurilor secretorii hormonale – cel puțin în cadrul celor
două axe principale evocate – pe/ în funcție de alternanța
naturală circadiană: lumină diurnă-întuneric nocturn. ...
...
Epifiza este un traductor de bio- semnale, electro-
chimic – anume: convertește energia electrică
(influxul nervos – rezultat din transducția energiei
luminoase) – în secreție hormonală: melatonină).
Epifiza este astfel, indirect, o glandă foto-sensibilă.
La baza acestei proprietăți stau legăturile morfo-
funcționale dintre ea și retină: ”retină → tract
retino-hipotalamic → nucleu suprachiasmatic →
măduva spinării → fibre simpatice pre-
ganglionare → ganglion cervical superior →
fibre simpatice post-ganglionare → pineală”*
* http://www.mymed.ro/glanda-pineal-epifiza.html
...
‘ cortex
(-) occip.
*
-
( )
(-)
(Garcia-Marin R, Fernandez-Santos JM,

Morillo-Bernal J, Gordillo-Martinez F,
Vazquez-Roman V, Utrilla JC, Carrillo-
Vico A, Guerrero JM, Martin-Lacave I –
Melatonin in the thyroid gland:
regulation by thyroid-stimulating
hormone and role in thyroglobulin
gene expression. J Physiol Pharmacol.
66(5):643-52, 2015)
’ – cu unele completări
... Astfel, în urma expunerii la lumina – mai ales naturală – in-
formația aferentă (transdusă în influx nervos și apoi procesată
primar în neuronii corticali de pe marginile scizurii calcarine
– unde senzațiile specifice se transforma in percepții vizuale)
se acumulează diurn și determină ”inerțial” biologic, secre-
ția nocturnă – la întuneric – a melatoninei. De aceea, mela-
tonina are (și) un efect hipnotic, fiind secretată ca și hormo-
nul somatotrop (STH) când ochii nu recepționează senzații
luminoase), in timpul somnului. Melatonina ”este și inte-
gratorul sistemic al informației conținute in genele numite
”clock” (implicate în metabolismul telomerilor) și astfel – prin
controlul lungimii/ scurtării post-replicative a acestora – în pro-
cesul de îmbătrânire (dimensiunea sa genică/ genetică) ...
Pe de altă parte, melatonina, deși un mesager si efector
...
al procesului de îmbătrânire este totdată, indirect, dato-
rită efectelor sale antioxidante foarte intense, stabiliza-
tor al genomului (al ADN – atât de la nivel nuclear cât
și mitocondrial) precum și astfel, protector inclusiv con-
tra erorilor in replicarea informațiilor transmise de la
ADN, via ARN mesager/ informațional, la ribozomi –
– organitele celulare specializate în care are loc sinteza
proteinelor (structurale, enzime, imune etc.) = mecanismul
intim al imbatranirii având la bază creșterea proporției de
erori – ca urmare inclusiv a acumulării de leziuni ale
ADN – in replicarea informației de la acest nivel și con-
secutiv, în sinteza de proteine (ce sunt de calitate tot mai
deficitară – dimensiunea metabolică/ ”de uzură” a îmbă- ...
...
trânirii; la întreg acest proces deteriorativ participă, din
plin, radicalii liberi (toxici)/ speciile reactive de oxigen).
Așadar, în sinteză, melatonina este o moleculă cu
acțiuni complexe și cel puțin parțial, dialectic antagonice:
anti-ageing, prin efectele anti-oxidante – cu consecințe
benefice legate de stabilizarea genomului și deci, cu
rol inclusiv anti-neoplazic – fiind însă, în același timp,
un mesager molecular al îmbătrânirii (prin program genic).
Totodată, complexul pineal – responsabil, cu elemente de con-
trareglare, de asigurarea/ menținerea ritmicității secretorii
hormonale circadiene – ar sta, deopotrivă: la baza ciclicității
menstruale normale dar și – implicit – a declinului acesteia.
...
...
Astfel, crono-ritmicitatea secretorie circadiană – ritmată fiziologic
de alternanța naturală lumină-întuneric și integrată sistemic de
epifiză prin complexul pineal – este transmisă indirect axei go-
nadice via neuronii din nucleii hipotatalamici ai ariei preoptice,
secretori de proiecții neuro-peptidiceprecum GnRH și – deoarece
h. epifizari au inclusiv acț. ”antigonadale” (melatonina ar inhiba secr.
de GnRh și ar ↓ secr. de FSH și LH, steroidogeneza gonadală și proc.
de ovulație”* !) – rezultă astfel, în ansamblu, o secretie de FSH/ LH ci-
*http://www.mymed.ro/glanda-pineal-epifiza.html;** Turcu I, Onose G. și col. –
clică-mensuală – echil., regulată și stab.

Particularități ale structurii temporale a sistemelor biologice, în contextul
procesului de îmbătrânire umană”. Prelegere prezentată la Conferința Naționala
cu Participare Internațională:“Actualități și Perspective in Gerontologie și
Geriatrie la cumpăna dintre milenii”, Bucuresti-Otopeni, 2000
Cand acest ritm – în contextul neuro-senescenței ? – se perturbă

(programat ?), semnalele ciclice alterate determină, coroborat cu
declinul componentei endocrino-secretorii specifice – degrada-
rea treptată a suportului estrogenic de maturare pentru foliculii
ovarieni – apariția, mai întâi, a unor cicluri menstruale neregulate,
...
ajungându-se în final la aciclicitate menstruală definitivă = climax’**
’
...
(”Well-controlled trials, that examined the correlation between melatonin
levels and neoplastic activity, concluded that melatonin, through its
antiproliferative, antioxidadative and immunostimulatory
actions, should be considered a naturally oncostatic agent.”*
* Zamfir Chiru AA et al. – ”Melatonin and cancer”. Journal of Medicine and Life, Vol. 7, Issue 3: 373-374, July-September, 2014 )
’ ...
… În unele psihoze sau/şi stări depresive precum şi în
insomnii (inclusiv asociate acestora) – frecvente la bătrâni –
există tulburări ale bio-ritmurilor comportamentale somn/ ve-
ghe), apărând un cerc vicios legat de↓ producerii de melatonină:
prin insomniile nocturne apare o desincronizare în raport cu alter-
nanţa naturală, lumină (diurnă)/ întuneric (nocturn), rezultând
dereglări ale ritmurilor secretorii hormonale în special la nivelul
axelor (hipotalamo-)hipofizo-cortico-suprarenaliană şi
hipofizo-tiro-ovariană; dacă astfel de dereglări se prelungesc,
pot consecutiv, să determine suferințe de tip psiho-organic.
De aici posibila utilizare, pentru tratamentul unor boli psihice a
”terapiei cu lumină alternantă” (lumină-întuneric în complex
terapeutic) pentru reinstruirea programului bio-ritmurilor circa-
diene somn/ veghe endocrine – cu reglare/ resincronizare/ repliere
secretorie hormonală consecutivă, pe alternanţa naturală
lumină - întuneric. ...
...
O altă aplicaţie terapeutică: utilizarea luminii vizibile
albastre spre indigo (cu valori mici ale λ, la trecerea spre indi-
go – ”day light therapy”) în tratamentul icterelor neonatale: a-
ceasta poate fotooxida bilirubina până la compuşi intermediari
hidrosolubili – eliminabili renal şi deci mai puţin toxici.
Totdată, această metodă este mai fiziologică şi mai lipsită de
efecte secundare decât iradierea (de asemenea practicată)
cu RUV – în acelaşi scop. ...

... Radiaţiile (electromagnetice) ultra-violete –
C.
– R.U.V.
Sunt situate din punct de vedere energetic, al λ, într-o poziţie
spectrală ''intermediară'': mai exact, în vecinătatea radiaţiilor
fotonice cu energie înaltă (în special radiaţiile X) –
caracterizate predominant prin producerea în ţesuturi a
reacţiilor de ionizare.
De aceea, RUV – produc în ţesuturile vii, o foarte largă verietate
de efecte fizice şi fizico-chimice: fotovoltaic, fotoconductiv,
fotoelectric propiu-zis, fotocaloric, fotobiochimic/ catatalitic, de
fluorescenţă – emisie în UV de fotoni (salturi electronice de pe
orbite superioare pe unele inferioare energetic) în contextul
dezactivărilor electronice intracelulare – şi chiar efecte de
excitare/ activare pe ''ţinte'' subcelulare, cu unele posibile
reacții de ionizare. ...
...
Consecutiv acestor multiple efecte biologice, rezultă nume-
roase tipuri de reacţii bio-chimice foto-catalizate de RUV:
oxidare, reducere, polimerizare, combinare, disociere, fotosinteză,
fotoliză, ionizare etc.
RUV acţionează adesea ca adevăraţi foto-catalizatori ! – deci
bio-stimulare amplă, generală.
Nuanţarea acestor numeroase efecte şi – cel mai important –

discriminarea celor benefice, sanogene de cele nocive, se face,
ca și la LASER şi RIR prin parametrii metodologici: λ, doză
(intensitate, putere, densitate de putere, durată şi ritm de admi-
nistrare), incidenţă, distanţă de tegument, suprafața/ mărimea
zonei iradiate dar și respectiv, prin/ de reactivitatea celulară și
tisulară – individuale
...
...
Clasificarea RUV după λ – 3 subgrupe spectrale:
- Zona A (UVA - ''lungi''): 400–320(315) nm;
- Zona B (UVB) ''medii'': 320(315)–280 nm;
- Zona C (UVC) ''scurte'': 280–100 nm
Absorbţia (penetraţie: 0.5-1 mm adâncime) în piele a RUV

descreşte/ scade relativ proporţional cu λ (pentru λ <
250 nm practic nu mai există transmisie epidermică a RUV.
...
Între 265–260 nm este maximumul de absorbție
...
pentru RUV de către acizii nucleici (ținte: bazele
pirimidinice la nivelul cărora se realizează, ca prin-
cipală leziune foto-chimică: dimeri pirimidinici
cu configuratie ciclobutanică stabilă (maximă
activate mutagenă la nivelul microorganismelor
supuse iradierii), putându-se astfel, totdată, produ-
ce (de către UVC) blocarea replicării ADN și a
sintezei de ARN (mesager/) informațional, urma-
tă de moarte – ”coagulare”*– celulară !): → acțiune
bactericidă sau/și (la doze mai mari*) virucidă*.
...
N.B.!: Ca şi în cazul RIR și vizibile şi – uneori (?) al fasciculelor
...
(coerente) LASER – la RUV, baza fizică a tuturor efectelor lor
biologice şi terapeutice o constituie → interacţia fotonilor cu
atomii şi (mai ales) moleculele substratului biologic; aceasta
se evidenţiază pregnant în cazul RUV; fotonii, neîncărcaţi
electric, interacţionează individual, izolat, în cadrul unor acte/
procese de interacţie de tip statistic, nu propiu-zis cu celulele
substratului material ci cu ''ţinte'' de nivel molecular:
în principal cu moleculele de apă şi macromoleculele proteice !
(cromofori ?) – rezultând astfel, iniţial, excitări datorită cuantelor
de energie pe care le transferă acestora (activări electronice) și
cu (unele) ionizări în proporţii variabile ! → acţiunea biologică
directă, iniţială nu este deci globală pe celule !; de aici noutatea
şi posibil, interesul ce va putea rezulta în viitor pentru modul de
interacţie şi efectele biologice terapeutice ale
luminii polarizate !: cu fotonii încărcați electric ...
...
Pe baza interacţiilor fizice cu ţintele subcelulare/ moleculare
ale substratului (primul nivel) şi al reacţiilor bio-chimice
consecutive, cu impact şi răsunet la nivel nuclear și
citoplasmatic → al 2-lea nivel: celular global (citoplasmă, cu
organite + nucleu) → modificări/ modulare metabolică celulară,
semnalizare la suprafaţa membranară și distrucţii cu elibera-
re de subproduşi; rezultă, în continuare, reacţii mai ample din
partea structurilor vii = răspunsuri biologice (al 3-lea nivel de
acţiune) cu extensie: locală, la distanţă (regională) sau chiar
sistemică – mediate/ modulate prin verigi: circulatorii,
neuro-endocrine și metabolice. ...
La baza acestor medieri/ modulări, inclusiv a efectelor complexe
...
(unele valorificabile trapeutic) ale RUV, stau tocmai multiplele
și variatele semnale/ stimuli și consecutiv, acțiuni, de ordin
biofizic sau/și biochimic, pe care le induc endogen:
1 stimularea termorecepţiei (prin efect fotocaloric), cu mecanisme-
.
le reflexe din cadrul reacțiilor fiziologice adaptative, consecutive

2 eliberarea, ca urmare a ”fototraumatismului”, de la nivel subce-
.
lular/ nuclear, de: a) factori antracoizi

b) expulsia de antigene nucleare – exp.: SSA(RO) – probabil impli-
cată în fotosensibilitate, cu declanșarea leziunilor cutanate lupice
(debutată/ precipitată în urma unei perioade mai prelungite de
helioexpunere) și cu inducerea de anticorpi anti-nucleari (antilanț
individual SS-ADN și antidezoxiribonucleoproteine) → vespertilio
c) (sau/și) expulsia de alte fragmente imunogene din structurile
celulare cutanate degradate, cu importante efecte imune locale și
sistemice post resorbtive → lucite sau desensibilizare nespecifică...
...
3 fotosinteza unor biocatalizatori: vitamina D3 (din previt. D3 de
.
UVB solare: 290-315 nm) – importantă pentru homeostazia și me-

tabolismul calciului/ cu rol eutrofic asupra structurii osoase) sau/și
activarea riboflavinei (vitamina B2) – cu efect de tip insulinic
4 modificarea unor parametri fizico-chimici tisulari, umorali sau/și
.
metabolici: glucidic, lipidic, proteic și bazal (efect stimulant glo-

bal, pe baza semnalelor biochimice induse de alterări structura-
le fototraumatice ale albuminelor cutanate ce se resorb din piele)
reducerea, post expuneri, a titrului colesterolului liber plasmatic
5 efecte complexe antalgice, de tip ”antidominant” probabil me-
.
diate: neuro-/ vegetativ)-reflex – parțial asemănător cu cel al

LASER –: deopotrivă prin acțiune termică (blândă) şi vaso-acti-
vă, conexe; de aceea RUV sunt utilizate (inclusiv) ca terapie
antidominantă: poarta uscată→acoperire; poarta umedă→descăr-
care de encefaline (și algo-/ imunomodulare prin receptori opiacei).
...
În cadrul acțiunilor de ordin general ale RUV, cu punct de pleca-
...
re cutanat – singurul ţesut, exceptând ochii (și exceptând și sân-
gele – în fotofereză = terapie fotodinamică, ce nu se regăsește
printre procedurile fizioterapice ci printre cele oncologice), cu ca-
re radiaţiile electromagnetice ”luminoase propriu-zise” (RIR, vizi-
bile și RUV*) pot veni, de principiu, în contact – se situează și cele: 6 .
imunologice; acestea, pe lângă cele deja expuse anterior, se caracte-

rizează prin efecte (predominant dar nu exclusiv la nivelul pielii):
complexe și uneori (aparent ?) ambivalente sau chiar contradictorii.
Astfel, în principal este vorba despre un efect imunomodulator:
cu o latură supresivă – ce favorizează leziunile cutanate herpe-
tice, leishmaniotice și chiar de piodermită – şi respectiv, cu una
de ameliorare a leziunilor de acnee vulgară, urticariene, ecze-
matoase, psoriazis, vitiligo, sau/și de foliculită eozinofilică
pustuloasă (la bolnavi cu SIDA) etc. dar totdată, de creștere a
rezistenței generale * Rădulescu A – Electroterapie. Ed Medicală, București, 2004 ...
... nespecifice – tot o formă de bio-stimulare (efect întâlnit și
la unele aplicații fiziatrice de LASER), inclusiv cu
tendinţă la normalizare a unor parametri ai imunităţii
umorale – titrurile: imunoglobulinelor, ale fracţiunilor
complementului și lizozimului, serice, (asociat cu
stimularea ↑ funcţiei fagocitare a granulocitelor).
N.B.: a se (re-)vedea, în legătură cu efectele asupra imunității:
lucite, expulzia de antigene nucleare SS-A(RO) – cu posibi-
lă, spre exp., apariție de vespertilio – și efecte clinice de agrava-
re în leziuni cutanate herpetice, leishmaniotice, piodermitice
dar şi
autoproteinoterapia cu efect desensibilizant precum și
efectele (imuno-)inflamator-modulatorii, benefice clinic din:
acnee vulgară, urticarie, eczeme, psoriazis, vitiligo,
foliculită eozinofilică pustuloasă – toate prin expunere la
RUV și solare. ...
...
În fine: (tot) la nivelul tegumentului – principalul (de fapt, așa
cum s-a arătat: practic singurul) lor teritoriu de impact direct
uzual cu organismul) – RUV dau 2 mari categorii de efecte
biologice, descrise ca fiind oarecum mai specifice
I. Efecte cutanate acute (imediate, necumulative – de

obicei reversibile):
a) eritemul cu mecanism asemănător cu RIR (+ prostaglandine !)
b) pigmentarea (respectiv foto-hiperpigmentarea reacţională

= bronzarea)
c) modulările în creșterea celulelor epidermice (foto-hiper-

keratoza reacţională)
...
II. Efecte cutanate cronice (tardive, nereversibile, cu caracter cu-
...
mulativ/ stocastic): a) fotoîmbătrânirea (elastoza sau ''zbârcirea'')
b) (eventual) petele pigmentare (actinice)
c) cancerele pielii [nonmelanice – în principal – care ar fi pro-
duse mai ales de expunerile (excesive ?) la UVB dar şi melanice
– mai nou – ce ar fi produse mai ales de expunerile (excesive ?)
la UVA dar și de deficitul de vitamină D – incriminat, pe lângă
mortalitatea crescută de ”toate cauzele” și în legătură cu cea cardio-
vasculară – ce apare legat și de forme mai agresive, cu durată de
supraviețuire mai scurtă, de melanoame maligne*]. Nu este clar
dacă pot apare şi pe tegumente iniţial indemne dar se incriminea-
ză predispoziția genetică (fenotipul cu piele albă, ochi albaștri și păr
roșcat, cu pistrui (efelide), eventual și alunițe/ nevi melanocitari și
înclinare spre sporirea numărului acestora post expuneri la soare)
+ număr de cure helio-marine (mai ales cu arsuri**). * Lindqvist PG, Epstein E,
Landin-Olsson M, Ingvar C, Nielsen K, Stenbeck M, Olsson H – Avoidance of sun exposure is a risk factor for all-cause mortality: results
from the Melanoma in Southern Sweden cohort. J Intern Med.276(1):77-86, 2014; doi: 10.1111/joim.12251;
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24697969 ...
...
Asupra ochilor – efecte negative, ca toate radiaţiile electro-
magnetice – inclusiv LASER – cu excepţia celor din domeniul
vizibil (dar nu și dacă acestea au mult peste 100.000 lux !)
- acute: fotoretinită (retinită actinică) sau/și fotoconjunctivită

bulbară sau chiar fotokeratită
- cronice: fotoretinită (cronică), fotocataractă
Indicaţii:
A. patologia NMAK – predominant afecţiuni post-traumatice
(inclusiv AND, în st.II și mai ales III și statusuri post-frac-
turi: întârzieri în consolidare, tendinţa la calusuri ineficiente
ca rezistenţă mecanică) – dar și: osteoporoză (inclusiv la vârst-
nici – osteo-poro-malacie), rahitism; unele nevralgii, mialgii. ...
B. dermato-cosmetologie: psoriazis – PUVA/ B dar și (”Hospital-
...
based phototherapy … widely accepted … in psoriasis patients. …
requires several hospital visits weekly, interfering ... (school) work)
Home ... UV treatment … proven effective … only available in
certain countries ... Daily low-emission UV therapies … effective
… for psoriasis … diminishing ... amount ... steroid ointment
needed … improving disease activity, quality ... life … vitamin D
scores.”*), vitiligo, urticarie, eczeme, acnee – incl. în scop estetic
C. profilaxie primară: la copii (anti-rahitism); D. profilaxie
secundară: ''autoproteinoterapie'' – ca metodă generală de de-
sensibilizare nespecifică (la copii cu afectări rino-faringo-larin-
giene sau/și traheo-bronşice – recidivante) * Franken SM, Witte B, Pavel S, Rustemeyer T – Psoriasis and daily
low-emission phototherapy: effects on disease and vitamin D level. Photodermatol Photoimmunol Photomed.31(2):83-9, 2015; doi: 10.1111/phpp.12151
E. Oncologie: fotofereză – în limfoame cutanate cu celule T (CTCL)

Contraindicaţii (valabile și pentru RIR și LASER):
afectări oculare conjunctivale/ retiniene, cutanate infecţioase/pre...-
canceroase/ cu risc de sângerare (venectazii, varice, hematoame).’
... LASER: -biostimulare și -terapie
Principale caracteristici și acțiuni de ordin fizic, biologic și res-
pectiv, valorificabile terapeutic, ale fasciculelor LASER, sunt:
• (exprimate, d.p.d.v. al originii/ generării fizice, prin)
- iniţialele (L – ”Light”/ lumină; A – ”Amplification”/ amplifi-
care; by/ through the S – ”Stimulated” E – ”Emission”/ emisia sti-
mulată of/ a R – ”Radiation”/ radiației) spun foarte multe: ’este
vorba despre radiaţii electromagnetice produse artificial (dar ca
sursă optică de producere a LASER poate fi folosită și radiaţia
solară) pe baza a două procese fizice fundamentale: emisia stimu-
lată [= proces atomic elementar realizat prin bombardarea atomilor
dintr-un mediu activ LASER (atomi care în urma absorbţiei unei
radiaţii/ cantităţi de energie trecuseră de la nivelul energetic orbital
bazal pentru electronii aferenţi – de regulă cel mai scăzut, conform
principiului energiei potenţiale minime, respectiv de la E1 – la un ni-
vel energetic superior (E2), unde E2-E1= energia absorbită; …
…
apoi, prin (re)bombardarea atomului(ilor) respectiv(i) cu radiaţie
de energie identică cu cea cu care s-a făcut trecerea de la E1
la E2, toţi atomii mediului activ LASER (= un mediu fizic
ce poate stimula și amplifica, totodată/ simultan, emisia
radiaţiei), revin concomitent la nivelul energetic iniţial E1,
emiţând, ca urmare a unei astfel de stimulări energetice la
nivel intim (procese atomice elementare), simultan/ coerent,
diferența de energie, sub formă de cuante fotonice –
– adică de lumină]
și respectiv,
această emisie – datorită trecerii simultane (implicit ciocniri cu
interacții consecutive) a mai multor fotoni unii pe lângă alţii ca
și pe lângă alte particule/ atomi ai mediului activ LASER –
– este totodată amplificată ...
...
” *
* Henderson M –
Stimulating ”transition”
Emission: The
Principles of the
Maser and Laser –
http://boson.physics.
sc.edu/~gothe/730-
F12/talks/henderson
-1.pdf
” ...
...
- cele mai frecvent utilizate în practică medii active LASER
(corpuri fizice/structuri materiale ce pot genera/emite fascicule
LASER prin stimularea și amplificarea – simultane la nivelul
lor – a radiaţiei elecromagnetice/ luminoase), sunt:
- gazoase: CO2 (emite în IR mediu), N2 (emite în UVA cu
λ=337 nm – frecvent folosit: ieftin), H2, He, Ne, He-Ne, Argon,
vapori de Cu, de Au etc.
- lichide: clorofilă, coloranţi organici
- solide: sticlă fosfatică, unele cristale, semiconductori (Galiu,
Arsen, Ga/Aluminiu/As – emit în IR apropiat)
- plasmă (a 4-a stare de agregare a materiei, caracterizată
prin inexistenţa – în această stare de agregare – a particulelor
neutre, ci numai încărcate electric – deci și fotonii sunt încăr-
caţi electric/ polarizaţi) – bombardată, spre exemplu, cu...
fascicule de electroni liberi
*(*https://www.daad.de/medien/ausland/dokumente/prime2015_poster_mehrling.pdf)
Corolar
... al celor de mai înainte, fasciculele LASER au următoarele
propietăţi fizice/ efecte biologice sau/și terapeutice specifice:
1) monocromaticitatea – nu este importantă (interesantă) în
mod direct din punctul de vedere medical, al interacţiei radiaţiei
cu ţesuturile biologice
2) coerenţa spaţială şi temporală – nu este, se pare, foarte
importantă pentru bio-stimulare; totuşi, are însemnătate legat
de profunzimea penetraţiei în țesuturi, inclusiv coroborată
cu celelate 3 – mai ales pentru în aplicaţiile chirurgicale
3) strălucirea – este senzaţia vizuală pe care o are un observa-
tor când vede pe un ecran proiectat un fascicul LASER; este
corelată cu direcţionalitatea și respectiv coerenţa, dependente
de energia (E: în Joule), puterea (P: în Watt=J/sec), densitatea
de putere (ρP=W/cm²), ale respectivului fascicul LASER
...
...
4) direcţionalitatea – importantă pentru aplicaţiile medicale
(în special chirurgicale) datorită divergenţei foarte mici a
fasciculelor LASER; această propietate, coroborată cu core-
renţa generează posibilitatea transformării unei mari cantităţi
de energie/ unitate de timp şi respectiv și pe unitate de suprafa-
ţă tisulară, adică permite dezvoltarea unor puteri (şi densităţi
de putere) superioare radiaţiilor electromagnetice necoe-
rente (probabil din această cauză, unele fascicule LASER ar
putea penetra 2-4 cm transcutanat – recent, chiar mai profund:
7-8 cm ? – v. mai departe).
Fasciculele LASER pot fi, însă și sursă de iatrogenie sau/și

de leziuni profesionale (mai ales la nivel ocular și cutanat)
...
Biostimularea
... indusă de această formă de (foto)bio-modulare are
la bază, pe lângă propietăţi fizice și parametri metodologici (ai
aplicațiilor de LASER - de joasă și medie putere): λ, doză (putere,
densitate de putere, regim de emisie, durată și ritm de administrare),
incidenţă/ unghi de impact/colimare, zona, supraf. ei, dist. de teg.,
profunzime (12; la LASER MLS, spre exp.: 13 !) – respectiv,totdată:
reactivitatea celulară și tisulară, individuale (locală dar și la
distanță – prin mecanisme de reacţie loco-regionale și chiar
sistemice) bazate, la rândul lor pe structuri biologice cromofo-
re (apa, cromatina/ histone – complexe, la nivel nuclear: ADN+
nucleoproteine; sunt componente principale ale cromatinei, ce
compactează ADN-ul și au rol în reglajul expresionării genice –,
melanina, eventual și alte macromolecule sau mixturi de poli-
meri poliacidici, molecule de apă – toate fiind acceptori la nivel
tisular de energie fotonică sub influenţa căreia țesuturile
suferă procese de activare/(bio)stimulare ...
...
Tipurile aplicațiilor de LASER – ca de altfel ale tuturor tipu-
rilor de energie radiantă folosite în Fototerapie – se manifestă
la nivel local, regional – eventual – sistemic și se pot clasifica în:
1) de biostimulare – fascicule LASER de putere mică/ joasă și

eventual medie – de interes pentru RMFB
2) de distrucție tisulară (nu neapărat nocivă, ci dimpotrivă ) fas-

cicule LASER de putere medie și mare – în intervenții CHI-
RURGICALE – sau antalgic – în STOMATOLOGIE* (* Deng Y, Mahdian
M, George AT, Blake B, Huang D, Shi Z. Laser therapy for dentinal hypersensitivity (Protocol). Cochrane Library Cochrane Database of Systematic Reviews, s 2011, Issue 11. Art. No.: CD009434. DOI:
10.1002/14651858.CD009434 – https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD009434/pdf/full)
și DERMATO-COSMETOLOGIE **,*** (** Gianfaldoni S, Tchernev G, Wollina U, Fioranelli M, Roccia MG, Gianfaldoni R,
Lotti T. An Overview of Laser in Dermatology: The Past, the Present and … the Future (?). Open Access Maced J Med Sci. 2017 Jul 23;5(4):526-530. doi: 10.3889/oamjms.2017.130. PMID: 28785350;
PMCID: PMC5535675; *** Patil UA, Dhami LD. Overview of lasers. Indian J Plast Surg. 2008 Oct;41(Suppl):S101-13. PMID: 20174534; PMCID: PMC2825126.)
3) de influențare/ reversare, la nivel intim, a unor procese neo-

plazice – LASER-terapia fotodinamică – domeniu relativ
modern de utilizare (în ONCOLOGIE) ...
...Foarte succint, principalele patru grupe de efecte biologice și
terapeutice ale LASER-ilor de mică și medie putere sunt:
1) vasculo-biotrofic și metabolic local – eventual și regional
(inclusiv prin încălzire și vasodilatație)
2) antiinflamator – inclusiv antiedematos și resorbtiv – dar și de
imunostimulare/ (foto-bio*)modulare
3) regenerativ tisular, inclusiv neural, chiar și în SNC ! –
”Low-level LASER therapy. Juanita Anders and coworkers (Uni-
formed Services University, Bethesda, Maryland, USA*) stu-
died the impact of low-power LASER irradiation on animals
with SCI, with peripheral nerve injuries and with retinal
disorders. This therapy, with an 810 nm-wavelength LASER,
stimulated axonal regeneration and improved the neurologi-
cal outcome in animals with SCI. Low-power LASER also
reduced inflammatory reaction during the acute phase.”*,**
...
4) ef. (predominant) analgetic – indirect/ corolar * Byrnes KR, Waynant RW, Ilev IK, Wu X,
Barna L, Smith K, Heckert R, Gerst H, Anders JJ – Light promotes regeneration and functional recovery and alters the immune response after spinal cord injury. Lasers Surg Med.
36(3):171-85, 2005; ** Onose G, Anghelescu A, Muresanu DF, Padure L, Haras MA, Chendreanu CO, Onose LV, Mirea A, Ciurea AV, El Masri WS, von Wild KR – A review of
published reports on neuroprotection in spinal cord injury. Spinal Cord;47(10):716-26, 2009; doi:10.1038/sc.2009.52
... Indicaţii:
cu utilitate în patologia abordabilă prin RMFB/ NR

(oarecum mai importantă decât a altor forme de Fototerapie):
entezite, escare, nevralgii (eventual inclusiv de trigemen) și
patologie degenerativă sau inflamatorie (post-acută) articulară și
abarticulară, predominant periferică
Contraindicaţii:
idem cu RIR şi RUV – afectări oculare: conjunctivale şi

retiniene; leziuni cutanate infecţioase/ precanceroase, cu risc de
sângerere (venectazii, varice, hematoame).’
...
...
’
(Multiwave Locked System – n. n.)
...
...
...
...
Our experience concerning
applications of High Intensity
Level (HILT) and respectivly,
Multiwave Locked System (MLS)
LASER therapy methods, in cases
of degenerative
enthesopathies/ arthritises*
* Communication at the „3rd International

Prof. Onose G. MD, Cristina Conference on Biomaterials and Medical
Devices BIOMMEDD”, Bucharest,
Chendreanu, MD, Popescu C., Romania, Nov, 2008
Demogr.PhD, Anghelescu A.MD,

Cezara Mihailescu MD, Magdalena
Lapadat MD, Carmen Chiparus MD,
Cristina Popescu,MD, Ioana Andone
MD, Aura Spanu MD,
Andrada Mirea, MD,
Mariana Neculaie,
physiotherapist nurse ...
’Objective
...
The aim of this work is to present our experience
using one of the newest physiatric therapeutically approach.
Multiwave Locked System, MLS and

High Intensity Laser Therapy, HILT
which are recent applications, tested and officially validated
(scientifically as well as clinically) beginning from 2003 (MLS),
respectively 2004 (HILT) in USA and later in Europe
...
...
MLS THERAPY
 MLS multidiodic optic group, which
performs the MLS therapy
automatically
through the robotized multitarget
motion
 The MLS multidiode group feeds 6
continuos and pulsed sources.
Thanks to this modality of treatment
a whole area is treated instantly,
allowing an immediate tissue
response.
 The target Area (Ø= 5 cm) is

automatically moved on all the part to
be treated
...
...
HILT (High Intensity Laser Therapy)

 Vertical delivery of
energy
 Short duration (120-
150 s) and long pulse
interval (ms)
 Duty cycle about 0.1%
 Very low repetition
frequencies (from 10
to 40 Hz)
...
...
Low Level LASER Therapy High Intensity Laser Therapy
(LLLT) (HILT)  Vertical delivery of energy
With Pulsed High Intensity Nd:YAG

It is not possible to reach high (neodymium-doped yttrium aluminum
dose of energy in depth. garnet – granat, n. n.)
Advancing the time of the treatment, there is reached highly energy pulses
on the same point in a very short time.
the heat accumulation induces A true verticalization of energy
the burn to the patient. for stimulating tissues
effectively in deep.”’ ...
...
... ...
...
...
...
...
...
...
...
Microwave
or
Light
Amplifi-
cation
through the
Stimulated
Emission
of LASER-ii
Radiation* medicali s-au
folosit înce-
* Henderson M – Stimulating
Emission: The Principles of pând din 1967
the Maser and Laser – (la ~10 ani de
http://boson.physics.sc.edu/ *Pryor B – The Evolution of Laser Therapy. 20 Veterinary Practice News, July 2012;
~gothe/730- la descoperirea lor) http://www.litecure.com/pegasustherapy/files/2013/03/Evolution-of-Laser-Therapy.pdf
F12/talks/henderson-1.pdf de către Mester – **Mester E, Szende B, Gärtner P. [The effect of laser beams on the growth of
hair in mice – Article in German]. Radiobiol Radiother (Berl). 9(5):621-6, 1968
iniţial în Biostimulare*,** ...

”
”The Nobel Prize in
... Physiology or
Medicine 1903
Niels Ryberg
Finsen
‘in recognition of his
contribution to the
treatment of dis-
seases, especially
lupus vulgaris, with
concentrated light
radiation, whereby
he has opened a
new avenue for
medical science’”*
”
...
* http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/
...
Lumina (necoerentă) polarizată:’undele electromagnetice
vibrează în planuri paralele și fotonii sunt încărcați electric.
LASER-ii medicali, prin procesul tehnologic de emitere a
fasciculelor respective, au polarizare verticală
în proporţie de până la 90-95%.
Cum s-a arătat și mai înainte, este interesant de aprofundat

mecanismul intim de interacţie al luminii polarizate,
(necoerentă), cu substratele biologice, deoarece pot fi unele
diferenţe faţă de interacţiile fotonice simple (particule
neâncărcate electric).
Polarizarea luminii necoerente nu este greu de realizat tehnic

(spre exemplu: prin multiple reflexii succesive
într-o oglindă specială: multistrat).
...
...
Diferenţă fizică majoră faţă de fasciculele LASER (mono-
cromatice, coerente cu energie mai înaltă): lumina polarizată
este poli-cromatică, necoerentă și are energie mai redusă !
Dar (posibil datorită elementului de asemănare menționat mai
înainte: fotonii încărcați electric) efectele sale valorificabile tera-
peutic par să fie relativ comparabile, cel puțin din unele puncte de
vedere, cu cele ale LASER-ilor – însă, de altfel și cu ale altor
radiații electromagnetice/ fscicule de fotoni de joasă energie.

...
... Efecte bio(fizice/chimice)logice/ valorificabile terapeutic:
- ameliorarea activităţii energetice, eventual și a mobilităţii recep-
toriale la nivelul membranelor celulare (cu refacerea bio-po-
tenţialelor de repaus în depolarizări restante/ reziduale și
↓ – ameliorarea/ eliminarea – astfel, a surmenajului celular),
prin ordonarea fizică a particulelor moleculare încărcate pozitiv
și negativ (inclusiv a celor aferente pompelor de transport ionic
resp. implicate în transducții de bio-semnale); aceasta ar permi-
te atât receptorilor membranari cât și enzimelor să-și reia/ amelio-
reze activitatea (cea aferentă transducţiilor energetice/ de bio-sem-
nalizare precum și resp. de schimbători de substanţe) – dar și cea
referitoare la utilizarea ameliorată, în metabolismul interme-
diar/ energetic, a glucidelor, cu randament ↑ al formării de ATP,
în mitocondrii și respectiv, ameliorarea permeabilității
membranare selective ...
...
- creşterea (↑) absorbţiei oxigenului în ţesuturi (element supli-
metar propensiv ↑ potenţialului bio-energetic celular prin for-
mare de ATP: efect anti-abiotrofic de anasamblu, inclusiv cu ↓ ra-
tei erorilor de transcripţie a informației de pe ADN (via ARN
mesager/ informațional) → ribozomi (pentru formarea de proteine:
structurale, enzime, imune, de semnaliz.) și cu stimularea, totoda-
tă, a mecanismelor de reparare enzimatică a leziunilor ADN
- activarea, astfel și a proceselor anti-ageing sau/și regenerative
- interferențe benefice psiho-neuro-(la nivel central și periferic)-
endocrine (ca la lumina vizibilă, întrucât spectul cromatic în
care emit aparatele tip ”Bioptron” este galben-vizibil) …
…
”
…”
”
...
...
…
”
…”
…”
’
…
Radiaţiile (convergente/ necoerente) tip LED
Scurt istoric:
”Primele radiaţii vizibile convergente tip LED (Light Emitting
Diode) au fost introduse în practică în anii ‘60 (a doua jumătate
mai ales) de firmele Monsanto şi Hewlett-Packard.
Mediile fizice LED erau atunci: Ga As P –
cu dispozitive ajutătoare tip Ga P: Zn, O
A doua etapă în dezvoltarea tehnologiei de producere a

LED-urilor – 1968: Ga P:N și respectiv, Ga As P: N
A treia etapă de dezvoltare tehnologică – 1992 – LED-uri

pe bază de: Al In Ga P
...
…
…
... A patra etapă – 1994: In Ga N și apariţia LED-urilor de
mare putere.
S-a intrat, probabil, în etapa a V-a: Mg Zn Cd SSe (după 2002/
2003 au apărut primele semnalizări auto cu LED-uri și se esti-
mează extindrea lor la faruri – eventual utilizări extensive:
iluminat în locuințe, pentru panouri de afișaj/ publicitate,
semnalizări rutiere/ feroviare etc.)
Lumina emisă de LED-uri este convergentă – fiind emisă prin
'tunuri' de particule cum sunt diodele – fasciculele astfel emise
fiind ab initio convergente, nu după focalizare prealabilă
optică (așa cu este, spre exemplu, în cazul luminii emise de
becurile lanternelor/ farurilor clasice).
Aparatele LED de uz medical – cu emisie în I.R. sau vizibil ro-
șu – au efecte relativ asemănătoare cu ale luminii polarizate și (?)
LASER-ilor dar fără unele posibile reacții adverse și fără a nece-
sita (oricum minimale) măsuri de radioprotecţie – ca pt. LASER” …
*
…
…
… Onose G., Ganciu-Petcu M., Liliana Onose, Luminița
Sidenco, Corina Sporea – Actualizari in problematica
expunerii umane la radiații fotonice de joasă energie,
naturale și artificiale. Revista de Recuperare, Medicină
Fizică și Balneologie, Nr. 1-2:3-14, 2004
’Rezumat: Prezentul referat iși propune o trecere in revistă a princi-
cipalelor date noi, acumulate in ultimul deceniu si jumătate, în legă-
tură cu: interactiile radiatiilor solare cu atmosfera și suprafata, teres-
tre, cu impactul acestor radiatii – dar si al celor, relativ asemănătoa-
re, emise de diverse surse artificiale – asupra ființelor umane, cu de-
mersurile – inclusiv instituționale – de supraveghere/monitorizare și
măsurare a fenomenelor menționate precum și cu preocupările
și orientările actuale din domenile helio/foto:
expunerii și protecției umane.
Cuvinte cheie: albedo, unghi zenital solar (USZ), depleția stratului
atmosferic de ozon, indice global de radiații ultraviolete (RUV)
solare, spectre de acțiune, flux/ iradianță ...
... Analiza evoluției din domeniu, în ultimul deceniu și jumătate, a
relevat, în sinteză, urmatoarele aspecte, ce urmează a fi
dezvoltate in continuare:
- pe baza și in concordanță cu datele cunoscute inca din anii ’80 –
fapt ce continuă și in prezent – într-o serie de țări dezvoltate (An-
glia, Franța, SUA, Australia etc.) ca și la nivelul Organizației Mon-
diale a Sănatății (OMS) – ce cooperează strâns cu aceste țări in
problematica aflată in discuție – s-au constituit organisme de lu-
cru multidisciplinare. Aceste organisme sunt conectate interna-
țional dar sunt, totodată, susținute la nivele naționale – ca struc-
turi instituționale – având atribuții si responsabilități în domeniul
culegerii de date prin măsurători și suprveghere/ monitorizare a
parametrilor/ indicilor specifici, al studierii efectelor radiațiilor
fotonice ne-ionizante asupra indivizilor și pe această bază, al
stabilirii priorităților de cercetare în domeniu ca și al elaborării
standardelor de protecție față de helio- și alte modalități de
foto-expunere. ...
Concluzii ale Agenției Internaționale pentru Cercetări în Cancer
... (IARC)* susțin că tenul bronzat nu oferă decât o protecție
limitată a pielii față de posibile noi foto-leziuni, cauzate de
expunerea în continuare la soare; în plus, tenul bronzat nu este
considerat ca un indicator al unei stări bune de sănătate. Mai
mult, se afirmă că și doza totală de iradiere cumulată, practic, de-
a lungul întregii vieți ar avea importanță în generarea de foto-
leziuni cu caracter stocastic; astfel, intr-o nouă viziune patogenică
– statuată mai ales în ultimii ... ani – se contestă, în fond, caracterul
necumulativ al helio/ foto expunerilor acute, conform ...” celor deja
prezentate și se consideră că ... ”principalul mecanism prin care, prac-
tic, toate RUV induc leziuni intracelulare, îl constituie generarea
de radicali liberi toxici (specii reactive) de oxigen”, astfel de le-
ziuni putând afecta și ADN, cu destabilizarea consecutivă a ge-
nomului și propensitate la derapaj oncogen. Date epidemio-
logice specifice** arată că neoplaziile cutanate reprezintă cel
puțin 40% din totalul cancerelor, numai în SUA, cel putin
1.000.000 de persoane dezvoltând, anual, astfel de maladii !...
* IARC - Monographs on the evaluation of carcinogenic risks to humans : Volume 55. Solar and ultraviolet radiation, Lyon, International Agency for Research on
Cancer, 1992 ** Goukassian D si col.- DNA "Sunscreen" Kick-starts UV Repair, 2004; http://www.betterhumans.com/Print/index.aspx?ArticleID=2004-03-01-4
...Mai trebuie menționat faptul că la populația albă, în ultimele ...
decenii, riscul dezvoltării diverselor forme de neoplazii cutanate
a crescut ... constatându-se că acestea apar semnificativ statistic
mai frecvent pe zonele de tegument cel mai mult expuse la
soare și mai ales odată cu înaintarea în vârstă; asocierea cea
mai strânsă cu RUV este pentru carcinoamele cu celule scuamoase
RUV C sunt considerate a avea un potențial mutagen și consecutiv,
oncogen, semnificativ mai mare decât restul radiațiilor solare.
Helio/foto-expunerile cronice, cumulative, reprezintă ... cel mai
important factor de risc pentru cancerele cutanate, cuprinzând
deci, inclusiv expunerile din copilărie și adolescență ...: ”expuneri-
le scurte și intense la soare, cum ar fi cele produse de plajă – mai a-
les în supra-expuneri, urmate de arsuri, cu exfolieri...”secundare.
Aceste orientari, noi și destul de radicale, ce anvizajează efecte
predominant negative ale expunerilor la soare, ridică totodată, o
problemă delicată de ordin general: tendința de a se inversa
percepția și atitudinea, general umane și dintotdeauna, față de
sursa energetică fundamentală a vieții pe pământ: soarele. ...
...
Este greu de admis fară dovezi statistice deosebit de valide,
ideea că expunerea, în limite rezonabile, la soare – din
cele mai vechi timpuri, în general benefică pentru
sănătate – a devenit acum predominant nocivă?! O
astfel de viziune ridică totodată, importante probleme
în domeniul profilaxiei generale, cu posibile consecințe
nefavorabile asupra stării de sănătate a unor largi
categorii populaționale: neexpunerea la soare a copiilor
poate duce la creșterea frecvenței rahitismului iar în cazul
adulților, îi va impiedica să-și constituie “capitalul” de
densitate minerală osoasă optim în “banca” depozitară,
reprezentată de schelet, cu riscuri crescute pentru
osteoporoză, începând de la sfârșitul vârstei a doua –
osteoporoza fiind favorizată și respectiv, agravată, inclusiv
de neexpunerea la soare a indivizilor de vârsta a treia.
...
...
Asupra importanței economico-sociale, atât a
rahitismului, cât și mai ales a osteoporozei, ca probleme
de sănătate publică, literatura de profil este mult prea
abundentă pentru a mai fi necesare dezvoltări ... (aici –
n. n. actualmente).
În fine, nu trebuie pierdută din vedere și consecința – la
rându-i cu extrem de ample, numeroase și complexe
aspecte derivate – a acestei atitudini foarte restrictive
față de helio-expuneri: erodarea interesului, în legatură
cu activitățile turistice, în general și cu sano-turismul/
turismul de sănătate (mai ales balneo-geriatric – n. n.
actualmente) in special, cu posibila degradare, secundară,
a calității – inclusiv medicale – a acestora.
...
Un alt parametru specific/ indice de măsură, cu semnificație inversă
(iradianței și respectiv, standard erythema dose – SED) dar tocmai
de aceea, de foarte mare utilitate și actualitate, este SPF (Sun
Protection Factor). Acest indice este reprezentat de raportul, ca
durată, dintre expunerea la RUV pentru a produce un eritem
cutanat minimal, pe o zonă protejată de un ecran solar – ca
termen generic – și expunerea la RUV pentru a produce un
eritem similar pe o zonă de piele neprotejată (neecranată).
SPF se exprimă în cifre ce corespund procentelor cu care ecranul
solar respectiv poate reduce/ atenua expunerea respectivei zone
de tegument, față de expunerea neprotejată.
Spre exemplu: SPF=10 înseamnă că respectivul ecran poate reduce
expunerea la soare a zonei pe care o protejează, cu 10%. În ultimii
ani, corelat cu “agresivitatea” ... soarelui în sezonul estival, există, pe
plan internațional, tendința de a se considera ca mijloace foto/ he-
lio-protective eficente, acelea cu valori ale SPF de cel puțin 15%.
...
... Actualizări privind mijloace de foto/helio-protecție
Principial, mijloacele de foto-protecție sunt de două tipuri:
- nefarmacologice, care se referă la folosirea diverselor dispoziti-
ve fizice de ecranare în scopul diminuării fluxurilor radiative so-
lare (naturale) sau artificiale ce ajung la suprafața ochilor sau/și
a tegumentului. ... principalele modalități ... de helio/foto-protec-
ție, au fost prezentate (sau/și citate – n. n. actualmente) în*,**.
O ... actualizare se referă la utilizarea ochelarilor de soare. Astfel,
lentilele acestora trebuie sa fie suficient de “acoperitoare” la
nivelul suprafețelor globilor oculari: lentilele de dimensiuni
mici – tributare adesea modei – pot produce un stres radiativ
important asupra retinei, prin faptul că în zona în care lentilele
acoperă central ochii se creează umbra ce favorizează midriaza
reflexă; aceasta, la rândul ei, face fundul ochiului vulnerabil la
radiațiile de tip indirect și reflectat ce pot penetra pe lângă
periferia lentilelor (mici). Elemente suplim.: v. la Helioterapie ...
* Rousseaux MC si colab. – Ozone depletion and UVB radiation: Impact on plant DNA damage in southern South America, PNAS, 1999
** Teleki N, Onose G, Anitei L, Andriescu L – Actualitati in Fotobiologie, Fototerapie si Helioterapie (I-IV). Muncitorul Sanitar, iulie-aug., 1989
...
- farmacologice, care se împart în substanțe foto-protectoare de
uz intern și extern (v. mai departe – n. n. actualmente) .
Utilizarea de foto-protectoare pe cale internă reprezintă o
direcție nouă în domeniu, așa-numita “foto-protecție
nutrițională” și are în vedere administrarea în perioadele de
expunere potențial periculoasă, de (suplimente) nutriționale cu
proprietăți antioxidante. Spre exemplu, se consideră ca anumiți
constituenți moleculari din: mere, roșii, ceapă, struguri/ vin roșu
– resveratrol – etc., ar avea, direct sau indirect, unele capacități de
a diminua producerea speciilor reactive (radicali liberi toxici) de
oxigen: unele dintre cele mai agresive toxice endo-celulare
cunoscute, cu consecințe polileziogene ample și complexe – de la
uzură/ imbatrânire, la degenerare neoplazică .... Există totodată,
unele cercetări privind posibila administrare, cu rol protector, a
unor compuși care în studii pe culturi celulare sau animale, au
dovedit proprietați de reducere a foto-sensibilitatii tisulare.’
...
...
HELIOTERAPIE
Câteva principii și elemente practice de helio-protecţie şi de
helio-expunere corectă (aceste noţiuni sunt cu atât mai –
imperios – necesare, în special dar nu exclusiv pentru vârstnici):
- mai ales atunci când se petrec durate de timp mai mari în plin
soare și în special, între orele 10-16 (cu evitarea plajei în acest
interval orar), se recomandă purtare de pălării cu boruri largi,
ochelari de soare mari – cu acoperire inclusiv laterală –, acope-
rirea tegumentelor pe suprafeţe cât mai întinse, cu elemente
vestimentare largi, uşoare, răcoroase, deschise la culoare dar
ne-transparente și cu densitate mare a texturii (exp.: mătase) +
aplicare de loţiuni/ creme protectoare (în principal sunt
utilizate
...
... - substanţe fotoprotectoare tip: ecran, filtru sau/şi
uleiuri vegetale (pentru prevenirea deshidratării în
profunzime a pielii) (v. mai departe – Echinacea)
- (în viitor ?): emulsii cu ADN ! pentru repararea foto-
leziunilor cutanate produse de RUV – inclusiv şi mai
ales – pentru vârstnici (și copii)
- paravane pe plajă - pentru a reduce expunerea la ra-
diaţia reflectată (corturi); expuneri succesive, din 10-15
în 10-15 min., pe toate părţile, alternând cu băi în mare –
dar apoi duş, pentru a spăla cristalele de sare şi urocaină
– cu efecte potențatoare de tip lenticular și posibil, totodată
iritante (suplimentar față de foto-expunere) cutanat’
- ecrane fotoprotectoare mari (exp.: la Singapore ?) și
eventual, în viitor: fotomodulatoare (?) ...
...
”Echinacea ... genus, or group of herbaceous

flowering plants ... the daisy family, Asteraceae. ... of
... sunflower family ... nine species it contains ...
commonly called conflowers. ... endemic ... eastern
and central North America ... generic name ...
derived from ... Greek word ... echino, meaning
"sea urchin", due to the spiny central disk.”
* Wikipedia ...
...
...
’ ...
...
’ ...
...
”
...
...
...
(mai ales factorul transripțional ”SLUG” al aestuia – n. n.) ...

...
” ...
’...
Sonoterapia = grupaj metodologic fiziatric, cu un conţinut
încă incomplet conturat: unele subgrupaje metodologice precum
ultrasonoterapia și terapia cu unde mecanice/ balistice,
generate extracorporeal, de șoc (TUES/ ESWT) fac deja parte
integrată din medicina clasică; altele, precum vibro-terapia
sunt la limită iar altele – melo-terapia – fac parte din medicina
alternativă – dar tind să ocupe un loc în cea ”alopată” (exp.:
Neuro-Muzicologia” – ”Neurologic Music Therapy”).
Se utilizează oscilaţiile (vibraţiile) pendulare mecanice
longitudinale cu o plajă totală de frecvenţă de 1Hz-1Mhz.
- Domeniul audibil = 16-20.000 Hz, în care unele sunete (unde so-
nore) au valenţe terapeutice: Melo-terapie[(și mai nou – ”Neuro-
Muzicologie”* ], resp.: whole bo-
(* Thaut, MH – Neurologic Music Therapy Techniques and Definitions. Rhythm, Music and the Brain, 2005)
dy (standing on a platform – vibrated at 25Hz – v.m.d.)** (** Eserbach G, Edler D,Kaufhold O,
, penile vi-
Wissel J – Whole body vibration versus conventional physiotherapy to improve balance and gait in Parkinson's disease. Arch Phys Med Rehabil.89(3):399-403, 2008)
bration***, cu ʋ de 110 Hz) ... (*** Zamli AH, Ismail NA, Ong KG – Retrospective review on effectiveness of high-amplitude penile vibratory stimulation
for conservative sperm retrieval in anejaculatory men with spinal cord injury: an Asian case series. Spinal Cord Ser Cases. 7;2:15038, 2016; doi: 10.1038/scsandc.2015.38
” Nivele de evidenţă (NDE) şi concluzii
n.n.: ?# (# Zamli AH, Ismail

NA, Ong KG – Retrospective review
on effectiveness of high-amplitude
penile vibratory stimulation for
conservative sperm retrieval in
anejaculatory men with spinal cord
injury: an Asian case series. Spinal
Cord Ser Cases. 7;2:15038, 2016;
doi: 10.1038/scsandc.2015.38
”
”
* Hsieh JTC, Wolfe DL, Connolly S, Townson AF, Curt A, Blackmer J, Sequeira K, Aubut J
(# LaessøeJens L Nielsen B Biering-Sørensen Sønksen F – Antispastic effect of penile vibration in men with spinal cord lesion Archives and the SCIRE Research Team - Spasticity after spinal cord injury: an evidence-based
of Physical Medicine and Rehabilitation 85(6):919-24, 2004 Follow journal. DOI: 10.1016/j.apmr.2003.08.082)
...
- Sub 16 Hz = infrasunete →(tot)vibro-terapie prin vibro-masaj.
- Peste 20.000 Hz = ultrasunete - cele utilizate în fizioterapie
au ʋ ≈ 800.000 Hz - 1 Mhz.
În scop diagnostic se folosesc ultrasunetele cu ʋ ≈ 2-10 Mhz. În
medicină ultrasunetele se mai utilizează în stomatologie şi pen-
tru producerea de aerosoli (inhaloterapie/ aerosoloterapie).
ULTRASONTERAPIE
’Procedee de producere a ultrasunetelor (USe):
1) mecanice - cu diapazonul (eventual cu corzile vocale ?)
2) magnetice - efect magnetostrictiv - modificarea dimensiu-
nilor unor metale sau aliaje (Fe, Co, Va) prin magnetizare
periodică cu ajutorul unui curent alternativ.
...
...3) piezo-electrice – etimologic, în geacă – piezein = a apăsa
(substanțe/ compuși cu proprietăți piezo-electrice:
blenda, cristalul de cuarț, sarea Rochelle, zahărul de trestie,
turmalina, titantul de bariu/ plumb-zirconiu):
a) direct (1880 – fraţii Pierre şi Jaques Curie: deformări
ritmice ale unui cristal piezo-electric produc, pe o direcţie
perpendiculară, curent electric alternativ)
b) invers = Langevin ≈ 1916 (la aplicarea unui curent elec-
electric alternativ → deformări ritmice – care ”lovesc” aerul
(sau apa etc.) – ale cristalului piezo-electric pe o direcţie
perpendiculară pe cea de propagare a curentului electric →
ultrasunete (USe).
În ecodiagnostic se folosesc ambele efecte piezo-electrice (şi
invers şi direct): se emit ultrasunete şi respectiv se recepţio-
nează ecourile care se (re)transformă (traduc prin soft) în im-
pulsuri de curent electric – bază pentru (de)codificarea contur....
...
USe utilizate în fizioterapie - modalităţi de lucru:
a) emisie continuă
b) emisie cu impulsuri (sau modulată) – pt.: ↓ ef. termic, ↓ fe-

nom. de acomodare şi ↑ a celui mecanic, ↑ ef. de ”acoperire”
(antalgic), ↑ ef. miorelaxant.
De obicei: impulsuri rectangulare (mai pot fi şi triunghiulare

sau trapezoidale, exponenţiale), ritmice, care se succed cu
ʋ=50-70-100/sec la intervale de 20, 15 sau respectiv, 10 msec.
Durata impulsului de USe – variabilă: 2,1 sau 0,5 msec.
...
...
Propietăţi fizice ale USe:
- sunt unde mecanice longitudinale → oscilațiile particulelor
din mediul material se fac în direcţia propagării lor.
- de la locul de propagare se transmit ritmic, alternativ → sub
formă de comprimări şi dilatări ale mediului material (acț. mec.)
- zonele de comprimare şi dilatare, ritmice, se propagă cu vite-
za sunetului în mediul material respectiv: apă = 1487 m/s, aer
= 331 m/s, ţesutul gras = 1450 m/s, organe = 1530-1600 m/s.
(de altfel, propagarea prin aer este extrem de dificilă/ limitată – v. mai departe)
- produc un câmp energetic neomogen, de formă cilindrică, res-
pectiv tronconică (dispus în zone de minimă şi maximă intensita-
te). Mai exact, inițial, după penetrarea în țesuturi, USe se pro-
pagă, pe o distanță variabilă – în funcție în principal de structu-
ra de material, biologică, străbătută – sub forma unui fascicul
paralel – zona Fresnel * (adâncime la capătul căreia energia USe
se înjumătățește; până la această profunzime există ...
... acțiuni valorificabile, fie în scop terapeutic, fie diag-
nostic, ale acestora) – iar apoi se împrăștie, fasciculul pier-
zându-și paralelismul și luând forma unui trunchi de con
(zona Fraunhofer – sau ”regiunea câmpului îndepărtat” *).
La 800 kHz, adâncimea maximă de pentrație a USe în țe-
suturi este de cca. 7 cm, cu înjumătățirea energiei fas-
ciculului la aprox. 6 cm; astfel, în scopuri fizioterapeu-
tice, profunzimea de penetrare vizează în general struc-
turi mai superficiale, aparținând în majoritate învelișu-
lui somatic (inclusiv ca parte a ap. NMAK, inclusiv zone-
le reflexogene de la nivel ganglionar nervos și din der-
matoame/ sclero-miotoame): ~≥ 2,3 cm în țesutul celulo-
adipos și ~ ≥ 2,1 cm în mușchi, plus grosimea tegumentului.
Energia USe se exprimă, în fizioterapie, ca densitate
de putere a unui anumit fascicul: W/cm2 ...
* http://courses.washington.edu/bioen508/Lecture6-US.pdf
... Ca și la curenții de ÎF/UÎF, lungimea parcursului USe în
țesuturi este o rezultantă între procesul de transmisie/
propagare în adâncimea structurii prin care se deplasează,
pe de o parte și procesele de absorbție, reflexie și re-
fracție/ dispersie, pe de alta – procese aflate în contra-
balanță cu primul. În afara particularităților de material
ale structurii(lor) străbătute (în principiu un mediu mai
omogen ar permite un parcurs mai lung/ propagare mai
în adâncime) energia USe – în special pe seama frecven-
ței unui anumit fascicul – reprezintă un factor propensiv
pentru absorbție, deci pentru o profunzime de pentrare
mai mică. În plus, procesul de reflexie – la interfețele
dintre țesuturi structural diferite – atinge, în cazul USe, ...
... ~ 35%, la interfețele mușchi/ periost-os, cu riscul pro-
ducerii de unde staționare captive, ce → reflexii repetate,
autoinduse, pot determina, prin efect Joule, transfor-
marea energiei mecanice a USe în căldură (acț. termică)
suplimentară→ suprîncălzie tisulară posibil periculoasă/
iatrogenă ! (exp.: durerea periostală, posibilă în astfel de
situații – mai ales dacă se aplică USe pe zone cu proemi-
nențe osoase foarte superficiale și cu profile neregulate).
Un exemplu de reflexie ale USe – dar cu conotații doar
de ordin metodologic – îl constituie faptul că aerul reflec-
tă USe în procent de ~ 99,9 % ! – parcursul fiind de ~1 μ,
motiv pentru care aplicarea acestora necesită obligato-
riu interpunerea între tegumentul ce se va afla în ...
...
contact cu transductorul/ aplicatorul aparatului
emițător de USe și acesta din urmă, a unui mediu
material (apă: USe în/ sub apă – aplicații ”indirecte”–
sau ungerea prealabilă a zonei de piele pe care
se va face contactul cu transductorul, cu o subs-
tanță ”de cuplaj”: uleiuri non-farmacologice, vase-
lină, parafină, glicerină (eventual având incorporate
substanțe fibrinolitice, pentru tratamentul cicatricilor
cheloide*), AIS, AINS, Gerovital – aplicații ”directe”.
…
* Rădulescu A – Electroterapie. Ed. Medicală, București, 2004

… Cele două acţiuni fizice (iniţiale) de bază ale
ultrasunetelor asupra ţesuturilor:
A. Acţiunea mecanică
La doze terapeutice apare efectul de comprimare şi dilatare

la nivelul zonei expuse, ca un micro-vibromasaj – respectiv
micromasaj de ↑ frecvenţă (”acţiune pulsatoare” asupra
ţesuturilor – Pohlman) → micromasaj intern cu răsunet la
nivel: celular – chiar molecular – și tisular
Amplitudinea oscilațiilor la locul de aplicare este de ordinul a
100 de ori diametrul molecular !: f. imp. la ţesuturile
sensibile la acțiunea mecanică a USe (exp.: SN). Deformările
consecutive comprimărilor și dilatărilor alterne, ritmice, pot
da naştere la supra- sau sub-presiuni considerabile: în jurul a
± 2,6 atm – risc de cavitaţie ! …
…
Aceste vibraţii oscilatorii de 800.000 de cicli/sec pot ajunge la
valori de acceleraţie f. mari, chiar de 0,8X10⁸cm/sec² – la doze (/ pu-
teri) neterapeutice, asemănătoare accelerațiilor obţinute cu
centrifuge foarte puternice) → aşa se explică creşterea ↑
permeabilităţii, creşterea ↑ schimbului de substanțe la
aplicarea, fie şi a dozelor terapeutice; tot pe această bază, apar
și efectul fibrolitic (tot prin tracţiuni-dilatari) ca şi cele: tixotro-
pic – gel→sol (acț. pe polimeriz. revers. a actinei + liză legături in-
termoleculare reziduale actină-miozină) – respectiv, de elibe-
rare de factori antacoizi, + modularea buclei gamma [ca efect al
micro-masajului tisular intern de înaltă frecvență mecanică
(micro-întinderi repetitive)]+ de ”acoperire” (vibrații )→ analgezie.
La supradozaj: leziuni→ ruperea membranelor celulare şi a
particulelor de lichid – fenomen de cavitaţie – datorat forţelor
de tracţiune-dilataţie ! – a cărui dinamică de proces este
…
…
- a) la subpresiune → cavitaţie, cu formarea de cavităţi în
interiorul, în special al lichidelor din zona de corp supusă USe,
în direcţia forţelor de tracţiune-dilataţie !
- b) la suprapresiune (pot fi presiuni și de peste 10.000 atm –
bineînțeles, la doze neclinice) → cavităţile formate se prăbu-
şesc odată cu dispariţia forţelor de tracţiune-dilataţie, înlocui-
te cu cele de comprimare.
Pseudo-cavitaţia: apare față de gaze dizolvate în lichidele

asupra cărora se aplică USe: particulele de gaz dizolvate se
eliberează din soluție şi urcă, sub formă de bule, la suprafaţa
lichidului: acţiunea ”degajantă” a USe.
Pentru evitarea efectelor mecanice distrugătoare și a celor

termice excesive/ nedorite: doza/ metodologia – adecvate !
…
B. Acţiunea termică – apare prin absorbția energiei USe în ţesu-
…
turi mai ales la limita de separaţie dintre medii tisulare diferite
structural (în care viteza de propagare e diferită) → fenomene
de reflexie (/eventual unde staţionare), cu transformare, prin
efect Joule, a energiei mecanice în căldură (eventual excesivă).
La doze > (inclusiv dacă poziția capului aplicatorului – emiţător/
transductor: menținută imobilă) → excitaţie termică a fibrelor
senzitive din periost→ (posibil) durere periostală.
Acţiune mai importantă pe vase şi nervi: prin efectul de
încălzire mai important la acest nivel, se determină, la dozajul
adecvat, efecte de hiperemie şi hiperlimfemie cu ↑ creşterea
metabolismului local tisular iar în ţesutul nervos ↑ viteza de
conducere → ameliorarea troficității (eventual, foarte discret și
a vitezei de regenerare/recreştere a fibrelor periferice) + efect
miorelaxant (/ încălzire blândă).
…
Acţiuni/ efecte ale USe la nivel intim
… (molecular, celular sau/și tisular):
a) efecte oxidante şi reducătoare

b) modificarea stării ionice a substanțelor din mediul tisular
c) ↑ proceselor de difuziune (prin permeabilizarea membra-
nelor celulare) → facilitarea scimbului de substanțe + efect
fibrolitic – prin accelerații importante și tracționări-dilatări)
d) combaterea acidozei cu schimbarea ph-ului spre alcalin
e) eliberare de substanţe biologic active (factori autacoizi)
…
…
f) transformarea coloizilor citoplasmatici din starea de gel în
cea de sol (gel→sol: efect tixotropic – inclusiv cu ruperea
unor legături moleculare reziduale actină-miozină (din ca-
drul complexului fiziopatologic spasticitate-contractură,
musculare)
g) modificări în raportul fracţiunilor proteice.
Sub influenţa celor două acţiuni bio-fizice primare: cea meca-

nică şi cea termică şi prin combinare (toate dependente/ in-
fluenţate şi de metodologia de lucru/aplicare) a diferitelor
efecte bio-fizice + bio-chimice + biologice la nivel intim →
efecte fiziologice şi efecte biologice complexe (rezultante,
intricate, corolare), ambele categorii valorificabile terapeutic:
…
… - ↑ viteza de conducere în fibrele nervoase (+ importanţa sti-
mulării sensibilităţii vibratorii pentru propiocepţie) și ”acoperire”:
- efect analgetic prin acţiunea micro-vibratorie pe terminaţiile sen-
zitive din tegument (la doze corespunzătoare ca grad de încălzire !)
- efect decontracturant-spasmolitic muscular [inclusiv prin acţiune
ritmică pe bucla ɣ/ micro-întinderi (+ efectul termic)] și totdată, pro-
contractil [micro-întinderi, prin acțiunea inclusiv vibratorie a micro-
masajului tisular intern (= succesiuni de tracţionări/ întinderi, res-
pectiv comprimări ale țesuturilor musculare, asemanător vibraţiei
din masajul clasic, cu efect decontracturant dar datorită frecvenței
– micro-întinderi rapide – și pro-contractil).
- efecte vasoactive prin acţiunea pe diverse structuri neuro-vegeta-
tive: receptori din pereţii vasculari şi din plexurile peri-vasculare, ner-
va vasorum, ggl. ortosimpatici paravertebrali, ggl. stelat, din trigonul
Scarpa, de la nivel de dermatoame, sclero-miotoame – cu rezultate,
la doze terapeutice – de: vasodilataţie loco-regională (hiperemie
arteriolară) şi de ↑ a întoarcerii veno-limfatice (hiperlimfemie)…
…
- efect (indirect) anti-inflamator/ anti-acidotic tisular, prin
stimulare metabolică loco-regională (consecutiv și antalgic)
- efect corolar: vasculo-biotrofico-metabolic local/ regional,
hiperemizant, resorbtiv, de ameliorare a nutriției, clearence-
ului și ph-ului, tisulare
- efect ''permeabilizant'' la nivel membranar celular şi fibrolitic
tisular
- efect permisiv de facilitare a pătrunderii/ introducerii trans-
cutanate de substrate farmacologic active (AIS, AINS, Gerovital,
substanțe fibrinolitice, pentru tratamentul cicatricilor cheloide
– ultrasonoforeză)
- efectele vasoactive sunt realizate/ potenţate/ întreţinute şi
prin factorii antacoizi descărcaţi din piele prin acțiunea
”micro-traumatică” (”pulsatoare”), benefică, a USe. …
Indicaţii:
…
A) Patologia locomotorie – foarte largi (sunt f. mult utilizați,
inclusiv în prezent, în practica fizioterapică uzuală):
- afecțiuni musculo-scheletale foarte diverse (subacute/ sub-
cronice/ cronice; axiale/ periferice; articulare/ abarticulare;
traumatice (fără hematoame !) – inclusiv în fracturi, unde
ar scurta, după unii autori (citați de *), perioada de calusare
cu 50%, în special pentru oase mai superficiale, accesibile – /
degenerative/ inflamatorii) – inclusiv pentru efectele antalgice
și decontracturante ale USe (v. mai înainte)
B) Patologia SN somatic periferic: nevralgii/ nevrite (lombo-scia-
tică) subacute (except. nevralgia de trigemen: Gillert – v. mai de-
parte), din bonturi de amputație; eventual și central – spasticitate*
C) Patologia interferentă: musculo-scheletală – sistem nervos
vegetativ (SNV), la nivel segmentar → AND → st. I, II (dar și III
– pentru efecte fibrolitice și termice) …
*Rădulescu A – Electroterapie. Ed Medicală, București, 2004
…
D) Patologia dermatologică: cicatrici cheloide/ sechele

cicatriciale postoperatorii, ulcere (trofice), maladiile:
Dupuytren, Lederhose, la Peyroni, procese pruriginoase
E) Patologia circulatorie perifierică: arteriopatii cronice – inclu-

siv obliterante → pred. prin aplicaţii pe zone reflexogene, la
distanță (exp.: para-lombar), deci cu efect indirect, mediat
prin SNV, venoase – sechele postflebitice (? – n. n.)
…
Contraindicaţii (mai) specifice:
…
- afecţiuni tip anginos (?), tulburări de ritm, insuficiență - cardiace*
- anevrisme, arteriopatii grave, tromboze/-flebite, zone cu
varice, fragilitate capilară
- procese inflamatorii acute (mai ales supurative) de orice fel
- reumatismul articular acut*
- zona cartilajului de creştere (metafiză), la copii şi în general pe
zonele unde oasele sunt situate mai superficial – risc de fe-
nomene de reflexie/ unde staționare captive → supraîncălzire
periculoasă (la fel ca la US/ UUS !)
- nevralgia de trigemen (Gillert).’**,***
…
**,*** (alte resurse bibliografice generale, de bază): Edel H – Fibel der Elektrodiagnostik und Electrotherapie. Dresden, 1970, 1977 și
respectiv, Gillert O – Electrotherapie. R. Pflaum Verlag K.G., Munchen, 1981
’Undele de șoc mecanic sunt oscilații presionale sonice
…
cu energie mare și propagare spațială/ tridimensională
rapidă, ce determină, prin compresii și relaxări/ distensii,
modificări bruște și intense ale caracteristicilor, inclusiv
și mai ales ale densității * mediului prin care se propagă
(obligatoriu – fiind unde mecanice – printr-unul material,
spre deosebire de undele/ radiațiile electromagnetice **
Ca o comparație sugestivă: păstrând proporțiile, astfel de
unde sunt principial foarte asemănătoare pulsurilor acus-
tice (resimțite ca zgomot puternic, exploziv/ bubuitură/
detunet), produse de avioane dacă ajung la viteza/e de
”spargere” a zidului sonic .’ *,**, ***
* Ogden JA, Tóth-Kischkat A, Schultheiss R – Principles of Shock Wave Therapy. CLINICAL ORTHOPAEDICS AND RELATED RE-
SEARCH, 387:8–17, © 2001 Lippincott Williams & Wilkins,
Inc.;http://impactmedical.co.uk/EDSWT/OgdenPrinciplesofShockwaveTherapy.pdf
** Onose G, Daia Chendreanu C, Haras M, Spinu A, Andone I – Extracorporeal Shock Wave Therapy - A new “wave” (also) in
…
Physiatry ? - Practica Medicalå - VOL. VI, NR. 1(21):35-42, 2011
*** Cercetări clinice comparative privind rezultate ale unor modalități terapeutice – farmacologie, respectiv fiziatrice – în spasticitate la
adulțI. Teză de Doctorat, la UMF ”C.Davula, București, 2014 – Doctorand: Moraru E; Conducător Științific de Doctorat: Onose G
…
(by: Wess OJ – Physics and

technology of shockwave and
pressure wave therapy –
STORZMedical AG,
Switzerland;lhttp://eswt.net/pdfs/Ph
ysics-of-SWT-and-PWT.pdf)
”Unlike shock waves, ultrasound
waves are periodic oscillations
of limited duration” (see further)
Actually there are

discussed some
improvements (?) (by: Wess OJ – Physics and technology of shockwave and pressure wave
in balance and gait, therapy – STORZMedical AG, Switzerland http://eswt.net/pdfs/Physics-of-
for Parkinson’s SWT-and-PWT.pdf)
disease cases, with Time/ pressure profile of a SW: the pressure increase time to
whole body – stan- peak pressure is of nanoseconds (ns) range; the peak pressure
ding on a platform is about 10 – 150 MPa; the pulse duration is about 500 ns (0,5μs)
– vibrated (at 25Hz)*(* Eserbach G, Edler D, Kaufhold O, Wissel J –Whole body vibration versus conventional physiotherapy to improve balance and gait in Parkinson's disease. Arch Phys Med Rehabil.89(3):399-403, 2008) …
… Brief historical background
’In vivo, ESWT were first used for kidney stone fragmen-
tation, in 1981 ; they became the method of choice for
(1)
breaking most of the kidney and ureteral stones.

In orthopedics, they were introduced in mid eighties, as
well as for the treatment of (especially severe/ atone)
wounds, and since early nineties, ESWT has been used to
treat (more) soft tissue muscular-skeletal diseases (such
as plantar fasciitis and periarthritis scapulo-humeralis
with calcar tendonitis ). (2
In 2000, the Food & Drug Administration (FDA) of the USA

approved the use of ESWT for the treatment of the former. (3)
1. Steinberg JS, Stojadinovic A, Elster E, Peoples G, Attinger CE - Is There A Role For ESWT In Wound Care? - Podiatry Today, …
10(7):62-8, 2008; http://www.podiatrytoday.com/article/5828?page=1
2. Weil L Jr. - Extra Corporeal Shockwave: An Overview - Podiatry Management, 2003; http://ebookbrowse.com/extracorporeal-shock-
wave-overview-pdf-d436804734
3. Speed C A et al. - Extracorporeal shock wave therapy for plantar fasciitis. A double blind randomized controlled trial - Journal
ofOrthopedic Research, 21: 937- 940, 2003
Extracorporeal
…
Shock Wave Therapy
- A new “wave” (also) in Physiatry ?
”Theeffect of a focused shock wave on a cube-shaped arti-

ficial stone with an edge length of 10 mm (shock wave oc-
currence from the right): the stone, held on a wire, is frag-
mentated into a few pieces and cavitation bubbles - in the
shock wave path” (by Wess OJ – Physics and technology of shockwave and pressure wave therapy – …
STORZMedical AG Switzerland; lhttp://eswt.net/pdfs/Physics-of-SWT-and-PWT.pdf)
Extracorporeal Shock Wave Therapy (ESWT) for the
spasticity management in children with cerebral palsy
… –
”
”*
”Cavitation bubbles, near obstacles, cannot collapse in a
spherically symmetrical way, since the obstacle hampers
the flow of the fluid. This causes the development of
microjets that hit the interface at a speed of several
hundred metres per second and leads to erosion or punch
needle-like holes in vessels or membranes.”* Thus, ESWT might ”…
induce tissue repair and regeneration ... (‘orthotripsy’).”** (** Wang C. J. (2012). Extracorporeal shockwave
therapy in musculoskeletal disorders. Journal of orthopaedic surgery and research, 7, 11. https://doi.org/10.1186/1749-799X-7-11)
schematic above
(
…
– by * Wess OJ – Physics and technology of shockwave and pressure wave therapy – STORZ Medical
AG, Switzerland; lhttp://eswt.net/pdfs/Physics-of-SWT-and-PWT.pdf)
… In 2008 has been published, on the official web
site of the International Society for Medical
Shockwave Treatment (ISMST):
”Consensus statement. Recommendations for
the use of extracorporeal shockwave
technology in medical indications” . (7)
Spasticity is to be found here among:

”Exceptional indications/ expert indications”.
Contemporary, including - quite pioneering, in this field –
are the works of some Italian authors . (8,9,10)
7. http://www.ismst.com/start.htm
…
8. Servodio Iammarrone F, Servodio Iammarrone C, Iadicicco L. D'Angelo G, Ferro L, Vorazzo D - Unfocused shock wave therapy
for focal spasticity in the infantile cerebral palsy (ICP): Evaluation of results through computerized gait analysis - Abstracts of the
2007 SIAMOC Congress/ Gait & Posture (GAIPOS), 25341-38: 32, 2008
9. Amelio E, Mangnotti P - Effect of Extracorporeal Shock Wave Therapy on Spastic Hypertonia - communication at the “7th
International Symposium on Experimental Spinal Cord Repair and Regeneration”, Brescia, Italy, 2009
10. Amelio E, Manganotti P - Effect of shock wave stimulation on hypertonic plantar flexor muscles in patients with cerebral palsy:
placebo-controlled study, J Rehabil Med 42(4):339-343, 2010. doi: 10.2340/16501977-0522
Own achievements in the domain:
- The first approaches, theoretical and technical,

with appratus generating Extracorporeal
ShockWave Therapy (ESWT) in non-urologic
pathology, in Romania: since 2007 –
organized by the NeuroRehabilitation Clinic
Division of the Teaching Emergency Hospital
(TEHBA), at the TEHBA’s premises
- An inner premiere:
ESWT in the treatment of spasticy in children
with Cerebral Palsy
Evolution: pre- and post- ESWT, of the
Modified Ashworth Scale (MAS) average score
…
Possible action modalities of ESWT on
SPASTICITY
There are not yet - naturally - unanimous opinions in many
issues concerning this rather new therapeutic domain.
One of them regards the beneficial effects of ESWT on
spasticity.
Moreover, in the literature, it is not really scarce the
opinion according to which, actually, it is not known - at
least not exactly - how would act shockwaves in/ on this
pathologic condition (10,11) . …
11. Sohn MK, Cho KH, Kim Y-J, Hwang SL - Spasticity and Electrophysiologic Changes after Extracorporeal Shock Wave Therapy on
Gastrocnemius. Ann Rehabil Med. 35(5): 599–604, 2011; doi: 10.5535/arm.2011.35.5.599
SPASTICITY
…
To be also noted that, despite a rather diversity of the ESWT
methodological parameters’ values used, there are quite
constantly reported related good results , also - very (8,9,11,12,13,14)
important - without inducing/ augmenting muscle weak-

ness (which characterizes - including - spastic pareses ). (15
…
12. Manganotti P, Amelio E - Long-term effect of shock wave therapy on upper limb hypertonia in patients affected by stroke. Stroke
36(9):1967-71, 2005< Epub 2005 Aug 18; 5
13. Yoo SD, Kim HS, Jung PK - The Effect of Shock Wave Therapy on Upper Limb Spasticity in the Patients with Stroke. J Korean
Acad Rehabil Med. 32(4):406-410, 2008
14. Amelio E, Manganotti P - Effect of Shock Wave Therapy in a Patient with Upper Limb Spasticity: a Clinical and Neurophysiologic
Study - Abstract of this work, presented at the 7th International Congress of the ISMST, Kaohsiung -
http://www.ismst.com/Abstracts%202_7congress.php
SPASTICITY
…
A presumptive pathway could be due to the nitric oxide -
which’s production is increased by the ESW applications (15)
(considering its complex involvement in many biochemical-

metabolic reactions, including in the central nervous system
- CNS -, especially related to nerotransmission and respec-
tively, to synaptic memory and plasticity, but also neuro-
toxic, pending on its red-ox status , and in the periphe- (16)
ral nervous system - PNS - as well: including a shaper/

forming role for the myo-neural junction . (17)
…
15. Mariotto S, Cavalieri E, Amelio E, Ciampa AR, de Prati AC, Marlinghaus E, Russo S, Suzuki H - Extracorporeal shock waves: from
lithotripsy to anti-inflammatory action by NO production. Nitric Oxide 12(2):89-96, 2005
16. Molina JA, Jiménez-Jiménez FJ, Ortí-Pareja M, Navarro JA - The role of nitric oxide in neurodegeneration. Potential for
pharmacological intervention. Drugs Aging 12(4):251-9, 1998
17. Blottner D, Lück G - Just in time and place: NOS/NO system assembly in neuromuscular junction formation. Microsc Res Tech.
1;55(3):171-80, 2001
...
SPASTICITY
ESWT could induce (confirmed by anatomo-clinical and
respectively, electro-physiological, studies) transient but
effective and durable - through local/ regional periphe-
ral exposed to shockwaves, cholinergic receptors’ dege-
neration - dysfunction of the nervous conduction at
the myo-neural junctions level - seemingly within a dia-
lectically-antagonistic/ ballancing pathway, including with
the sparing, in the treated area, of enough such receptors:
hence, the favorable antispasticity action would not
result (as the case, sometimes, for the botulinum toxin
administration) in worsening paresis - opinion not (18)
shared by all the reseachers . ... (10,11)
18. Kenmoku T, Ochiai N, Ohtori S, Saisu T, Sasho T, Nakagawa K, Iwakura N, Miyagi M, Ishikawa T, Tatsuoka H, Inoue G, Nakamura
J, Kishida S, Saito A, Takahashi K - Degeneration and recovery of the neuromuscular junction after application of extracorporeal shock
wave therapy. J Orthop Res.30(10):1660-5, 2012; doi: 10.1002/jor.22111
SPASTICITY
...
It may be reasonable to consider also non-neural actions
of ESWT, such as modulation of the muscular and local-
regional scheletal and vascular tissues’ trophic and rheo-
logic proprieties , possibly entailing tixotropy promotion
(10)
– braking residual temporary functional liaisons between the

molecules of actine and myosine ? – and preventing/ redu-
cing retractile fibrosis within myo-elastic tissue (mainly
through the circulatory-metabolic link, associated with
improvement of the nutrition, of tissue clearence
and of the ph, respectively).
...
’…
…
…
…
…
Titular de curs
– în colaborare cu: Ș. L. Univ. Dr. Med. Aura Spînu
CURSUL III (ex Asist. Univ.) Dr. Med. Monica Haras
HIDRO-/ TERMO-BIOLOGIE/
TERAPIE* * Resurse bibliografice de bază (în ordine alfabetică a autorilor):
- Andrieş V – Excitanţi termici de contrast, mijloc de testare a reactivităţii organismului în balneofizioterapia afecţiunilor reumatisma-
ale. Teză de doctorat, IMF-Bucureşti, 1984
- Andrieş V – Medicină fizică, balneoclimatică şi kinetoterapie (vol.1). Hidroterapie şi electroterapie. Ed. Universităţii Ecologice,
Bucureşti, 1994
- Andrieş V – Note de curs. Medicină fizico-balneoclimaterică şi kinetoterapie, partea 1 - Hidroterapie-Electroterapie. Universitatea
Ecologică, Facultatea de Medicină Generală, Bucureşti, 1994
- Baciu I – Fiziologie (Ediția a II-a revizuită). Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
- Dinclulescu T și col. – BALNEOFIZIOTERAPIE (MANUAL PENTU ȘCOLILE TEHNICE SANITARE). Ed. Medicală, Bucureşti, 1963
- Guyton AC, Hall JE – Textbook of Medical Physiology (11th Edition). Elsevier Saunders, 2006
- Krausz L, Krausz LT – Hidroterapie. Ed. Syryus Teka, Miercurea Ciuc, 2007
- Onose G şi col. – Spondilartropatiile. Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000
- Onose G et al. – Smart textiles for non-invasive monitoring of physiological signals - bio/medical applications” (partea I) (Textile inte-
ligente pentru monitorizarea non-invazivă a semnelor fiziologice – aplicaţii bio/medicale. Industria Textila, Vol. 60 (3): 124-133, 2009
- Onose G et al. – Basic wellness features and some related actions propensive for active and healthy ageing. World medical Journal.
4(59):155-160, 2013
- Rădulescu A, Teodoreanu E – FIZIOTERAPIE (inclusiv: PROCEDURI DE HIDROTERMOTERAPIE CRIOTERAPIE) BIOCLIMA-
TOLOGIE. Ed. Medicală, Bucureşti, 2002
- Rădulescu A, Teodoreanu E – Noțiuni de Balneofizioterapie și Balneoclimatologie – o selecție de restituiri. Ed. Medicală, Bucureşti,
2014
- Sturza M – TEHNICA HIDRO și BALNEOTERAPIEI TEHNICA MASAJULUI. Ed. De Stat/ Ed. Medicală, Bucureşti, 1950
- Surdu O., Onose G., Onose L. – „Aspecte conceptuale actuale ale prescripţiei balneare hidrotermoterapice calde, la vârstnici”,
comunicare la „A XXII-a Conferinţă Naţională de Medicină Fizică şi Recuperare”, Craiova. Revista de Medicină Fizică şi
Recuperare, nr. 1 – 2, 2002
- Surdu O, Onose G et al. – Evergreen Balneology - the Romanian paradigm: inception and way ahead. Press Therm Climat; 153:189-
197, 2016
- Teleki N și col.– Cursuri pentru medicii secundari (Hidro-/termo-terspie – indirect: primul co-autor și la acest curs), 1985-1986
- Teleki N şi col. – Cura balneoclimatică. Indicaţii şi contraindicaţii. Ed. Medicală, Bucureşti, 1986
- Teleki N, Roboş G, Onose G şi col. – Unele efecte şi mecanisme de acţiune ale hipertermiei generale. Lucrare comunicată la
Sesiunea Ştiinţifică Anuală a IMFBRM, Bucureşti, 1989
- Teleki N, Sidenco E-L, Scarlet R, Paraschiv S – Studiul clinico-terapeutic asupra efectelor băilor termo-minerale sulfuroase din
sonda 2641 Casa Presei Libere. Rev. Balneologie şi Recuperare Medicală, 1(1): 3, 1991
’Hidro-/ termo-biologia/ terapia este un grupaj meto-
dologic esenţial al specialităţii: Recuperare, Medici-
nă Fizică şi Balneo(Climato)logie (RMFB), inclusiv
întrucât România este una dintre ţările balneare „de
forţă” ale lumii, atât în ce priveşte performanţele şco-
lii de profil (cu prestigioasă și veche – aproape cen-
tenară – tradiţie, în plan academic) cât şi ca potenţial
natural – deţinând cca. 1/4-1/3 din totalul resurselor de
factori fizici/ chimici sanogeni/ terapeutici naturali din
Europa: izvoare/ ape, lacuri, minerale; nămoluri; un fe-
nomen aproape unic în lume [emisii, în anumite areale
de bioxid de carbon (CO2) gaz uscat (mofete)] precum …
și numeroase elemente bioclimatice cu astfel de propr.
… Din punct de vedere istoric, România este una
dintre ţările (alături de: Germania, Franţa, Italia, Ce-
hia, Slovacia, Polonia, Ungaria ș.a.) în care importan-
ţa Balneoclimatologiei şi a Turismului de Sănăta-
te/ Sano-Turismului a fost de mult înţeleasă şi unde,
în consecinţă, aceste domenii au fost dezvoltate
şi valorificate corespunzător, de-a lungul timpului.
Țările anglofone, mai ales, nu au considerat – cel puțin
până mai de curând – la aceeași valoare, factorii natu-
rali de cură, respectiv potenţialul terapeutic al balneo-
logiei şi istoric, nu au dezvoltat o infrastuctură semnifi-
cativă pentru acest domeniu (accentul fiind pus pe re-
cuperare – medicală – în zone/ condiții citadine) …
…
…
... Totdată, ţări occidentale cu tradiţie balneară (pre-
cum Franţa sau Germania) consideră acest dome-
niu („Termalism balnéaire/ spa”, respectiv ”Physi-
kalische Therapie und Balneologie”/ ”Balneologie
und Medizinische Klimatologie”) – practicat în
staţiuni – ca fiind separat de cel al Recuperării.
La noi, după cum am arătat încă din primul slide, do-
meniul BC a aparţinut şi aparţine și în prezent,
în mod unitar, unei singure specialităţi: Medicină
Fizică și de Reabilitare/ RMFB, tocmai pentru că ele
se îngemănează şi se potenţează reciproc.
Hidro-/termo-terapia (HTT) constituie inclusiv un
argument în plus pentru această unitate, ea repre- ...
... zentând o placă turnantă între Medicina Fizică şi
Balneoclimatologie [la fel cum Inhalo-terapia, fiind un
grupaj metodologic ce poate, de asemenea, utiliza
vectori specifici atât artificiali (produși aparatual) cât
şi naturali (aerosoli de la malurile mărilor/ oceanelor
sau din vecinătatea cascadelor) reflectă și ea
unitatea acestei specialităţi].
În fine și Foto-biologia/-terapia este un grupaj me-
todologic de legătură, întrucât poate folosi atât surse
artificiale de radiaţii electro-magnetice (unele termo-
terapice) cât şi astfel de surse, naturale: prin expu-
nere la soare – helioterapie – subgrupaj metodologic
…
ce aparţine, de fapt, domeniului balneo-climatologic
... Rolul major al homeostaziei termice, la animalele
cu astfel de capacitate, este acela de a menţine tem-
peratura corpului într-un palier optim pentru prezer-
varea, în principal, a structurii şi funcționalităţii protei-
nelor: enzime, structurale, imune, de semnalizare
etc. Temperatura organismului exercită, la nivel
celular şi sub-celular, influenţe marcate asupra:
• stabilităţii genomului (inclusiv în interferență, pe
anumite asp., pred. interven., cu derapajul oncogen)
• performanţelor metabolice/ sintezei proteice și
viabilităţii/ replicării și gen. funcționale, celulare
• funcţiilor de apărare imună – umorală şi celulară ...
...Temperatura optimă de funcţionare pentru majori-
tatea protein-enzimelor din organismul uman este
cuprinsă între 38˚C – 40˚C. Însă, în condiţiile funcțio-
nării curente/ normale a organismului, activitatea
enzimatică la parametri maximali nu este necesară;
de aceea, în decursul evoluţiei, temperatura centrală a
corpului s-a redus, adaptativ, cu cca. 2 grade:37-37,3˚C
(conform principiului, din Fizică, al energiei potenţiale
minime). Însă, în anumite condiții (di-)stresante, (re-)
creșterea temperaturii devine necesară – spre exem-
plu: în cursul unei agresiuni infecţioase, distrugerea
de granulocite în cadrul fagocitozei determină elibera-
rea de pirogeni (endogeni) leucocitari: fragmente ...
... lipoproteice membranare ce acţionează direct asu-
pra diencefalului, modificând, în sens de creștere
palierul-reper, de reglare, al ”termostatului” de aici.
Astfel, auto-hipertermia reactivă/ (para)fiziologică –
febra – este, de fapt, modul prin care organismul îşi ri-
dică palierul termic la un nivel optim de funcţiona-
re, atunci când și după cum situaţia o impune:nivelul-
reper de reglaj al termostatului diencefalic se (co)-
mută cu 2-3˚C mai sus, pentru a crea condiţii opti-
me/ adecvate unei reacții de apărărare eficiente.
Invers, ca sens al modificărilor adaptative – dar tot pro-
pensiv apărării propriei integrități (morfo-)funcționale/
supraviețuirii – este (la unele mamifere): hibernarea...
… There are 7 major representative situations/ biological
phenomena characterized by duality, where the physiolo-
gic/ functional intertwines with the pathologic – alphabeticall:
1.ageing (through genetic program/ a major risk factor for
old age poli-pathology/ morbidity)
2.apoptosis (physiologic vs. ”bad”/ apoptosis-like processess)
3.hyperthermia (reactional - fever - or therapeutic, vs. patho-
logical: burns, insolation)/ hypothermia (adaptive/ reactive in
some mammals, vs. accidental exposures: frostbites or therap.)
4.inflammation (reactive vs. pathological/ autoimmunity)
5.neuroplasticity (learning vs. pathological reorganization)
6.pain (nociceptive - physiological/ bio-protective alarm respon-
ponse to possible harmful stimuli, vs. pathological, neuropathic pain)
7.stress (eustress – a vital stimulus for the organisms’ anti-
entropic behavior – vs. distress = pathogenic stress)*. ...
* Onose G. ”Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – noţiuni de bază ş actualităţi.” Vol. I. Editura Medicală, Bucureşti, 2007
... Astfel, din punct de vedere terapeutic, hipertermia
indusă bio-/chimic (pireto-terap. – metodă consider.
(cu Plasmodium malariae)
revoluționară în perioada premergătoare descope-
ririi penicilinei (întrucât s-a reușit astfel tratarea, cu
rezultate bune, a infecției specifice: (neuro)lues – reali-
zare pentru care J.Wagner-Jauregg a fost laureat cu
Premiul Nobel, în 1927) este foarte greu de controlat
ca durată şi intensitate, în timp ce inducerea sa prin
băi fierbinţi are avantajul unui control posibil și u-
şor de realizat : creştere progresivă a temperaturii
(v. mai departe), termometrizare şi monitorizare pe tot
parcursul procedurii, cu scăderea promptă a tempera-
turii mediului la primele semne de nesuportabilitate. ...
... Pentru a putea înţelege şi aplica adecvat proce-
durile din grupajul complex al Hidro-/termo-terapiei,
este necesară asimilarea unor noţiuni preliminare de
Hidro-/termo-biologie/ mecanisme de funcţionare
a termoreglării.
Noţiuni de termalitate și respectiv, de fiziologie
termală adaptativă/ termoreglare
În linii mari, reacţia faţă de vectorul termic, din Hidro-/
termo-biologie/-terapie – aşa-numita „reacţie hidro-
termo-terapeutică/ balneară” – indiferent dacă asupra
organismului se aplică stimuli calzi sau reci, calitativ a-
re, oarecum paradoxal, aceeaşi secvenţă triplă: vaso-
constricţie → vasodilataţie activă → vasodilataţie pasivă
... diferă doar intensitatea şi durata acestor reacţii.
Din punct de vedere cantitativ şi implicit calitativ, ener-
gia calorică/ termică, raportată la fiziologia umană, es-
te subîmpărţită în zone de temperatură, în funcţie de
solicitările pe care le exercită asupra organismului din
punct de vedere termoreglator. În ansamblu, aceste
zone realizează o plajă/ ecart de valori termice (de
la minime la maxime) între care posibilităţile adaptative
ale organismului de a-și menţine homeostazia spe-
cifică, sunt eficiente = rezistenţa termoreglatorie –
un indice complex, global, ce caracterizează capacita-
tea organismului de a se adapta la diferite temperaturi
cu mențin. homeostaziei termice/ homeotermiei ...
... Ecartul temperaturilor tolerate de organismele
homeoterme, în general și de om, în speță, depinde de:
• Capacităţi fiziologice, intrinseci, ale speciei respective
• Caracteristici individuale, înnăscute – și respectiv,
• Caracteristici conjuncturale/ dobândite (spre exp.: vârstă,
tipul respiraţiei, starea sistemului cardio-vascular, profilul
metabolic/adipozitate, capacitatea de mişcare – contracţia
musculară contribuie semnificativ la termogeneză –,sepsis)
• Elemente ale comportament termoreglator (la alte specii,
acesta are un caracter instinctual – exemple: migraţia păsă-
rilor, tendinţa de a căuta umbră în zilele foarte calde, de a
„se zgribuli” la frig – şi invers, de a „se întinde” la cald – etc.;
la om, comportamentului instictual i se adaugă unul conş-
tient, inclusiv prin utilizarea tehnologiei – v. mai departe)
• Caracteristici fizice ale mediului ambiental – exp. umidi-
tate (indicele de ”confort termic”: temperatură/ umiditate*) ...
… Acest indice (IT/U) – agreat (Dragotă, 2003 și Marini-
că, 2006 – citați în*) de Organizația Meteorologică
Mondială (OMM) – are următoarea formulă:”IT/U =
= (T · 1.8 + 32) - (0.55 - 0.0055 · U) [(T · 1.8 + 32) - 58)], un-
de: T = temperatura aerului în încăperi închise sau in-
cinte protejate meteorologic (°C); U = umiditatea rela-
tivă a aerului (%)”*, cu următoarea cheie de scor pen-
tru interpretarea valorilor măsurate ”IT/U ≤ 65:confort;
66 ≤ IT/U ≤ 79: alertă; IT/U ≤ 80: disconfort”**. De men-
ționat că IT/U, ca indice meteorologic/ biol., nu este i-
dentic noțiunii termo-fiziologice de ”confort termic”
(v. mai departe) și nici nu trebuie absolutizat* ...
* Teodoreanu E, Bunescu I – THERMAL COMFORT. PRESENT ENVIRONMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT, NR. 1, 2007: 134-142
(http://pesd.ro/articole/nr.1/Teodoreanu.pdf); ** Eagle Wings (http://www.eaglewings.ro/indicele-de-confort-termic/)
... Consecutiv evoluţiei filogenetice, omul dispune
de un sistem de menținere și control/ reglator al
homeostaziei termice, destul de performant.
Trebuie precizat însă, de la început, că homeoter-
mia este menţinută cu preţul unei poikilotermii ac-
tive la nivelul unei anumite zone a corpului (cea
”periferică” – ce este, în mod preformat, „de sacri-
ficiu”, tocmai pentru adaptarea/ adecvarea
noastră la condiţiile de mediu).
Deci: homeoternia zonelor esenţiale/ vitale, (v. mai
departe) ale corpului uman, este menţinută inclu-
siv prin poikilotermie (relativă), controlată şi
activă, la nivelul zonei periferice. ...
...
Homeostazie termică = homeotermie. Structurarea
topografică dinamică termoreglatorie a organism.:
- z. centrală (”nucleu/ miez” = minim: conţin. craniului,
trunchiului şi al rădăcinilor membrelor) – T= 35-37,3˚C
(după Kern şi Schaller); medie: TMC=37 – homeotermă
- z. periferică (”coajă”) – t= 33-36,5˚C – poikiloter-
mă relativ/ controlat, activ; temperatura medie
cutanată (tmc) = 34-35˚C
(încă odată): în linii mari, reacţia hidro-/termo-
terapeutică/ balneară: vasoconstricţie → vaso-
dilataţie (/hiperemie) activă → vasodilataţie
(/hiperemie) pasivă ...
... Deoarece apa are o termo-conductibilitate de
aproximativ 25 de ori mai mare decât aerul, ecartul
temperaturilor suportate în mediul acvatic este
mult mai mic decât pentru aer (în aer uscat ecar-
tul, pentru adultul tânăr, antrenat, este de la -30˚C
la + 100-110˚C, în timp ce temperatura maximă supor-
tată în apă este de 45,5˚C – deci ecart ˂ 1/3 față de aer).
La om, utilizarea: hainelor, locuințelor, a mijloacelor
de climatizare, a costumelor termostatate etc., extinde
mult ecartul temperaturilor posibil astfel a fi supor-
tate: până la peste 500˚C (de la -273˚C: 0˚K – în
spaţiul cosmic – la +200-300˚C – în cratere de vulcan)
...
... Criteriul de împărţire a zonelor de temperatură îl
reprezintă influenţele pe care acestea le pot exercita –
respectiv solicitările: calde, neutre, reci sau alternante –
asupra funcţiei de termoreglare.
Elementul la care se raportează cantitativ zonele de tempe-
ratură (reperul fiziologic discriminator) este temperatura
medie cutanată (tmc = 34-35˚C – la adultul sănătos).
În funcţie de acest parametru, proprietățile termice ale
diverselor medii pot fi împărţite astfel:
- temperaturi calde (mai mari decât tmc) – ce impun/ so-
licită activarea funcţiei termolitice
- temperaturi neutre (relativ egale cu tmc) ~ nesolicitante
- temperaturi reci (mai mici decât tmc) – ce solicită/ sti-
mulează funcţia de termogeneză
Evident, aceste zone de temperatură îşi au nuanţările lor ...
... în funcţie de mediul (ambiental sau terapeutic) în
care se află organismul. Cele două medii ambienta-
le în care ne găsim în majoritatea timpului sunt:
aerul şi apa.
Zona de neutralitate termică
‘Este zona de temperaturi ce solicită cel mai puțin, din
toate punctele de vedere, funcţia de termoreglare.
Mediul fizic ambiental/ terapeutic neutru termic
satisface practic două condiţii esenţiale:
• permite organismului să elimine continuu, cons-
tant şi complet căldura metabolică pe care o produ-
ce în mod fiziologic (aproximativ 70 (k)Cal/oră)#
• generează, subiectiv, senzaţia de confort termic ...
... Senzaţia subiectivă de confort termic este
dependentă, în principal, de 6 parametri:
• individ sănătos, cu metabolism bazal în limite nor-
male, aflat în repaus, neprotejat de îmbrăcăminte
• temperatura medie centrală (TMC) de 37˚ C
• temperatura medie cutanată (tmc) de 34-35˚ C
• gradientele intern şi extern: relativ stabile (respectiv
deficitul caloric al zonei periferice – v. mai departe –
este relativ mic şi relativ stabil)
• debit circulator cutanat (index circulator caloric Bur-
ton) în jur de 0,2-0,4 l/min/m2 de suprafaţă corporală)
• semnalizarea periferică de la termo-receptori (de
cald sau de rece): minimă ...
... Zonele de neutralitate termică pentru diverse me-
dii au fost determinate în condiţii ”tehnice” standard
(pe lângă condiționările enumerate mai înainte) – exp. pt. aer:
incintă termostatată. (Termoreglarea în expuneri la
zone de temperatură: calde, reci, alternante – v. la măs.)
De precizat și că într-un mediu ce solicită minimal
termoreglarea (mecanismele de homeostazie termi-
că) corpul poate fi menţinut indefinit, cu efecte gene-
rale sau locale minime; în aceste condiţii, cea mai ma-
re parte a organismului este homeotermă, cu excep-
ţia extremităţilor distale, în special ale degetelor şi mai
ales a halucelui – organul de adecvare fină a tempe-
raturii corpului în raport cu cea a ambientului. ...
...
”
CENTRAL & PERIPHERAL AREAS
DISTRIBUTION IN THERMIC COMFORT
(* Smart textiles for non-invasive monitoring of physiological signals – bio/medical applications” )part I)/ (Textile inteligente pentru
monitorizarea non-invazivă a semnalelor fiziologice – aplicaţii bio/ medicale (partea I) – Onose G. et al. Industria Textila, Vol. 60
(3):124-133, 2009)
(½ of the whole body

volume)
- HEAD
- BODY
- ROOTS OF THE LIMBS
- SKIN
- MUSCLES
- PROFOUND TISSUES WITHIN LIMBS
(½ of the whole body volume)

- DISTAL AREAS OF THE LIMBS
”*...
... În aer, neutralitatea termică este influențată de
poziționarea corpului, deoarece suprafaţa radiantă
(disponibilă pentru eliminarea căldurii prin radiaţie –
– v. mai departe), depinde de aceasta – (dezbrăcat):
în picioare: 31,5 – 32˚C; şezând: 28 – 29˚C;
întins: 25 – 26˚C
Imersia în medii neutre termic are efecte relaxante/
sedative (astfel, procedurile de imersie în apă la
neutralitate termică, eventual în asociere cu elemen-
te de aromoterapie – spre exp.: băi de plante – sunt
utilizate în spa-uri sau chiar și la domiciliu, pentru
relaxare/ profilaxie/ wellness dar și în terapia –
– prin mijloace balneo-fiziatrice – a nevrozelor) ...
...
standing
sitting
lying
*
(* după Krausz L, Krausz L T – Hidroterapie.
Ed. Syryus Teka, Miercurea Ciuc, 2007 – cu
unele completări)
...
... În apă, zona de neutralitate termică nu depinde
de poziţia corpului şi este 33,8 – 34,8˚C (deci cu
0,2˚C mai mică decât tmc). Aceasta deoarece,
pe de o parte, conductibilitatea termică a apei es-
te de cca. 25 de ori mai mare decât a aerului iar pe
de alta, componenta radiativă a termolizei este
nesemnificativă în mediul acvatic.
Temperatura mediului acvatic de neutralitate
termică – la care se obţine confortul termic – poartă
numele de punct de 0 fiziologic sau punct critic
(a nu se confunda cu temperatura de 0˚C !)
În mod paradoxal, deşi imersia în mediul acvatic, în
condiţii de neutralitate termică, la 34-36˚C, are ...
... efecte relaxante, sedative, atât prin relativa ab-
senţă a stimulului termic cât şi prin descărcare gravi-
taţională – realizându-se astfel, un aflux minim de
informaţie asupra cortexului – totuşi creșterea
temperaturii de la 34 la 36˚C poate determina re-
acţii reflexe intense, manifestate prin scăderi ten-
sionale brutale şi invers, reducerea temperaturii
apei de la 36 la 34˚C poate induce ascensiuni ten-
sionale bruşte (CI la cardiopaţi !); mecanismele inti-
me ale acestor reacţii sunt încă insuficient elucidate.
Este de menționat faptul că vârstnicii dar și copiii au
...
particularităţi importante privind termoreglarea:
TERMOREGLAREA
... Particularități la vârstnici, care prezintă:
• capacitate scăzută de termogeneză (chimică și fizică), prin
- scăderea producţiei metabolice
- scăderea termogenezei la nivel muscular – inclusiv datorită
sarcopeniei (caracteristică senescenței)
• tulburări circulatorii periferice: datorită aterosclerozei, arterio-
losclerozei sau/şi tulburărilor receptoriale la nivel vascular
• senescenţa sistemului nervos → tulburări ale transducţiei
semnalelor, ale conducerii nervoase, ale integrării/ prelucrării/
analizei informaţiilor precum şi generării de comenzi – cu feed
back-urile conexe – inclusiv referitor la activitatea sistemului
nervos vegetativ (SNV)
• medicaţie – antihipertensive, sedative, tranchilizante etc.
Particularități la copii, care prezintă:
• Raport suprafață cutanată/volum > adult → tendinţă la hipotermie
• Imatur. SNC (termost. dien.: nou-născuţii şi copiii mici nu fac frison
• Imaturitate a gl. sudoripare (cele mai manifeste: extremit. cefalică)
...
... Din punct de vedere cibernetic, sistemul fiziologic de
termoreglare, la om, este organizat pe trei paliere:
• Palierul de informare: termoreceptorii
• Palierul de integrare- prelucrare/ analiză-comandă (siste-
temul nervos – centrii termoreglării din diencefal şi
căile nervoase aferente și eferente)
• Palierul de execuţie – efectorii homeostaziei/ adecvanții
fiziologici ai funcției de termoreglare: circulaţia perife-
rică, cutanată şi acrală (principalul adecvant fiziologic),
glandele sudoripare (ce asigură termoliza evaporativă),
mecanismele termogenetice, comportamentul termo-
reglator – atitudini instinctuale legate de termoreglere
Performanţele efectorilor homeostaziei termice depind de a-
numiţi factori individuali:caractere tipologice înnăscute (vâr-
stă, tipul respiraţiei), capacitate de mişcare – menționați și la
secțiunea referitoare la ecartul temperaturilor tolerate de ...
or-
ganismele homeoterme etc. – v. mai înainte – în speță la om)
...
Din punctul de vedere al homeostaziei termice, organismul
uman prezintă două zone majore: centrală (căreia îi cores-
punde, minimal, conţinutul craniului, al trunchiului şi rădăcini-
le membrelor), în care homeotermia este riguros menţinută
şi periferică, caracterizată printr-o relativă și activă poiki-
lotermie. În confort termic, doar mâinile şi picioarele, cu
degetele, sunt poikiloterme – așa cum s-a mai arătat.
Funcţiile zonei periferice: 1. Termo-recepţia – termo-re-
ceptorii există ca/ sunt conectați la terminaţii nervoase
libere amielinice (fibre C) şi slab mielinizate (fibre Aδ),
neîncapsulate, din plexurile nervoase cutanate.
Funcţia lor este bivalentă: ei înregistrează atât nivelul
absolut al temperaturii cât şi variaţiile acesteia.
Discriminarea variaţiilor termice este o activitate subordo-
nată funcţiilor senzitiv-senzoriale şi nu termoreglării ...
TERMOREGLAREA
... Funcţiile zonei periferice a organismului:
1. Termo-recepţie
Termo-R. – sunt conectați la terminaţii nervoase libere (amielinice:
fibre C şi slab mielinizate: fibre Aδ) din plexurile nervoase cutanate
R. de rece: - mai denşi
- situaţi mai superficial
- mai puţin sensibili decât cei pentru cald. Pot discrimina
diferenţe de 0,004˚C
R. de cald: - mult mai puţin numeroşi
- de aproximativ 4 ori mai sensibili decât cei pentru rece: ca-
pacitate discriminativă în jur de 0,001˚C
(exp.: la antebraţ ~ 13-15 R. pt. rece/cm2 și ~ 2 R. pt. cald/cm2).
Capacitatea discriminatorie a termo-R. este determinată de frecv.

diferită cu care descărcă impulsuri senzitive în fibrele aferente ...
TERMOREGLAREA
2. Tampon termic dinamic – prin:
• ţesutul adipos subcutanat → izolator caloric variabil condiționat
• circulaţia cutanată şi acrală → acţionează ca un ”comutator”:
vasodilataţia superficială cutanată, la cald, facilitează elimina-
rea de căldură metabolică, prin convecţie (pe seama transferului
realizat de fluxul sanguin) şi conducţie (prin piele), pe deasupra ...
Eliminarea conductivă a căldurii de la zona centrală, prin contact
mai ales direct cu zona periferică și apoi, de la cea periferică în me-
diul ambiental, este diminuată de către ţesutul adipos (toleran-
ță mai bună la frig și mai redusă la cald, a indivizilor grași).
Persoanele slabe au toleranţă scăzută la frig, deoarece pierderea
mai ales conductivă de căldură dinspre zona centrală spre cea
periferică și apoi de la cea periferică, în mediul ambiental, este mai
mare din cauza slabei prezențe a izolatorului caloric adipos ...
TERMOREGLAREA
3. Asigurare a termolizei evaporative, prin:
• perspiraţie insensibilă (proces pasiv)
• sudorație – glandele sudoripare (proces activ)
Densitatea cea mai mare de glande sudoripare:
• axile
• frunte, ceafă
• spate, antebraţe
Debit sudoral (inclusiv cu pierdere de NaCl):
• în mediu rece = 0
• în mediu cald (persoane neaclimatizate) = 0,7 l/h – în expunere
la căldură maximală (dar nu 16,8 l, ci maximum 14 l) în prime-
le 24 h, după care nivelul maxim posibil al sudoraţiei se
plafonează la 5-7 l/24 h. Indivizii care trăiesc mult timp în medii
calde, dezvoltă fenomene de adaptare: o reţea a circulaţiei
cutanate și acrale mai densă, care permite o pierdere de
căldură facilitată. ...
TERMOREGLAREA
... Funcţiile zonei centrale:
1. Termogeneza chimică/ metabolică (proces activ)
2. Redistribuţia circulatorie – proces activ bazat pe
mecanisme reflexe – între teritorii aflate în balanţă
3. Controlul dinamic al echilibrului între cele 2 com-
ponente ale funcţiei excretorii: renală şi cutanată (atât
d.p.d.v. termoreglare cât şi homeostazie hidro-electrolitică)
4. Omogenizarea termică – se realizează pasiv:
- conductiv, prin contactul direct dintre diverse viscere
- convectiv (flux circulator + termo-conductibilit.), prin sânge
5. Termoliza evaporativă cu originea la nivel alveolo-
capilar (prin evaporarea apei din aerul expirat) – proces
pasiv,care însă poate fi amplificat prin hiperventilaţie
...
TERMOREGLAREA
... TERMOGENEZA
Este o funcţie metabolică a organismului, care în condiţii de
expunere la rece, devine un obiectiv în sine, dobândind și o
componentă mecano-energetică.
• Chimică/ metabolică ~ 60%:
• 25% se realizează în ficat
• 15% se realizează în alte viscere (cu excepţia rinichilor)
• 10% se realizează în ţesutul adipos
• 10% se realizează în muşchi
• Fizică – la nivel muscular ~ 40%
În condiţii de expunere la rece, termo-receptorii

diencefalici sesizează tendinţa de răcire (după depă-
șirea capacităților homeostatice vasoconstr. perif. – v.
mai departe) a sângelui ...
... (dar şi în cursul reacţiei febrile) şi stimulează
eliberarea din hipotalamusul posterior de hormoni
hipofizotropi (TRH şi CRH) care, la rândul lor,
stimulează activitatea adeno-hipofizei, la nivelul
căreia ajung pe calea sistemului port hipotalamo-hi-
pofizar. Astfel, din hipofiza anterioară sunt eliberaţi
hormonii tropi hipofizari, în special TSH şi ACTH, de-
terminând creşterea nivelului plasmatic de hormoni
tiroidieni (triiodotironină şi tiroxină) – al căror efect fi-
ziologic este de creştere a metabolismului celular
în majoritatea ţesuturilor, deci implicit a termogenezei
chimice – şi corticosuprarenalieni (cortizol) – cu acţiu-
ne de stimulare a glicogenolizei şi gluconeogenezei
hepatice. De asemenea, frigul stimulează elibe- ...
... rarea de catecolamine din medulosuprarenală,
cu efect vasoconstrictor (deci de limitare a termolizei).
2. Termogeneza fizică – al cărei substrat îl consti-
tuie mişcările/ vibraţiile (realizează aproximativ 40%
din producţia calorică globală a organismului). Se
desfăşoară exclusiv la nivelul muşchilor : cei mai
mari producători de energie ai organismului,
deoarece deţin cca. jumătate din potenţialul
termogenetic al organismului – şi poate fi:
- Netremurândă – fasciculaţii fine (care nu pot fi
percepute şi nici obiectivate vizual): detectabile doar
la examenul EMG, cu o frecvenţă de 25-45/sec. și
o amplitudine (/ tesniune – I=U/R → U=IxR) de 5-100 mV...
... Tremurândă – fasciculaţii evidente, ritmice.
Frisonul este o variantă de termogeneză fizică –
tremurândă, în condiţii patologice/ agresive.
Termogeneza fizică, tremurândă, determină o creş-
tere a metabolismului global, al întregului organism
cu 30-40% iar ca și consecinţă, creşterea consumu-
lui de oxigen cu 35-50% (conform legii van’t Hoff: ↑
temperaturii tisulare → dublarea/ triplarea, pentru fiecare 10°C de
↑, a amplorii reacțiilor chimice → ↑ inclusiv a activității metabolice
→ ↑ necesarului de O2 și de substrat nutritiv şi ↑ cantității de
deşeuri catabolice)*,**. (* https://www.biologyonline.com/dictionary/vant-hoffs-law
** https://medical-dictionary.thefreedictionary.com/van%27t+Hoff+law )
La nivelul musculaturii striate, termogeneza

tremurândă poate amplifica metabolismul cu
până la 100% şi ...
... consumul (muscular) de oxigen cu 200-300%.
Ciclicitatea şi bioritmicitatea termoreglării: La
organismele homeoterme variaţiile temperaturii sunt
supuse unor bioritmuri controlate neurohormonal:
- ritm circadia(nictem.)– dependent în principal de va-
riaţiile secreţiei cortizolice. Organismul atinge o tem-
peratură centrală maximă în jurul orei 1800 (de aceea
termometrizarea se face, de regulă, la această oră):
(TMC ~37˚C) la orele 1600 - 1800 şi ~ 36˚C la 0400-0600).
- ritm mensual/ menstr.– influenţat foarte complex, a-
tât de la nivel central (cerebral) cât și periferic (genital)
– sub controlul axelor HHCS și HTO – cu fazele de ciclu:
(pred.) estrogenică și respectiv, progesteronică ...
... - ritm anual/ sezonier – dependent de variaţiile
secreţiei tiroidiene
Măsurarea temperaturii
Termometrizarea (cu ajutorul, cel mai adesea, a unui
termometru fără mercur) se poate realiza, clasic:
• axilar – rezultatele fiind destul de aproape de rea-
litate în raport cu temperatura centrală. Pentru tem-
peratura axilară, maximumul normal este de 36,9˚C.
• sublingual sau intrarectal – zone ce fac parte din
zona centrală a organismului – valori > cu 0,3-0,4 ˚C
(sau timpanic)
• (pred. în scop de cercetare) pt. determinarea mai
exactă a temperaturii centrale, se pot utiliza sonde
intra-vaginale, -esofagiene. ...
... Alți indici utilizați în hidro-/termo-biologie și -terapie
• Indexul circulator caloric Burton (debit circulator cu-
tanat; în confort termic: în jur de 0,2-0,4 l/min/m2 de su-
prafaţă corporală – medie standard: 0,3-0,5l pt.1,80m2
• Temperatura medie cutanată poate fi calculată du-
pă formula Hardy-Dubois, măsurând cu termocupluri
temperatura în 7 puncte fixe ale corpului (frunte, braţ,
dorsul mâinii, faţa laterală a toracelui superior, coap-
să, gambă, haluce). Măsurătorile se efectuează pen-
tru fiecare din aceste zone în câte două puncte sime-
trice; temperatura determinată în fiecare zonă se în-
mulţeşte cu un factor de corecţie iar temperatura me-
die cutanată rezultă din media valorilor astfel obţinute
… Deficitul caloric reprezintă cantitatea de energie (ex-
primată în Calorii) ce ar trebui adăgată zonei periferice pen-
tru a-i egaliza temp. cu cea a zonei centrale și are valori vari-
abile în funcție de temperatura mediului ambiant (neutru sau
mai rece: de la 10-20 la 60-70 (k)Cal – cu semnificație alge-
brică în expunere la cald). În literatura mai recentă această
noţiune a început să fie înlocuită cu cea de gradient.
Gradientul intern reprezintă diferenţa (exprimată în gra-
de Celsius) dintre temperatura medie centrală (TMC)
şi temperatura medie cutanată (tmc).
Gradientul extern reprezintă diferenţa dintre temperatura
medie cutanată și temperatura medie ambientală. Riguros,
temperatura echivalent efectivă ambientală se calculează
aplicând la media dintre temperatura aerului din diverse zo-
ne ale camerei şi cea a pereţilor, un coeficient de corecţie
legat de presiune (măsurată cu un barometru), unul legat ... de
... viteza curenților de aer din cameră (măsurată cu un
anemometru) şi unul legat de umiditate – măsurată cu
un higrometru (coeficienţi ce se obţin din nomograme).
Schimburile calorice ale organismului cu mediul
În cele mai multe situaţii, organismul uman are o
temperatură mai mare decât mediul înconjurător,
de aceea fluxul caloric este în general direcţionat
dinspre organism spre mediul extern (dacă mediul
extern este mai cald decât organismul, se produ-
ce un flux caloric inversat). Schimburile de căldură
se pot realiza prin 4 modalităţi fizice, care au con-
tribuţii relativ egale (de câte 25%) la fluxul caloric
global: ...
...
Schimburile calorice ale
organismului cu mediul – prin:
(citat în:
https://www.google.ro/search?q=conduction+convection+radiation&biw=1366&bih=648&tbm=isch&imgil=WWB0
Conducţie
3LfonZUGwM%253A%253BieGkkRhbymv-
•
QM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fschoolworkhelper.net%25252Fthermal-energy-transfer-conduction-
convection-radiation%25252F&source=iu&pf=m&fir=WWB03LfonZUGwM%253A%252CieGkkRhbymv-
QM%252C_&usg=__Iszdf2kjLi18vlVrl20bLNFRyiY%3D&ved=0ahUKEwi-
1tKOnoHLAhXIiiwKHaXvDgwQyjcIIw&ei=fq7FVr6fKsiVsgGl37tg#imgrc=gNHdJL3uDSbsPM%3A)
• Convecţie
• Radiaţie
• Evaporare
...
...
Conducţia
= transmiterea energiei calorice din aproape în aproape,
prin contact fizic direct între structuri tisulare învecinate
Rezistenţă calorică de tip conductiv

• Între zona centrală a organismului şi cea periferică = ţesutul
adipos (rezistenţă calorică de tip conductiv, internă)
• Între zona periferică şi mediu (în special aerian sau acvatic) =
straturile de molecule înconjurătoare, ce aderă la piele
(prin forţe de aderență moleculară), se încălzesc, dispărând apoi
gradientul extern de temperatură (rezistenţă calorică de tip
conductiv, externă), ce se opune, astfel, eliminării căldurii
produse de organism în mediul ambiental
...
...
Convecţia
Convecţia internă – se realizează pe seama circulaţiei
sanguine,ce reprezintă un parametru reglabil: de fapt
singura verigă variabilă în schimburile de căldură
dintre zona centrală şi cea periferică
Convecţia externă – se realizează prin îndepărtarea

straturilor de molecule înconjurătoare [din mediul am-
biental (care în urma contactului cu tegumentul – de re-
gulă mai cald – se apropie sau chiar ating temperatura
pielii și astfel nu mai permit eliminarea, de la suprafața
corpului, a căldurii metabolice)] şi înlocuirea lor cu
straturi noi, cu o altă temperatură – mai rece (este evi-
dentă atunci când stăm, de exp., în dreptul unui ventilator)
...
...
Radiaţia
Cantitatea de radiaţii electromagnetice calorice (infraroșii – RIR)
emise este dependentă de suprafaţa radiantă disponibilă a
corpului şi de temperatura sa.
De aceea, în aer, dezbrăcat (individ sănătos, în repaus și cu metabo-
lismul bazal actual în limite normale), la temperatura ambientală de
neutralitate termică, suprafaţa radiantă disponibilă este:
• în ortostatism (întrucât ~ 80% din suprafaţa cutanată (SC) este
diponibilă pentru schimburile radiative): 31,5 – 32˚C
• în poziţie şezând (întrucât ~ 65% din SC este diponibilă pentru
schimburile radiative) 28 – 29˚C
• în decubit (întrucât doar ~ 50% SC mai participă la aceste schim-
buri) 25 – 26˚C
...
... Evaporarea (termoliza evaporativă)
Are eficienţă scăzută în medii umede, deja saturate în vapori și
mai ales în apă (v. slide-ul următor).
Are 3 mecanisme/ componente:
1. Perspiraţia insensibilă (difuziune pasivă a apei) – până la 10-15
(K)Cal/oră; des-vasoconstricția/vasodilataţia cutanată o amplifică
2. Sudoraţia – proces activ, controlat de nuclei parasimpatici din
hipotalamusul anterior (centrul anti-termic, din aria preoptică)
evap.1 l sudoare (99% apă) = 563-580 (K)Calorii consumate; în expunere
maximă la cald, se pot elimina 0,7 l sudoare/h – dar max. 14 l –
în primele 24 h; apoi, nivelul sudoraţiei se plafonează la 5-7 l/24 h
În mediile foarte umede/ lichide, sudoarea formează o peliculă pe
piele (hidromeioză), blocând practic, termoliza evaporativă
3. Evaporarea (de) la nivel alveolo-capilar – umiditatea aerului inspi-
rat este mai mică (40-70%) decât cea a aerului expirat (45-90%) –
proces pasiv, ce însă poate fi augmentat prin hiperventilaţie. ...
...
În mediu acvatic cald, unde evaporarea la niv. pielii nu e
posibilă iar componenta radiativă este nesemnificativă
pentru zona imersată → termoliza se realizează doar pe
baza evaporării (de) la nivel alveolo-capilar şi al tegu-
mentelor ne-imersate (cap, gât); astfel, o modalitate
dintre cele mai eficiente de a destabiliza homeostazia
termică este baia fierbinte (v. mai departe).
În aceste condiţii, hipertermia centrală (39-40˚C) poate

fi atinsă în 10 minute sau chiar mai puţin
...
... TERMOREGLAREA
(t-R. și) nucleii de comandă din: centrul termoreglării din hi-
potalamusul posterior (zona ”dinamogenă”/ termică) + cei din
aria pre-optică a hipotalamusului anterior (centrul anti-
termic) = ”termostatul” hipotalamic
La cald – rolul cel mai important îl au t-R. diencefalici (centrul
anti-termic), ce sesizează direct temperatura crescută a sângelui
La rece – rolul cel mai important îl au t-R. periferici (semnaliza-
re specifică intensă și eficace de la acest nivel)
(Factori individuali de care depind performanţele termoreglării:
• vârstă
• tip de respiraţie
• starea sistemului cardio-vascular (inclusiv tipol.: macro- sau micro-kinetic)
• profil metabolic
• adipozitate
• capacitate de mişcare
• (eventual) sepsis etc.) ...
TERMOREGLAREA
REACŢIA HIDRO-/TERMO-TERAPEUTICĂ
...
Secvențial calitativ:
vasoconstricţie → vasodilataţie activă → vasodilatație/hiperemie pasivă
Clasificarea indivizilor după profilul homeostaziei termice

(Lampert):
• Macro-kinetici – gradient intern mic (1-2˚ C) – se adaptează
bine la stresul termic
• Micro-kinetici/ ”acropoikilotermi” – gradient intern mare (2-3˚C)
– se adaptează greu la stresul termic
În condiţii de stres termic intens, zona periferică – poikilotermă/

”de sacrificiu” funcțional – se extinde şi poate cuprinde până
la ½ din volumul corpului
...
...
”CENTRAL
& PERIPHERAL AREAS
DISTRIBUTION IN INTENSE THERMIC STRESS
(* Smart textiles for non-invasive monitoring of physiological signals – bio/medical applications” )part I)/ (Textile inteligente pentru
monitorizarea non-invazivă a semnalelor fiziologice – aplicaţii bio/ medicale (partea I) – Onose G. et al. Industria Textila, Vol. 60
(3):124-133, 2009)
(½ of the whole body

volume)
- HEAD
- BODY
- ROOTS OF THE LIMBS
(½ of the whole body volume)

- DISTAL AREAS OF THE LIMBS
- SKIN
- MUSCLES
- PROFOUND TISSUES WITHIN LIMBS
”* ...
... TERMOREGLAREA
Rolul circulaţiei periferice (cutanate și acrale)
Tonusul bazal al circulaţiei periferice este simpato-adrenergic
(vasoconstrictor) și este controlat de nucleii din zona dinamo-
genă/ termică a hipotalamusului posterior – prin releul nucleilor
vaso-motori simpatici bulbo-pontini, cu care sunt conectaţi
Adaptarea la un mediu cald (preliminar – foarte sintetic, rezumativ !):

• scăderea/ dispariţia vasoconstricţiei superficiale, prin reduce-
rea cantitativă a descărcărilor de impulsuri (inițiate de inputurile
venite de la t-R. – dimensiune cantitativă a transducției de sem-
nal aferentă funcției de termoreglare) la nivelul fibrelor adrener-
gice – des-vasoconstricție, cu propensie ⁭inclusiv pt. perspiraţia
insensibilă (evaporativă)
• (alte) modificări (/ redistribuții) circulatorii reflexe (v. mai
departe)
• vasodilatație gen. și sudoraţie (termoliză evaporativă activă)
...
... Circulaţia cutanată – tonusul bazal al circulaţiei periferice
este adrenergic (vaso-constrictor) şi este controlat de nucleii
din zona dinamogenă/ termică a hipotalamusului posterior,
conectaţi cu nucleii vaso-motori simpatici bulbo-pontini.
Adaptarea la un mediu cald implică în primă etapă diminuarea
tonusului vasoconstrictor în circulația cutanată și acrală, prin re-
ducerea descărcărilor de impulsuri la nivelul fibrelor simpatoadre-
nergice. Vasodilataţia superficială este o etapă ulterioară – con-
trolată de centrul anti-termic din aria pre-optică a hipotalamusului
anterior, ce conţine nuclei parasimpatici –; dacă aceasta nu e su-
ficientă pentru eliminarea excesului caloric, intră în acţiune, cva-
si simultan şi termoliz evap. activă: sudoraţia. Aceasta este con-
trolată tot de și modulată prin mineralo-corticoizi; astfel, compo-
ziţia sudorii este în echilibru/ balanță cu cea a serului: concen-
trație inferioară în aminoacizi şi sodiu şi superioară în acid uric
şi amoniac; clorul variază larg, de la 5 la 140 mEq/l, adaptativ. ...
… Circulaţia cutanată și respectiv, acrală de
termoreglare reacţionează la o paletă largă de stimuli:
• Termici (ce stimulează receptorii)
• Nervoşi (stimuli proveniți pe căi simpatice/ parasimpatice,
eventual și somatic indirect – exp. prin pompa musculară)
• Umorali [(neuro)hormoni/ (neuro)-transmiţători/ media-
tori: catecolamine, acetilcolină, serotonină – dar și h. tisul./
factori autacoizi (histamină, acetilcolină, serotonină, bradi-
kinină/ plasma-kinine/ kalicreină, prostaglandine, heparină)
• Produşi de metabolism tisular (mai ales în condiţii
hipoxice): dioxid de carbon – ce acţionează în special
la nivelul vascularizaţiei musculare – dar și respectiv,
peptone, compuși adenilici
• Stimuli farmacologici (vaso-dilatatoare/-constrictoare)
• (alți) Stimuli fizicali (electroter., fototer. – term. –, mec. – masaj
… )
... acționează la nivelul arteriolelor și al
sfincterelor precapilare cutanate și acrale, deci
indirect și asupra respectivului pat capilar, la
aceste nivele existând o permanentă dinamică: u-
nele se deschid, altele se închid, în funcție de ne-
cesitățile asigurării, inclusiv a homeotermiei, prin
contribuția acestui teritoriu (micro-)circulator ...
… Semnalizarea periferică de la termoreceptori
Tonusul normal al circulației periferice (cutanate și
acrale) de termoreglare este vaso-constrictor, sim-
pato-adrenergic – întreținut/ alimentat bazal de sem-
nalizarea de la termo-receptorii de rece: de la aceș-
tia, cu cât mediul la care este expus tegumentul este
mai rece, componenta cantitativă a descărcării de
impulsuri specifice în căile neurale aferente, adre-
nergice, este mai mare →↑vaso-constricția; invers:
în mediu mai puțin rece/ mai cald, componenta can-
titativă a unor asemenea descărcări – tot pornite de
la t.-receptorii de rece – este mai mică → ↓scade → ...
→
... se relaxează astfel, progresiv, tonusul vasocons-
trictor simpato-adrenergic; ca atare, până la prelua-
rea – consecutiv hipertermizării zonei centrale a cor-
pului – a controlului asupra tonusului neuro-vegeta-
tiv al circulației de termoreglare (vaso-dilatator) de că-
tre nucleii parasimpatici din hipotalamusul anterior (v.
mai departe), prin ”dez-vasoconstricție” progresiv
crescătoare (pe măsura unei temperaturi mai puțin
reci/ mai calde a mediului înconjurător – inclusiv ter-
mo-terapeutic) se poate asigura, pe seama relaxării
relative a tonuslui de reglaj neuro-vegetativ al aces-
teia, o eliminare eficientă – în anumite limite – a căldu-
rii metabolice (relativă insuf. ”construct.” a R. de cald) ...
...
Hidrotermoterapia = grupaj metodologic ce utilizează – în prin-
cipal dar nu exclusiv – ca agent terapeutic vectorul termic (+/- mec./
chim.) şi – în principal dar nu exclusiv – ca suport (vehicul) fizic: apa
• placă turnantă între BalneoClimatologie (vehiculi naturali) şi
Medicina Fizică (vehiculi artificiali), cu valențe profilactico-
terapeutico-recuperatorii
Principale obiective/ efecte scontate:
• (Re-)echilibrarea/ -antrenarea verigilor fiziologice ale termoreglării
• “Călirea” organismului – ⁭ creşterea capacităţii de adaptare promptă
și eficientă – inclusiv prin antrenarea, în principal, a verigilor:
cardio-circulatorie, respiratorie și metabolică – ale termoreglă-
rii la variaţiile temperaturii mediului ambiant
• Creşterea imunităţii specifice şi nespecifice/ imunomodulare
• Combaterea unor verigi fiziopatologice din diverse afectări NMAK
(cu efecte: analgetice, decontracturante/ spasmolitice, de ameliora-
re a statusului psiho-emoțional) sau/și de facilitare pro-kinetică etc.
...
HIDRO-/TERMO-TERAPIA
... Hidro-/termo-terapia este un grupaj metodologic de
graniţă, ce cuprinde o serie de secvenţe terapeutice/
procedurale care utilizează o varietate de vehiculi/
suporturi fizice pentru vectorul termic (+/- mec./ chim.):
– Apă simplă (sau cu adaosuri chimice naturale: plante,)
• în stare de agregare lichidă
(sau adaos artificial de acid carbonic)
• în stare de agregare solidă (gheaţă)

• în stare gazoasă (vapori – spre exemplu: baia de aburi)
– Ape (termo)-minerale (în principal naturale) sau + sare
– Aer
– Gaze: mai ales dioxid de carbon (CO2 – băi carbo-
gazoase, mofete) – sau mai rar, ce conțin compuși
sulfurați/ hidrogen sulfurat (H2S), emisii naturale ce
se numesc sulfatare/ sulfatarii sau solfatare/ solfatarii)
...
... – Radiaţii luminoase (E-M): RIR (termice), vizibile, RUV,
solare
– Substanţe cu proprietăţi termopexice:
• Nămol
• Argilă
• Pământuri rare (numite fango)
• Parafină; Parafango – amestecul: cu nămol (sau) parafină
• Nisip
• Sare
• Geluri
Acestea pot fi utilizate, termic, sub formă de aplicaţii:
• neutre
• calde
• reci
• alternante (numite şi contrastante). ...
... HIDROTERMOTERAPIA
Toate aceste suporturi (/ vehiculi) fizice pentru vectorul termic pot fi
aduse în contact cu organismul sub diverse forme
organizatorice/ secvenţe procedurale/ proceduri:
– Băi (generale, parţiale)
– Duşuri
– Imersii (mai ales alternante)
– Afuziuni (proiectarea de coloane de apă asupra unor porțiuni ale
corpului – membre, mai ales inf. – fără presiune) – inclusiv alternante
– Pensulaţii
– Împachetări (umede/ uscate)
– Comprese – exp.: tip Priessnitz (compresă umedă, acoperită,
răcoroasă) sau compresă uscată sau cu parafină, nămol etc.
– Cataplasme cu substanțe anorganice/ organice – exp.: sare fierbin-
te (metoda sorei Kenny – v. ulter.), muştar medicinal (rubefiant/ revulsiv)
Vectorului termic i se pot asocia, în cadrul unor secvențe
...
... procedurale de HTT sau BC, în principal doi vec-
tori: fizic sau/și chimic.
Primul este vectorul mecanic, sub forme procedurale:
• Masaj (manual sau prin diverși alți factori presionali)
– Fricţiuni (spre exemplu, după împachetări)
– Saună/ Băi „ruseşti” – proceduri ce implică factorul
termic contrastant şi masaj (cu un prosop aspru/
„bătaie” cu vergele
– Duș subacval/ scoțian (+ press. mari ale unor jett. de apă)
– Halbbad (+ presiuni ale unor proiectări manuale de apă)
– Thalasoterapie (un exemplu procedural specific: „mer-
sul la spartul valului” – la o adâncime de 30-40 cm, ast-
fel încât valurile lovesc intermitent gambele, asociin-
du-se astfel factorul termic contrastant cu cel mecanic)
• Băi kineto-terapeutice (Hidro-/Kineto-terapia)...
... HIDROTERMOTERAPIA
Al doilea factor ce se poate asocia: factorul chimic (ape
minerale, conținând CO2 sau/și ioni – mai ales(hidrogenocarbonat
– de: HCO3, Na, Cl, I, S, S04)
Acestea prin: / bicarbonat)
1. creșterea pres. hidrostatice (↑rez. perif.→ ↑ solicit. cord)

2. rezistenţă conductivă calorică superioară apei sim-
ple, a straturilor hidrice adiacente corpului imersat
3. efect iritant (fizico-/)chimic direct → Apele minerale (în
special cele: carbo-gazoase, clorurate-sodice, iodurate, sulfuroase,
sufatate) datorită, în principal: presiunii hidrostatice
(/ eventual și osmotice) crescute și rezistenței termo-conductive
a straturilor înconjurătoare – mai ales la cele cu CO2 – superioare
precum și acțiunii iritante (fizico-/)chimice, directe, asupra
tegumentului, a ionilor pe care îi conțin (cu consecințe revulsiv
-vasomtorii/ hiperemizante), exercită un efect termic/ bio-
fiziologic global, echivalent cu al apei simple, la o temperatură
cu cca. 1˚ C mai mare ...
...
Agresarea/ destabilizarea controlată a homeostaziei
termice pune în mişcare mecanismele de reactvitate
adaptativă specifică/ reglatoare fiziologice – le
antrenează sau chiar le performează; sunt mobilizate/
stimulate, astfel, structuri/ verigi funcționale ample, ale:
• aparatului cardio-vascular
• aparatului respirator
• sistemelor nervos (somatic și vegetativ) şi endocrin
• sistemului imun
• funcţiei excretorii (sudoraţia, aparatul reno-urinar)
• biologiei sanguine (inclusiv echilibrul fluido-coagulant)
• metabolismului – în special bazal și resp. energet. suplim.
• activității musculare (predominant netede – musc. vascul.)
• palierului psiho-emoţional
...
... Antrenarea în scop profilactic a termoreglării,
induce:
• reducerea meteoro-sensibilităţii/ dependenţei (prin
ameliorarea adaptabilității circulatorii și deci, îmbu-
nătăţirea nutriţiei în ţesuturile conjunctiv-colagene)
Pentru ca această antrenare să fie eficientă, solici-
tarea/ stresarea funcţiei de homeostazie termică
trebuie aplicată (optim) în mod contrastant, adică
solicitând sistemul de termoreglare în sensuri con-
trare, în cursul aceleaşi secvenţe procedurale (al-
ternând aplicaţiile de cald cu cele de rece) – pro-
ceduri alterne/ contrastante. (v. mai departe)
...
• creşterea rezistenţei nespecifice faţă de infecţii
... De regulă se începe cu aplicaţii calde, se termină cu reci,
iar ecartul dintre acestea se poate mări progresiv, în scopul
antrenării/ călirii organismului. În general se utilizează o sec-
venţă de 7-12 alternanţe, caldul având durata mai mare: în
jur de 2 minute iar aplicaţia de rece aproximativ 20 de secun-
de. Se poate începe cu temperaturi de 37˚C (pentru cald)
şi 32˚C (pentru rece) – se evită astfel palierul 34-36˚C (!),
în care există pericolul modificărilor bruşte de tensiune arte-
rială iar ecartul iniţial este mic (de 5˚C). Acest ecart va fi
mărit progresiv în următoarele şedinţe (adăugând câte 1˚C
pentru cald şi scăzând câte 4˚C pentru rece). Ecartul optim
la care se ajunge după cca. 3 săptămâni, este: de la 40˚C
pentru cald la 20˚C pentru rece. Exemple de astfel de pro-
ceduri de „călire” sunt: duşul scoţian (asociazăfactorul
termic contrastant cu unul mecanic – jet de apă cu pre-
siune mare: 2 atm sau chiar mai mult); Kneipp-terapia (v.... u.)
Efecte
…
ale aplicaţiilor generale de cald
I. Lichidarea deficitului caloric al zonei periferice, urmat
de inversarea gradienţilor termici şi a fluxului caloric
II. a Modificări reacțional-adaptative circulatorii:
- periferice și
- centrale – inclusiv redistribuţii (inițiale) ale fluxului san-
guin între teritorii circulatorii aflate preformat în balanță
III. Declanşarea termolizei evaporative sudoripare
II. b Redistribuţii (suplimentare ulter.) ale fluxului sanguin
între teritorii circulatorii aflate preformat în balanță
IV. Modificări reacțional-adaptative (și) în funcţionarea
a diverse (alte) aparate şi sisteme de structuri vis-
cerale şi musculo-scheletale precum şi ale funcţiei
imune şi răspunsurilor acesteia față de o serie de
agenţi agresori. …
... (II. a) În primele fracțiuni de secundă, dacă mediul de
expunere este intens cald: vasoconstricție periferică (cu
senzație paradoxală de ”fiori” și eventual piloerecție,
conform secvenței calitative unice a reacției în HTT, + sen-
zație micțiune). Apoi, în primele secunde, până la 1minut:
des-vaoconstricție
• vasodilataţie directă – prin efect (direct) relaxant pe mus-

culatura netedă vasculară (temperaturi mai mari de 70-75˚
C denaturează matricea conjunctivă a peretelui vascular)
• vasodilataţie prin reflexe de axon, datorită unor fenomene
de conducere nervoasă periferică dromică şi antidromică
• vasodilataţie consensuală/ indirectă/ reflexă – întinsă în
întreaga suprafaţă cutanată (consec.:↓diurezei); pt. susț.:
• vasoconstricţie splanhnică (splenică, hepatică şi mez-
enterică) – conform legii Dastre şi Morat – pentru a com-
pensa ↓ rezistenţei vasculare periferice şi a men ţine ten-
siunea arterială în limite normale; splina şi ficatul fiind
rezervoare capacitive de sânge, pentru o scurtă perioadă
de timp, vasoconstricţia în aceste teritorii va genera ex-
cedent în circulaţia generală → ↑ tranzitorie a diurezei ...
...
După 1 minut, vasodilataţia periferică este susţinută
și prin mecanisme umorale (mai ales tisulare – factori
autacoizi: histamină, acetilcolină, serotonină, bradiki-
nină/ plasma-kinine/ kalicreină, prostaglandine etc.).
Dacă sângele continuă să se încălzească, cantit. des-
cărc. nervoase provenite de la receptorii pentru re-
ce scade (deci: mai întâi des-vasoconstricție progre-
siv crecătoare) iar la o temperatură centrală de peste
37,3˚C, sunt stimulaţi receptorii diencefalici, ceea ce
determină – consecutiv preluării controlului tonusului
circulator periferic de către hipotalamusul ant., con-
ținând nuclei parasimpatici – vasodilataţie perif. gene-
...
Efecte
... ale aplicaţiilor generale de cald
rală (suprap.), asociată cu vasoconstricţii compensatorii, care se extind pro-
gresiv în zona centrală.
(II.a) Modificări reacțional-adaptative cardio-circulatorii:
• Tahicardie – cu frecvenţe de 110-120 bătăi/minut, până la 150-180 bătăi/minut
– în expunerile extreme: risc de insuficienţă cardiacă hipodiastolică
(foarte periculoasă, în special în suprapunere cu vasoconstricţie
coronariană) !
• Debitul circulator sistemic creşte (valoare bazală = 4-6 l/min), până la de 3-
6 ori – până la cca. 25-30 l/min la adulţii tineri – (maximul adaptativ al cordului,
la adultul normal este de aproximativ 7 ori faţă de debitul de repaus – în efort
fizic maximal – însă la vârstnici, cu rezerve cardiace scăzute, acesta nu
poate creşte mai mult de 2-3 ori faţă de nivelul bazal – aprox. ½ din cap. adapt.)
• Debitul-bătaie (sistolic) creşte, contribuind astfel la creșterea debitului circulator
sistemic/ min – mai ales la cei antrenați, la care cordul răspunde (și) așa la solicit.
• Tensiunea arterială sistolică (TAS) scade iniţial, cu aproximativ 10-15
mmHg, apoi creşte (chiar cu 10-12 mmHg peste valoarea bazală)
• Tensiunea arterială diastolică (TAD) scade la 50-55 mmHg şi rămâne la
aceste valori reduse, cât timp organismul este expus la temperaturi înalte,
datorită rezistenţei periferice mult scăzute.
Aceste modificări cardio-circulatorii ample contraindică aplicaţiile generale
de cald la pacienţii cu insuficienţă cardiacă ! ...
Efecte
III. Declanşarea termolizei evaporative sudoripare (de
avut în vedere și că des-vasoconstricția cutanată amplifică și ter-
moliza evaporativă prin perspirație insensibilă iar tahipneea/ hi-
per-pneea/-ventilația – v. mai departe – augmentează termoliza eva-
porativă provenită de la nivel alveolo-capilar pulmonar). Apoi:
II. b Modificări reacțional-adaptative circulatorii
suplimentare, ulterioare
Dacă sângele continuă să se încălzească → vasodilataţie
periferică generală (/suprapusă) → vasoconstricţie
accentuată, care se extinde progresiv în zona centrală la:
• circulaţia pulmonară (Sjöstrand și Shasser)
• circulaţia renală (→ hematuria la cald)
• circulaţia coronariană (favorizarea ischemiei,
în special la vârstnici) ...
... Dacă vasodilataţia periferică generală nu este efi-
cientă, se declanşează (III) sudoraţia (controlată de
centrul anti-termic hipot. și susţinută de vasoconstricţii
suplimentare în z. centrală). Circulaţia coronariană
este ultimul terit. central sacrificat pentru a susţine
tensiunea arterială, dacă termoliza este în continu-
are ineficientă.
În condiţiile în care imersia într-un mediu cald se
adaugă unui efort fizic intens (a cărui consecință es-
este vasodilatație marcată la nivel muscular),vasodi-
latația periferică mult crescută este şi mai greu de
compensat iar vasoconstricţia coronariană este
periculoasă chiar şi pentru adulţi antrenaţi ...
...
De precizat că glandele sudoripare sunt inervate
colinergic (de fibre care secretă acetilcolină) dar
ca o particularitate ce explică, cel puțin în parte, sub-
tilitatea și complexitatea reglajului secreției lor : aces-
tea sunt incorporate, alături de fibre adrenergice,
în nervi simpatici.
Astfel, deși nu conțin structural inervație simpatică,
glandele sudoripare reacționează, totuși și la stimuli
adrenergici – spre exp.: la adrenalina sau neoradre-
nalina, din sânge (secretate de medulosuprarenală
în timpul efortului fizic – când organismul trebuie, în
scop homeoterm, să elimine excesul de căldură
produs de musculatura aflată în activitate).* ...
* Guyton AC, Hall JE – Textbook of Medical Physiology (11th Edition). Elsevier Saunders, 2006
...
În general, circulaţia cerebrală este foarte stabilă,
tocmai din cauza sensibilităţii ţesutului neural la hi-
poxie şi nu suferă modificări majore (vasoconstricţie)
nici chiar în condiţiile unei expuneri extreme la cald.
Totuşi, devierea volumului sanguin în circulaţia perife-
rică, prin vasodilataţie generalizată, poate scădea
în oarecare măsură fluxul cerebral – determinând li-
potimie sau sincopă, la cald – tulburări asemnătoa-
re clinic și fiziopatologic insolației, datorită supraîn-
călzirii creierului în condiții de hipoxemie relativă.
În sinteză, din punct de vedere circulator – periferic
și central – sistemic, hipertermia determină: ...
... ” * *
* Smart textiles for non-invasive monitoring of physiological signals – bio/medical applications” )part I)/ (Textile inteligente pentru monitorizarea non-invazivă a semnalelor fiziologice – aplicaţii bio/
medicale (partea I) – Onose G. et al. Industria Textila, Vol. 60 (3):124-133, 2009
Vasodilatație generală, suprapusă

General, overlapped, vasodilatation
...
Efecte ale aplicaţiilor generale de cald
... IV. Modificări reacțional-adaptative (și) în func-
ţionarea a diverse (alte) aparate şi sisteme:
- La nivel pulmonar – tahipnee/ hiperpnee (ca răspuns la
sporirea necesarului de oxigen al organismului cu 10-20%)
- creşterea pH-ului sanguin (discretă alcaloză respirat.)
- La nivel renal se produc modificări foarte importante, în
mod esenţial la nivelul fluxului sanguin renal, de care,
prin intermediul fracţiei de filtrare, depinde diureza; de-
ci, scăderea irigaţei renale implică o diminuare a diure-
zei, a cărei compensare funcţională constă în creşte-
rea densităţii urinare (și invers).
Dinamica funcţiei renale în cursul expunerii la cald
poate fi sistematizată după un model tetrastadial: ...
...
1. Reacţia la stresul termic – vasoconstrictivă – care creşte
volumul plasmatic şi forţează diureza (senzație micțională)
2. Vasodilataţia (dir.,prin refl. de axon, indir./ refl. – consens. –
ext.în supr.), care scade diureza şi creşte densitatea urinei
3. În momentul în care se instalează vasoconstricţia splanh-
nică, apare un exces plasmatic tranzitor iar diureza ↑
suferă şi ea o creştere temporară
4. După stadiul de vasodilataţie periferică generalizată/ fina-
lă circulația renală intră în vasoconstricţie, deci diureză
scăzută până la jumătate, cu creşterea densităţii urina-
re până la un maxim de 1040 (inclusiv/ mai ales dacă e și)
Compoziţia urinei se păstrează în permanentă balanţă,
riguroasă, cu eliminările hidro-electrolitice cutanate
(prin sudoraţie).
... - La nivelul SNC, expunerea la cald, până aproa-
pe de hipertermizarea centrală, determină o
senzaţie plăcută, sedativă; la expunerile în medii
fierbinţi predomină efectul excitant
- La nivelul ţesutului muscular: vasodilataţie pasi-
vă și miorelaxare directă (+ event.: reflexă segm.)
- La nivelul ţesutului conjunctiv (enteze, capsule
articulare, fascii, tendoane): scade vâscozitatea ma-
tricei colagenice → creşteri ale mobilităţii entezo-arti-
culare (deci diminuarea redorilor) şi ↑ale eficienţei
lucrului mecanic efectuat de musculatura striată
(creşte eficienţa kinetoterapiei) ...
- La nivelul sistemului imun (efecte imuno-biologice)
... Efecte imuno-biologice ale hipertermiei:
• creşte sensibilitatea şi mobilitatea receptorilor membra-
nari, astfel încât, prin intermediul adenil-ciclazei (mesa-
ger secund) se instituie un profil ionic citosolic de tip
catabolic/ sistolic de activitate (→ creşterea AMP ciclic)
• testul de inhibiţie a migrării macrofagelor se pozitivează
• testul de inhibiţie a migrării leucocitelor se pozitivează
• testul de transformare limfo-blastică se pozitivează –
este stimulat fenomenul de capping al limfocitelor B
• limfocitele T scad ca procent, în special în sânge, redis-
tribuidu-se spre ţesuturi, pentru a sprijini reacţiile de imu-
nitate celulară – cu creşterea eficienţei lor funcţionale
• leucocitele, în special polimorfonuclearele, cresc nu-
meric dar şi ca potenţial funcţional/ capacitate fagoci-
tară
...
...
• se eliberează anti-mediatori ai inflamaţiei, cum este
inclusiv IFNɤ, care însă, printre altele, stimulează pute-
rea fagocitară a monocitelor
• sunt stimulate limfocitele Th (helper) dar şi Ts (supre-
soare) iar în caz de necesitate şi limfocitele T contra-
supresoare
• efectul general este de imuno-modulare/ imuno-re-
glare, foarte intens valorificabil în boli auto-imune,
cum sunt spondilartropatiile, deoarece se corelează
şi cu o mai bună echilibrare a unităţilor balanţei clo-
nale imune la nivelul celulelor prezentatoare de
antigen (APC), astfel încât fenomenele de prezentare
antigenică inadecvată se diminuează
...
... • în stresul termic activarea axei hipotalamo-hipofi-
zo-corticosuprarenaliene creşte producția → titrul unei
palete de molecule hormonale înrudite chimic şi anu-
me derivaţii de proopio-melanocortină(POMC):ACTH
MSH, endorfine, LH, PRL. Este stimulată astfel pro-
ducţia de cortizol, cu efect antii-inflamator şi indirect
antalgic și de endorfine, în special cele de tip α (au pe
lângă efect antalgic şi următoarele acţiuni: stimulea-
ză activitatea limfocitelor T natural killer – NK – a limfo-
citelor Th şi B și împreună cu prolactina, stimulează
secreţia de cortizol şi mai mult, activează receptorii
celulari sterolici). …
• o direcţie (încă predominant) de cercetare pentru aplicaţiile generale fierbinți este distrugerea selectivă a clonelor tumorale, bazat pe
faptul că celulele neoplazice sunt imature, caracterizate prin instabilitate genomică şi deci, au o rezistenţă mult mai mică, inclusiv termi
că, decât cele diferenţiate ale organismului, lizându-se la temperaturi de 39-42˚C. Sunt astfel de demersuri și în ce privește HIV/ SIDA.
Efecte
• toate acestea optimizează în mod spectaculos perfor-
manța imună a organismului, ameliorând stările auto-
imuno-inflamatorii (fără componentă sistemică marcată),
facilitând și lupta împotriva unor agresiuni bio-exogene.
Astfel, totodată:
• ridicarea temperaturii centrale la peste 40°C (41-43°C)
distruge în mod direct: - Treponema pallidum
- Neisseria gonorrhoeae
- Neisseria meningitidis (meningococ)
- Plasmodium malariae
Se contraindică în bolile inflamatorii/ auto-imune în pu-
seu de activare (α1 şi mai ales α2 globulinele crescute) !
...
… La temperaturi de 39-40˚C nu sunt distruşi germeni în
mod direct dar capacitatea imunitară a organismului este
stimulată astfel încât poate lupta mult mai eficient cu aceş-
tia: Corynebacterium diphteriae (bacilul difteric), Salmonel-
la typhi (bacilul tific), Shigella dysenteriae (bacilul dizente-
ric), Rickettsia Prowazecki (agentul etiologic al tifosului e-
xantematic – de precizat că bacteriile Gram (–) ca și genul
viro-bacterian, mai sus menționate, sunt totdată agenți in-
fecțioși implicați în patogenia complexă a, cel puțin, unora
dintre spondilartropatii). În plus, o serie de colopatii croni-
ce sau (doar) constipaţii habituale – ce pot produce disbioze
intestinale, cu exacerbări consecutive, la acest nivel, ale
unor germeni patogeni – beneficiază de hipertermie.
De asemenea, afecţiuni NMAK degenerative, fără compo-
nentă imuno-inflamatorie sistemică semnificativă ci doar lo-
calizată – inclusiv HD – beneficiază de astfel de proceduri …
…
Efecte benefice se obţin și în radiculopatiile dis-
cogene (crurală, sciatică, crevico-brahialgii); aceasta
pe de o parte, deoarece procedurile hiperterme
diminuează (imuno-modulare) reacţia inflamatorie
dată de contactul fragmentelor nuclear-discale cu
sângele și pe de alta, au avantajul relaxării mus-
culaturii paravertebrale (a cărei contractură tinde
să micşoreze găurile de conjugare),în condiţii me-
najante aferente descărcării gravitaţionale – coroborat
cu eliberarea de cortizol şi cu ameliorarea activității
receptorilor sterolici (+ posibil efect antibacterian ?)
– possible infectious ethio-patogenic involvement, i.e. of Propionibacterium acnes – previously named Corynebacterium parvum *,**
* Bhatia A et al. – The Infectious Etiology of Chronic Diseases: Defining the Relationship, Enhancing the Research, and Mitigating the Ef-
fects: Workshop Summary, 2002; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK83689/; ** Revel M – Sciatiques et autres lombo-radiculalgies
…
discales (Sciatica and others lombo-radicular pains). ELSEVIER, EMC-Rhumatologie Orthopédie 1:101–116, 2004; doi: 10.1016/S1762-
4207(04)00027-4).
... Aplicaţiile generale de cald, sunt, în funcţie
de temperatura mediului:
•Proceduri calde – care ajung la temperaturi cen-
trale de 37,3˚C (deci mediul din baie are 37,5˚C,
dacă temperatura este menţinută sau 38˚C, da-
că procedura este cu răcire spontană); acestea
nu produc efecte viscerale/ imune imp. dar antre-
nează/ performează sub-max. mecanisme vas-
culare adaptative și sudoraţia – efect diaforetic.
•Proceduri hiperterme – care aduc temperatura
centrală la peste 37,3˚C, până la 40˚C; ele ge-
nerează destabilizare termică, cu toate consecin-
ţele reacționale – beneficii și riscuri – ale acesteia
•Proceduri intens hiperterme/ fierbinţi – care aduc
temperatura centrală la peste 40˚C; sunt rezerva-
te (fără a fi, însă, uzuale) infecţiilor și neoplaziilor ...
...
În funcţie de natura suportului fizic, secvenţele
procedurale hipertermizante sunt:
• Umede – apa simplă sau minerală (băi calde, as-
cendente hiperterme)
- băi de aburi (la o umiditate a aerului mai mare de 50%)
- băi de nămol [integral – mai rar utilizate în pre-
zent – sau diluat cu apă, cel mai adesea sărată/
de mare (sau lac –Techirghiol): „diluate/ subţiri”]
- împachetări generale cu nămol
- împachetări generale cu fango sau cu parafango
• Uscate - (băi de) aer cald (tip Fön)/ încălzit
- băi generale de lumină (inclusiv prin aerul încălzit)
...
... - cabina hipertermică/ pirostat – cu unde scurte
decametrice, emise în câmp inductor continuu
(utilizare cvasiabandonată în prezent)
- împachetări uscate – în general succed unor proceduri
hipertermizante propriu-zise, prelungindu-le efectele
- saună (componenta uscată)
- împachetări cu nisip fierbinte (psamo-terapie)
Temperaturile maxime suportate de piele
(dincolo de care apar arsuri) sunt de:
• 45 – 45,5˚C pentru apă simplă
• 44 – 44,5˚C pentru ape minerale
• 47 – 49˚C pentru nămol
• 52 – 55˚C pentru parafină (datorită foarte bunei
sale termopexii ...
Indicaţii principale ale procedurilor terapeutice de
hipertermie generală:
...
• spondilartropatii
• colopatii cronice (respectiv – inclusiv constipație cronică habituală)
• hernii de disc cu radiculopatii
• artroze şi patologie abarticulară (entezopatii, periartrite, contracturi
/ retracturi etc.) fără reacţie imuno-inflamatorie sistemică marcată
(ghidarea indicației se face după electroforeza serului: dacă α1, α2
globulinele sunt ↑ → contraindicație; dacă doar ɤ globulinenele –
aspect de cronicitate – sunt ușor crescute ↑→ indicație acceptabilă)
• patologia vasculară periferică (morfo-)funcţională (exp.: angiospas-
me după degerături – cu fenomene de reactivitate vasculară parado-
xală şi necontrolabilă – se pretează la băi generale calde, sub 38˚C)
...
…
Contraindicaţii specifice principale ale
procedurilor de hipertermie generală:
• afecţiuni tiroidiene (hipertiroidismul, prin stimulare metabolică

generală, se asociază cu o tendinţa la hipertermie endogenă)
• stări febrile
• boli auto-imune sistemice (spre exemplu bolile colagen-vasculare
sistemice) sau/şi localizate (cum sunt spondilartropatiile) aflate în
puseu inflamator evolutiv
• insuficienţă cardiacă
• cardiopatie cronică ischemică dureroasă
• angiopatii organice (excepție: băi generale calde pt. angiospasme
post degerături)
• insuficiență cronică veno-limfatică (contraindicație relativă)
Prudenţă la: persoanele micro-kinetice, vârstnici şi hipotensivi
…
Aplicaţii generale de rece
... Sunt mai rar folosite în Fizioterapie; au și
două indicaţii ce nu ţin de acest domeniu:
• hipotermizarea controlată pentru a reduce sensibi-
litatea la hipoxie a creierului în intervenţiile pe cord
deschis (hipotermie generală, la o temperatură în
jur de 27-30˚C). La 27˚C, deja metabolismul bazal
scade la jumătate din valoarea sa normală iar
creierul suportă hipoxia cca.10min., în loc de 2-3’.
La om, la sub 25˚C – risc de fibrilație ventriculară!
• convulsiile febrile la copii, care sunt o urgenţă
medicală şi se datorează practic, creşterii tempe-
raturii la nivel cerebral, cu hipoxemie relativă.
În specialitatea noastră, aplicaţiile generale de
rece au mai mult rol profilactic, de călire. ...
...
...
Aplicaţii generale de rece
...
În general, aplicaţiile de rece declanşează o suc-
cesiune de fenomene ce decurg invers față de
cele consecutive expunerilor organismului la/
aplicațiilor generale de cald.
Mediul ambiental/ termoterapeutic rece fiind unul
care absoarbe căldură, gradientul extern este
mare și astfel, favorizează deperdiţia de căldură.
Ca atare, vor fi mai întâi stimulate mecanismele ce
se opun pierderii calorice: (la nivel circulator)
vasoconstricţia şi ulterior și termogeneza. ...
... Efecte ale aplicaţiilor generale de rece
• Vasoconstricţia periferică → hipervolemie tranzitorie în teri-
toriul central → risc major de ascensiune tensională brutală,
cu solicitare crescută a cordului.
• Această hipervolemie este compensată prin ieşirea apei din
sectorul intravascular în spaţiul extracelular, predominant în ficat
şi prin creşterea diurezei → (chiar) hipovolemie tranzitorie cu
hemoconcentraţie (prin depleţie hidrică).
De aceea, substanţele care se descarcă, de regulă, la rece sunt:
• catecolamine (vasoconstrictoare)
• serotonină – la rece extrem – modalitate de semnalizare a
nocivităţii mediului termic rece, prin durere
• heparină – cu rolul de a preveni tendinţa trombogenă în condiţii
de hemoconcentraţie.
Teritoriile circulaţiilor: splanhnică, pulmonară şi renală intră în
vasodilataţie (nu vasoconstricţie, ca în expunerile la cald), pentru
a compensa/ contrbalansa vasoconstricţia periferică. ...
...
Aplicaţiile balneo-fizicale ”reci” (sub tmc), în funcţie de
(sub)zonele de temperatură aferente, sunt, pentru apă, de 2 tipuri:
• proceduri/ expuneri generale răcoroase (34-25˚C)

• proceduri/ expuneri generale reci (25-10˚C)
Proceduri/ expuneri generale răcoroase (în apă, respectiv aer):

• baia generală răcoroasă Simpsen (cu scăderea progresivă a temperaturii
apei, de la 34-33˚C la 30˚C şi apoi la 25˚C)
• (baia generală de aer rece – o procedură, de fapt, de climato-terapie: mai ales
la munte, în faţa ferestrei, dimineaţa – temperatura aerului fiind sub 25˚C)
• baia generală carbogazoasă (la cca. 32˚C – o baie, de fapt, hipotermă dar cu
valențe hiperemizante – v. mai departe)
• împachetarea umedă completă – cu efect decongestiv şi relaxant-sedativ (ul-
terior, prin încălzire de la căldura corpului, procedura îşi pierde caracterul
răcoros iniţial iar circulaţia superficială revine la profilul său inițial
• baia în apă de mare/ ocean (la 34-25˚C) ...

... Proceduri/ expuneri/ aplicaţii, generale, reci:
• baia generală rece („baia de robinet” – iarna): la
15-10˚C (”Norna”), timp de 1 minut
• baia generală răcorasă-rece, în două etape:
Halbbad – începe ca o baie răcoroasă (32-28˚C)
şi se ajunge apoi la rece: de la 28 (→ 25) la 18˚C
• baia în mare/ ocean (la ˂ 25˚C)
• Fricțiunea: temperaturi reci ale materialului textil
umed prin intermediul căreia se efectuează această
procedură + factor mecanic (durata: câteva minute)
este, ca și împachetarea umedă completă, de fapt,
o procedură alternantă/ contrastantă termic ...
…
…
Șiștar pentru Halbbad – Manfred Sauer Foundation Headquarters, Lobbach, Germany
… Indicaţii ale aplicaţiilor generale (și locale/ parțiale) de rece:
1) entezopatii/ artroze (periferice sau/și axiale) – cu decompensări algice, dinami-
ce, statice, funcționale (inclusiv musculare: hipotonii – mai ales de neutilizare, in-
clusiv în hipokinetoze din cadrul patologiei de civilizație/ sedentarism –, contracturi
după contuzii sau/și prin suprasolicitare – eforturi intense/ intempestive la persoane
neantrenate – eventual spasme) sau/și afecțiuni entezo-articulare inflamatorii (dar
fără reacție imunologică sistemică marcată)
2) nevroze (astenice, depresive/ anxioase) – cu fenomene distonic-vegetative or-
gano-funcționale conexe: diskinezii gastro-duodenale sau/și biliare, constipaţii
cronice/ habituale, eventual colon iritabil), surmenaj intelectual sau/şi insomnii
3) nevralgii, neuropatii/ nevrite (post-traumatice, virale), algoneurodistrofii (mai
ales stadiul I, eventual și II)
4) tulburări circulatorii veno-limfatice (stimulul rece creşte tonusul venos; proce-
duri foarte eficiente, în acest sens, sunt duşurile filiforme şi ”mersul la spartul
valului”, 2-3 km pe ţărm/ zi), statusuri post flebite (cu evoluție favorabilă), sindro-
mul ”picioarelor neliniștite”
5) tulburări arteriale periferice funcţionale – angiopatii (vaso-)spastice profesionale
(la stomatologi, nituitori etc.) …
6) profilaxie/ creşterea rezistenţei nespecifice şi combaterea meteoro-sensibilităţii
... Băile carbogazoase
Se pot realiza fie cu emanaţii uscate de CO2 (mofete), fie sub
formă de băi cu ape minerale carbogazoase naturale sau
cu adaos (artificial) de acid carbonic. Baia carbogazoasă
conţine: acid carbonic dizolvat (H2CO3), dioxid de carbon
(CO2) gaz dizolvat şi o suspensie de bule fine de CO2 gaz
liber, dacă soluţia este saturată în acid carbonic.Coeficien-
tul de absorbţie al CO2 în apă scade cu creşterea tempe-
raturii, astfel încât la izvor (care este rece), concentraţia
sa în apa carbogazoasă poate să ajungă şi la 3,5 g/l; pe
măsură ce apa se încălzeşte, acestă concentraţie scade.
Gazul mofetarian erupe direct din pământ şi este în
general uscat (cu o umiditate uneori sub 5% – mofetele
de la Covasna au un grad de umiditate foarte mic). ...
... Utilizarea terapeutică a mofetelor se face cu foarte mare
prudenţă, în grupuri organizate, pacienţii fiind clar instruiţi
să păstreze o anumită distanţă, indicată, faţă de nivelul so-
lului; activităţile fizice sau recreative sunt strict interzise în
interiorul mofetelor (nu se vorbeşte, nu se citeşte etc.) din
cauza riscului de intoxicaţie şi chiar de deces. Spaţiul închis
de deasupra mofetei, utilizat terapeutic, este prevăzut cu
un sistem de ventilaţie, pentru a preveni hipoxia.
Indiferent de sursa sa, CO2 acţionează în două modalităţi:
• direct, iritant chimic, transcutanat – pătrunde la nivelul re-
ţelei vasculare superficiale şi realizează strict local o
vasodilataţie arteriolară şi venulară, cu creşterea con-
secutivă a fluxului circulator, inclusiv în patul capilar ...
Mofetă (naturală) neamenajată
…
Mofetele se amenajează – sub forma unor încăperi etajate deasupra sursei na-
turale (sau forate), ca nişte „circuri romane”. Pacienţii se aşază pe trepte, astfel
încât trunchiul lor să fie situat la o înălţime la care concentraţia de CO2 este sub
12% (altfel există pericolul intoxicaţiei, cu hipoxie severă sau chiar deces !).
• CO2 inhalat trece repede în sânge → vasodilataţie arteriolo-venulo-(capilară)
intensă → scăderea rezistenţei vasculare periferice → creşterea debitului sistolic,
…
cu ameliorare flux arterial: coronarian, cerebral, muscular etc. (v. în continuare)
...
Pe piele se dispune sub forma unei suspensii de bule fi-
ne, cu diametrul de 0,5 mm, foarte aderente, realizând o
rezistenţă calorică de tip conductiv – spre exemplu: în me-
diu lichidian de cca. 6-7 ori mai mare decât apa simplă.
Astfel, confortul termic în apa carbogazoasă se obţine la o
temperatură a acesteia mai mică decât tmc, nu cu 0,2˚C
(ca la apa simplă), ci cu 1,3˚C; de aceea baia de CO2 tre-
buie să fie puţin hipotermă.
Baia carbogazoasă la cca. 32˚C determină, pe de o parte,

vasodilataţie arteriolo-venulo-(capilară) intensă şi pe de
alta, inhalarea CO2, care post-inhalator acţionează recepto-
rial. În principiu, există o proporţie optimă între CO2 şi O2 în
aerul inspirat: 8,5% volume oxigen şi 3% dioxid de carbon
…
...
Astfel, se realizează:
• stimularea funcţiei respiratorii (ca şi control umo-
ral și consecutiv ca eficienţă a hematozei) dar şi op-
timizare a curbei de disociere a oxihemoglobinei
• acţionând pe receptorii din vasele cerebrale, CO2
determină vasodilataţie (deci creştere a fluxului
cerebral cu până la 75% – studii cu Xe radioizotopic)
• acţionând pe receptorii din vasele coronariene,
CO2 determină vasodilataţie la acest nivel
• asupra ţesutului nodal exercită un efect de reducere
a conductibilităţii (dromotrop negativ), ceea ce
prelungeşte umplerea diastolică şi deci ameliorea-
ză fracţia de ejecţie [+ ↑debitului sistolic (și) datorită ↓
rezist. vascul. perifer., consec. vasodilat. a-(c)-v] ...
...
”... circulatory response to hypercapnia ... greater
than ...reaction to hypocapnia. ... percentage of CBF
(cerebral blood flow – o. n.) increase in ... human brain
is ... about 6% per 1 mmHg rise in arterial
tension of CO2 (PaCO2) ... nitric oxide ... important
mediator of CO2-related vessel dilatation ... released
by the brain during hypercapnic challenge”*
...
* Glodzik L, Randall C, Rusinek H, de Leon MJ – Cerebrovascular reactivity to carbon dioxide in Alzheimer's disease. J Alzheimers
Dis.;35(3):427-40, 2013; doi: 10.3233/JAD-122011
…
Therefore, exposure to natural – dray – emissions of
CO2 (”mofettes”) or carbonationed baths has (including)
post-resorbtion, most important and valuable cardio-
and cerebro-vascular therapeutic actions/ effects*,**
”
”
Moffetes in Covasna – Romania***
* Krausz L., Krausy L. T. – Hidroterapie. Ed. Syryus Teka, Miercurea Ciuc, 2007 …
** Teleki N., Munteanu L., Bibicioiu S. – România balneară. Ghid pentru medicii de familie şi pentru medicii specialişti. Editat de către
Organizaţia patronală a turismului balnear din România, Bucureşti, 2004
***https://www.google.ro/search?q=mofete+covasna&tbm=isch&imgil=DAZRqMEvH96CXM%253A%253B0WP9RNhB1EUhIM%253
Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.i-tour.ro%25252Fdespre-tratament-la-covasna-mofete-si-
izvoare%25252F&source=iu&pf=m&fir=DAZRqMEvH96CXM%253A%252C0WP9RNhB1EUhIM%252C_&usg=__MLtNXCpktUmjCT
Vppg1I3q_FqOI%3D&biw=1366&bih=648&ved=0ahUKEwj9xJ_u4-
TUAhWBlxoKHS7VCl4QyjcISQ&ei=AdpVWb3AOIGvaq6qq_AF#imgrc=_&spf=1498798610766
...
Așadar, băile de CO2 au avantajul de a ameliora
fracţia de ejecţie, antrenând, deci, cordul fără a-l
expune la riscul efortului fizic (tahicardie şi rezisten-
zistenţă periferică crescută): un efect asemănător cu
digitalizarea. Vasodilataţia coronariană contribuie la
crearea unor condiţii foarte bune, de eficienţă şi sigu-
ranţă, procedura fiind adecvată şi coronarienilor şi
vârtsnicilor; nici o altă procedură nu permite antre-
narea cordului fără tahicardie. În plus, băile carbo-
gazoase/ mofetele activează şi mecanismele de
antrenare a circulaţiei periferice (inclus. cutanată)...
... Indicaţii:
• arteriopatii periferice – inclusiv organice
• venopatii periferice severe, inclusiv sindroame post-trom-
botice, mai ales întrucât suferinţele venoase cronice de regu-
lă induc şi o patologie a arterelor corespondente anatomic
• statusuri post-infarct miocardic – cel mai devreme după 3
luni (numai la Spitalul de Recuperare Boli Cardio-vascula-
re din Covasna) sau la cel puţin 6-8 luni, în staţiuni balneare
• boală cardiacă ischemică cronică
• statusuri post by-pass aorto-coronarian sau post inter-
venţii de aritmologie intervenţională (ablaţii prin radiofrec-
venţă a focarelor ectopice) sau post angioplastii/ stentări
coronariane, intervenţii chirurgicale pentru valvulopatii
• hipertensiune arterială
• ateroscleroză cu manifestări cerebrale
• staturi post-AVC, după cel puţin 6-8 luni ...
”
”
... Contraindicaţii (ale băilor carbo-gazoase/ mofetelor, respectiv):
1) insuficienţă cardiacă (nu expres pentru aplicațiile gene-
rale de rece – pentru ac.: intoleranța la frig și afecț. C-V/HTA)
2) afecţiuni acute cardio-vasculare sau/și cerebrale
Proceduri alternante/ cu factori termici contrastanţi
Sistematizarea metodologică a aplicaţiilor alternante gene-
rale, succesive: de cald şi de rece, în aceeași ședință/ pro-
cedură, pentru solicitarea în sensuri contrare a funcţiei
de termoreglare, poartă numele de hidro-terapie ”mare”.
Sistematizarea metodologică a aplicaţiilor alternante succe-
sive, locale şi parţiale, (istoric: de rece), în aceeaşi şedinţă/
procedură, solicitând mecanismele homeostaziei termice
ce în sensuri contrare, se numeşte hidro-terapie ”mică”.
Rolul acestor proceduri alternante este antrenarea homeo-
staziei termice, pentru că în subsidiar se antrenează toa-
tă infrastructura, în special cea circulatorie dar şi cele: neu-
ro-endocrină-/ vegetativă, imună, respiratorie, excretorie. ...
... Hidro-terapia mare:
De regulă se aplică următoarea succesiune: aplica-
ţii hipertermizante blânde, proceduri intermediare re-
laxante, pentru stingerea efectelor acestora şi proce-
duri finale excitante, de rece. Concret, se poate începe
cu o baie de lumină, cu o baie caldă ascendentă sau
cu o baie de aburi – ca procedură iniţială, excitantă şi
hipertermizantă – apoi poate urma repaus simplu, a-
coperit cu un cearşaf sau împachetare uscată, pentru
a prelungi efectul hipertermizant iar în final: Hallbad,
duş scoţian sau împachetare umedă rece completă;
apoi fricţiune cu prosopul aspru, astfel încât curantul
să poată ieşi afară (chiar iarna) după procedură. ...
... Alte proceduri/ aplicații generale de tip contrastant termic:
• duşuri alternante
• duş scoţian (care asociază factorul mecanic şi se aplică
întotdeauna în sens centripet – contrar circulaţiei arteriale);
fiind foarte solicitant (jeturi de apă cu presiuni de 2 atm
sau chiar ˃) se aplică doar la jumătate din corp într-o zi
şi la cealaltă, în ziua următoare
• saună – versiunea finlandeză, clasică implică expunerea la
aer fierbinte uscat (la 110˚C), care se umidifică progresiv şi
astfel, devine tot mai dificil de suportat iar la un moment dat:
imersie în apă la 4˚C (eventual cu bucăţi de gheaţă), proce-
dura fiind urmată de un masaj viguros cu prosop aspru
• baie rusească – asemănătoare saunei finlandeze, masajul
viguros cu prosop aspru fiind înlocuit prin ”bătaie” cu vergele
• cură naturistă/ egipteană – alternanţă între plajă/ helioex-
punere (hipertermizare), baie rece (apa mării sub 25˚C), plajă
și aplicare de nămol (rece), plajă (nămolul, fiind negru şi
formând, prin dedeshidratare, o crustă, se/ și încălzește →
din nou hipertermizare), baie (rece) în mare; / talasoterapie
…
…
Cabină de Saună – Manfred Sauer Foundation Headquarters, Lobbach, Germany
… Aplicaţii locale/ parţiale de cald
Suporturile fizice utilizate cel mai frecvent nu sunt
apa şi aerul, ci: curenţi de înaltă şi ultraînaltă frec-
venţă, RIR – eventual și vizibile, RUV –, LASER, LED,
lumină polarizată – , nămol, parafină, ”pământuri rare”
(fango), parafango, geluri siliconate termopexice.
Din punct de vedere metodologic/ procedural, se
pot aplica: comprese, cataplasme, pensulaţii, imer-
sii – pe suprafeţe mai mari sau mai mici ale corpului.
Parafina este o ceară/ produs petrolier, caracteri-
zat, ca şi nămolul şi gelurile siliconate, printr-o ma-
re capacitate de înmagazinare a energiei termice
(termopexie: prin încălzire/ înmagazinare de
căldură ...
...
energia potenţială de (de)formare a reţelei sale
structurale moleculare se modifică și parafina trece,
din solidă, într-o altă stare de agregare: lichidă; la re-
venire din starea lichidă în cea solidă, substanţele
termopexice cedează o cantitate foarte mare de e-
nergie calorică într-un interval scurt de timp, reali-
zând astfel o încărcare termică – căldură ”de grup” –
asupra ţesutului pe care acţionează, foarte eficientă).
Spre exemplu, parafina este cel mai bine să fie apli-
cată atunci când este în curs de solidificare, nu
în momentul în care este deja solidificată.
...
...
În principiu, aplicaţia locală/ parţială presupune antrenarea
aceloraşi mecanisme ale termoreglării ca şi cea generală
(modificări circulatorii, descărcare de factori autcoizi etc.),
în plus însă, deoarece pe o adâncime de aproximativ 4 cm,
în zona unde s-a făcut aplicaţia, ţesutul are o temperatură
semnificativ crescută faţă de restul corpului, se stimulează și
mecanisme reflexe segmentare, ajungându-se astfel la va-
sodilataţie (/ vasoconstricţie – v. mai departe, legat de con-
sensualit., în teritorii profunde, corespunz. metameric)
Efecte ale termo-terapiei locale/ parţiale:
• decontracturante/ mio-relaxante (directe ale căldurii)
• antalgice
• vasculo-biotrofice
• de ameliorare a eficienţei lucrului mecanic contractil
prin reducerea vâscozităţii ţesutului conjunctiv
colagen ...
...
Între diverse teritorii circulatorii ale organismului
există o serie de reflexe de consensualitate
(directe sau inverse) şi mecanisme compensa-
torii, a căror cunoaştere este importantă pentru
aplicarea procedurilor de (hidro)termoterapie:
1. Între vascularizaţia coronariană şi cea a pere-
telui toracic şi a membrelor superioare există
un reflex consensual direct (vasoconstricţie sau
respectiv, vasodilatație – simultane); de aceea
coronarienilor li se recomandă să nu se expu-
nă la frig.
Invers, în practica fiziatrică, băile Hauffe (băi ascen-
dente hiperterme, la 42-44˚C), aplicate la membrele
superioare, pot cupa crizele de angină pectorală...
…
2. Între circulaţia peribronşică şi cea a peretelui toracic și
a membrelor superioare există un mecanism reflex
consensual de tip invers. Băile Hauffe aplicate la
membrele superioare, pot deci cupa (și) crizele de dis-
pnee din bronşita cronică astmatiformă, prin scăderea
edemului peribronşic; de asemenea, muştarul medi-
cinal şi alte revulsive aplicate pe pielea toracică pot reali-
za decongestie peribronşică; la fel, aplicarea de ventuze
3. Între vascularizaţia renală (glomerulară)/ pielon şi cea
a teritoriilor cutanate: lombo-abdominal, perineal şi al
picioarelor, există un reflex consensual invers/ direct.
De aceea în colica nefretică este utilă aplicarea unei pro-
ceduri calde (baie de lumină sau baie fierbinte de şezut/
picioare), care va determina decongestie glomerulară
și relaxare pielică, facilitând eliminarea calculului(ilor);
senzația de rece la nivel plantar → (invers) → micțiuni …
… [baia de lumină sau baia fierbinte de şezut – reduce (și)
hipertonia musculaturii intestinale, în constipații spastice]
4. Între circulaţia cutanată a zonei dorso-lombare şi ple-
xul venos subdural există, de asemenea, un reflex
consensual invers, pe care se bazează aplicarea de
revulsive (spre exemplu: muştar medicinal) la nivel
lombar pentru a diminua congestia sa periradiculară
5. Între circulaţia extremităţii cefalice şi cea de la ni-
velul picioarelor există un reflex circulator complex
multisinaptic – mecanism vicariant – ce produce o
compensare de tip invers: vasodilataţia la nivelul pi-
cioarelor induce vasoconstricţie cefalico-cerebrală.
Spre exemplu: o baie fierbinte (eventual şi cu sare, pen-
tru a augmenta factorul termic), la picioare, deconges-
tionează mucoasa nazală și alte structuri de la nivelul
viscero-craniului și circulatorii cerebrale, fiind astfel uti-
lă în stări catarale/ corize sau/și putând cupa o migre-
nă – dacă are ca substrat vasodilataţia intra-cerebrală.
…
… Procedurile parţiale se pot aplica pe suprafeţe
mai mari (spre exemplu: întreaga faţă dorsală a
trunchiului); astfel, efectele obţinute sunt foarte
asemănătoare cu cele din aplicaţiile generale.
Pe de altă parte, în aplicaţii pe zone mai mici dar
intens irigate – spre exemplu: imersia în parafi-
nă a mâinilor şi picioarelor, într-o poliartrită reu-
matoidă – ”fluxul caloric” poate fi suficient de mare
încât să determine eventual hipertermie generală.
În aplicaţiile locale de cald, pe lângă vasodilataţia
cutanată locală (prin mecanisme: direct, reflex de
axon,/ reflex segmentar în profunzime, reflex con-
sensual indirect extins în suprafață și prin factori au-
tacoizi) mai apare, dacă se ajunge la hipertermi-
zare şi o vasodilataţie generală suprapusă. …
… În zona respectivă, toate acestea se sumează
şi constituie aşa-numita vasodilataţie locală
finală, care este superioară tuturor celorlalte.
Tot în zona respectivă, vasodilataţia arteriolo-ve-
nulară poate determina creşterea presiunii
capilare de filtrare – cu risc de extravazare
plasmatică și propensitate la edeme.
Aplicaţiile locale de cald în arteriopatiile periferice
organice (spre exemplu în arterite) sunt contra-
indicate, deoarece ele măresc dezechilibrul local
între cerere şi aport, favorizând ischemia locală
și apariţia/ agravarea tulburărilor trofice.
Din punctul de vedere al electroforezei, aplicaţiile
locale se evită la pacienţi cu valori ale fracţiunilor
α şi α -globulinice foarte crescute faţă de …
… normal (indiferent de titrul seric al ɤ-globu-),
linelor), respectiv invers.
Exemple de tipuri de proceduri locale/ parţiale
termoterapice calde:
• aplicaţii de pungi cu geluri siliconate termopexice
• termofoare/ buiote
• comprese fierbinţi (cu nisip sau sare – învelite în
bumbac) la nivelul musculaturii spastice, asociate cu
ortezare/ streching prelungit (metoda Kenny)
• pernă electrică
• comprese umede calde (la 36,5 – 37˚C sau la 37 –
37,5˚C) – pt. nuanțări de indic. și metodol.: v. mai dep.
...
…
More known locally/ regionally applied – over
lesions free, skin area(s) – related devices:
- hot packs [hydrocollators – previously heated in tanks,
at 70-80°C – thermostated, in order to prevent burns*,**
and respectively: ”… imposing woman with an unorthodox
and controversial method of treatment-Sister Elizabeth
Kenny from Australia”: ”… involved using moist, hot
compresses to ease muscle spasm pain …”***]
…
* Basford JR, Baxter GD – Therapeutic Physical Agents, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s Physical
Medicine & Rehabilitation Principles and Practice, Fifth Edition, Vol. I, Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins,
** Chen W-S, Annaswamy TM, Yang W, Wang TG – Physical Agent Modalities, in: Cifu DX (Ed): Braddom’s Physical Medicine and
Rehabilitation, Fifth Editionn, Elsevier, 2016
*** Fairley M – Sister Kenny: Confronting the Conventional in Polio Treatment – 2008 – https://opedge.com/Articles/ViewArticle/2008-
11_09
...
• aplicații de parafină/ nămol/ parafango (la tempe-
raturi sub-optimale sau după caz, optimale – termic)
• aplicații de ultrasunete
• aplicații de (diatermie cu) unde (ultra)/ scurte (doze hipo-/a-terme)
• aplicații de radiații infraroşii/ vizibile/ ultraviolete

• băi de lumină parţiale – se realizează plasând
pacientul (fie cu centura scapulară şi membrele
superioare, fie cu trunchiul, fie cu zona fesieră şi
coapsele) într-un semicilindru tapetat cu becuri
• aplicații de (fascicule tip) LASER/LED/lumină polarizată
• băi galvanice celulare
• băi calde/ fierbinți de șezut sau la picioare
...
• băi ascendente hiperterme (Hauffe) – la mm. sup.
...
Pentru fenomene algo-disfuncționale locale acute, cu com-
ponentă inflamatorie, se pot prescrie (mild heating modalities):
• Comprese umede (ușor) calde, la 36,5-37˚C
• Băi de lumină (emise în câmp deschis – Solux cu bec
mic, de 500 W) – eventual cu filtru albastru
• Băi galvanice celulare
• Crioterapie (v. mai departe)
• Pentru procese subacute/ subcronice se pot prescrie:

• Comprese umede calde la 37-37,5˚C
• Cataplasme/ comprese cu parafină, nămol sau
parafango – la temperaturi sub-optimale de (40-42˚C
pentru nămol, respectiv: 48-49˚C pentru parafină)
• Solux – mediu, cu bec de 1500 W
• Pernă electrică (la treptele de încălzire cele mai mici)
...
... Pentru procese patologice cronice se pot prescrie:
• parafină/ nămol/ parafango la temperaturi optimale
(47 – 49˚C pentru nămol
• băi de lumină parțiale cu emisie în câmp închis

• 52 – 55˚C pentru parafină)
• Solux – mare, cu bec de 2000 W – chiar cu filtru ro-

şu (care ar augmenta senzația subiectivă de cald)
• pungi termice (cu geluri siliconate termopexice)
• unde (ultra)/ scurte la doze hipo-/ termice
• băi Hauffe – cu efecte benefice atât asupra feno-
menelor artrozice cât şi asupra circulaţiei co-
ronariene, eventual și a congestiei peri-bronșice
Contraindicaţii ale aplicaţiilor locale/ parțiale de cald:
• leziuni cutanate sau/și sub-cutanate floride
• arteriopatii periferice organice (event. la dist./ refl.)...
... Indicaţii ale aplicaţiilor locale/ parțiale de cald:
• patologie entezo-articulară (degener. sau/și inflam. etc.)
• cardiopatie ischemică (băi Hauffe în crize anginoase)
• constipaţii cronice (pentru cele spastice se pretează
băi fierbinţi de şezut ce reduc hipertonia muscula-
turii intestinale prin mecanism reflex consensual in-
vers iar pentru cele atone – băi de lumină pe abdo-
men, urmate de spălări reci şi masaj în sensul tran-
zitului – pentru a stimula peristaltismul)
• colici renale (incluiv litiazice), pielite, cistite
• patologie ginecologică (anexite, metroanexite, para-
metrite, salpingite): unde scurte pe abdomenul inferi-
or – sau eventual cu electrozi intra-vaginal sau intra-
rectal – sau aplicații de cataplasme cu parafină, nămol
sau parafango abdomino-fesier; inclusiv pentru
sterilitate sunt utile tampoanele vaginale cu nămol la
42-44˚C sau/și irigaţiile vaginale cu apă sărată (la 38-
39˚C, cu irigator: 8 l/ ședinţă) ...
”Temperature changes of a few degrees affect nerve
...
conduction velocities, ... blood flow and collagen
extensibility. ... heating modalities ... most gain their
effects by producing analgesia, hyperemia, ... reduced
muscle tone. ... Cold’s main effects are analgesia,
reduced perfusion ... muscle tone reduction.”
(de-congestion – n. n.)
Therefore, heat and cold have ”often” – ”surprisingly” –

”similar” ”indications and contraindications.”*:
”
by :
*
... ”
...
... Aplicaţii locale/ parţiale de rece
Contraindicaţii ale aplicaţiilor locale/ parțiale şi
generale de rece:
• indivizi microkinetici (inclusiv intoleranță la frig)
• bolnavi cu arteriopatii periferice organice
• bolnavi coronarieni
• pacienți hipertensivi
• persoane reumatice/ meteo-sensibile/ neantrenate
În principiu, acestea induc efecte asemănătoare
aplicaţiilor generale de rece. Dacă anumite segmen-
te sunt expuse la ≤ 18˚C, în circ.loc./reg. de term.-regl.:
vasoconstricţie maximală, fluxul sanguin scăzând
la 0,5 ml/g de ţesut/ minut = limita nutriţională. ...
... De la sub 15˚C , în anumite teritorii – care, normal,
sunt cvasiconstant expuse (urechi, nas, mâini) – apare
fenomenul de vasoconstricţie maximală alternând
cu vasodilataţie arteriolară (nu şi venulară) parado-
xală la rece, care asigură suprevieţuirea acestor ţesu-
turi şi în condiţii de expunere maximală la rece. Me-
canismele presupuse pentru vasodilataţia paradoxa-
lă la rece ar fi: reducerea locală a receptivităţii vascu-
lare la catecolamine, descărcări de histamină, Ach, se-
rotonină – la rece intens, hipoxia/ hipercapnia (conse-
cinţă a intoxicării locale cu CO2: eliberare de peptone
...
... şi compuşi adenilici – vasoactive) şi reflexe de axon.
Răcirea progresivă evoluează în următoarele etape:
durere, determinată de acumularea de: bradiki-
nină, serotonină, H+ (toţi iritanţi chimici ai termi-
naţiilor fibrelor nervoase tip Aδ și C); apar apoi pares-
tezii – ce reflectă suferinţa metabolică a nervilor;
apoi dispare durerea, instalându-se anestezia,
datorată blocării la rece prin penurizare energeti-
că cvasitotală. Este de reţinut faptul că la vasocons-
tricţia determinată de aplicaţiile de rece se adaugă,
hipoxic scăderea extracţiei tisulare a oxigenului prin
alterarea curbei de disociere a oxihemoglobinei.
Hidroterapia mică a fost inițiată/ descrisă – mai întâi
sub forma aplicațiilor locale/ parțiale (doar) de rece –
în mod empiric/ intuitiv, de către Vincenz ...
... Priessnitz, un fermier din Silezia (austriacă/ cehă) – în pri-
ma jumătate a secolului al XIX-lea; în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, un pastor bavarez: Sebastian
Kneipp, a dezvoltat/ completat aplicaţiile parţiale şi lo-
cale de rece sub forma procedurilor contrastante. Sec-
venţele procedurale principale din Kneipp-terapie sunt:
• spălări pe porţiuni
• afuziuni – turnări fără presiune (reci sau contrastante)
pe diferite segmente – sau/și imersii alternante
• duşuri filiforme – jet punctiform, cu presiune foarte
mare (reci sau alternante – indic. și în insuf. v-l/ varice, v. mai înainte)
• împachetări răcoroase/ reci pe ¾ de torace (cu cearşaf ud)
• comprese (ex: umede-acoperite-răcoroase – Priessnitz)
• mersul – fie pe iarbă cu rouă (rece), fie în bazine de
Kneipp-terapie, care sunt înguste, umplute cu apă
caldă şi respectiv, rece (15-20˚C) – se începe cu bazi-
nul cald); sau alergatul prin zăpadă, pentru persoanele
anterenate ...
…
Instalații pt. imersii alternante
…
...
Crioterapia
Metode fizice de realizare sunt:
• metoda convectivă – cu jeturi foarte mari de aer rece
(sau jeturi de azot lichid – în condiţii de cercetare – expuneri
generale la temperaturi de -140 – -160˚C – v. slide-ul următor)
• metoda evaporativă – cu substanţe înalt evaporative/
cu efect intens endergonic (spre exemplu: kelen/ clorură
de etil) – larg utilizată în traumatologia sportivă (întin-
deri, contuzii musculo-ligamentare etc.) sau/și în tra-
tarea unor contracturi dureroase precum torticolis-ul.
• metoda conductivă – aplicare de gheaţă (comprese:
cu calup de gheaţă – învelit în material textil sau în
plastic –, cu pungi (cu granule de) cu gheaţă, cu pungi
de apă cu gheaţă) sau respectiv – metodă australiană –
imersia segmentului de tratat în apă, la 4˚C, cu gheaţă)
...
...
Efecte ale răcirii profunde asupra complexelor
neurale segmentare senzitivo-motorii:
• scăderea vitezei de conducere
• creşterea perioadei de latenţă
• creşterea perioadei de refacere metabolică
• reducerea reflectivităţii
• reducerea eficienţei lucrului mecanic contractil [corolar:
și prin creşterea vâscozităţii ţesutului conjunctiv-colagen]
• reducerea dexterităţii sau/și a agilității.
Crioterapia profundă se aplică 4-8 minute, o dată sau
de două ori/ zi; dacă se utilizează imersie în apă cu gheață
(4˚C): câte 20 de sec., de mai multe ori/ zi, în funcţie de
toleranţa pacientului.
Sau: 2-3 min. o dată/ zi, 4 săp. (la -140 – -160˚C), cu scă-
derea semnificativă statistic și durabilă: pentru cel puțin 3
luni, a titrului seric al histaminei, la bolnavi cu PR*. ...
* Wojtecka-Lukasik E – Cryotherapy decreases histamine levels in the blood of patients with rheumatoid arthritis. Inflamm Res. 59 Suppl 2:S253-5, 2010
...Din punct de vedere fizical-kinetic, doar 3-4 metode au
efect relativ consistent (dar temporar) în combaterea
spasticității: crioterapia profundă (determină o ame-
liorare semnificativă/ anulare a spasticităţii pentru o pe-
rioadă de 30 minute –1 oră), galvanizările la nivel cen-
tral cu efect sistemic/ băile galvanice generale (/4 cel.)
descendente, tehnici kinetoterapice facilitator-inhi-
bitorii neuro-musculare proprioceptive periferice
(FNPP) – eventual și terapia cu CMJF în emisie continuă.
Crioterapia superficială – contactul cu tegumentul nu es-
te mereu în același loc: se poate realiza, spre exemplu,
prin masaj cu un calup de gheaţă. Durata maximă a
unei şedinţe poate fi de 10 minute; dacă este vorba
de o regiune inflamată, mişcarea se realizează din-
spre periferie spre zona centrală a leziunii, circular,
centripet, din aproape în aproape. ...
... Asemănări și diferențe între efecte ale
crioterapiei profunde și superficiale
În timp ce crioterapia profundă determină blocare la
rece, având astfel efecte analgetice şi de scădere a
tonusului muscular, crioterapia superficială are şi
ea efect analgetic dar prin mecanism de diversiune a
durerii iar prin reflexe cutaneo-fuzimotorii, este o teh-
nică de (FNPP) de tip pro-contractil, cu efect stimu-
lant asupra buclei ɤ – mecanismul de ”servo-asis-
tență” al reflexului miotatic/ de întindere – și astfel, de
creştere a excitabilității și tonusului, musculare, so-
matice segmentare; ambele au și efect antiinflamator
...
”
(tegum. și (mucoase și
mucoase struct.
superficiale) profunde)
Erlanger & Gasser system* (*https://quizlet.com/24867896/neuro-13-flash-cards/)
”
*
de ~3x>
de ~50x >
** Expusă
în: Mander
R – Pain in
Child-bea-
ring and its
Control:
Key Issues Mecanism analgetic prin blocarea competitivă – cu
incitații/ senzații de rece intens, ce excită termo-re-
for Midwi-
ves and
ceptorii – a transmisiei algice la nivelul porții (”uscate”)

Women.
John Wiley
de control a durerii (Melzack și Wall – 1965 – și ulterior)**

& Sons,
2010
...
Crioterapia profundă:
- cold packs [ice packs cryotherapy – ”can block the
sensitized nerve endings, reduce local pain, and
decrease muscle spasm”*/ anti-spasticity action**;
Crioterapia superficială:
quick icing/ ice massage (including within the Rood
sensori-motor technique) proposed for motor
(”unreliable”*** stimulating/ facilitatory effects].
* Chen W-S, Annaswamy TM, Yang W, Wang TG – Physical Agent Modalities, in: Cifu DX (Ed): Braddom’s Physical Medicine and
Rehabilitation, Fifth Editionn, Elsevier, 2016
** Basford JR, Baxter GD – Therapeutic Physical Agents, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s Physical
*** Cameron MH – Thermal agents (p: 134) in: Physical Agents in Rehabilitation: From Research to Practice (fourth edition).
ELSEVIER SAUNDERS, 2013 ...
”Temperature changes of a few degrees affect nerve
...
conduction velocities, ... blood flow and collagen
extensibility. ... heating modalities ... most gain their
effects by producing analgesia, hyperemia, ... reduced
muscle tone. ... Cold’s main effects are analgesia,
reduced perfusion ... muscle tone reduction.”
(de-congestion – n. n.)
Therefore, heat and cold have ”often” – ”surprisingly” –

”similar” ”indications and contraindications.”*:
”
by :
*
... ”
...
Hydro-thermo-/ kinesi-therapy
Hydrotherapy is an inner methodological subgroupage
consisting in ”external application of water, hot or cold, in
any form, for the treatment of disease. Water may be
applied locally or to the whole body by immersion.
Hydrotherapy, refer (?) to the latter form of bathing.”*
Balneotherapy consists of local/partial or general ap-
plications of water with compounds adding** (o. n.:
natural, (organo-)mineral: simple (gases, elements)
and/or more complex (mud, fango,para-fango).
Water’s main capabilities, as prophylactic-/therapeutic-
/rehabilitative agent, are: ”heat transfer to the skin ...”,
partial gravity force off-load (according to Archimedes’
principle), hydrostatic pressure* – including with, for sub-
* Franchimont P, Juchmes J, Lecomte J – Hydrotherapy--mechanisms and indications. Pharmacol Ther. 20(1):79-93, 1983 ...
** Basford JR, Baxter GD – Therapeutic Physical Agents, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s Physical Medicine & Rehabilita-tion Principles and Practice, Fifth Edition, Vol. I,
Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 2010
...
total/ head-out hot water
immersion: consequent
enhanced venous return
→ burdening of the right
atrium and (partially) thus,
resulting in significant,
transitoryincreased ”se-
rum level of atrium Rehabilitation Clinical
natriuretic peptide”*–, also Institute – in Reykjavik/ Iceland
(F D) ”Roosevelt Warm Springs
resistive, and/ but agreable Rehabilitation Hospital is equipped

with 52 beds, all of which
are Medicare-certified. This is one of
(in general a psychologi- the smaller rehabilitation facilities
in Georgia. ... this hospital is better
equipped for OT than for speech and
cally relaxing effect of language disorders.”** (**http://rehabilitation-
hospitals.healthgrove.com/l/74/Roosevelt-Warm-
immersion in warm water). Springs-Rehabilitation-Hospital)
The Midlands Center for

* Kurabayashi H, Tamura K, Tamura J, Kubota K – The Spinal Injuries – within The
effects of hydraulic pressure on atrial natriuretic peptide Robert Jones & Agnes Hunt
during rehabilitative head-out water immersion. Life Sci. Orthopaedic Hospital – in
20;69(9):1017-21, 2001 Oswestry, Shropshire/ U.K.
”
Cadă ”treflă”/ fluture” pentru ”

hidro-/kineto-terapie*
(* Butterfly Hydrotherapy Pool - Reval Group
reval-group.com)
”Portable Above Ground Aquatic Treadmill”*/ ”

Minipiscină (mobilă) terapeutică dotată cu covor rulant
(* https://www.hydroworx.com/products/hydroworx-300/)
...Teste clinice orientative pt. responsivitatea la stimuli
hidro-/ termo-terapeutici (/ balneo-climatici)
În principiu, diferenţierea între tipul constituţional macro-
kinetic şi cel microkinetic/ acropoikiloterm se face
după următoarele criterii:
• temperatura şi aspectul tegumentelor
• modificările adaptative cardio-vasculare (în special TA
şi frecvenţa cardiacă) generate de expunerea la astfel de
• frecvenţa respiratorie
• tonusul psihic/ ritmul somn-veghe.
În urma unei aplicaţii hipertermizante, un microkinetic va
reacţiona prin vasoplegie şi chiar tendinţă la colaps iar
reacţia sa la aplicaţii de rece se caracterizează prin: tegu-
mente marmorate/ cianotice, piloerecţie, tremurături, dis-
confort psihic, tahicardie, tahipnee precum şi tulburări ulte-
rioare (cu durata de până la câteva zile), de somn. ...
... Este important ca astfel de persoane să fie iden-
tificate înainte de iniţierea curei hidro-/ termo-tera-
peutice, care fie le este total neindicată, fie trebuie
pregătită, în prealabil, la domiciliu, printr-o perioadă
de antrenare/ călire cu factori termici contrastanţi.
Macrokineticii se adaptează mai rapid şi mai bine la
variaţiile termice. Clinic, se pot utiliza câteva elemente
de orientare pentru diferenţiere între cele două tipuri:
• Indicele Hildebrand = frecvenţa cardiacă/ frecven-
ţa respiratorie. Valoarea sa normală este 4/1. Valori
crescute ale acestei fracţii reprezintă factor predic-
tiv pentru o reacţie proastă la hidro-/ termo-terapie... .
...• Semnul Dalmady: se aplică presiune digitală la
nivelul eminenţei tenare, până la decolorarea te-
gumentului; dacă recolorarea se face în mai puţin
de 5 secunde de la întreruperea presiunii, reacţia
dermo-vasculară la stimuli HTT/ balneoclim. este
bună; deci, pacientul va reacţiona bine la cură.
• Indicele vegetativ = TAD/ frecvenţa cardiacă (ra-
portul dintre tensiunea arterială diastolică şi frec-
venţa cardiacă). O valoare supraunitară indică un
profil parasimpaticoton iar una subunitară cores-
punde unui profil simpaticoton. Ţinând cont de fap-
tul că în staţiunile balneo-climatice fronturile at-
mosferice au o importanţă deosebită, este bine ca
pacientul să nu fie orientat spre o staţiune unde
acestea îi vor accentua profilul vegetativ’. …
… ’Contribuția RMFB la asigurarea/ menținerea/
ameliorarea calității vieții (QOL/ Wellness) – inclusiv/
în principal prin Balneo-Climatologie
Principale stațiuni balneo-climatice românești adecvate,
inclusiv pentru acest scop, sunt:
Călimăneşti-Căciulata-Cozia
Olăneşti
Govora
Felix
Herculane
Eforie
Mangalia
Techirghiol
Covasna
Sovata
Slănic-Moldova
Sinaia
Buziaș
Vatra Dornei
Otopeni – sediu clinic al Institutului National de Gerontologie și Geriatrie (INGG) "Ana Aslan", București (cu bioclimat de
’*
pădure, cu elemente sedative, ce atenuează profilul de bază, de bioclimat de stepă, din arealul geografic în care se află) .
…
* Onose G, Haras M et al. – Basic Wellness Features and Some Related Actions Propensive for Active and Healthy Ageing. Raport la
Conferința anuală a Asociației Române de Balneologie. BăileTușnad, 2015
…
…
…
…
” …
…
… ”
ROMANIA – Govora balneo-climatic health resort ”

…
… ”
http://www.bailegovora.ro/agrement.htm
ROMANIA – Govora
vintage images
…
Stațiunea Băile Herculane
”
”
”Baie si tratament la cadite la Baile Herculane ”

”Fișier: Baile Herculane Baia Neptun (2).JPG – ”
in Caras-Severin ... youtube.com”**
Wikipedia ro.m.wikipedia.org”*
din: *https://www.google.com/search?q=herculane+bai&sxsrf=ALeKk01xUK7hYUsuTjIyQgiDPGtYrP2uvQ:1584472186724&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=o26OsSy0EvcSnM%253A%252CVZ4f5ZWEdgSo-
M%252C%252Fm%252F0gtw8&vet=1&usg=AI4_-kQTfUVuidWgjQG7UuHBTmhGP_IYsg&sa=X&ved=2ahUKEwi4k-LumqLoAhVLs4sKHR4UAVEQ_B0wHHoECAUQAw
(din: ** https://www.google.com/search?q=herculane%20bai&tbm=isch&tbs=rimg%3ACRKcd_1gqD1kcImD1NF3gEErzmhbpwA02_1hFnu9oxZbUix1oFzzgJ2TAdc3l2HOrAQDpNHYrTRSCbTXprlnu02fb_1TecFDqc97-
kMBq4mLKnqvHpUPuNfBWD1EGVqHSfubf34c-a0MKphEuUqEgn1NF3gEErzmhHFW9V-
CaRhmCoSCRbpwA02_1hFnEaFipfuiNboKKhIJu9oxZbUix1oRBpWCRIG4l90qEgkFzzgJ2TAdcxGOg7GtxLwZXCoSCXl2HOrAQDpNEXFm8ADHR8TPKhIJHYrTRSCbTXoRY40nPjT-
b2oqEglrlnu02fb_1TRFy6oTqImGh_1SoSCecFDqc97-kMEUS7VJDvkqbSKhIJBq4mLKnqvHoR8rnmMT-BkyEqEglUPuNfBWD1EBGKyeKXTMlmCSoSCWVqHSfubf34ETMSpa8o3fuYKhIJc-
a0MKphEuURyOoz2SPhClZhGaCfQSmpsXw&hl=ro&ved=0CAIQrnZqFwoTCID17oqbougCFQAAAAAdAAAAABAh&biw=1370&bih=753)
…
”
ROMANIA – Felix: balneal-climatic health resort

http://transilvania.travel:8000/imagini/Balneo/Baile%20Felix/Imagini%20Baile%20Felix/
…
…
”
”
ROMANIA – Felix balneal-climatic health resort
…
http://www.etalontravel.ro/
…
…
”…
…”
…
”
ROMANIA ”
Turda salt caves adapted for health tourism
…
…
”
ROMANIA ”
Turda salt caves adapted for health tourism
http://www.turisminromania.ro/cluj_cluj_napoca_salina_turda-a82.html …
…
”
…”
…
…
INSTITUTUL NATIONAL DE GERONTOLOGIE SI GERIATRIE
”ANA ASLAN” – SEDIUL CLINIC DIN OTOPENI
…
…
… Sunt de menționat, în legătură cu acest capitol,
utilitatea – și implicit, încă: actualitatea notelor de
curs prezentate de către D-l Prof. Dr. N. Teleki pe
acest subiect, pe care considerându-le esențiale/
de bază, le-am onorat prin extensivitatea citatelor
aferente, aproape ubicuitare în prezentul curs (la
care astfel, corect, așa cum este stipulat încă din pri-
mul slide, îl consider (cu toate amplele completări
și aduceri la zi, conform bibliografiei, pe care le-am
efectuat) ca fiind principalul contributor/ co-autor.
Aprecieri, totdată, pentru capacitățile contributive, sinte-
tic-rezumative ale (ex Asist. Univ.) Dr. Med. M. Haras.
…
Resurse bibliografice adiționale, utile: Wojtecka-Lukasik E – Cryotherapy decreases histamine levels in the blood of patients with rheumatoid arthritis. Inflamm Res. 59 Suppl 2:S253-5, 2010;
http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Ianc/Curs%20Hidrotermoterapie.pdf;
http://www.medtorrents.com/download/curs_de_recuperare-medicina_fizica_si_balneologie-.pdf;
http://documents.tips/documents/xcurs-hidrotermoterapie.htm; http://www.scribd.com/doc/46559549/HIDROTERMOTERAPIA#scribd; http://www.scribd.com/doc/132843242/Curs-Termoterapie
…
Câteva resurse bibliografice suplimentare, utile:
• http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Ianc/Curs%20Hidroter
moterapie.pdf
• http://www.medtorrents.com/download/curs_de_recuper
are-medicina_fizica_si_balneologie-.pdf
• http://documents.tips/documents/xcurs-
hidrotermoterapie.html
• http://www.scribd.com/doc/46559549/HIDROTERMOTERA
PIA#scribd
• http://www.scribd.com/doc/132843242/Curs-
Termoterapie
…
…
Succinte noțiuni – de bază și actualități –

privind scleroza multiplă (SM/ leuconevraxită)
și respectiv, elemente de recuperare în această
maladie
...
”
...
(recurent – ”progressive relapsing”)
pojar
(rujeolă, varicelă, variolă)
(oreion)
”
(after Ropper AH, Samuels MA – Multiple Sclerosis and Allied Demyelinating Diseses – Chpt. 36, in: Adams and
Victor’s Principles of Neurology, Ninth Edition, McGraw Hill Comp. Inc., USA, 2009) ...
...
”Îngrijirile recuperatorii comprehensive ... se recunoaşte,
referitor la scleroza multiplă (SM), in special in ultimele aproxi-
mativ două decenii, că ... recuperarea este totuși singura moda-
litate pentru îmbunătăţire funcțională la pacienţii cu SM”*
O situație epidemiologică, posibil cu viză patogenică: ”Cu câteva
excepții [notabile: eschimoșii Inuit – ce consumă (”zilnic”), mult
ulei de pește – și populația Sami/ Lapps (Laplanders), din nordul
(Laponia) peninsulelor: Scandinavia și Kola – ce consumă multă
carne de ren și deci, au ”… aport ridicat de vitamină D prin
dietă*** – n. n.], prevalența MS crește cu distanța geografică
(în latitudine: Nord sau Sud), unde locuiește populația afectată,
față de Ecuator.”**
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management in Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007
** Bethoux F, Rae-Grant A – Multiple Sclerosis. Chpt. 25, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s Physical Medicine & Rehabilitation Principles and Practice, Fifth Edition, Vol. I, Woltres Kluwer Health.
Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 2010
*** Goodin D S – The Causal Cascade to Multiple Sclerosis: A Model for MS Pathogenesis. PLoS ONE (2009) | Volume 4 | Issue 2 | e4565
...
”Mulţi factori, incluzând variola, febra tifoidă, infecția cu virusul
...
Epstein-Barr (VEB), alte infecţii, deficite de vitamine , expunere
insuficientă la soare, expunere la alte radiaţii cosmice, riscuri ocupa-
ţionale, convieţuirea cu animale domestice, obiceiuri culinare, trau-
me, stres şi expuneri la agenţi toxici au fost toţi menţionaţi ca având
legătură cu patogeneza SM. Dintre aceste variante, totuşi,
deficitul de vitamina D şi infecţia cu VEB şi-au câştigat
cel mai mare suport privind rolul lor potenţial în patogeneza SM.
...
• Primul … pas în transformarea (în pre-vitamină D3) este
catalizat de expunerea 7-dihidrocolesterolului, în piele, la
ultraviolete tip B (UVB) ... Aportul de vitamină D3 din dietă
poate înlocui etapa dependentă de UVB şi permite menţinerea
nivelului seric normal de vitamină D, chiar în absenţa radiaţiilor
UVB adecvate.”* ...
* Goodin D S – The Causal Cascade to Multiple Sclerosis: A Model for MS Pathogenesis. PLoS ONE (2009) | Volume 4 | Issue 2 | e4565
S-a constatat, în plus, o interesantă legătură de tip
...
sezonier, între perioada din an a gravidității
mamelor și frecvența MS la copiii lor. Astfel, în
zone temperate-nordice, se constată un număr
mai mare de indivizi cu MS printre cei născuți în
lunile mai și iunie (deci sarcina a evoluat în luni
de toamnă și iarnă) și invers: printre cei născuți în
aceleași luni dar în emisfera sudică (la care
sarcina a evoluat în aceleași luni – ce însă aici
sunt de primăvară și vară), MS este cel mai
puțin frecventă. Aceste constatări epidemiologice
susțin suplimentar legătura dintre nivelul de expu-
nere – fie și indirectă: intrauterin – a produsului
de concepție la lumina solară și apariția MS.* ... * Shah A, Flores
A, Nourbakhsh B, Stüve O – Multiple sclerosis. Chpt. 46, in: (Cifu D X – Ed. – et al.) Braddom’s Physical Medicine & Rehabilitation (Fifth edition). Elsevier, Philadelphia, 2016
“SM este acum recunoscută ca o maladie complexă, de cel puţin
…
patru tipuri (fizio-)patologice şi cu patru tipuri de evoluţie clinică
(vezi mai departe – n. n.).”*
”SM este considerată a fi o boală ‘autoimună’ ... ca toate bolile
autoimune aceasta ... apare aproximativ de două ori mai
frecvent la femei decât la bărbaţi.”**
• ”Nu este clar dacă toţi agenţii imunomodulatori disponibili
sunt la fel de eficienţi pentru toate formele SM. Deoarece
forma cu recăderi-remisiuni (R-R) este cea mai comună şi cea
mai uşor de analizat în studii clinice (prin numararea recăderi-
lor), aproape toate studiile cu medicamente au fost făcute (în
acest domeniu – n. n.) pe acest tip SM.
• Acesta este o perioadă satisfăcătoare în îngrijirea pacienţilor
cu SM: sunt disponibile o serie de medicamente pentru a
ameliora activitatea bolii, medicații eficiente pentru a ameliora
simptomele, şi există o creştere a acceptării privind importanţa
intervențiilor de recuperare pentru pacienţi”* …
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company,
** Bethoux F, Rae-Grant A – Multiple Sclerosis. Chpt. 25, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s Physical Medicine & Rehabilitation Principles and Practice, Fifth Edition, Vol. I,
Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 2010
...
” ... FDA ... ultimii 7 ani ... imunoterapie de fond/ de ”menținere” – ame-
liorare a evoluției bolii: n. n. – (Avonex, Betaseron, ... Copaxone: ... “medi-
camentele ABC") şi o paletă terapeutică mai activă: chemo-/imuno-
terapia abortiv/ inductivă (Novantrone – ... “medicament N” –, Rebif –

(antibiotic/ chimioterapic antineoplazic)
“medicament R"), prin care imunoterapia de fond/ de ”menținere” ... a
intrat într-o eră în care SM este parţial tratabilă.”*

(interferon beta 1-a); (interferon beta 1-b).
Medicament conținând 4 aminoacizi din componența mielinei→deviere
competitivă a răspunsului autoimun contra ei**

* Mattson DH – Alphabet Soup: A Personal, Evolving, Mostly Evidence-Based and Logical, Sequential Approach to the "ABCNR„
…
Drugs in Multiple Sclerosis. Semin Neurol. 2002; 22(1) – http://www.medscape.com/viewarticle/439088_3 - Seminars in Neurology
** Arnon R, Sela M (1999). "The chemistry of the Copaxone drug" (PDF). Chem. Israel. 1: 12–17.
(https://web.archive.org/web/20030907080548/http://www.weizmann.ac.il/ICS/booklet/1/pdf/copaxon.pdf)
...
Date demografice
”Scleroza multiplă este cea mai comună cauză de dizabilitate non trau-
matică care afectează adulţii tineri în emisfera nordică. Se estimează ca
în SUA sunt până la 400 000 persoane cu SM, cu o prevalenţă variind de
la 40 la 220 per 100 000, cu cele mai ridcate prevalențe la cele mai înalte
latitudini.
La anumite popoare, cum ar fi în China, SM este o boală relativ rară.
La alte popoare, precum cele Africane, SM este practic necunoscută.
Totuşi, datorită descendenţei din strămoşi albi şi Africani, posibilitatea
dezvoltării acestei boli este în creştere, deşi niciodată atât de frecventă ca
la cei cu strămoşi doar albi...Evoluţia acestor pacienţi poate fi (însă) rapid
progresivă şi foarte dificil de controlat: boala este mai puţin întâlnită dar
mult mai severă.
Aproximativ 85% dintre pacienţi au ori forma R-R ori forma secundar
progresivă (SP). SM SP de obicei apare după muţi ani”*
…
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders
Company, Philadelphia, USA, 2007
...
“Pacientul tipic R-R este o femeie albă, în vîrstă spre 30
de ani, născută la latitudine temperată şi ai cărei
strămoşi provin din nordul Europei.”*
Astfel, asemenea pacienți(e) se află în perioada lor de
maximă activitate și fertilitate ... Boala având particula-
rități atât de la individ la individ cât și de tip evolutiv, de la
an la an, necesită, de aceea, abordare în echipă (și
susținută – n. n.) a managementului terapeutico-
recuperator. În acest cadru, medicii de Recuperare au un
‘rol integral’ pe parcursul evoluției maladiei, fiind major
implicați atât în evaluare cât și în ameliorarea
simptomatologiei invalidante precum și în ameliorarea
calității vieții celor afectați.”**
* Kraft GH, Brown T – Comprehennsive management in Multiple Sclerosos Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007 ...
** Bethoux F, Rae-Grant A – Multiple Sclerosis. Chpt. 25, in: Frontera WR, DeLisa JA, Gans BM et al. (Eds.): DeLisa’s Physical Medicine & Rehabilitation Principles and Practice, Fifth Edition, Vol. I, Woltres Kluwer
Health.Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 2010
...
Etiologie – ”Punctul de vedere actual este acela că boala este produsul atât
al predispoziţiei genetice cât şi al unui factor de mediu necunoscut, dobândit
timpuriu.”* (‘factor declanşator al SM’**).
“Studiile de migraţie indică faptul că dezvoltarea bolii depinde de locul unde o
persoană a petrecut primii (15**) ani de viaţă.
Aceste date sugerează ca ori un factor declanşator a fost dobândit în zone
preponderent temperate sau un factor protector a fost dobândit în zone mai
puţin temperate (mai calde – n.n.) .”*
”Persoanele cu strămoși provenind din Europa de Nord, mai ales cu un genotip
specificat la nivelul antigenelor complexului major de histocompatibilitate de
clasa II: HLA-DR ”... și haplotipul asociat (DRB1*1501-DQB1*0602) sau
DR2”**, au șanse mai mari de a dezvolta boala. Expresia acestui
haplotip (grup de alele moștenite împreună de la un singur genitor – n. n.) pare
să fie determinată de vitamina D, ceea ce ar putea explica existența unei legă-
turi între deficiența de vitamină D – o situație întâlnită, mai frecvent, la
distanță de Ecuator – și riscul crescut de SM. ”*** ...
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management in Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd
edition) –.WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007
** Barcellos, L. F., Oksenberg, J. R., Begovich, A. B., Martin, E. R., Schmidt, S., Vittinghoff, E., Goodin, D. S., Pelletier, D., Lincoln, R. R., Bucher, P., Swerdlin,
A., Pericak-Vance, M. A., Haines, J. L., Hauser, S. L., & Multiple Sclerosis Genetics Group (2003). HLA-DR2 dose effect on susceptibility to multiple
sclerosis and influence on disease course. American journal of human genetics, 72(3), 710–716. https://doi.org/10.1086/367781
*** Kraft GH, Brown T, Johnson S – Scleroza multiplă – Cap. 52, în: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation, Vol. 3 (4th edition) 2011 –
tradusă înlimba română din partea SRRM, București, 2015
...
Etiologie. Fiziopatologie. Patologie
”O ipoteză atractivă privind etiologia SM este cea că indivizii
susceptibili genetic (persoane cu anumite tipuri HLA) ar putea
avea un răspuns aberant al toleranţei lor imune, permiţând
antigenelor din mediu să stimuleze producţia de celule T auto-
reactive .”*
Când asemenea antigene sunt re-întâlnite la maturitate, ar
putea declanşa un atac împotriva componentelor mielinei
proprii a persoanei [‘similaritate/ (imitație) moleculară’] şi a altor
structuri ale SNC, ”... distrugând mielina, axonii şi neuronii”, prin-
tr-o cale/ paradigmă (‘pattern’) autoimună şi inflamatorie.**
”Această similaritate moleculară se poate transforma mai târziu
într-o buclă degenerativă și de auto-perpetuare prin conceptul
de ‘extindere epitopică'. Acesta este unul dintre multiplele
mecanisme postulate. Recenzii ale ipotezei sunt disponibile.”*
...
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al – in: Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company,
** Shah A, Flores A, Nourbakhsh B, Stüve O – Multiple sclerosis. Chpt. 46, in: (Cifu D X – Ed. – et al.), in: Braddom’s Physical Medicine & Rehabilitation (Fifth edition). Elsevier, Philadelphia, 2016
...
”… descoperirea anticorpilor față de proteinele specifice mielinei – de exemplu,
proteina de bază a mielinei (PBM) – atât în ser cât şi în lichidul cerebro-spinal
(LCS/ LCR) al pacienţilor cu SM ... aceşti anticorpi, împreună cu celulele T reactive
la PBM şi la alte proteolipide mielinice, cresc odată cu activitatea bolii; mai mult,
PBM are reacţii încrucişate într-o oarecare măsură cu anticorpi la virusul
rujeolei.”*(din punct de vedere, însă – potențial – etiologic virusul ” ... Epstein-Barr
este menționat cel mai frecvent.”**
De menționat că,”... medicaţia antivirală pare să aibă o valoare protectivă mică în
reducerea exacerbărilor SM.*
”Semnul specific patologiei SM este prezenţa plăcilor (leziunilor) multifocale
demielinizante în emisferele cerebrale, nervii optici, trunchiul cerebral şi
măduva spinării.”***
...
* Ropper AH, Samuels MA, Klein JP – Multiple Sclerosis and Other Inflammatory Demyelinating Diseases – Chpt. 36, in: Adams and Victor’s Principles of Neurology, Tenth Edition, McGraw Hill Education Medical. New
York, Chicago, San Francisco, Athens, London, Madrid ..., 2014
** Kraft GH, Brown T, Johnson S – Scleroza multiplă – Cap. 52, în: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation, Vol. 3 (4th edition) 2011 – tradusă înlimba română din partea SRRM, București, 2015
*** Bethoux F, Willis MA – Multiple Sclerosis – Chpt 20, in: Frontera, W.R. and DeLisa, J.A. (eds.) DeLisa’s Physical Medicine and Rehabilitation: Principles and Practice. Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams &
Wilkins, Philadelphia, 2020
... ”Macrophage
2
1
Relapsing-remitting Progressive-relapsing
OGD
Healthy Diseased
myelin-axon myelin-axon Immunoglobulin and
complex complex Increasing disability
activated complement
4 Primary progressive Secondary progressive
The four pathologic types of multiple sclerosis, as

identified by Lucchinetti et al.:
Type 1 is cell-mediated destruction of myelin. The four clinical courses of multiple sclerosis:
Type 2 is cell-mediated destruction of myelin with
relapsing-remitting, progressive-relapsing, primary
immunoglobulin and activated complement.
Type 3 is a primary oligodendrogliopathy with apoptosis. progressive and secondary progressive”*
Type 4 is a neurodegenerative oligodendrogliopathy.
(după: * Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of
Type 2 is the most common, and type 4 the least Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al -
common (Lassmann et al. 2001) Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders
OGD - oligodendrocyte
Company, Philadelphia, USA, 2007) ...
...
”Simptome ‘tradițional’ raportate de pacienții cu scleroză
multiplă listate, mai jos, în ordinea descrescătoare a frecvenţei:
(nu sunt singurele – n. n.)
•Oboseală
•Tulburări de echilibru
•Pareze sau paralizii
•Amorțeli, furnicături sau alte tulburări de sensibilitate
•Disfuncţii vezicale
•Hipertonie musculară (spasticitate)
•Probleme intestinale
•Dificultate în memorare
•Depresie
•Durere
•Râs ori plâns facil (labilitate emoţională )
•Vedere dublă sau înceţoşată, pierdere parţială/ totală a vederii
•Tremor
•Dificultăţi de vorbire sau/și de comunicare
•Dificultate în rezolvarea problemelor”*
...
* Ropper AH, Samuels MA – Adams and Victor’s Principles of Neurology (Chpt. 36: Multiple Sclerosis and Allied Demyelinating Diseses). Ninth Edition,
McGraw Hill Comp. Inc., USA, 2009
... ”Scala Extinsă a Gradului de Dizabilitate (SEGD/ Expanded
Disability Status Scale – EDSS) este o metodă de cuantificare a
dizabilităţii în scleroza multiplă şi de monitorizare a schimbărilor
nivelului de dizabilitate în timp. Este larg folosită în studii clinice şi
în evaluarea pacienţilor cu SM. ... variază de la 0 la 10 unităţi,
crescător din 0.5 în 0.5 (ce reprezintă niveluri mai ridicate de
dizabilitate). Treptele SEGD de la 1.0 la 4.5 se referă la persoane cu
SM capabile să meargă fără ajutor şi se bazează pe măsurarea
deficitelor la nivelul a opt sisteme funcţionale (SF): piramidal –
slăbiciune musculară sau dificultate în a mişca membrele –; cere-
belos – ataxie/ pierderea coordonării, a echilibrului sau/și tremor –;
trunchi cerebral – tulburări de vorbire, deglutiție sau/şi nistagmus –;
senzorial (senzitiv – n. n.) – amorţeli sau alterări ale sensibilității –;
(dis)funcţia intestinului şi vezicii urinare; funcţia vizuală – afectări
ale vederii –; funcţiile cerebrale (cognitive – n. n.) – dezordini la
nivel de gândire şi memorie –; altele”* ...
* https://www.mstrust.org.uk/a-z/expanded-disability-status-scale-edss (Last updated January 2020)
...
”... Un sistem funcţional (SF) reprezintă o reţea de

neuroni din creier cu responsabilitate pentru sarcini
particulare (/ specifice – n. n.).
Fiecare SF este marcat pe o scală de la 0 (fără
dizabilitate) la 5 sau 6 (dizabilitate mai severă).
Treptele SEGD de la 5.0 la 9.5 sunt definite prin
deteriorarea mersului (? – n. n.).
Scala este uneori criticată pentru că se bazează pe
mers ca principala măsură a dizabilităţii .”*
...
* https://www.mstrust.org.uk/a-z/expanded-disability-status-scale-edss (Last updated January 2020)
...
”
...”
*
(din: * Shah A, Flores A, Nourbakhsh B, Stüve O – Multiple sclerosis. Chpt. 46, in: (Cifu D X – Ed. – et al.), in: Braddom’s Physical
Medicine & Rehabilitation (Fifth edition). Elsevier, Philadelphia, 2016
...
Totodată/ pe de altă parte:
...
... ”RMN a devenit cel mai important instrument de investigaţie
paraclinică în diagnosticarea şi monitorizarea SM şi a altor boli
* Bethoux F, Willis MA – Multiple Sclerosis – Chpt 20, in: Frontera, W.R. and DeLisa, J.A.
înrudite”* (eds.) DeLisa’s Physical Medici-ne and Rehabil-itation: Principles and Practice. Woltres
Kluwer Health. Lippincott Williams & Wil-kins, Philadelphia, 2020
”... evidenţierea de leziuni multi-focale bine delimitate, ovale sau

liniare, orientate radial adiacent spre suprafaţa ventriculară de
obicei denotă forma tipică recădere-remisiune de SM. Când sunt
vizualizate în imagini sagitale, acestea se extind dinspre corpul
calos într-un pattern filiform şi au fost denumite ‘degetele lui
Dawson’. Orientarea radială a acestor leziuni corespunde direcţiei
venulelor încorporate în substanţa albă cerebrală. ... Mai puţin
evidentă decât leziunile focale, în SM, este atrofia cerebrală progre-
sivă întâlnită în multe cazuri. Această schimbare reflectă probabil
atât pierderea de celule gliale cât şi important, degenerescenţa
Walleriană, chiar şi pierderea axonilor declanşate în acut de inflama-
ţie şi (mai) cronic de alţi stimuli neurodegenerativi (Miller et al., 2002)”
...
**
** Ropper AH, Samuels MA, Klein JP – Multiple Sclerosis and Other Inflammatory Demyelinating Diseases – Chpt. 36, in: Adams and Victor’s
Principles of Neurology, Tenth Edition, McGraw Hill Education Medical. New York, Chicago, San Francisco, Athens, London, Madrid ..., 2014
”
[from: Ropper
AH, Samuels
MA – Adams
and Victor’s
Principles of
Neurology
(Chpt. 36: (from: Shah A, Flores A, Nourbakhsh B,
Multiple Stüve O – Multiple Sclerosis – Chpt. 46, in:
Sclerosis and Braddom R. L.’s – Chifu DX (Ed.) et al. –
Allied Physical Medicine & Rehabililitation – 5th
Demyelinating Edition – Elsevier W. B. Saunders
Diseses),
”
Company, Philadelphia, USA, 2016)
Ninth Edition,
McGraw Hill
Comp. Inc.,
USA, 2009]
”
...
[after Ropper AH, Samuels MA – Adams

and Victor’s Principles of Neurology
(Chpt. 36: Multiple Sclerosis and Allied
Demyelinating Diseses), Ninth Edition,
McGraw Hill Comp. Inc., USA, 2009]
...
”
”
*
* Kraft GH, Brown T, Johnson S – Scleroza

multiplă – Cap. 52, în: Braddom RL (ed.), et
al - Physical Medicine & Rehabilitation, Vol.
3 (4th edition) 2011 – tradusă înlimba
română din partea SRRM, București, 2015
...
”Ghidurile de exerciţii pentru SM recomandă în mod
consecvent 2-3 zile/ săptămână de antrenament
aerobic 10-30 minute la o intensitate moderată şi
2-3 zile/ săptămână antrenament rezistiv [(1-3
seturi de 8-15 (maxim) repetiţii (RM) – n. n.: RM
(rezistenţă maximă) reprezintă valoarea greutății/
rezistenţei pe care ridicând-o de 10 ori (sau respectiv,
doar o dată) antigravitațional, în excursie
segmentară (cvasi)completă, se ajunge la obosirea
grupelor musculare implicate]”* (”ideal nu în aceeaşi
zi pentru a evita epuizarea”**).
...
* Kim, Yumi; Lai, Byron; Mehta, Tapan; Thirumalai, Mohanraj; Padalabalanarayanan, Sangeetha; Rimmer, James H; Motl, Robert W
– Exercise training guidelines for multiple sclerosis, stroke, and Parkinson’s disease. Rapid review and synthesis. American Journal
of Physical Medicine & Rehabilitation: 2019; 98(7):613-621. doi:10.1097/PHM.0000000000001174
** Bethoux F, Willis MA – Multiple Sclerosis – Chpt 20, in: Frontera, W.R. and DeLisa, J.A. (eds.) DeLisa’s Physical Medicine and
Rehabilitation: Principles and Practice. Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, 2020
”Abordarea recuperării la pacienţii internaţi ... pacienţii cu SM sunt tipic
...
mai tineri şi mai puţin dizabilitaţi. Aceștia au internări mai scurte şi obţin
mai puţine îmbunatăţiri ale activităţilor zilnice (ADL) şi mobilităţii decât
pacienţii cu leziuni cerebrale, leziuni ale măduvei spinării sau accident
vascular cerebral.”*
(* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007)
(exp.: helcometre – n. n.)
(scripeți)
”**
(exerciții ușoare de fitness/ gimnastică ritmică)
(din: ** Shah A, Flores A, Nourbakhsh B, Stüve O – Multiple sclerosis. Chpt. 46, in: (Cifu D X – Ed. – et al.) Braddom’s Physical Medicine & Rehabilitation (Fifth edition). Elsevier, Philadelphia, 2016
...
...
”Exerciţii pentru pacienţi în ambulator/ la domiciliu
(conceptual valabil și pentru pacienții cu SM internați – n. n.)
Exerciţiul are un efect benefic asupra dizabilităţii din SM şi a calităţii vieţii. Există
evidenţe solide că antrenamentul aerobic îmbunătăţeşte capacitatea maximă de
exerciţiu/ efort (V02max) pentru persoanele cu SM din ambulator, în timp ce
inactivitatea înrăutăţeşte situaţia. Se ştie mai puţin despre exerciţiile efectuate la
pacienţi cu SM (parțial)ambulatori şi non-ambulatori dar se pare că aceştia nu
beneficiază la fel de mult. Acest aspect se poate datora faptului că nu pot activa
suficientă masă musculară pentru a obţine un efect al antrenamentului, deoare-
ce programul de exerciţii nu (adesea ? – n. n.) este corect realizat pentru ei, sau
pentru că aderența lor este slabă.
Pentru cei cu grad mai mare de dizabilitate, programele multidisciplinare pentru
pacienţi externaţi ar putea oferi rezultate mai bune decât exerciţiile ca singură
opţiune, dar acestea nu sunt disponibile pe scară largă. Dacă pacienţii cu SM
respectă precauţiile stabilite, nu vor experimenta agravarea oboselii asociată
exerciţiilor sau alte simptome care durează până la 1-2 zile. Adrența la antrena-
ment poate reduce parţial oboseala din SM. Exerciţiul aerobic este în mod
particular important pentru pacienţii cu SM supraponderali.”* ...
*Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine &
Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007
... ”Hidro-kinetoterapia (înot, aerobică subacvatică şi mers
subacvatic) sunt un excelent antrenament integrat, mai ales
când ataxia poate pune o problemă de siguranţă. Chiar şi cei
cu tetrapareză pot utiliza water buoyancy (emersiunea/
flotabilitatea) pentru facilitarea ortostatismului şi înotului pe
spate, asistaţi şi cu vestă de salvare.
Pentru pacienţii cu SM foarte dizabilitaţi, activităţile zilnice
(ADL) pot constitui singura forma regulată de activitate fizică.
În completarea exerciţiilor asistive este importantă
elaborarea unor activităţi simple care să folosească
musculatura insuficient utilizată pentru a preveni
”neutilizarea învățată” şi decondiţionarea.
Activităţile recreaţionale ar trebui să suplimenteze volumul
exerciţiilor derivate din ADL.”* ...
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007
...
Cogniţia şi starea de spirit/ dispoziția
”Un pacient cu vorbire fluentă şi un vocabular bogat
lasă de obicei impresia iniţială că este intact din punct
de vedere cognitiv.
Testarea neuropsihologică a pacienţilor cu SM, indică
totuși, de obicei, că memoria este semnificativ
afectată.
Testările “standard office” sau “bedside memory”
ar putea să nu demonstreze acest deficit, întrucât
pacienţii nu uită informaţiile imediat.
Atunci când li se cere să repete trei elemente după 5
min în timpul unei examinări a statusului mental,mulţi
pacienţi cu MS care au serioase deficite de memorie
pot trece testul.”* ...
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in: Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB
Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007
”Deficitul cognitiv (DC) poate fi prezent în orice etapă
...
a SM. Aproximativ 40% - 70% dintre pacienţi au DC,
care este curent observată la PcSM [Persoane cu
Scleroză Multiplă/ PwMS (Persons with Multiple
Sclerosis – o. n.)], incluzând: pierderi de memorie
episodice, deficite de atenţie, viteză de procesare
întârziată şi dificultăţi ale funcţiei executive. Demenţa
este mai puţin prezentă în SM.”* ”
(din: * Shah A, Flores A, Nourbakhsh B, Stüve O – Multiple sclerosis. Chpt. 46, in:
(Cifu D X – Ed. – et al.) Braddom’s Physical Medicine & Rehabilitation (Fifth edition).
Elsevier, Philadelphia, 2016 ...
...
Depresia, comună la pacienţii cu SM, este considerată
atât un simptom al SM cât şi o co-morbiditate.
”Există literatură în curs de apariție privind
antrenamentul cognitiv în SM.
Inhibitorii de acetilcolinesterază utilizaţi în tratarea
bolii Alzheimer (e.g., donepezil, memantină), deşi nu
au aprobarea FDA în SM, ar putea fi de ajutor.”*
Intervenţiile non-farmacologice includ psihoterapie şi
consiliere, şi terapie cognitiv-comportamentală.
Exerciţiile (fizice – n. n.) ar putea avea efecte benefice
pe termen scurt asupra stării de spirit.”*
* Bethoux F, Willis MA – Multiple Sclerosis – Chpt 20, in: Frontera, W.R. and DeLisa, J.A. (eds.) DeLisa’s Physical Medicine and Rehabilitation: Principles and Practice. Woltres
Kluwer Health. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, 2020
To Claim CME Credits Complete the
self-assessment activity and
evaluation online at
http://www.physiatry.org/JournalCME
CME Objectives Upon completion of
this article, the reader should be able
to: (1) Recognize the physical and
cognitive decline in multiple sclerosis;
(2) Identify the importance of
exercise on cognition and mobility in
patients with multiple sclerosis; and
(3) Appreciate the potential benefit of
dual tasking in the rehabilitation of
individuals with multiple sclerosis.
Level: Advanced
Accreditation The Association of
”Cognitively challenging tasks were included in all motor activities … The activities involved dual-task training that demanded
the processing of logical sequencing, reasoning, attention, concentration, strategic planning, task shifting, and memory”
Academic Physiatrists is accredited
by the Accreditation Council for
Continuing Medical Education to
provide continuing medical education
for physicians.
The Association of Academic
Physiatrists designates this Journal-
based CME activity for a maximum of
1.0 AMA PRA Category 1 Credit(s)™.
Physicians should only claim credit
commensurate with the extent of
their participation in the activity
Physiotherapy versus physiotherapy plus cognitive training on cognition and quality of
life in Parkinson´s disease
randomized clinical trial
Barboza, Natália Mariano1; Terra, Marcelle Brandão1; Bueno, Maria Eduarda Brandão1;
Christofoletti, Gustavo2; Smaili, Suhaila Mahmoud1
American Journal of Physical Medicine & Rehabilitation: January 11, 2019 - Volume Publish
Ahead of Print - Issue - p ; doi: 10.1097/PHM.0000000000001128
Abstract
Objective Verify the effectiveness of physiotherapy associated with cognitive training to
improve cognition and quality of life in individuals with Parkinson’s disease (PD).
Design randomized clinical trial involving 58 individuals with mild to moderate PD,
randomly distributed into two groups: motor group (MG) and cognitive-motor group
(CMG). Both groups were assessed for cognition and quality of life at the beginning of
the study, at the end of the intervention protocols, and three months after the end of
the intervention. The following instruments were used to assess cognition and quality
of life: Mini Mental State Examination, Montreal Cognitive Assessment, Verbal fluency
test, Rey Auditory Verbal Learning Test, Cognitive and perceptual assessment by
pictures, Trail Making Test, Clock Drawing Executive Test, and Parkinson’s Disease
Quality of Life Questionnaire. The MG engaged in motor physiotherapy, while the CMG
underwent combined motor physiotherapy with cognitive training.
Results The intragroup analysis revealed that both groups presented improved cognition
(memory and visuospatial function domains) and quality of life after execution of the
protocols, but without statistically significant intergroup differences.
• Conclusions when comparing the intervention moments, the two treatment
approaches used were effective for the outcomes: memory, visuospatial function, and
quality of life in both groups.
... Vorbirea şi deglutiţia
• ”Performarea vorbirii este în general normală la majoritatea
pacienţilor cu SM. Cea mai comună problemă de vorbire în SM
este controlul volumului vorbirii (prea încet sau prea tare).
Dizartria este raportată în 14-19%, şi este mai des întâlnită la
pacienţii mai afectaţi neurologic.
• A fost caracterizată drept o dizartrie mixtă spastică
cerebeloasă, deşi este întâlnită totodată şi o dizartrie flască.
Apraxia, anomia şi afazia sunt mult mai puţin comune.
• Problemele de vorbire asociate SM sunt destul de severe
pentru a limita inteligibilitatea în aprox. 4% din cazuri.
Evaluarea logopedică este recomandată în toate aceste cazuri.
• Scopul imediat este inteligibilitatea compensată. Rezultatul
final este rareori (dacă) vorbirea normală. Când comunicarea
verbală este sub 50% inteligibilă, se pot încerca dispozitive
augmentative de comunicare.
• Strategiile pentru tratarea tulburărilor de vorbire a dizartriei din
SM accentuează pe controlul volumului vorbirii şi variații în fra-
ze, de a reduce lungimea fazei şi de a creşte volumul vocii”* ...
...”Disfagia este o manifestare a SM potenţial ameninţătoare
de viaţă”*, posibil ”... necesitând gastrostomă endoscopică
percutană (GEP/ Percutaneous Endoscopic Gastrostomy –
PEG).”**
• ”Un test cantitativ cu apă a detectat disfagia la 43% dintr-o
cohortă cu SM, dintre care aproximativ jumătate fără să
prezinte acuze aferente (risc de aspiraţie silenţioasă – n. n.).
• Faza orală a deglutiţiei este mai frecvent anormală decât
cele faringiană şi esofagiană.
• Lichidele (deglutiția lor – n. n.) pot fi mai problematice
decât solidele dar pentru majoritatea pacienţilor cu
disfagie, ambele sunt anormale.
• Întrebările despre sufocare, aspiraţie sau disfagie trebuie să
facă parte din controlul de rutină pe (n. n.: aparate și) sisteme.
• Dacă factorii de risc menţionaţi mai sus sunt prezenţi, clini-
cienii trebuie să fie înclinați spre a recomanda/ a face trimi-
tere pentru o evaluare a vorbii şi deglutiţiei.”*
* Kraft GH, Brown T – Comprehensive management of Multiple Sclerosos – Chpt. 53, in:Braddom RL (ed.), et al - Physical Medicine & Rehabilitation (3rd edition). WB Saunders Company, Philadelphia, USA, 2007;
** Bethoux F, Willis MA – Multiple Sclerosis – Chpt 20, in: Frontera, W.R. and DeLisa, J.A. (eds.) DeLisa’s Physical Medicine and Rehabilitation: Principles and Practice. Woltres Kluwer Health. Lippincott Williams &
Wilkins, Philadelphia, 2020
Abordări clinico-terapeutice,
profilactice și recuperatorii în
patologia locomotorie:
entezo-articulară şi
abarticulară de tip inflamator și
post-traumatică
Poliartrita reumatoidă
• Boală inflamatorie cronică sistemică cu etiologie
neelucidată şi patogenie autoimună*
• Cea mai frecventă afecţiune reumatismală de tip inflamator
• Prevalenţă: F/B = 2/1→ 1% populaţia gen.
• Debut: vârf de incidenţă la 30-50 ani
• Formele cu debut ≥ 65 ani prezintă mai rar manifestări
extra-artic. şi FR
• Debutul acut/ subacut la copil → dg diferenţial cu RAA
• Evoluţie cu pusee de activitate/ inflamaţie
Patogenie/ morfopatologie
1. Sinovita infiltrativă şi proliferativă*
→ Distrucţii cartilaginoase
→ Distrucţii osoase
→ Entezită, tendinită, miozită inflamatorie nespecifice
2. Vasculita
→ Eroziuni, ulceraţii, gangrene, purpură palpabilă
→ Noduli reumatoizi
→ Afectare pulmonară
→ Afectare cardiacă
→ Afectare pulmonară
→ Afectare renală (vasculită, RA la tt., amiloidoză sec.)
→ Afectare neurologică (vasculită vasa nervorum, compresii)
→ Afectare oculară
→ Afectare digestivă (vasculită mezenterică, RA la tt.)
3. Sindrom Felty
Patogenie/ morfopatologie
1. Activare excesivă şi expansiune clonală LyT

→ Activarea şi recrutarea de cel.
proinflamatorii din circulaţie
eliberare de
→ Activarea şi proliferarea cel. sinoviale citokine
→ Activarea şi proliferarea cel. endoteliale
2. Activare excesivă şi expansiune clonală LyB → FR, alţi auto-

anticorpi
Sinovita
Sinovialele căptuşesc art. diartrodiale, tecile tendinoase şi bursele
1. Faza exudativă (săptămâni-luni)
- edem, vasodilataţie
- infiltr. perivasc. cu PMN, apoi Ly
2. Faza infiltrativ-proliferativă
- Hiperplazia intimei sinoviale
- Sinoviocitele B sint. citokine, MMP,
fact. de creştere, etc.
- Neoangiogeneză
- Recrutare de cel., în special mononucl.
(LyCD4+, plasmocite)
- Ly se orgz. în infiltrate ~ foliculi lf.
Sinovita
3. Faza granulomatoasă = PANUS
- sinoviocitele B au asp. de cel. mezenchimale transformate
- sint. MMP → distrucţii cartilaginoase + osoase
- se dezvoltă predom. la interfaţa os-cartilaj
- necroză + fibrozare → panus inactiv
Distrucţii osoase
- eroziuni osoase subcondrale marginale
- osteopenie juxtaarticulară
- osteoporoză difuză (prin activarea
osteoclastelor)
Clinic
1. Artrita inflamatorie
- redoare matin. > 45 min. (edem + acumul. de lichid sinovial)
- mişcarea amelior. redoarea prin activarea circulaţiei veno-
limfatice → resorbţia edemului, produşilor toxici, citokinelor
pro-inflamatorii
- dintre semnele celsiene, eritemul teg. supraiacente este mai
discret/ rar în PR
Clinic
1. Artrita din PR
Caracteristici:
- Simetrie (art. contralat. afectată într-un interval < 3 luni
- Evolutivitate → eroziuni, deformări, anchiloze
- evoluţie frecvent centripetă (ex. mână → cot → umăr)
Atingeri:
- numai art. diartrodiale (art. fără sinovie: manubrio-sternală,
simfiza pubiană, intervertebrale, etc. nu sunt interesate!!)
- primele atinse sunt art. mici: MCF, IF(P), RCC, carpiene
simptome
Mâna
• Dureri, tumefacţii, deformări, anchiloze
• Slăbiciune + atrofie musc. (în special interosoşi)
• Sinovite, chiste sinoviale, fibroza lig. transvers → sindrom
de canal carpian (încarcerarea n. median)
• Alterarea prehensiunii !!
Aspecte semiologice:
- degete fuziforme
- mâna în spate de cămilă
- degete în gât de lebădă/ în butonieră
- adducţia policelui – până la pierderea pensei anatomice
- deviaţia cubitală a degetelor + dev. radială a carpului →
deformare în Z
- telescoparea falangelor/ degetelor
Clinic
Cot
• Bursita olecraniană
• Limit. mobilităţii
Umăr
• Artrita scapulo-humerală
• Artrita acromio-claviculară
• Bursite (b. subacromială)
• Tendinite în mm coafa rotatorilor
Clinic
Coloana cervicală
• Singurul segm. CV afectat de PR
• Artrită interapofizară, în special atlanto-axială, rupturi/
laxităţi lig., fractura odontoidei →
• Subluxaţii, listezis → instabilitate, tetrapareză
Art. temporo-mandibulară
• Dureri (în special la masticaţie)
• Limitarea mobilităţii
Glezne
• Tumefacţie perimaleolară
• Tendinită, noduli reumatoizi → ruptura tend. achilean
Clinic
Picioare
• Artrită MTF, subtalară
• Deviaţie lat. a degetelor
• noduli reumatoizi
• Degete în ciocan
• Hallux valgus
• Durioame mari, frecvente
Genunchi
• Presiune intraartic. ⁭ → chist popliteu (Baker)
• Atrofia cvadricepsului → limit. extensiei şi fixare în flexum
Şold
• Coxită reumatoidă; bursită trohanteriană
• Limit. RI (semnul cheii)
Clinic
2. Manifestări extra-articulare
• Determinate de vasculită, infiltrate limfo-plasmocitare
• Se asociază cu: FR în titru mare, complement seric ↓, CIC ⁭,
crioglobuline
Nodulii reumatoizi
• Cel mai adesea subcutanaţi, pe zone de extensie/ presiune
• Pot fi mobili/ aderenţi la tendoane, periost
• Se pot infecta, pot fistuliza
• Alte localizări:
- sclere, laringe
- cord, plămâni, pleură
- rinichi
- leptomeninge, corpi vertebrali
Clinic
Pulmonar
• Pleurezie
• Fibroza inerstiţială, sindrom Caplan (PR + pneumoconioză)
• Noduli pulmonari, pneumotorax
• Bronşiolită → IR severă
• Arterita pulmonară → HTP
• Artrita crico-aritenoidiană → obstrucţie respiratorie înaltă
Cardiac
• Pericardită, miocardită → TDR
• Endocardită → valvulopatii (în special Ao)
• Vasculită coronară; ATS precoce
Renal
Clinic
• Amiloidoză
• Sindrom nefrotic
Neurologic
• Vasculita vasa nervorum → polineuropatii senzitive/ motorii
• Încarcerări
• Compresie medulară
Oftalmologic
• Episclerită, sclerită, scleromalacia perforans
• Irido-ciclită, conjunctivită
Sdr Felty
= PR + splenomegalie + neutropenie
+/- hipersplenism, anemie, trombopenie, hepatomegalie, adenopatie
Diagnostic paraclinic
Hematologic
• Anemie cr. inflamatorie (blocarea fierului în macrofage) +
sec. tratament cu AINS, AIS, IS
• Anemie hemolitică autoimună – rar
• Sindrom Felty (PAR + splenomegalie + leucopenie)
• Leucocitoză uşoară dată de tratament cronic cu AIS
Sindrom biologic inflamator nespecific

• VSH ⁭
• Fibrinogen ⁭, CRP ⁭, haptoglobina ⁭
• hipergammaglobulinemie
Modificări imunologice
• FR = IgM (G, A, E) anti-IgG
- la 65-80% după 12 luni de evoluţie
- titrul se corelează cu activitatea bolii
- nu este specific PR (+ la 5% populaţia generală)
• Ac anti-peptide (ciclice) citrulinate (ACPA şi anti-CCP)
- peptidele citrulinate rezultă din degradarea unor proteine, în
cadrul inflamaţiei (ex. fibrina)
- Ac împotriva lor au specificitate mare pentru PR
- apar precoce în evoluţie
- ACPA au fost introduşi ca şi criteriu de diagnostic în ghidul
ACR 2010
Examenul lichidului sinovial
• Exsudat sero-citrin, cu celularitate bogată
• PMN ~ 75%
• FR+, complement ↓
Examen radiologic
• Sensibilitate şi specificitate ↓ la debut; poate fi normal în
primele luni
• Tumefacţia părţilor moi periartic
• Osteoporoză juxta-artic., ulterior şi difuză
• Îngustarea spaţiilor artic.
• Eroziuni marginale, (micro)geode în osul subcondral
• Deformări articulare
Diagnostic pozitiv – American College of
Rheumatology, 1987
Redoare matinală ≥1h, ≥6 săptămâni
Artrita simultană ≥3 zone ≥6 săptămâni
articulare Obiectivată de medic
Artrita mâinii ≥6 săptămâni
Obiectivată de medic
Artrita simetrică ≥6 săptămâni
Obiectivată de medic
Noduli reumatoizi Obiectivaţi de medic
FR
Modific. Rx tipice Rx ant-post de mână+pumn
4/7 criterii = diagnostic pozitiv
Diagnostic pozitiv – American College of
Rheumatology, 2010
Punctaje pentru:
A. Prezenţa artritei (0-5 p.)
B. Serologie: FR + ACPA (0-3 p.)
C. Sindrom biologic inflamator: VSH + CRP (0-1 p.)
D. Durata simptomelor:
< 6 săptămâni = 0 p
≥ 6 săptămâni = 1 p
Scor total ≥ 6/ 10 p → PR
Stadializare funcţională
Std. I – activitate fizică normală

Std. II – ADL posibile, dar cu durere şi dificultate
(reducerea mobilităţii articulare)
Std. III – independent parţial, pentru autoîngrijire
Std. IV – imobilizat la pat/ fotoliu rulant; dependent
pentru autoîngrijire
Spondilartropatiile
Grup de afecţiuni cronice, autoimune, de etiologie
încomplet elucidată, care au în comun:
• Prezenţa unei susceptibilităţi genetice la boală
(Ag HLA B27, etc.)
• Existenţa unor factori (posibil) declanşatori:
- agenţi infecţioşi
- (dis)stres de orice tip
- contraste termice intense, bruşte
- factori alimentari, etc.
• Trăsături comune:
- anamnestice
- morfo-patologice
-clinice/ paraclinice
- de răspuns terapeutic
Spondilartropatiile
(sau spondilartrite seronegative)
• Spondilita anchilozanta
• Artrita psoriazică
• Artrite reactive
(includ sindromul Reiter-Fissinger-Leroy/ RFL)
• Artritele din bolile intestinale inflamatorii cr.
(colită ulceroasă, boala Crohn)
• Spondilartropatii neclasificate
Spondilatropatiile
Trăsături comune:
• Absenţa FR
• Absenţa nodulilor subcutanaţi
• Artrite periferice cu următoarele caract.:
- predominant la art. mari şi la MI
- oligoartrite
- asimetrice
- la degete realizează aspectul de dactilită cu “deget în cârnăcior”
• Afectare radiologică posibilă a articulaţiilor sacro-iliace şi a coloanei
• Afectare frecventă a tegumentelor, mucoaselor, ochiului, intestinului
• Frecvenţa mare a entezopatiilor
• Agregare familială
• Asociere frecventă cu HLA B27, mai ales când spondilita este
prezentă
Spondilartropatiile
Trăsături comune
Fizio- şi morfopatologice
• Sediul iniţial al procesului inflamator = enteza
• Tendinţă de formare de ţesut osos la sediile inflamaţiei
• Leziunile tisulare sunt dominate de PMN
Terapeutice:
• Ameliorarea promptă a durerilor (max 48 ore) la doze mari de
AINS
Spondilita anchilozantă
Boală inflamatorie cronică a scheletului axial, cu:

• Predilecţie pentru art. SI
• Manif. extra-artic. caract. – entezite şi uveită ant.
• Corelaţie înaltă cu HLA B27
Prevalenţă: B > F
Debut: frecvent sub 40 ani
Morfopatologie
1. Entezita
• Zona de inserţie pe os a ligamentelor, tendoanelor,
capsulelor
• Supusă unui stres mecanic mare
• Intens vascularizată →
• Susceptibilă la depunerea de antigene
• Procesul inflamator începe la niv.
fibrocartilajului din enteze
Evoluţie: distrucţia fibrocartilajului →
spiculi osoşi
Morfopatologie
Localizări ale artritei din SA:
1. Simfize (amfiartroze fibrocartilaginoase)
• Inserţia inelului fibros al d.i.v. (fibrele ext.) pe marginea corpului
vert. (art. intervertebrală)
→ erodarea marginilor → vertebre pătrate
→ osificarea inelului fibros → sindesmofite
• Simfiza pubiană → leziuni erozive
• Simfiza manubrio-sternală
• Art. acromio-claviculară
2. Sincondroze
• Art. SI
• Art. sterno-claviculară, sterno-costală
Morfopatologie
Sacro-iliita
• Infiltrat inflamator subcondral → erodarea cartil. iliac, sacrat
• Osteoscleroză subcondrală
• Anchiloză
Morfopatologie
2. Sinovita (art. diartrodiale)
• Cel mai frecvent axial: art. interapofizare + costo-vertebrale
• Art. periferice (şold, umăr, genunchi) – mai rar
• Nu formează panus
• Eroziuni cartilaginoase centrale
• Osificare capsulară/ ligamentară
Morfopatologie
Afectări extraarticulare
• Uveita anterioară
• Rădăcina + valvele Ao, septul membranos – fibroză
• Fibroza pulmonară apicală (bilat.)
• Leziuni inflamatorii la niv. colonului
• Arahnoidită
• Nefropatie cu IgA; amiloidoză sec.
Clinic
• Evoluţie cu pusee de activitate
• Durere lombară, dorsală, cervicală, fesieră – de tip
inflamator
• Artrite periferice – rare, asimetrice, predominant la MI
• SA juvenilă se asociază cu afectarea centurilor, progn. sever
• Entezitele determină durere spontană/ la palpare (joncţiunea
costo-sternală, manubrio-sternală, apofize spinoase,
tuberozitatea ischiatică, tuberculi tibiali, călcâi, etc.)
• Durere toracică accentuată de inspirul profund:
- artrita costo-vertebrală
- entezita costo-sternală, manubrio-sternală
Examen clinic
= evaluarea afectării coloanei
= evaluarea mobilităţii coloanei, cutiei toracice şi a articulaţiilor
periferice
1. Sindrom vertebral static
• Durere – spontană, la palpare
• Postură şi aliniament:
- postură antalgică
- rectitudine a col. lomb.
- hipercifoză dorsală (gibus)
- hiperlordoză cervicală
• Tip de respiraţie
(toracică/ abdominală/ mixtă)
Examen clinic
2. Sindrom vertebral dinamic
Indice menton-stern = 0
Ind. Schober (McRae-Wright) – se marchează 10 cm deasupra
ap. spin. L5 şi 5 cm inf.) – la flexie, distanţa creşte cu 5 cm; la
extensie, scade cu 2 cm
Ind. degete-sol = 0 cm
Ind. occiput-perete = 0 cm
Ind. Stibor – distanţa C7-L5 creşte cu > 10 cm în flexie
Ind. Ott – de la C7, 30 de cm în jos; creşte cu cel puţin 3,5 cm în
flexie
Examen clinic
2. Sindrom vertebral dinamic
Ind. Moll – 2 repere la distanţă de 20 cm, pe linia axilară medie;
distanţa variază cu min. 5 cm la înclinare lat. homo/ contralat.
Ind. cirtometric – circumferinţa toracelui (la niv. mamelonar)
creşte cu cel puţin 4 cm în inspir
Semnul corzii de arc Forestier – specific SA: la ÎL, muşchii pv.

dorso-lombari sunt fermi, contractaţi
3. Sindrom dural, 4. Radiculo-neural

În general absente
Examen clinic
5. Sindrom mio-fascial
• Contractură paravertebrală
• Entezită
• Noduli mio-fasciali
6. Sdr. psiho-emoţional
• Depresie
• Anxietate
• Tulburări de somn
• Tulburări de atenţie
Examen clinic
Testarea articulaţiei SI – diagnostic dif. cu
lombosacralgiile!
Manevrele se realizează pe un plan dur
• Presiune directă pe SI, palpare SIPS → durere
• Test Gaenslen – hiperflexie +
extensie a şoldului contralat.
• Test Mennel – idem Gaenslen, din
decubit lat.
Examen clinic
Testarea articulaţiei SI
• Test Eriksen – presiune simultană pe SIAS (decubit dors.)
• Test Volkmann – pres. pe aripa iliacă, decubit lat.
Examen clinic
Testarea articulaţiei SI
• Manevra Illouz-Coste – pres. pe sacru
• Test Lessage – presiune verticală prin intermediul
femurului (flexie coapsă 90˚)
Sindrom biologic inflamator
• Nu întotdeauna se corelează cu activitatea bolii
• IgA ⁭
Hematologic
• Anemie normocromă normocitară din bolile inflamatorii
Imunologic
• HLA B27 – utilă în cazuri incerte/ debut
Examen radiologic
• SI - în general bilat., simetrică
- iniţial e afectată zona inf. a articulaţiei
• Eroziuni la niv. simfizei pubiene
Gradarea aspectului radiologic al sacro-iliitei:
(Crt. New York, 1984)
Grad 0 = normal
Grad 1 = suspect/ SI posibilă (Aspect eburnat, încețosat

al articulției sacro-iliace (SI)
Grad 2 = SI minimă (aspect neclar al marginilor articulare,

pseudolărgirea spaţiului art.)
Grad 3 = SI moderată (osteoscleroză/ eroziuni ale

suprafeteţelor art. + pensarea spaţiului art.)
Grad 4 = anchiloză (dispariţia spaţiului articular)

Modificări la niv. coloanei
•Vertebre pătrate
•Scleroza marginală a corpilor
vertebrali → colţuri lucioase
•Sindesmofite → coloana de
bambus
•Osificarea ligamentelor
interspinoase
•Rectitudinea col. lomb.
•Osteoporoza sec. imobilit.,
inflamaţiei
CT, RMN
• Utile în diagnosticul precoce
Scintigrafia osteoartic. cu Tc99

• SI captează în mod fiziol.
• Utilă în afectările unilat.
Crt. New York, 1984, pentru diagnostic
pozitiv
Crt. clinice:
1. durere lomb. joasă, cu redoare ≥ 3luni, care se ameliorează
cu efortul
2. limitarea mobilităţii col. L în plan sagital şi frontal
3. limitarea expansiunii cutiei toracice
Crt. Rx:
1. SI bilat. grd. 2-4
2. SI unilat. grd. 3-4
Diagnostic definit = 1 crt. clinic + 1 crt. Rx

Diagnostic probabil = 3 crt. clinice sau doar crt. RX
Programul de recuperare în
afecţiunile inflamatorii cronice
1. Măsuri igieno-dietetice + educaţia pacientului
2. Terapie farmacologică
3. Terapie recuperator-fizicală:
A. Kinetoterapie (hidrokinetoterapie)
B. Ergoterapie/ terapie ocupaţională
C. Electroterapie
D. Ultrasonoterapie
E. Fototerapie
F. Psihoterapia
G. Cura balneo-climatică
Kinetoterapia
• Tehnici anakinetice:
- repaus postural la pat
- ortezare (profilactică/ anticipativă sau corectivă)
• Tehnici kinetice dinamice
- mobilizare pasivă
- mobilizare pasivo-activă
- mobilizare activo-pasivă
- mobilizare activă liberă/ cu rezistenţă
• Tehnici kinetice statice
- contracţie izometrică
- relaxare
• Masaj
Programul de recuperare în afecţiunile
inflamatorii cronice
Obiective
În cursul perioadelor de activitate:
• Combaterea durerilor
• Controlul inflamaţiei
• Combaterea contracturilor, retracturilor şi dezechilibrelor
funcţionale musculare
• Ameliorarea mobilităţii articulare
Programul de recuperare în afecţiunile
inflamatorii cronice
Obiective
În cursul perioadelor de stare/ remisiune:
• Ameliorarea mobilităţii articulare
• Prevenirea/ limitarea deformărilor
• Menţinerea/ ameliorarea forţei şi tonusului muscular
• Menţinerea/ ameliorarea rezistenţei musculare şi a
capacităţii de efort
• Menţinerea/ ameliorarea coordonării şi echilibrului
• Adaptarea bolnavului la disfuncţiile constituite (inclusiv din
punct de vedere psihologic)
• Combaterea disfuncţiei ventilatorii restrictive (SAP)
1. Măsuri igieno-dietetice + educaţia
pacientului
• Evitarea (dis)stresului de orice tip
• Evitarea eforturilor fizice mari
• Evitarea frigului, a umezelii, a curenţilor de aer reci
• Evitarea infecţiilor (faringite, gripe, diarei, BTS)
• Evitarea imunizărilor
• Evitarea traumatismelor şi micro-traumatismelor la nivel
osteo-articular
• Autocontrol postural, cu evitarea, în măsura
posibilităţilor, a posturilor vicioase (hipercifoze, scolioze,
flexum genunchi, etc.)
• Continuarea, pe termen lung, inclusiv la domiciliu, a
practicării exerciţiilor fizice învăţate în cursul
kinetoterapiei
pacientului
• Educaţie pentru utilizarea ortezelor (mod de aplicare,
durata aplicării, întreţinere)
• Adaptări ale domiciliului, în concordanţă cu statusul
funcţional al bolnavului:
- iluminare adecvată
- aşezarea suprafeţelor de lucru (mese, birouri, etc.) la o înălţime
adecvată, care să favorizeze o postură corectă, cu evitarea
cifozării D excesive şi a delordozării/ antepulsiei coloanei
cervicale
- bare/ mânere de sprijin
- îndepărtarea obstacolelor (favorizează căderile/ fracturile):
covoare, mobile, praguri
- evitarea scărilor interioare/ exterioare abrupte (treptele excesiv
de înalte stresează SI, şoldul şi genunchiul)
pacientului
• Regim alimentar:
- aport caloric adecvat vârstei, activităţii fizice
- Controlul greutăţii, în spoecial dacă articulaţiile portante sunt

afectate
- suplimente de vitamine (D şi antioxidante: A, C, E)
- regim alimentar de protecţie a mucoasei gastrice (tratament

de durată cu AINS; AIS):
- evitare alcool, fumat (În SA există DVR!)
- mese la intervale regulate, cel puţin 3/ zi
pacientului
- evitarea excesului de sare (tratament cu AINS; AIS)
- regim hiperproteic, hiperglucidic, suplim. K (tratament
cu AIS)
- evitarea excesului de lactate (pot exacerba leziunile
inflamatorii intestinale din SAP), însă cu aport adecvat de
calciu (predispoziţie la osteoporoză)
- supliment de acid folic (Acifol) la tratamentul cu MTX
Necesar zilnic: 1000-1500 mg calciu și

800-1000 UI vitamina D
Terapia farmacologică
Obiective
1. Combaterea factorilor trigger infecţioşi

2. Combaterea procesului autoimuno-inflamator
4. Combaterea contracturilor (antalgice)
5. Combaterea osteoporozei
6. Reechilibrare psihoemoţională
Combaterea factorilor trigger infecţioşi
• În cazurile care sugerează persistenţa infecţiei (în special
ARe)
• Mai ales în cazul SAP, este de dorit tratarea oricărei infecţii
depistate, în special uro-genitale şi digestive
• Agentul anti-infecţios se alege în funcţie de germenul
suspicionat/ evidenţiat; optim este tratamentul după
antibiogramă
• Ex.: pentru infecţia genitală cu Chlamidia:
- doxiciclina
- norfloxacin, ciprofloxacin
Combaterea procesului autoimuno-inflamator
1. AINS - Mod de administrare: P.o.; Parenteral; Topic:
unguente, spray-uri
Clasificare
1. COX1-specifice: aspirina în doze mici (< 100 mg/ zi)
2. COX-nespecifici:
• Derivaţi indolacetici: indometacin
• Derivaţi ai acidului propionic: ibuprofen, naproxen
3. COX2-preferenţiale:
• Derivaţi fenilacetici: diclofenac
• Derivaţi de oxicam: piroxicam, meloxicam
• Derivaţi neacizi: nimesulid, nabumetona
4. COX2-selective:
• Coxibii: celecoxib, rofecoxib, valdecoxib, etoricoxib
1. AINS – reacţii adverse:
• Digestive - UGD
• Renale - ↓ perfuziei, ↓FG, retenţie de Na + K → HTA, edeme
- nefrită toxică, necroză papilară
• Toxicitate hepatică
• Hematologice: - agranulocitoză, anemie aplastică
- diateză hemoragică
• Cardio-vasculare (ale AINS COX2-selective!) – ATS, infarcte
• Bronhospasm
2. AIS (corticosteroizii)
• Acţiune prin legare la R specifici intracelulari → efecte
genomice
• Efecte non-genomice prin interacţ. cu membranele cel.
• Efect antiinflamator:
- ↓PG şi LT (inhibarea PLA2 de către lipocortină)
- ↓ citokine proinflamatorii (IL, IFNγ, TNFα, etc.)
- ↓ molec. de adeziune
- ↓ migrarea PMN şi aderenţa la endoteliul vasc., ↓apoptoza
PMN
- stabilizează membranele lizozomale →
- ↓ RLO
2. AIS (corticosteroizii)
• Efect imunosupresor:
- ↓ nr. + activitatea Ly, în special T
- ↓ prezentarea Ag şi expresia MHC II
- ↓ eliberarea de IL-1 şi TNF-α de către macrofagul activat
- ↓ eliberarea de IL-2 şi IFN-γ de către LyT activat
• Efectele metabolice ale cortizonului

2. AIS – clasificare
• Durată scurtă de acţiune (T1/2 = 8-12 h):
- cortizon, hidrocortizon
- cea mai mare retenţie hidrosalină!
• Durată medie de acţiune (T1/2 = 12-36 h):
- prednison
- prednisolon, metilprednisolon
- triamcinolon
• Durată lungă de acţiune (T1/2 = 36-72 h):
- dexametazona
- betametazona
- parametazona
2. AIS – administrare
• CS exogeni inhibă axa hipotalamo-hipofizo-CSR
• Efectele antiinflam. + imunosupres. sunt mai intense la prize
zilnice multiple
• Administrare la ora 8 a.m., 1 priză/ 2 zile
• Întreruperea → rebound, insuficienţă CSR
• Utilizare parenterală – perioade scurte, în acutizări
• Pulsterapia cu MP (1000 mg, 3 zile) – efecte persistente,
până la 3 luni. Utilă în:
- PAR
- LES
- vasculite
2. AIS – administrare
• În bolile reumatismale inflamatorii, inducerea şi menţinerea
remisiunii se realiz. cu CS cu durată medie de acţiune
• Doza mică, de 7,5 mg prednison/ zi este suficientă în
majoritatea cazurilor
• Administrare topică
- unguente (triamcinolon, hidrocortizon, clobetazol, etc.)
- infiltraţii (intra-artic., periarticulare, la sediile entezitice)
- betametazona (Diprophos)
- triamcinolon acetoid (Kenalog)
- hidrocortizon acetat
- MP (Depomedrol)
2. AIS – infiltraţii
• Efecte spectaculoase
• Risc de infecţie
• Artrită pasageră prin iritaţie locală
• Nu se recomandă > 3 infiltraţii / an la aceeaşi regiune
2. AIS – Reacţii adverse
• Risc de infecţii, maschează febra
• Alterări musculo-scheletale:
- osteoporoză, osteonecroză
- miopatia cortizonică
- rupturi de tendoane
- retardul creşterii la copii
• Risc de UGI
• Insuficienţă CSR
- hipoglicemie, hiperkaliemie
- hTA
- astenie, pierdere în greutate
2. AIS – Reacţii adverse
• Sdr. cushingoid:
- facies în lună plină, ceafa de bizon
- vergeturi, echimoze spontane, fragilitate vasc.
- acnee, hirsutism
- hiperglicemie
- retenţie hidrosalină → edeme, HTA
- hipokaliemie
- tulb. de somn, de comportament, psihoze
- cataractă, glaucom
3. DMARD (disease modifying antirheumatic drugs)
Metotrexat
• Standard de aur în PR
• Blochează prod. de ac. tetrahidrofolic → ↓sint. de purine
• Dozele mari: ↓sint. + replic. ADN – în oncologie
• Dozele mici au efecte antiinflamatoare şi imunosupresoare
- ↓secreţia de citokine proinflamatorii
- ↓secreţia MMP
- ↓proliferarea endot. şi neovascularizaţia
• Reacţii adverse:
- fibroză hepatică + pulmonară
- mielosupresie
3. DMARD
Sulfasalazina
• Este scindată la niv. colonului:
→ sulfapiridina (acţiune antireumatică)
→ acid 5-aminosalicilic (antiinflamator local)
• Indicaţii:
- SAP
- forme uşoare şi medii de PR
Leflunomid (ARAVA)
• Inhibă dihidroorotat dehidrogenaza → ↓sint. de pirimidine →
↓ proliferarea LyT şi B activate → ↓sint. de Ac
• ↓ sint de citokine inflamatorii, molec. de adeziune, COX2
• Indicaţii: PR, artrita psoriazică
3. DMARD
Sărurile de aur (Auranofin, Tauredon)
• Se acumulează în celulele SRE şi în hepatocit, epiteliul tubilor
renali, tubii seminiferi
Antimalarice de sinteză (clorochina, hidroclorochina)

• Au şi efecte:
- fotoprotectoare
- antiagregante
- hipolipemiante
3. DMARD
Piritinol (Encephabol)
• Structură chimică apropiată de piridoxină (B6) şi penicilamină
• Efecte: - ameliorează sd. biol. inflamator
- neurotonic
- antidepresiv
D-penicilamina – chelator de metale grele

Azatiprina – citotoxic
Ciclofosfamida – agent alchilant
Clorambucil – agent alchilant
Ciclosporina A – imunosupresiv, nefrotoxic, hepatotoxic
4. Agenţi biologici
Ac monoclonali anti-TNFα
A. Himerici – Infliximab (Remicade); etanercept (Enbrel)
• Se utilizează în combinaţie cu MTX
• Reacţii adverse:
- acute, la perfuzie
- risc de infecţie (TBC), boli limfoproliferative
- hipersensibilitate de tip întârziat
- Ac anti-moleculă himerică (HACA)
- fenomene lupus-like; citopenii
- agravarea IC, aritmii, tromboflebite
- sindrom demielinizant; efecte teratogene
- greaţă, diaree, dureri abdominale
4. Agenţi biologici
Ac monoclonali anti-TNFα
B. Umanizaţi – adalimumab (Humira)
• Nu determină HACA, reacţii alergice
• Poate determina Ac umani anti-umani (HAHA)
Se indică numai dacă tratamentul cu cel puţin 1 DMARD nu

a determinat ameliorări în 3 luni.
Combaterea durerii
DURERE
HIPOMOTILITATE
HIPOTROFIE
ANCHILOZĂ OSTEOPOROZĂ DEPRESIE
MUSCULARĂ
Combaterea durerii
• Toate medicamentele care ↓inflamaţia determină şi o

diminuare a durerii
Derivaţi de p-aminofenol:
• Paracetamol (1,5-2 g/ zi)
- metabolit al fenacetinei, efecte analgetice centrale
• Fenacetina (până la 1 g/ zi)
- analgetic central
Derivaţi de pirazolonă – au şi acţiuni antispastice:
• Noraminofenazona – Metamizol sodic (Algocalmin)
• Fenazona, aminofenazona
Derivaţi opioizi – Codeina din amestecurile antialgice/
antipiretice; Tramadol
Combaterea contracturii musculare
Benzodiazepine:
• Diazepam, tetrazepam (Miolastan)
• Facilitează transmisia GABA-ergică
Clorzoxazona
• Inhibă reflexele spinale polisinaptice
Tolperison (Mydocalm)
• Stabilizator la niv. membranei
Tizanidina (Sirdalud)
Clorproetazina (Neuriplege)
Reechilibrare psiho-emoţională
Insomnie
• Benzodiazepine
• Barbiturice
• Melatonina – are şi efecte antioxidante
Anxietate –tranchilizante minore:
• Meprobamat
• Hidroxizină
• Diazepam
Depresie reactivă
• ADTC: Imipramina (Antideprin), Amitriptilina, Trimipramina
• ISRS: Sertralina (Zoloft), Fluvoxamina (Fevarin), etc.
Combaterea osteoporozei
1. Reechilibrare hormonală
• B: Nordecanoat de testosteraon (Decanofort, Testolent)
- anabolizanţi proteici
- CI în hipertrofia de prostată
• F: Agonişti estrogenici: Raloxifen (Evista)
Medroxiprogesteron acetat, didrogesteron (Duphaston)
Estrogeni şi progestativi naturali
2. Suplimente de calciu şi vitamina D
• Calciu gluconic, Clorocalcin, etc.
• Vigantoletten, Alpha D3
• CalDvita, Osteocare (Ca, Mg, Zn, vitamina D)
Combaterea osteoporozei
Calcitonina (Miacalcic)
• Scade niv plasmatic al calciului
• Efecte: antiresorbtiv osos + analgezic
Bifosfonaţi
• Administrare săptămânală: alendronat (Fosamax,
Fosavance)
• Administrare lunară: ibandronat (Bonviva); risendronat
(Actonel)
• Administrare anuală: zolendronat (Aclasta)
Kinetoterapia
Obiective:
• Menţinerea posturii şi aliniamentului corect
• Corectarea deformărilor
• Menţinerea mobilităţii articulare
• Menţinerea / creşterea troficităţii şi forţei musculare
• Menţinerea/ ameliorarea funcţiei respiratorii (SA), a
capacităţii de efort
• Relaxare
Kinetoterapia
1. Repausul postural la pat
• Posturi profilactice, cât mai apropiate de statice normală
• În puseele medio-algice: repaus nosturn 8-9 ore + 1-2 h
după amiaza
• În pusee severe: repaus prelungit
• În SA: - optim este decubitul ventral
- decubit dorsal cu pernă sub regiunea L
• Imobilizările profilactice/ corective în orteze:
- se aplică în mod continuu în cursul repausului nocturn +
discontinuu în cursul zilei (2 ore x 2-3 ori)
- orteze textile, termoplastice (termoformabile)
Kinetoterapia
Postura fiziologică
• În plan frontal: aliniere: protuberanţa occipitală, umeri,
apexurile curburilor fesiere, călcâie
• În plan sagital: simetria dr-st.
Alinierea liniilor: biacromială, bicretă, etc.
În ortost. + mers, principalul element de igienă posturală îl

constituie autocontrolul activ, permanent, bazat pe
conştientizare kinestezică şi/ sau feedback vizual
! Atenţie la încălţăminte (talpă elastică, comodă)
! Orteze ale piciorului – talonete pentru corectarea asimetriilor,
talonete/ branţuri/ căptuşeli moi pentru redistribuţia presiunii,
în special PR (deformare MTF, IF, picior plat)
Kinetoterapia
Orteze ale mâinilor (PR) – pentru profilaxia deviaţiilor,
deformărilor în gat de labada, în butonieră, în special a
policelui!
În şezând: scaune, nu fotolii, cu o înălţime adecvată, suprafaţa de
sprijin dură, spătar cu înălţime adecvată
Poziţii vicioase: turceşte, picior peste picior
Suprafeţe de lucru la o înălţime adecvată
Kinetoterapia
Tehnici kinetice dinamice
1. La nivelul patului
• Mobilizări pasive, la limita durerii
• Gimnastica respiratorie
• În SA sunt utile exerciţiile posturale Forestier:
- în decubit dorsal, cu pernă mică sub coloana D
- în decubit ventral – cu sprijin pe antebraţe (poziţia sfinxului)
- cu pernă sub piept
2. La sală:
- alungiri axiale active pentru coloană
- exerciţii active pentru menţinerea supleţii/ mobilităţii articulare
(coloană, sold, genunchi, etc.)
- exerciţii active pentru creşterea tonusului şi rezistenţei musculare
- gimnastică respiratorie, reeducarea respiraţiei toracice, abdominale
Kinetoterapia
Gimnastică respiratorie, reeducarea respiraţiei toracice,
abdominale
• Tonifierea diafragmului: ex. În decubit dorsal, cu greutăţi pe
abdomen
• Tonifiere intercostali: respiraţii ample cu rezistenţă pe
torace
• Tonifiere abdominali : exerciţii din patrupedie
Hidrokinetoterapia
• Parţială – în general utilizată pentru creşterea mobilităţii
articulare (pasiv, pasivo-activ, activ)
• Generală
- în bazine individuale sau colective
Avantaje:
• Piscinele colective adaugă factorul de socializare, cu efecte
poz. asupra tonusului psihic şi complianţei la tratament
• Apa caldă (34-36˚) scade durerea, contractura, creşte
distensibilitatea ţesuturilor moi
• Descărcare gravitaţională (plutire) – mai evidentă în apa
minerală
• Rezistenţă opusă de apă
Electroterapia
• Se utilizează pentru efectele:
- antialgice, antiiflamatorii
- decontracturante
- vasculobiotrofice locale
- hiperemizante, resorbtive
1. Galvanizări (uscate, BG)
• Polul + are efect antiiflamator şi antialgic local
2. Curenţi de joasă frecvenţă
• Efecte antalgice, decontracturante, excitomotorii pr
musculatura scheletală, vasculobiotrofice şi resorbtive
• Diadinamici – DF are efecte pred. analgetice
- RS – efecte excitomotorii şi eutonizante prin
reinstruirea programului altern de alimentare a buclei gama şi
a reflexelor de întindere
Electroterapia
2. Curenţi de joasă frecvenţă
• Trabert – antalgic, prin efecte de acoperire (închiderea porţii
uscate a durerii prin stimuli vibratori, conduşi prin fibre
mielinizate Aβ, mai rapide decât fibrele nocicepţiei - Aδ)
- electrodul – se aplică pe zona mai dureroasă
3. CIMF
• Efecte analgetice, excitomotorii, vasculobiotrofice
• Modulare a tonusului vegetativ la niv. lanţurilor ganglionare,
pereţilor vasculari (manual)
• Micromasaj profund al musculaturii striate (miorelaxant) –
spectru 0-100 Hz
• Se poate adăuga masajul prin vid aspiraţie (electrozi
ventuză)
Electroterapia
4. Curenţi de înaltă frecvenţă
• ! Nu se utilizează în puseu inflamator, datorită endotermizării
• Efecte: hiperemie locală, stimulare imună, creşterea puterii
fagocitare, analgetice, sedative, fibrinolitice, stimularea
funcţiei regenerării tisulare, reechilibrarea pompelor ionice
membranare (efecte biotrofice)
• Diapulse – ÎF pulsatilă (pauzele dintre impulsuri reduc mult
efecte endotermizante); se pot utiliza în pusee acute
5. Câmpurile magnetice de joasă frecvenţă
• În regim continuu au efecte sedative, creşterea pragului
dureros, comută profilurile ionice citosolice pe modul diastolic,
anabolic
Ultrasonoterapia
• Efecte mecanice – micromasaj tisular, efecte fibrolitice,
miorelaxante, favorizează penetrarea tisulară a subst.
administrate topic, eliberare locală de factori autocoizi
(histamină, bradikinină, serotonină, heparină)
• Efecte termic – mirelaxant, vasodilatator
• Efecte analgetice, de acoperire
• ! Atenţie la încălzirea interfeţelor tisulare (în special
periostul şi cartilajele de creştere)
• Emisia cu impulsuri are efecte termice mai reduse
Fototerapia
1. RIR
• Efect fototraumatic – eliberare de factori autocoizi
• Eritem cutanat
• Efecte fotocaloric – vasodilataţie superficială, miorelaxare
• Ameliorarea funcţiei respiratorii (SAP)
• Bronzare
2. Domeniul vizibil (ROGVAIV)
- culorile reci au efecte sedative, relaxante
- culorile calde au efecte stimulante
- efecte fotocalorice (baia de lumina)
Helioterapia în SAP
• Hipertermie – vasodilataţie periferică
• Efecte imunomodulatoare, desensibilizare nespecifică
• Reglare neurovegetativă
• Expunerea la contraste în cadrul curei heliomarine/ egiptene
repeformează mecanismele adaptative ale circulaţia
periferică
• Efectul sanogen al aeosolilor marini: pe mucoasa
respiratorie, efecte sedative
LASER-terapia
= Emisie amplificată a luminii (Light Amplification by Stimulated
Emission of Radiation)
- lumină monocromă, coerentă, direcţională, stralucitoare
- Efecte:
• Biostimulare
• Vasculobiotrofic, resorbtiv
• Antiinflamator, antialgic, miorelaxant (indirect)
Hidrotermoterapia
• În SAP este foarte utilă hipertermia generală (ridicarea
temperaturii centrale peste 37,3, optim 39˚)
- destabilizează homeostazia → antrenează reacţii ample
neurovegetative, circulatorii
- optimizează activitatea sistemelor enzimatice tisulare
- stimuleaza nespecific imunitatea (creşte activitatea
leucocitelor, descarcă citokine anti-inflamatorii)
- Ridicarea temperaturii la peste 40˚C distruge direct cel puţin
4 germeni bacterieni: Treponema pallidum, Plasmodium
malariae, Neisseria gonorrhoeae (gonococul), Neisseria
meningitidis (meningococul).
Hidrotermoterapia
Aplicaţii locale de căldură
- în afara puseelor inflamatorii
- profunzimea încălzirii = 4-5 cm
- cresc metabolismul tisular local
- vasodilataţie locală, directă şi prin reflex de axon
- descărcare de factori autacoizi
Aplicaţiile răcoroase
- vasoconstricţie locală → diminuă edemul, hiperemia,
durerea
Masaj
Contraindicaţii:
- subnutriţie
- fragilitate vasculară, hematoame, echimoze
- varice, venectazii
- infecţii, alte leziuni cutanate
Efecte
• Sedativ / excitant
• Hiperemizant, vasculobiotrofic
• Decontracturant/ tonizant
• Creşte conductibilitatea ţesuturilor faţă faţă de cr. electrici (se
aplică înainte de electroterapie)
• Fibrolitic, rupere a aderenţelor tisulare
Ergoterapia
Recuperarea abilităţii (PR)
Grupe de exerciţii
• Recuperare ADL
• Refacerea gestualităţii necesare profesiei pacientului/
îndrumare spre o altă activitate = terapie ocupaţională
• Învăţarea unor gesturi trucate
Principii
• Se porneşte de la gesturi simple
• Se antrenează separat toate tipurile de prize
• Posturare corectă a întregului corp în timpul activităţii
• Se includ activităţi diverse, chiar distractive
• Se antrenează întregul lanţ kinetic al MS
• Se antrenează şi coordonarea
Ergoterapia
Exemple de activităţi:
• Scris, Desen
• Dactilografie
• Tâmplărie, dulgherie
• Ţesut, crosetat, împletit, cusut
• Ambalat
• Olărit
• Gradinărit
• Jocuri: şah, tenis, biliard, darts, oina, crichet
Cura balneo-climatică
Avantaje:
- acces la gama completă a factorilor naturali de cură (dar şi
artificiali)
- mediu ambiant plăcut (păduri, lacuri, mare, etc.)
- factor social – terapii efectuate în grup
Obiective generale
• Stimularea funcţiilor de apărare nespecifică
• Reechilibrare a reactivităţii sistemice
– palier neurovegetativ
– palier endocrin
– palier imun
• Creşterea capacităţii de efort (suport cardio-respirator)
• Refacerea funcţionalităţii ap. NMAK
Tipuri de climat
• Excitant-solicitant, de câmpie şi de litoral (sub 200m)
• Sedativ-indiferent (de cruţare)/ colinar – 200-800 m
• Tonic-stimulant – 800-2000 m
Pentru SAP, cea mai indicată este cura pe litoral, dar şi în
climat sedativ
Pentru PR, climatul de cruţare este mai adecvat (Slănic
Moldova, Felix, Slănic Prahova, Moneasa, Valea Oltului,
Covasna).
Alţi factori de cură utili în reumatismele inflamatorii:
- ape minerale:
• clorosodice (apa mării, Techirghiol) şi sulfuroase (Mangalia,
Herculane) – amelior. tulb. circulatorii (cura ext.), iar în cură
internă – fenomenele colopatice din SAP, scad procesele
inflamatorii
• Oligominerale
• Slab radonice (efect biotrofic) – Felix
• Alcaline, alcalino-teroase, sulfuroase – colopatii
• Păuşa – „ape de ochi” (uveite, keratite, conjunctivite)
- nămoluri
PATOLOGIA
POSTTRAUMATICĂ
Fiziopatologia procesului de reparare
tisulară
Traumatism
Traumatism minor (înţepătură,
hematom necomplicat, contuzie
simplă) → inflamaţie acută, fără
reorganizare morfologică/ Inflamaţie Reparare
reparare
Faza Faza
Maturare
precolagenică colagenică
Traumatisme mai severe → inflamaţie subacută/ cronică +

reorganizare morfologică/ reparare
Procesul de reparare începe la 24-48 h de la traumatism
Fiziopatologia procesului de
reparare tisulară
1. Faza precolagenică (durata = 5-6 zile)
• Dezvl. de neovascularizaţie (din periferie spre focarul
traumatic)
• Resorbţia hematoamelor, trombilor, detritusurilor din focarul
lezional
• Edem tisular
• Fibroblaştii încep să se activeze după 2-4 zile
• Friabilitate/ rezist. ↓ la tensiune (edem, liză colagenică)
reparare tisulară
2. Faza colagenică (câteva luni)
• Maturarea neovaselor
• Se dezvoltă şi limfatice → drenaj complet al edemului
• Sinteză de colagen şi substanţă fundamentală
• Maturarea colagenului (polimerizare, orientarea fibrelor pe
baza gradienţilor ionici/ forţelor EM/ forţelor mecanice)
• Rezistenţa mecanică a zonei lezate creşte ⁭
reparare tisulară
3. Faza de maturare (6-12 luni)
• Regresia neovascularizaţiei → flux fiziologic pentru zona
respectivă
• ↓ numărului de fibroblaşti
• Remodelarea colagenului → “reîncălziri” inflamatorii
• Zona maturată (cicatricea) se retractă
• Poate exercita stres mecanic (tracţiuni/ tensiuni pe ţesuturile
adiacente)
• Sinechii, bride, aderenţe între planurile de alunecare, chiar la
distanţă de focarul lezional
Momentul mobilizării
• Ţesuturile mezenchimale au tendinţa la reparaţie prin scleroză
(ţesut cicatricial/ fibros) → complicaţii:
- aderenţe, sinechii
- retracturi, redori
• Mişcarea ameliorează vascularizaţia locală, accelerează
resorbţia edemului → previne/ reduce fibroza patologică
• Mobilizare prea precoce după fract. → hiperemie locală →
resorbţie osoasă → pseudartroză
• Articulaţii + muşchi mari = mai puţin predispuşi la
persistenţa sinechiilor → mobilizare şi după 4-6 luni
• Articulaţii mici, muşchi subţiri = predispuşi la sclerozare
rapidă, ireversibilă → mobilizare în 3-4 săptămâni
• Oasele mici consolidează repede → mobilizare mai rapidă
• Oasele mari consolidează mai lent → mobilizare mai tardivă
Sechele cutanate şi subcutanate
post-traumatice
• Contuzii
• Excoriaţii
• Plăgi (înţepate, tăiate, zdrobite)
• Decolări, smulgeri
• Pierdere de substanţă
• Combustie, îngheţare
Sechele propriu-zise ale pielii:
• Plaga granulară
• Plaga grefată
• Cicatricile patologice
- alte complicaţii: edem, AND, tulburări trofice determinate de
imobilizarea pacientului traumatizat
post-traumatice
1. Plaga granulară = inflamaţie cronică fără tendinţă la cicatrizare
- arsuri, infecţii extensive, pierderea capacităţilor reparatorii
tisulare
• P. granulară normotonă (recentă/ cronică)
• P. granulară atonă
• P. granulară hipertrofică
Necesită igienă locală + imobilizare pre- şi postoperator (grefă) →

sechele NMAK ale imobilizării, necesită la rândul lor recuperare
post-traumatice
2. Plaga grefată
• Imobilizare ~ 3 săptămâni
3. Cicatricea patologică = disfuncţie/ dismorfism

→ aderenţe între planurile tisulare
→ fixări cicatriceale de segmente
• Atrofică
• Hipertrofică
• Cheloidă
• Ulcerată
Sechele cutanate şi subcutanate post-
traumatice
Principii de recuperare
Obiective
1. Favorizarea proceselor de reparare locală
- îngrijirea generală a pacienţilor imobilizaţi (dacă este cazul)
- îngrijirea şi supravegherea plăgii
- optimizarea vindecării locale
2. Menţinerea funcţionalităţii şi troficităţii segmentului
3. Recuperarea sechelelor instalate
traumatice
Metode
• Imobilizarea segm. până la cicatrizare completă +
posturare antideclivă
• Masaj manual/ instrumental – la 5 cm de marginile plăgii,
executat centripet
• Mobilizări pasive/ active ale tuturor articulaţiilor membrului
respectiv, ce nu afectează leziunea
• Contracţiile izometrice menţin tonusul şi troficitatea
• HKT – apa caldă creşte elasticitatea ţesutului conj. (36-37˚)
traumatice
Metode
• Comprese calde; comprese răcoroase – scad edemul
• Băi calde generale/ parţiale, hidromasaj (vasodil, analgezie)
- se pot utiliza înainte de KT
- numai pentru leziuni epitelizate
• Diapulse (ÎF pulsată) – nu are efecte termice; stimulează
regenerarea tisulară
- se poate aplica inclusiv pe plăgi proaspete
• RUV – efecte bactericide, trofice (plăgi atone)
• LASER
Recuperarea sechelelor instalate
(retracturi cicatriceale)
• KT în special activă
• Căldură locală moderată
• HKT – ameliorează circulaţia şi ↓vâscozitatea ţs. conj.
• Masaj manual
• Masaj instrumental (în special vibrator)
• US – efecte fibrolitice
• Cr. Trabert, CDD
Sechele articulare posttraumatice
• Sechele ale unui traumatism articular direct
• Sechele articulare ale imobilizării
Traumatismul poate afecta:

• Suprafeţele articulare (cartilaj, os, meniscuri)
• Capsula şi ligamentele
• Musculatura periarticulară
Traumatisme articulare:
• Deschise
• Închise (inclusiv plăgile operatorii)
Traumatisme articulare deschise – particularităţi
• Risc mare de infecţii
• Sinoviala reacţionează la infecţie prin proliferare exuberantă
fibroconjunctivală intraarticulară → anchiloză ulterioară
• Fracturi epifizare (intraarticulare)
→ necroză ischemică
→ infecţie → sechele artrozice, osificări reacţionale
• Cartilajul suferă întotdeauna
→ cicatrice fibroasă → incongruenţa suprafeţelor articulare
• KT activă se iniţiază doar după stingerea procesului infecţios
şi a semnelor inflamatorii → imobilizare prelungită
→ Artrita sechelară +/- componentă infecţioasă
→ Artroza secundară
Traumatisme articulare închise – particularităţi
• Există doar inflamaţie articulară, nu şi infecţie
Clasificare:
Fracturi intraarticulare – consolidează mai greu decât cele
extraarticulare
Traumatisme capsulo-ligamentare
- entorse = traumatisme fără deplasarea epifizelor
+ elongaţie/ ruptură parţială sau totală/ dezinserţie
ligamentară
+ întinderi/ rupturi parţiale musculo-tendinose
+ fract. os. parcelare prin smulgere
+ rupturi ale capsulei, sinovialei (→ hemartroză), vasculare
Dezinserţia tendonului tricipital cu fractură prin
smulgere a entezofitului olecranian (săgeata albă
indică zona de tumefacţie a ţesuturilor moi)
- entorse – sechele:
• Laxitate ligamentară → instabilitate artic.
• Atrofie musculară → instabilitate artic. → recidiva entorsei
• Hidartroze recidivante (sinovită proliferativă cr.)
• AND
- luxaţii = dislocarea epifizelor
• Intracapsulare (capsula nu este ruptă)
• Extracapsulare (o epifiză proemină/ iese prin capsula ruptă)
Pot asocia hemartroze, fisurări cartilaj + os, hematoame
periartic., hemartroze, întinderi/ rupturi de nervi
- luxaţii - sechele:
• fibroze + calcificări intra şi periartic.
• scleroze şi atrofii musculare
• artroza secundară
• Instabilitate articulară, luxaţii recidivante
Traumatisme ale meniscurilor articulare (genunchi)

• Fisurare, clivaj, deziserţie, ruptură
• Indicaţie chirurgicală
• În timp → atrofia cvadricepsului
Obiective ale recuperării
2. Combaterea infecţiei
3. Diminuarea inflamaţiei/ tumefacţiei articulare/
hidartrozei
4. Combaterea redorii articulare
Redorile de cauză intraartic. (calus voluminos, corp străin
intraartic., panus sinovial, necroze epifizare, etc.)
necesită intervenţie ortopedică
5. Combaterea laxităţii/ instabilităţii articulare – imobilizare
adecvată + tonifiere musculară ulterioară
(în special după luxaţii, sublux., entorse)
6. Refacerea abilităţii (dacă este cazul, în traumatismele
pumnului şi mâinii)
!! Trebuie selectate atent leziunile care se pretează la
terapie conservatoare!!
Metode fizicale de analgezie
• Curent galvanic (polul + pe zona dureroasă)

• Curenţi de joasă frecvenţă (CDD, Träbert)
• CIMF
• Căldura locală (gamă extrem de largă de procedee: compresa
caldă, parafina, perna electrică, curenţi ÎF şi UÎF, RIR, baia de
lumină, etc.)
• Aplicaţii locale de rece (în faza acută)
• Masaj relaxant, sedativ
Diminuarea inflamaţiei articulare/
periarticulare
• Repaus postural complet/ parţial
• Posturarea articulaţiei pentru a diminua presiunea
intraartic. (în general, în poziţii cu o componentă de flexie)
• Aplicaţii reci locale (comprese răcoroase, reci, gheaţă, apă
cu gheaţă, etc.) – în faza acută
• Aplicaţii de căldură locală – în faza subacută, cron.
• Puncţia articulară cu evacuarea lichidului în hidartroze
mari
Sechele musculare posttraumatice
1. Ruptura fibrelor musculare
• cel mai frecvent la gambă, în mod acut
• Clinic: durere, tufiere locală, incapacitate de contracţie,
bombare palpabilă dacă herniază printr-o ruptură a fasciei
• Sechele:
- dureri
- diminuarea forţei/performanţei muşchiului (cicatrice fibroasă)
2. Ruptura de tendon
• La joncţiunea tendino-musculară
• Rezultă pierderea completă a contracţiei
• Muşchiul dezinserat scurtat, rotunjit
• Vindecarea e posibilă şi prin imobilizare, prin intermediul
hematomului subperiostal, dar inadecvat, cu scurtare/
alungire ms.
3. Hematomul muscular
• în traumatisme ale muşchiului sau osului
• Se poate resorbi complet
• Uneori se încapsulează şi se calcifiază → nodul dur la pal.,
radioopac → limitarea contracţiei
• Se poate infecta → cicatrice → limitarea contracţiei
4. Ischemia musculară
• Leziuni arterio-venoase: rupturi, spasm, tromboză, anevrism,
fistulă, gips strâns →
→ infarct muscular, cu regenerare limitată →
→ cicatrice, retractură, capacitate funcţională ↓
• Ex.: retractura muculară ischemică Volkmann (compresia
arterei de către vena destinsă/ edem/ de aparat gipsat)
5. Atrofia musculară
• De denervare - fibroza şi infiltraţia grasă se instalează după ani
de evoluţie
• De imobilizare
- imobilizarea determină o ↓ de volum şi F musculară de 3%/ zi
- se reduce diametrul fibrelor, nu şi numărul lor
- risc de rupturi musculare şi tendinoase
6. Retractura musculară
= scurtarea fibrei + atrofie, cu ⁭ rigidităţii
• Cauze: ischemia, contractura, fibrozarea, hematom musc.,
imobilizare, posturi nefiziologice
• Rezultat = ↓ mobilităţii articulare
7. Contractura musculară
= contracţie musculară involuntară, dureroasă sau nu,
reversibilă
• Contractura antalgică – blochează mişcarea generatoare de
durere
• Contractura algică – cauzată de durerea şi inflamaţia în
muşchi
- consecinţe: tendinoze, miogeloze
• Contractura analgică (miostatică)
= pe musculatura unui segment imobilizat
= cea mai frecventă contractură în traumatologie
Obiectivele recuperării
1. Prevenirea/ refacerea pierderii de complianţă (elasticitate)
musculară
• Diminuarea durerii
• Diminuarea retracturii musculo-tendinoase (masaj, aplicaţii de cald,
întindere pasivă/ activă)
2. Prevenirea/ refacerea pierderii de forţă musculară
• Prevenirea/ diminuarea fibrozei musculare
• KT – exerciţii de creştere a forţei
3. Prevenirea/ refacerea pierderii de rezistenţă la efort
• Ameliorarea forţei
• Ameliorarea fluxului sanguin muscular
• Ameliorarea stării generale de sănătate
• Motivarea pacientului
4. Prevenirea/ refacerea pierderii de coordonare a mişcării
• Ergoterapie/ TO
Sechele osoase posttraumatice
• Pseudartroza (neoartroza/ falsă articulaţie)
• Calusul vicios
• Calcificarea subperiostală
• Osteoporoza de imobilizare
• Necroza aseptică (ischemică)
• AND (osteoporoză algică
posttraumatică/ CRPS – complex
regional pain syndrome)
Consolidarea fracturilor
• Consolidare = iniţierea mobilizării cu încărcare
- consolidare radiologică = ştergerea liniei de fract.
- densitatea osoasă a calusului (Rx) nu reflectă întotdeauna o
vindecare reală
• Durata vindecării (consolidării) depinde de:
1. Vârsta pacientului, tare individuale
2. Sediul şi tipul fracturii:
+ oasele bine acoperite cu muşchi se vindecă mai bine decât
cele superficiale/ intraarticulare
+ fracturile cu suprafeţe mari (oblice, spiroide) se vindecă mai
repede cecât cele cu suprafeţe mici (transverse)
3. Deplasarea iniţială a fract. – decolarea manşonului periostal
prelungeşte timpul de consolidare
4. Aportul sanguin la fragmentele fracturii – hipoxia (relativă) din
zona de fractură favorizează pseudartroza
Fractură tibială: la prezentare, la 2 luni (cu aparat gipsat), la 4 luni
1. Pseudartroza (falsă articulaţie, cu capsulă şi cavitate)
Cauze:
• Apoziţie imperfectă a fragmentelor osoase
• Interpoziţie de ţesuturi moi
• Tulburări de vasc. ale capetelor de fractură
• Boală osoasă locală, osteoporoză accentuată
• Infecţie
• Smulgeri ale periostului
• Inhibarea osteoblastelor de către osteosinteza metalică
• Absenţa hematomului dintre capetele de fractură
• Imobilizare insuficientă/ incorectă
• Mobilizare prea precoce
Diagnosticul diferenţial: consolidare întârziată

1. Pseudartroza
• Nu poate fi agravată prin terapie fizicală
• Singurul tratament eficient = ortopedic (imobilizarea =
inutilă!)
2. Calus vicios
• Calus cu dezaxare (var, valg, rotaţie, angulaţie)
• În special în fracturi cu deplasare
• Voluminos → prinde/ comprimă vase, nervi, tendoane
• Clinic:
- durere + edem persistente
- deformare osoasă palpabilă
- limitarea mobilităţii articulare (artroză sec.)
- dezaxarea segmentului
- pareze, tulburări vasculare
• Terapie = chirurgicală
3. Osificarea subperiostală
Decolare periostală → hematom subperiostal → reacţie
osteoblastică + osificare subperiost., frecvent paraarticular
→ limitarea mobilităţii, relief osos anormal
→ compresie/ întindere de nervi periferici
Cauze:
• Fracturi, smulgeri ale inserţiilor tendinoase
• Dezinserţii capsulare
• Luxaţii
• Elongaţii pasive intempestive
Tratament:
• Evacuarea chirurgicală a hematomului
• Decolarea periostului nu necesită imobilizare completă
• Întinderea pasivă o poate agrava → numai mobilizare activă
4. Osteoporoza de imobilizare
• Evidentă după 3-4 săptămâni
• Accelerarea resorbţiei + inhibiţia osteosintezei
• Asociază deperdiţie calcică → calciurie → litiază renală
• Calcemia este normală (uşor crescută la tineri)
• !! Osul ischemic nu suferă osteoporoză, ci scleroză
• !! Osul hiperemiat → osteoporoză accentuată
• Cauze:
- hiperemia de stază + hipoxie
- absenţa presiunilor exercitate de contracţia ms. şi încărcarea
gravitaţională
• Profilaxie/ terapie:
- mobilizare pasivă, cu prudenţă (fract. sec. pe os patologic)
- mobilizare activă cât mai precoce posibil
5. Necroza aseptică ischemică
• Embolie, tromboză, ruptură vasc. → ischemie os. epifizară
sau diafizară → necroză (condensare RX)
• Ischemia epifizară interesează şi str. profunde ale cartilajului
→ necroză → fibroză → artroză secundară
• Regenerare lentă (luni → 2-3 ani) prin
granulaţie din ţesutul vecin (RX – aspect de
osteoporoză +/- chisturi) → os fragil →
este necesară intervenţie chirurgicală
• Ischemia diafizară are şanse mai bune
de reparare, cu imobilizare adecvată
Obiective terapeutice
2. Accelerarea consolidării fracturilor
• Diapulse
• US – emisie cu impulsuri
3. Profilaxia/ terapia osteoporozei de imobilizare
• Contracţii musculare sub aparatul gipsat
• Mobilizarea activă a tuturor artic. membrului traumatizat, ce pot fi
mobilizate
• Mobilizare activă cât mai precoce după îndepărtarea gipsului
• Mobilizare pasivă, dacă activă nu este posibil
• Dozarea corectă a încărcării gravitaţionale
• Terapie medicamentoasă
4. Accelerarea resorbţiei hematoamelor subperiost. → Diapulse
Sechele posttraumatice ale nervilor
periferici
• Leziuni primare = contuzii, compresii, elongaţii, rupturi
• Leziuni secundare = compresii prin gips, bandaj, hematom;
lezare prin fragm. osoase, CS deplasaţi
• Leziuni secundare tardive (se manifestă la luni-ani de la
traumatismul iniţial) = prinderea nervului în ţesut cicatricial,
compresie prin calus, osificări subperiostale
periferici
Clasificare morfo-funcţională
• Neurapraxia – bloc de conducere temporar ~ compresii
– vindecare completă în 2-3 luni
• Axonotmesis – leziuni axonale, cu păstrarea tecii de mielină, a
tecii conj. şi a corpului neuronal = “leziune în continuitate”
• Neurotmesis – întreruperea completă a nervului la nivel
postganglionar; necesită sutură chirurgicală
– regenerare spontană → nevrom → durere, fără
recuperarea funcţiei neurale
• Avulsie – întrerupere preganglionară
periferici
Clinic
• Deficite neurologice imediate = leziune primară
• Perioadă de latenţă (ore → luni) = leziune secundară
• Ameliorarea deficitelor = neurapraxie, axonotmesis
1. Durere, prin:
• Proces iritativ al fibrelor senzitive
• Proces iritativ al fibrelor vegetative
• Nevrom
2. Deficit motor
• Pareză/ paralizie
• Hipotonie +/hipotrofie musculară → posturi patologice
• ROT abolit
periferici
Clinic
3. Tulburări de sensibilitate
• Hipo/hiper/anestezie
• Parestezii (criestezii, etc.)
4. Tulburări vasculo-trofice (atrofie cut. şi a fanerelor,
ulceraţii), prin:
• Imobilizare
• Vasoplegie (denervare simpatică)
• Iritaţia fibrelor vegetative
• Deficite senzitive
• Leziuni vasculare asociate
periferici – obiectivele recuperării
2. Recuperarea sindromului motor
3. Recuperarea sindromului senzitiv
4. Recuperarea sindromului vasculo-trofic
• AINS, paracetamol, fenacetina
• Opiozi: codeina, petidina (Mialgin), pentazocina (fortral), tramadol
(Noax)
• Anticonvulsivante: carbamazepină, fenitoină, valproat (Depakine)
• GABA-analogi: gabapentin (Neurontin), pregabalin (Lyrica)
• ADTC: amitriptilina, imipramina
• Fizioterapie antialgică
2. Recuperarea sindromului motor
• Evitarea deformărilor şi atitudinilor vicioase
- posturări anticipative/ profilactice, ulterior corective
• Evitarea atrofiei musculare
- mobilizări pasive, streching
- mobilizări active, dacă e posibil, tehnici de facilitare proprioceptivă şi
exteroceptivă
- electrostimulare (JF, CIMF, FES)
- masaj
• Creşterea forţei şi rezistenţei fibrelor musculare restante
- mobilizare pasivă, activă + FNMP/ rezistenţă
- electrostimulare
• Refacerea imaginii kinestezice a segmentului afectat
• Recuperarea coordonării şi abilităţii
3. Recuperarea în sindromul senzitiv
• În general, se reface iniţial sensibilitatea dureroasă, apoi tactilă,
apoi termică
• Se va evita lezarea tegumentelor afectate (termoterapie,
electroterapie, etc.)
• Refacerea stereognoziei
• Refacerea localizării corecte a stimulului
4. Recuperarea tulburărilor vasculo-trofice
• Posturi antideclive, ciorapi elestici, CPI
• KT, HKT utilizată pentru sindromul motor
• Masaj
• Menţinerea igienei cutanate
AND (Complex regional pain syndrome/ distrofie
simpatică reflexă / Sudeck/ osteoporoză algică
posttraumatică/ sindrom umăr-mână)
= condiţie algică trenantă asociată cu:

un eveniment traumatic
localizare de obicei periferică/ distal
impotenţa funcţională
tulburări trofice
AND (CRPS)
Factori favorizanţi:
• sexul feminin
• decadele 4 şi 5 de vârstă
• profil comportamental tip „Sudeck” (instabilitate psiho-
emoţională, anxios-depresiv, teren neuroendocrin
predispozant: hipertiroidii, climax la femei)
• factori de mediu generatori de distres
• unele terapii medicamentoase potenţial iatrogene: opioide,
barbiturice („reumatism gardenalic”), izoniazidă („reumatism
izoniazidic”)
• patologie de fond asociată: afecţiuni cerebro-vasculare (AVC
soldat cu deficit motor tip plegie), DZ, sindrom anxios-depresiv
AND (CRPS)
Excitaţii algogene continui, susţinute, de la diferitele structuri
traumatizate → fibre Aδ şi C → coarnele post. → neuroni
intercalari tip II → sinapse cu:
• Neuronii vegetativi din cornul lateral (homo şi contralat.)
• Neuronii de origine ai tractului spinotalamic
→ răspunsuri vasoactive în exces, din ganglionii simpatici pv
Posibil şi reflexe de axon, senzitiv-simpatice
→ eliberare de neuropeptide, kinine, ctokine proinflamatorii →
• Vasodilataţie arteriolară regională
• ⁭ permeabilităţii peretelui vascular
• Edem local
• Durere → cerc vicios
AND (CRPS)
Clinic
Stadiul I
Durere vie, exacerbată, cvasipermanentă
Edem difuz, ferm, fără godeu
Tulburări vasomotorii: piele caldă, umedă, lucioasă, roşie
Redoare articulară secundară
Impotenţă funcţională
Durata 3 săptămâni - 3 luni
AND (CRPS)
Stadiul II
Tulburări trofice: piele subţire, palidă, lucioasă, transparentă
pentru vasele din tegument, cu elasticitate redusă, infiltrare
tegumentară; pilozitate disparută; unghii friabile
Redoare articulară: contracturi musculare, hipotrofie
Hiperexcitabilitate neuro-musculară, spasme musculare
Durere – frecvent la mobilizare
Impotenţa funcţională: atitudine vicioasă, în flexie
Durata: 3 – 6 luni
AND (CRPS)
Stadiul III
Tulburări trofice severe: piele rigidă, palidă, aderentă; insule de
pilozitate; unghii friabile, micotice
Redoare articulară: atrofii; degete subţiri; noduli fibroşi, palpabili
la nivelul tendoanelor flexoare şi al
aponevrozei palmare
Impotenţa funcţională marcată: pseudo-
Dupuytren sau retracţie în grifă
Durata: luni-ani
AND (CRPS)
Paraclinic: osteoporoză pătată (pe RX standard) – 1/3 din
cazuri în std I şi 100% în std II
Diagnostic = anamneză + clinic + radiografic
Complicaţii – retracţii
aponevrotice + tendinoase →
• Mână în ghiară
• Picior equin
AND (CRPS)
Obiectivele recuperării
• Combaterea durerii
• Reducerea tulburărilor trofice, vasomotorii asociate
• Atenuarea percepţiei negative psiho-cognitive
• Ameliorarea funcţională (mobilitate, tonus, forţă,
rezistenţă, abilitate)
AND (CRPS)
Mijloace terapeutice
• Antialgice, AINS (Ketorol, Piafen); infiltraţii cu xilină în g. stelat
• Miorelaxante (Midocalm, Clorzoxazonă, Diazepam)
• Antidepresive, anxiolitice (Lexotanil, Diazepam, Mebrobamat)
• Vasodilatatoare: alcaloizi din secara cornută blocanţi de alfa
receptori adrenergici (Secatoxin,Hidergin, Pentoxifilin, Trental)
• Simpatolitice: betablocante (Propranolol, Atenolol, Distonocalm)
• AIS – de bază în tratamentul AND (Dexametazonă)
• Calciterapia (Osteocare, calciu asociat cu vitamina D)
• Calcitonină – inhibă resorbţia calcică, blocând activitatea
osteoclastică, stimulează eliberarea de β-endorfine → efecte
analgetice (Miacalcic)
• Bifosfonaţi (Actonel, Bonviva, Fosavance), în stadiul III
AND (CRPS)
KT şi fizioterapia se dozează în limitele indolorităţii, în funcţie
de stadiu:
Std. I
- terapie posturală (punerea în repaus a segm. + posturare pentru
favorizarea drenajului venolimfatic)
- fizioterapie cu rol antialgic + resorbtiv (JF, CIMF, US, masaj)
Std. II
- terapie posturală intercalată cu HKT/ KT pentru refacerea
mobilităţii, troficităţii, forţei
- masaj de drenaj venolimf. + sedativ, analgetic, decontracturant
- termoterapie, electroterapie, US, fototerapie
AND (CRPS)
Std. III
- se evaluează oportunitatea intervenţiei chirurgicale
- KT pentru reeducarea abilităţii la mână şi a mersului la MI;
tonifiere musculară activă
- masaj trofic, tonizant, de preîncălzire
Pacienţii în orice stadiu beneficiază de psihoterapie

Bibilografie
1. Smolen JS, Aletaha D, McInnesIB. Rheumatoid arthritis, Lancet 2016: 388 (10055): 2023-38
2. Liao KP, Karlson Ew, Classification and epdemiology of rheumatoidarthritis in Hochberg MC
Rheumatology I: Elsevier Mosby: 2015, p 691-7
3. Bolosoiu HD Poliartrita reumatoida Paun R Editor. Tratat de medicina interna –
Reumatologie !: Editura Medicala 1999 p 688-722
4. Turreson C, Matteson El. Extraarticular features of rheumatoid arthritis and systemic
involvement , Rheumatology I: Elsevier Mosby; 2015 p 712-9
5. Ionescu R. Reumatologie , Curs Universitar , Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti
2017 p 136-172, 182-193
6. Sieper J. Developments in thescientific and clinical understanding of the
spondyloarthritides. Arthritis Res Ther. 2009; 11 (1):208
7. Onose G. “Compendiu de Neuroreabilitare la adulți, copii și vârstnici”, autori: (editor
coordonator), Liliana Pădure, Aurelian Anghelescu, Cristina Chendreanu, Ioana Andone și
col.; Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2009
8. Onose G. - “Spondilartropatiile” - (autor principal), Livia Stanescu-Rautzoiu, Valer-Mihai
Pompilian, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2000
9. Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Noţiuni de bază şi actualităţi,
vol. I, Ed. Medicală, Bucureşti, 2007
10. Bolosoiu H.D. Spondilita anchilozanta – Ghid de Rematologie, Ed Dacia, Cluj-Napoca ,1989
11. Amor B., Douglas M. Si coll /les criteres des spondylarthropathies, criteres de classification
et/ou d’aide au diagnostic? – Rev. Rhum (Ed. Fr.), 62 (1):11, 1995
BOALA ARTROZICA
Cum o tratam corect ?
Sef Lucr. Univ. Dr. Ioana Andone

ARTROZE - Background-
Complex articular are la baza tesutul de tip cartilaj o varianta de tesut
conjunctiv un tesut cu:
 celularitate bogata
 metabolism intens
Rol structural,
mecanic,
regenerare,
cicatrizare
TESUT CONJUNCTIV FORMAT DIN:
1.CELULE: intrinseci fibroblast (condroblast)

fibrocit(condrocit)
Ele asigura sinteza: matricea extracelulara:
2. FIBRE: colagen, elastice, reticulină
3. SUBSTANTA FUNDAMENTALA:
formata din proteoglicani, glicoproteine structurale
Sinteza acesteia este conditionata

(-) direct
 de varsta,
 hormonal ACTH stres – patologia suprarenaliana, TIROXINA tiroidism
(+) STH crestere, hh sexuali (Ts, Es) dezvoltare :
TESUT CONJUNCTIV
 in mod (Normal) tesutul conjunctiv rareori se divide

 in situatii patologice de genul reactiilor inflamatoare apar:
- mitoze  care produc execedentar fibre de colagen tip I  cicatrizare
reparatorie defectuoasa fibroza
- fibrocitele isi pierd proprietatii fagocitare
De aceea este necesar sa asociem in faza de acuta a

unei artroze reactivate
AINS
TESUT CONJUNCTIV
2. FIBRE
1. Elastice
2. Reticulina
3. Colagen : - fibrilar
- nefibibrilar, molecular
Colagen fibrilar: structura chimica :

benzi 
fibre 
fibrile  sunt rezultatul polimerizarii unor
 subunitati proteice
tropocolagen
TESUT CONJUNCTIV
- sinteza ff colagen este conditionata genetic: alfa 1 cr.17, alfa 2
cr 7
- sinteza lanturilor alfa : Ribozomi;
- in cisternele Reticulului endoplasmic: Pro si Lis sunt hidrolizate
la Ho-Pro si Ho-Lis; reactie dependenta de prezenta unui agent
reducator: acidul ascorbic (Vit C) a carui absenta duce la
sinteza unui colagen anormal iar rol de cofactor (+): Vit. A si D
Pentru sinteza unui colagen de buna calitate

este necesara administrarea de vitamina C
eventual A si D
TESUT CONJUNCTIV
3. Substanta fundamentala
(situata intre celule si fibre)
A. Proteoglicani
B. Glicoproteine structurale
A. Proteoglicani PG
 nucleu polipeptidic miez proteic (5%) interconectat
 lanturi polizaharidice (95%) denumite gligozaminoglicani (GAG);
Structura GAG:
- Un (poli)zaharid (acidozahar):
1. ac hialuronic: cartilaj, piele,
2. condroidin: cartilaj, os, cornee
3. dermatan: piele, tendon, valve cardiace,
4. heparan: artere
-Un monomer dizaharidic (aminozahar)
1. Glucozamina
2. galactozamina
Terapeutic...refacerea lanturilor
polizaharidice ale PG aport de GAG p.o.
 Dona 1500 mg G
 ARTROSTOP 500 mg G
 ARTROFLEX C 375 mg, G 265 mg
 FLEXODON C 200 mg, G 400 mg
 Artrostop plus 500 mg G+ (vitamina) C
 FLEXIMOBIL plicuri C 600 mg, G 750 mg, 200 mg
herpagozide
 GLUCOSAMINE CHONDROITIN HYALURONIC
ACID
C 334mg G 500mg AH 6.67 mg
 MSM ( herpagozide) 5 ingrediente naturale:
metilsulfonilmetanul, extracte din Gheara diavolului,
Curcuma, Boswellia, Gheara matei
B. Glicoproteinele structurale
Asigura adezivitatea celulelor:
- la fibrele de colagen,
- la PG
- intre ele
Cele mai importante:
 fibronectina (secretata de fibroblast, celule endoteliale),
 condronectina (atasarea condrocitelor de colagenul de tip II),
 laminina (aderarea celulelor endoteliale de colagenul de tip IV
din structura membranei bazale)
 flexibilitate,
elasticitate
2. Cum protejam/refacem terapeutic
cartilajul degenerat si/sau imbatranit?
Raspuns:
Prin administrarea intraarticulara de solutii vascoelastice :
acid hialuronic
AH cu GM mare (Synvisc, Glicovisc) prin injectare intraarticulara
induc vasco suplimentarea protejeaza activitatea condrocitelor
preexistente din cartilajul hialin articular inhiband regenerarea
apozitionala (adesea incompleta si deficitara), de aceea sunt preferate a
fi injectate pentru protectia articulara, in caz de minime injurii
traumatice
AH cu GM mica induc vascoinductia (Hialgan)regenerarea apozitionala
Caz particular: la copil, in mod fiziologic are loc regenerarea
interstitiala prin diviziune mitotica a condrocitelor preexistente:
proces specific cresterii si dezvolatrii
TRATAMENT
 VASCOSUPLIMENTAREA
 ACID HIALURONIC
 7-10 f
 1f/saptamna
 75%
VASCOSUPLIMENTAREA
Acid hyaluronic (AH):

 AH+ Dextran (Glycovisc)
 GM Mare >4 * 10 6 D (Synvisc)
 GM Medie 0,5 – 4 * 10 6 D (Jointex,
Hialuron)
 GM Mica < 0,5 * 10 6 D (Hyalgan)
Vascosuplimetarea: legarea de Rc pt AH
Vascoinductia: prin traversarea usoara a
barierei sinoviale patrundere in
pericondru
(Micro)traumatismele
In urma proceselor microtraumatice

cartilajul hialin este supus frecvent
fenomenelor de degenerare,
asociind infiltrat inflamator,
ceea ce determina moartea condrocitelor
si alterarea microvascularizatiei
= premize artroza
ARTROZA
DEFINITIE
 DEGENERESCENTA focala a cartilajului articular

 NEOFORMATIE osoasa:
 la baza zonelor lezate de cartilaj: OSTEOSCLEROZA

 la marginea articulatiei/os: OSTEOFITOZA
Artroza
 Cea mai frecventa suferinta cronica

musculo-scheletala la indivizii de
peste 50 de ani
 Una dintre cele mai importante
probleme de sanatate publica pe plan
mondial prin:
- Invalididate
- Durata bolii
- Cost
INCIDENTA
VARSTA Pana la 45 de ani 45-65 de ani Peste 65 de ani
INCIDENTA Pana la 10% 30% 60%
 Varsta a-III-a si respectiv a-IV-a

 Raport pe sexe: Femei / Barbati =2/1
ETIOPATOGENIE
Caracter MULTIFACTORIAL
1.Predispozitia genetica
- Pacienti cu un raspuns biologic particular:
exacerbarea a raspunsului inflamator
la procesul specific de degenerare progresiva articulara datorat senescenţei
1) cu productia execedentara de
CK pro-inflamatorii, TNF alfa:
 distructie/ degenerare accentuata a cartilajului
 asociata cu abilitate reparatorie defectuoasa
ETIOPATOGENIE
Se adauga urmatoarele mecanisme:

2) hiperproductia unor enzime denumite matrixmetaloproteinaze (MMPs) cu rol de
colagenaze;
hiperproductia este conditionata genetic prin

3) identificarea in exces a factorul imun VEGF: vascular endotelial
growth factor cu rol stimulant direct MMPs ;
ETIOPATOGENIE
Predispozitia genetica este demonstrata si de inalta corelatie statistica intre

parinti si copii cu artroza
 In cca 50% copii mostenesc OA de mana si sold

 40-45% copii mostenesc OA de genunchi
ETIOPATOGENIE
2. Stresul mecanic:
 suprasolicitarea articulara (munca fizica grea),

 micro/traumatisme – punctul de plecare in declansarea manifestarilor de OA
 interventii chirurgicale,
Mai ales daca survin pe anomaliile de statica si mecanica articulara congenitale sau
dobandite
 20 % din pac cu OA au istoric de evenimente traumatice (majore sau

minore) in anamneza
 La nivelul genunchilor pacientii cu microtraumatisme au dezvoltat
de 5 ori mai frecvent OA de genunchi
 La nivelul soldurilor  de 3 ori mai frecvent OA
ETIOPATOGENIE
3. Senescenta: pierderea functiilor secretorii condrocitare,

regenerarea apozitionala excedentara defectuoasa,
feneomene de degenerescenta
4. Bolii inflamatorii articulare (PAR, SA, LES):
- exces inflamatie, modulare imunogenetica defectuoasa 
artroze
* iatrogen: tratamentul corticosteroizi
1) - prin mecanism de afectare directă a carilajului articular,
2) - indirect prin suprasolicitarea mecanica excesiva de catre
pacient a unei articulatii artificial indolore
3) - blocarea aportului sangvin nutritiv la nivelul artic
soldului NACF
ETIOPATOGENIE
5. Boli endocrino (Afectiuni tiroidiene , Hiperparatiroidism,

Hiperfunctia hipofizara)- metabolice (Diabet, Guta)
metabolice
25% dintre pacientii cu OA de pumn, cot, umar, genunchi au la
examenul PB articulara: depozite de bogate de pirofosfat;
tratament colchicina beneficiu real
6.Artropatii nervoase prin afectarea terminatiilor
proprioceptive este diminuata capacitatea de protectie
articulara si se produc indirect microtraumatisme care
prediscpun la artroze secundare severe post SCADEREA
SUPRAVEGHERII NERVOASE: diabet, sifilis, anemie
pernicioasa, leziuni ale nervilor periferici)
7.Afectiuni hematologice: hemofilia (sange in spatiu articular:
precipitarea fier – factor iritativ mecanic / imunologic)
FACTORI DE RISC
1. VARSTA
2. SEX FEMININ: hh; perceptia durerii la femei se
face mai puternic decat la barbati: durere
prelungita stres psihogen
3. EDUCATIA: nivelul de instruire al pacientului,
preventia OA printr-un mod de viata adecvat
78% cu OA nivel scoala generala, liceu
21% studii superioare
FACTORI DE RISC
4. Societatea: dezvoltate, varsta a-IV-a

5. Etnicitate: rasa caucaziana, afro-americana:
au
rata cea mai inalta de dezv OA; la
polul opus hispanici
6. Factori anatomici: deposturarea
- Genu valg, var, genu recurvatum

OA genu
- Luxatia congenitala de sold  OA
sold
FACTORI DE RISC
7.OBEZITATEA
 Depasirea cu 20% a greutatii corporale normale creste de
 5 ori riscul de OA, la femei si de
 3 ori la barbati; mecanisme:
- suprasolicitarea articulatiilor portante SOLD si GENUNCHI
- Exacerbarea raspunsului inflamator in OBEZITATE
FACTORI DE RISC
8. Profesia/ Timp Liber

*MESERII cu risc inalt pentru OA
miscari repetate, timp indelungat:
- ghemuit (culegatori),
- ingenuncheri (min 1 ora/zi, calugari),
- mers prelungit (peste 6 ore/zi, postasi, colectori taxe),
urcat/ coborat scari;
- microtraumatisme profesionale subclinice;
- pozitii vicioase mentinute prelungit (informaticieni:
coloana dorsala, T8; coxartroza tulburarile circulatiei
venoase de intoarcere la membrele inferioare
FACTORI DE RISC
 *SPORTURI GRELE:
- de performanta (exces)
- Grele: footbal, basebal, maraton
Mecanism: compresia ritmica a cartilajului articular in timpul alergarii
excesive cu efect microtraumatic asociat cu posibilitatea
traumatismelor efective
 PREVENTIE: ALERGARI USOARE maxim 30 de minute, urmate de
pauza cu mecanism de microcompresie/ pompa a cartilajului 
activarea metabolismului local cu epurarea metabolitilor toxici.
FACTORI: intensitatea alergarii (usoare)
Timp (30 min), distanta parcursa
 SEDENTARISM: METABOLISM LOCAL INCETINIT, DEPERFORMARE FIZICA
hipotonie, hipotrofie mm, rezerva miocardica scazuta  capacitate
scazuta de efort: RISC INALT OA
CLASIFICARE . Localizari
*Dpdv etiologic:
 primitive (idiopatice)
 Artoze secundare
*Dpdv al nr. de articulatii afectate:
 Monoarticulare
 Oligoarticulare (2-3)
 Poliarticulare
Localizari frecvente pentru artroza:
sold, genunchi, mana
- IFD, artic CMC I, articulatiile CV;
ARTROZA PRIMITIVA
- de tip degenerativ -
 Forme localizate:
 Atroza Heberden -IFD,

 Artroza Bouchard-IFP
 Forme Generalizate: mai mult de 3 atriculatii, artroza generalizata
familiara
 Forma eroziva “de granita”
cu PAR; FR negativ, histologic
aspect de sinovita cu infiltratii limfoplasmocitare)
ARTROZA SECUNDARA
1. Congenitala sau prin tulburari de dezvoltare (displazia de
sold, displazia multipla epifizara): Incongruenta
mecanica articulara
2. Traumatica (fracturi, traumatisme pofesionale sau
sportive)
3. Inflamatorie (PR, artrite infectioase),
4. Discrazii sangvine (Hemofilia,Talasemia),
5. Artropatii nervoase : diabet, sifilis, anemie pernicioasa,
neuropatii
6. Endocrinopatii: Acromegalie, hipotiroidie,
hiperparatiroidie,boala Cushing, Condrocalcinoza, Guta,
7. B. Wilson
8. Iatrogena Infiltratiile repetate cu corticosteroizi
intraarticular
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
1. ANAMNEZA
 Varsta Apare precoce dupa 40/ 65 de ani

 Durerea
• Caracter mecanic
Mecanism: exes inflamatie  exes presional/compresie pe maduva osoasa (prin
intermediul microfisurilor periferice) cu afectarea compresiva a pachetului
vasculo-nervos extrem bine reprezentat al maduvei  DURERE transmisa
de la nivelul “os” - ului
Nota: durerea apare numai la mobilizarea activa articulara nu si la cea pasiva
(caracterul mecanic) (durerea apare dupa efort fizic si se calmeza la repaos)
*ulterior cand exista durere +inflamatie: apar reincalziri inflamatorii
Ceea ce imprima caracter mixt in stadiile avansate ale bolii apoi caracter mixt
(persista si in repaos sau in timpul noptii )
 Fara/ scurta Redoarea matinala, sub 30 minute (15’)
 In timp duce la limitarea progresiva a miscarilor
 Absenta simptomelor sistemice asociate
2.Localizarile frecvente articulare:
MI: sold, genunchi, haluce MTF I,
MS: mana - IFD, IFP, artic CMC I,
CV: articulatiile CV
 extrem de rar MCF, coate, umeri
3. Examenul fizic: durere cu caracter mecanic
 Aspect: rubor, tumor, dolor, calor:
*existenta durerii in absenta inflamatiei
Deformarea articulatiei (inclusiv marire de

volum) prin: osteofite, hiperplazie sinoviala,
revarsat articular, subluxatii
 Limitarea mobilitatii: redoare
*Este consecinta:
1. Durerii
2. Incogruentei suprafetelor articulare
3. Contracturii musculare
4. Fibrozei tesuturilor moi periarticulare
5. Retractiei capsulare
6. Blocajului mecanic prin osteofite si corpi straini
*Apare dupa repaos prelungit (dimineata la trezire)

si dispare dupa 10-15 minute
*In stadii avansate apar cracmente la mobilizarea
articulara
DIAGNOSTIC- Criterii
paraclinice
I. RADIOGRAFIA
II. ARTROSCOPIA
III. ARTROGRAFIA
IV. ECOGRAFIA
V. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
VI. REZONANTA MAGNETICA
NUCLEARA
VII. SCINTIGRAFIA OSOASA
paraclinice RADIOGRAFIA
CRITERII radiologice pentru artroza (Bachman si Resnick, 1994)
1. Ingustarea/ PENSAREA spatiului articular secundar leziunilor
cartilajului
2. Ostecleroza (osteocondensarea) subcondrala
3. Chisturi osoase subcondrale (Geode)
4. Osteofitoza
5. Deformarea contururilor extremitatilor osoase
6. Osificari periarticulare (IFD)
7. Corpi straini ososi si cartilaginosi intraarticulari
8. Entezopatie (patela, pelvis, trohanter)
9. Osteoporoza epifizara
10. Absenta tumefierii tesuturilor moi
11. Distributie in general simetrica
*Nota: Cele mai obisnuite modificari sunt: 1,2,3,4
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
STADIALIZAREA radiologica a artrozei
(Kellgran si Lowrance)
STADIUL I : Articulatie normala (+/- mic osteofit)
STADIUL II: Osteofite in mimin 2 puncte
Osteoscleroza subcondrala minima
STADIUL III: Pensarea interliniului articular
Debut de deformare a extremitatilor
STADIUL IV: Pensarea accentuata/disparitia interliniului
articular
Chisturi/eroziuni osoase (GEODE)
*Nota: Rgr pt atriculatiile portante (sold, genunchi, picior)- cliseele se fac in ortostatism
*Nota: Se pot folosi mai multe incidente ex: genunchi (ant-post, lat, axiala), sold (ant-post),
CV (ant-post, lat, ¾)
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
I. RADIOGRAFIA
 Lipsa de corelatie intre semnele
radiologice si cele clinice
Stadiu Stadiu I-II Stadiu III-IV

radiologic
Prezenta 40% 60%
simptomatologiei
paraclinice
II. Artroscopia
- Se face sub anestezie generala/ locala
- Permite vizulalizarea directa a structurilor articulare (cartilaj,
sinovilala, ligamente)
- Chirurgia artroscopica
III. Artrografia
- Permite reperarea exacta a epansamentelor articulare,
chisturile poplitee sinoviale fuzate posterior, rupturile
ligamentare
IV. Ecografia articulara
- Tehnica non-invaziva care evidentiaza -
fenomenele de tip abarticular, epansamentele
articulare, chisturile poplitee, calcificarile
intra si periarticulare, bursitele, leziunile
ligamentare sau tendinoase
paraclinice
VI. RMN
- Identificarea modif morfologice si biochimice
ale cartilajului
- Evaluarea grosimii cartilajului
- Evidentierea leziunilor de menisc, leziunilor
de parti moi, osteocondromelor, chisturilor
articulare, NICF in stadiile prcoce etc
VII. Scintigrafia osoasa:
- Superioara radiografiei
- Hiperfixarea detecteaza precoce articulatiile ce vor
avea modificari artrozice peste cativa ani, reflecta
fenomenele de inflamatie artrozica
paraclinice
Examene de laborator
 Nu sunt anomalii specifice pt. artroza
 Examenul licidului sinovial:
lichid clar, de obicei cu o formula non-inflamatorie (<2000
le/mm³, PMN<25),+/- cristale de pirofosfat de calciu si
hidroxiapatita
Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza- Coxartroza
 Localizare:
Coxartroza idiopatica primara frecvent bilaterala;
:
Clinic:
 Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic. CF
 pozitii monotone prelungite, supraincarcare, mers prelungit, legatul la
sireturi asezarea si ridicarea de pe scaun
 iradiere pe fata ant-lat coapsa si in genunchiul homolateral, cu
 caracter mecanic
 progresiv se poate insoti de contractura pe muschii de la radacina
coapsei, apoi cu redoare pe miscarile de Abd cu RE si ulterior Flexie,
 pozitie vicioasa de flexum de sold care duce la schiopatare cu
hiperlordoza compensatorie (st. invalidante)
specifice in artroza- Coxartroza
 Dg. Dif: Clinic: bursita treohanteriana, coxite, radiculopatii
lombare, gonartroza cu durere referita in coapsa, hernia femurala
etc
 Radiologic: Rgr. de rutina bazin in incidenta ant-post modificari

specifice artrozei: SI, SE pensarea polara sup , osteocondensarea
sprancenii acetabulare, osteofitoza, SF deformari ale cap femural
si ale cavitatii cotiloide, geode
 Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetic
displazia subluxanta de sold , sexul feminin 3.factorii hormonali
(postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori
mecanici (surmanajul articular)
 Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min
2. VSH< 20 mm/h
3. Radiografie :minim: osteofite si pensarea interliniului articular
ASPECTE RADIOGRAFICE ALE
COXARTROZEI
specifice in artroza- Gonartroza
Clinic:
 Dureri cu dedut progresiv localizate la niv artic.genunchiului
cu iradiere la niv segm supra (sold) si subiacente(glezna) cu caracter
mecanic (coborat scari,)
 pozitie vicioasa de flexum de genunchi  schiopatare
- Aspect articulatiei:
 marit de volum,
 prezenta deformarii artic.,
 analiza tulburarilor de statica a genu (genu valg unghi bidiafizar mai
mic de 175/var unghi bidiafizat inversat),
 examenul functional (instabilit lig) afectarea compartimentelor femuro-
tibial medial sau lateral ,
 afectarea femuro-patelara : semnul ridelei pozitiv/negativ (
mobilizarea rotulei superior şi inferior, trăgând de tendonul
cvadricepsului)
- Dg. Dif: Clinic:bursita anserina,infrapetelara sau prepatelara etc
ASPECTE RADIOGRAFICE ALE
GONARTROZEI
specifice in artroza- Gonartroza
 Radiologic: modificari specifice artrozei:
Standard in incidenta ant-post din pozitie de incarcare pt. a evidentia gradul de
deviere in valg/var, grd. Ingustarii interliniului artic,
incidenta de profil pt. evid. Artic femuro-patelare, pt. vizualizarea spatilului
intercondilian, cotur condili femurali, osteofitelor si m.a. corpilor straini
intraarticulari
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica deformarile in valg sau var> 10-15 grd , sexul feminin
3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular)
posttraumatici : fracturi de platou tibial, de condili fem cu incongruenta articulara, leziuni ligamentare
(instabilitate),dislocarea patelei, leziuni meniscale 6. Tulb ale intoarcerii venoase
Criterii ACR (American College of Rheumatology)

1. Durerea +/- redoare minim o luna;
redoare sub 30 min
2. Cracmente la mobilizare
3. Examenul lichidului sinovial
(clar, sun 2000 le/mm³)
4. Radiografie :minim: osteofite
http://www.scumc.ro/gonartroza/
specifice in artroza piciorului
 Localizare:
- frecvent: artroza primitiva a artic MTF I; insotita inflamatia
bursei apare pe fata mediala a capului MTF rubor, tumor, dolor
- MONT; anamnestic se pot decela microtraumatisme sau purtarea
de incaltaminte nepotrivita
- Radiologic: modificari specifice artrozei MTF I, Rgr fata Abductia
metacarpian I cu adductia falanga I
- Rar: afectarea artic tibiotarsiene si a regiunii mediotarsiene, artroza secundara (posttraumatica, metabolica
DZ, inflamatorie)
 Modificari tip artroza ale halucelui halux rigidus (redoare),

deformare subluxatie: deget in ciocan (corespunzator piciorului
scobit pentru compensarea gravitationala)
Afectiuni de tip abarticular
 La cot frecvente sunt insertitele (tendinire de insertie):
Epicondilita (cotul jucatorului de tenis) care in timpul miscarilor
de extensie si supinatie solicita muschii cu insertie pe
epicondil: extensorii (EUC, L, SERC) si supinatorii (BR)
Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) care in timpul miscarilor
de flexie si pronatie solicita muschii cu insertie pe epitrohlee:
extensorii (FUC, FRC) si pronatorii (OP)
Cotul este o articulatie cu conducere osoasa
 La umar sunt frecvente afectiuni abarticulare:
- Tendinita coifului rotatorilor
- Bursita olecraniana
- Tendinita cap lung m. biceps, levator scapule
 Periatrita scapulo-humerala
 Rar post traumatic artroza artic humeroscapulara
Umarul este o articulatie cu conducere musculara
Artroza manii
 Localizare:
-IFD dedete II, III, IV- noduli Heberden;
-IFP deg II, III, IV- noduli Bouchard
-Articulatia MCF I police (rizartroza policelui)
 Clinic:
-in timpul constituirii artrozelor mainii apare durere; Nodulii
Heberden si Bouchard odata constituiti nu mai sunt durerosi
Rizartroza policelui
*se manifesta prin deformarea dureroasa a bazei MCF I, cu
redoare si ulterior suluxatia bazei metacarpianului;
*cand este interesata si artic. Trapezo-scafoidiana durerea
iradiaza si pe fata palmara a mainii;
* Dg diferential de face cu artrita deformanta psoriazica,
ruptura tendonului extensor, retractia tendonului flexor de
cauza posttraumatica sau inflamatorie (PAR)
specifice in artroza- Artroza
manii
 Radiologic: modificari specifice artrozei
 Factori predispozanti: 1.factor varsta
inaintata, 2.factor genetica , sexul
feminin 3.factorii hormonali
(postmenopauza),4. factori metabolici
(obezitatea), 5.factori mecanici
(surmenajul articular)
 Criterii ACR (American College of
Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna,
redoare sub 30 min
2. Crestere de volum (tumefiere) la minim
2 articulatii IFP sau IFD
3. Crestere de volum (tumefiere) la minim
alte 2 articulatii ale mainii
4. Deformare la minim 2 articulatii ale
mainii
specifice in artroza coloanei
vertebrale
I. Discartroza: artroza afecteaza discurile si corpii vertebrali
II. Spondilartroza: artroza artriculatiilor interapofiozare posterioare
Spondilodiscartroza sau Spodiloza = I+II
 Localizare: zonele de maxima mobilitatea ale coloanei vertebrale:
C5, T8 T10, L1-L3
Discurile intervertebrale pot hernia posterior: herhie posteromediana sau
lateral hernie posterolaterala
Osteofitele corpurilor vertebrale se pot dezvolta
-anterior si sunt de obicei asimptomatice
-poserior si atunci pot genera afectare radiculara
Afectarea articulatiilor interapofizare posterioare poate determina
alunecarea anterioara a corpilor vertebrali: Spondilolistezis, ceea ce
induce afectarea dimensiunilor canalului vertebral: sindrom de canal
vertebral ingust
specifice in artroza coloanei
vertebrale
Simptomele:
Coloana cervicala – Spondiloza (spondilodiscartroza) cervicala
- Nn: Radiculare: colana cervicala cervicobrahialgie; f. rar disfagie (compresia unor
osteofite gigante anterioare); rar compresia medulara progresiva prin modificari
degenerative artrozice poate sta la baza unei mielopatii progresive
- Aa: insuficienta vertebrobazilara  cefaleea, sindrom vertiginos (varstnici)
Coloana toracala – spondiloza dorsala
-DORSAGO, DORSALGIE; durerile se resimt posterior si iradiaza in corset la niv cutiei
toracice (dg dif. angine, zona zoster, durere pleuritica, neo loc vb sau de
vecinatate, colecistite etc)
Coloana lombara – Spondiloza lombara
-durerea este adesea LSF (lombosacrofesira): lombosacralgie
- iradiaza descendent pe mb. Inf pe traseu radicular L3, L4: Lombocruralgie, sau L5,
S1 Sciatalgie, mai rar poate aparea un sdr. de coada de cal (tulb sfincteriene,
parapareza, anestezie).
TRATAMENT
Planul de tratament sau programul de recuperare:
- Va fi individualizat in functie de patologia asociata

- Va fi centrat pe statusul functional articular
- Presupune necesitatea colaborarii interdiscilinare
OBIECTIVELE:
1. Ameliorarea fenomenului dureros (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala: obtinerea unei stabilitati articulare de buna
calitate, ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand unghiurile
functionale),Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers
(echilibrarea balantei agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/terţiara adaptat
pacientului in cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare
cu familia acestuia)
TRATAMENT- Mijloace
1. Regim igienodietetic
2. Terapie medicamentoasa
3. Terapie specifica de recuperare:
electroterapie, masaj, kinetoterapie,
terapie ocupationala, terapie balneara
TRATAMENT
1. Schimbarea stilului de viata;
 Program zilnic de ex fixice usoare;
alergare, ex la bicicleta ergometrica,
inot; scad pragul de perceptie dureroasa/
combaterea sedentarismului;
 Schimbarea locului de munca
 Scaderea in greutate (coboratul scarilor

incarca genunchii cu 3-5 ori greutatea corpului)
TRATAMENT
- DIETA:
- Extract soia, avocado (incetineste degradarea
articulara senescenta) PIASCLEDIN
- Produse de peste oceanic, ac grasi w3: efect
antiaterogen dar si antiinflamator
- Vit A, D (400 UI/zi adult, 600UI/zi, varstnic),
- Vit C (1 g/zi)
Terapia medicamentoasa
ATAC/ ACUT
AINS, antialgice 10 zile +
FIZIOTERAPIE
Antialgice 1-2 cp/zi, 5-7 zile la dureri
1. non-opioide: paracetamol (hepatotoxicitate+alcool, IR la utilizare prelungita)
2. Opioide: detripropoxifen, codeina, tramadol
3. Topice (gel)
AINS- aspirina
1.Derivati pirazolati: Ketofenilbutazona (toxic digestiv)
2.Derivatii acidului indol-acetic: INDOMETACINUL
3.Derivatii acidului aril-acetic: DICLOFENACUL
4.Derivatii acidului propionic: KETOFROFEN, IBUBROFEN, FLURBIBROFEN
5.Oxicamii: PIROXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM
6.Inhibitori de COX-2: CELECOXIB, ETORICOXIB, ROFECOXIB, PARECOXIB, LUMIRACOXIB

7. Alte AINS: Nimensulide, Meloxicam, KETOROLAC
CS
TRATAMENT
SUBCRONIC - CRONIC
SUPLIMENTE PG ( medicam antiartrozice, simptomatice

cu actiune lenta in cure prelungite)
 3 luni cu pauza de 1-2 luni
 repetate de 2 ori pe an
pentru efectele condro-protectoare si condro-

reparatorii
TRATAMENT
 FLEXODON
 Clorhidrat de glucozamina - 400 mg ;
 Sulfat sodic de condroitina - 200 mg
TRATAMENT
ARTROSTOP PLUS C
 Glucozamin hidroclorit 500,0 mg
(greutate/tableta) 47393,4 mg/100g;
 MSM (metilsulfonilmetan) 100,0 mg
 Boswellia (Boswellia serrata) 8,3 mg
 Mangan 325,0 mcg (greutate/tableta)
30,8 mg/100g.
 Vit C
TRATAMENT
 ACID HIALURONIC p.o.

 cps 300 mg
 cps 100 mg
Ds int 3- 6 cps / zi
Combinatii p.o
 condroidina
 Glucozamina
 Acid hialuronic
 Colagen
 Gheara dracului
Rheuma flex, Jointace, Proglycan, Joint protex, Artronorm,
etc.
TRATAMENT
 VASCOSUPLIMENTAREA
 ACID HIALURONIC
 7-10 f
 1f/saptamna
 75%
TRATAMENT
 CHIRURGICAL
 Chirurgia ARTROSCOPICA
 PROTEZAREA: GENUNCHI, SOLD
BIBILIOGRAFIE
 Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Noţiuni de
bază şi actualităţi, vol. I, Ed. Medicală, Bucureşti, 2007
 Onose G., Padure L., ”Compendiu de Neuroreabilitare - la adulţi, copii şi
vârstnici Editura Universitara “Carol Davila”, , Bucuresti, 6: 205-244; 13:
436-450, 2008
 Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed Universitara, 2018
 Braddom R. L. et al. – Physical Medicine & Rehabililitation (3rd edition). W.
B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2007
 Kiss J. – Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor. Ed. Medicală, Bucureşti, 2002
 https://drparaschiv.ro/gonartroza/
 http://www.scumc.ro/gonartroza/
VA MULTUMESC!
Recuperarea dupa
Accidente Vasculare Cerebrale
(AVC)
Sef de Lucrari Universitar

Dr. Cristina Daia
AVC - definitie
- dezvoltarea rapidă de semne clinice neurologice
- aferente unei leziuni cerebrale focale sau difuze
- care corespunde teritoriului vascular aferent unei
artere cerebrale
- Cu durata mai mare de > 24 ore
- putând conduce la deces(Benga 2006)
AVC genereaza obiective semnificative de recuperare
 Daca semnele si simptomele neurologice cu mecanism

de producere similar se mentin mai putin de 24 de
ore rezulta un accidentul ischemic tranzitor (AIT).
Nota: Conform definirii mentionate AIT nu genereaza
obiective semnificative de recuperare.
Dr. Cristina Daia

Epidemiologie
AVC este:
 principala cauza de dizablitate pe plan mondial
 principala cauza de epilepsie la varstnici
 principala cauza de mortalitate la noi in tara
(3%) si respectiv a doua cauza de mortalitate pe
plan mondial (6%), dupa bolile cardio-vasculare
(articol)
 doua cauza de aparitie a dementei (prima este
senilitatea)
 cauza frecventa de depresie
Dr. Cristina Daia

Clasificare
AVC in SUA
 80-85 % ischemice
 10-15 % hemoragice.
In Romania proportia este urmatoare

• 70% AVC ichemice
• 30% AVC hemoragice
Dr. Cristina Daia

AVC hemoragice (AVC H)
sunt cauzate de:
1) Hipertensiune arteriala (in medie
80% din cazuri)
2) Alte cauze (20%):
malformatii arterio-venoase (MAV)
 status trombofilic (deficit de proteina
C, S, sindrom cu anticorpi antifosfolipidici,
s.a), Anticoagulare orala defectuoasa
(sintrom)
ciroza hepatica, vasculite, neoplazii s.a
Dr. Cristina Daia
AVC H sunt cauzate de:
 TCC:
 Hematom epidural
 Hematom subdural (HSD)
 Hemoragia subarahnoidiană (HSA) (cauzată si
de de ruperea unui anevrism sau a MAV )
 Hemoragie intracerebrală: hematom
intraparenchimatos (HIP) şi/sau hemoragie
intraventriculară (cauzat si de ruperii unui
anevrism sau a MAV cerebrale)
Dr. Cristina Daia

AVC ischemice (AVC I)
sunt cauzate de:
 Boli cardiace cu potenţial emboligen:
 fibrilaţia atrială,
 infarctul miocardic,
 boli valvulare (in special mitrala si aortica),
 boli congenitale cardiace
 HTA
 Boli ale vaselor mari - ateroscleroza (de obicei
asociată cu hipertensiunea arterială), disecţia
arterială, displazia fibromusculară
 Boli ale vaselor mici : panarterita nodoasă
 Boli hematologice: deficit de factori ai coagulării
Dr. Cristina Daia

Aspecte clinice
 cefalee violentă,
◦ vărsături (hipertensiune intracraniana)
◦ sindrom meningian,
 deficite motorii,
◦ semne neurologice focale
 convulsii
 afazie
 tulburări de sensibilitate,
 tulburări de coordonare, ataxie,
 afectarea nervilor cranieni,
 tulburarea stării de conştienţă, coma
Dr. Cristina Daia

Paraclinic
 Diagnosticul imagistic presupune CT cranian
de urgenta (clasa I, nivel A) AVC H
 RMN secventa de difuzie (clasa I, nivel AVC I
 RMN (clasa a II a, nivel A)
Dr. Cristina Daia

Vascularizatia
creierului
AoACC stg + AS (subclavie) stga
 TBC (ACC dr + AS dr)
(ACC = ACE + ACI)
ACarotidaInterna = ACA ( a
cerebrala ant)+ACM +a oftalmica + a
comunicanta post
ACerebralaA: lob F (medial, orbital, bazal), nc caudat
ACerebralaM: lob F (lat), lob P, lob T, ggl bazali, cps int
AS= a vb bazilara= aa cerebeloase ACP dr si stg (Mez)
ACerebralaP: lob T (med), lob O,Talamus, Mezencefal
ACA stg  a comunicanta ant  ACA dr
ACI  a comunicanta post  a vb bazilara
A vb bazilara stg  a spinala ant  a vb bazilara dr
Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
AVC Acut 0 – 4 zile: neurologie
Pacientul ajunge in
sectia de recuperare
cu AVC in stadiile:
 Subacut: 5–14 zile,
 Postacut 14 - 21 zile
 Subcronic 3 sapt – 3 luni
 Cronic: > 3 luni
Dr. Cristina Daia

Examen clinic local
 orientare auto și allopsihic (MMSE)

 Tulburari de limbaj:
 Afazie Expresiva Motorie/ dizartrie,
 Afazie Receptiva Senzoriala / parafazie, disfazie
 Examenul nervilor cranieni:
(PFC, HHL, disfagie, nistagmus)
Dr. Cristina Daia

Probe de pareză:
evalueză deficitul motor global al
membrelor ( MS și MI)
 • Proba bratelor intinse:” semnul mâinii
escavate” pentru MS
 • Proba Barre (decubit ventral, coapsele
extinse, ambele gambe flectate la 90 grade,
cade cea paretica) pt MI
 • Proba Mingazzini (decubit dorsal,
coapsele flectate pe bazin la 90 de grade,
gambele ridicate si flectate la 90, cade
piciorul paretic primul) pt MI
 • Proba Vasilescu ( decubit dorsal,
trage/intinde membrele rapid, membrul
paretic ramane in urma) pt MI
Dr. Cristina Daia
Forța musculară
In funcție de forta musculară se
cuantifică defictul motor punctual al
unui segment de membru (mână, braț,
umăr, sold, genunchi, gleznă) poate fi:
 Plegie= forță musculară zero
 Pareză= forță musculară ≥1
 Forta musulara MRC

- MS: umăr, cot, pumn
- MI: sold, genunchi, glezna
Dr. Cristina Daia

Sau mai corect completăm cu răbdare scala FMS ( forței musculare
segmentare astfel):
 Membre superioare:
 C5 (m. biceps brahial): stanga , dreapta
 C6 (m. extensor al pumnului): stanga , dreapta
 C7 (m. triceps brachial): stanga , dreapta
 C8 (m. flexor profund al degetelor): stanga , dreapta
 T1 (m.abductor deget mic): stanga , dreapta

 Membrele inferioare:
 L2 (m. iliopsoas): stanga , dreapta
 L3 (m. cvadriceps): stanga , dreapta
 L4 (m. tibial anterior): stanga , dreapta
 L5 (m. lung extensor al halucelui): stanga , dreapta
 S1 (m. triceps sural): stanga 0, dreapta

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local funcțional
 Control motor (CM)
Controlul motor (CM) = evaluarea funcțională a
miscării la un anumit segment articular (umăr, cot,
mână, șold, genunchi, gleznă)
În funcție de localizarea segmentului articular
evaluat CM poate fi:
 Proximal (P) și se referă la umăr pentru membrul
superior (MS) și la șold pentru membrul inferior (MI)
 Intermediar (I) și se referă la cot pentru membrul
superior (MS) și la genunchi pentru membrul inferior
(MI)
 Distal (D) și se referă la mână pentru membrul
superior (MS) și la gleznă-picior pentru membrul
inferior (MI)
Dr. Cristina Daia
Examen clinic local
În funcție de gravitate (forță mm) CM
poate fi:
 Abolit/ absent = forța musculară a
mușchilor principali care deserveste cuplul/
cuplurile de mișcări articulare este zero
 Prezent (schitat sau normal)
Dr. Cristina Daia

Funcțional:
Deficit motor global
Deficit motor global = evaluarea
funcțională a mișcării gobale a unui
membru (superior, inferior)
Deficitul motor global al unui

membru se cuantifică pe baza
controlului motor (CM) - proximal
(P) , intermediar (I), distal (D) al
acelui membru
Dr. Cristina Daia

In funcție de severitate defictul motor al unui
membru (MS, MI) poate fi:
 Deficitul motor este sever brahial sau/și crural
dacă există cel puțin un segment plegic ( la nivel P, I, D,
CM absent la cel puțin la un singur nivel)
 Deficitul motor este moderat brahial sau/și
crural dacă există cel puțin schiță de CM la toate nivele
sau CM este moderat
 Deficitul motor este frust/usor brahial sau/și
crural dacă pacientul are un CM prezent la toate
nivele P, I, D la MS , respectiv MI, adică are deficit de
abilitate la MS sau de coordonare, control și echilibru
la MI
Dr. Cristina Daia

Examen clinic local
 ROT /, RCP indiferent sau in E (B)

- Diaschizis 0 – 8 saptamani ROT  , RCP indiferent
- S NMC (dupa diaschizis) ROT , Babinski
 Tonus muscular
 Hipotonie in diaschizis
 Hipertonie: Sapasticitate Ashorth S NMC
Dr. Cristina Daia

Scala Ashworth modificată resitematizată
 0 = fără spasticitate
 1 = spasticitate discretă (creşterea uşoara a tonusului
muscular manifestată prin senzaţie de rezistenţă la
mobilizarea segmentului respectiv pe ultima parte (3/4) a
cursei de mișcare
 1+ = spasticitate uşoară (creşterea tonusului muscular,
manifestată prin senzaţie rezistenţă la mobilizarea
segmentului, de la 1/2 cursei de mișcare
 2 = spasticitate moderată (creşterea tonusului muscular,
manifestată prin senzaţie rezistenţă la mobilizarea
segmentului, de la începutul 1/4 cursei de mișcare
 3 = spasticitate severă (creşterea considerabilă a tonusului
muscular pe toată durata cursei de miscare)
 4 = spasticitate marcată (mişcarea pasivă e imposibilă pe cel
puțin o parte din cursa de mișcare)
Dr. Cristina Daia

Examen clinic local
 tulburari de sensibilitate:
- Superficiala: tactila, dureroasa si termica
- Profunda: mioartrokinetica (kinestezica) si
vibratorie
- Sintetica:
1. Inatentie senzitiva (perceptia de stimuli aplicati simultan),
2. Simtul dermolexic (alexia : litere corp)
3. Astereognozie (obiecte puse in mana),
4. Atopognozia (asomatognozia identific teritoriul cutanat, unde?)
5. Sensibilitatea discriminativa (2 stimuli apropiati 0,5-1 cm pulpa
degetelor, max 3- 6 cm coapse
6. Adaptarea senzitiva (obisnuinta, acomodarea pana la lipsa de
perceptie a unui excitant care persista 2 min)
 FIM la internare
Dr. Cristina Daia
Diagnostic functional
GRIGORE MARIN, 52 ani, Bucuresti:

27.01.2014-10.02.2014
- APP:
 Fibrilatie atriala paroxistica.
 BCIN – ICC NYHA II. Stenoza aortica
medie. Insuficienta mitrala usoara.
 Guta.
 Dislipidemie mixta. Malnutritie protein-
calorica usoara.
 Adenom de prostata.
Dr. Cristina Daia

 GRIGORE MARIN
Examen local
- pacient orientat auto si allo-psihic MMSE=28/30
- fara semne de iritatie meningeala,
- Nn cranieni: Pareza Facialade tip Central (PFC) stga
- membru superior stg (MS) si membrele inferioare (MI)
control motor prezent la nivel proximal (P),intermediar
(I) ,distal (D);
- Forta mm 4/5 PID MS si MI
- Tonus muscular spasticitate : MS stg, 1+ Ash; MI stg, 2 Ash
- ROT vii pe p stga, Babinki pozitiv stga
- tulburari de sensibilitate: hipoestezie superficala si
inatentie senzitiva, MI si MS stg
- FIM la internare 52
Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
 Hemipareza stanga discret spastica, cu defcit motor
frust brahial și crural. post AVC ischemic,
cardioembolic in teritoriul ACM dr. (08.06.2013).
 Fibrilatie atriala paroxistica.
 BCIN – ICC NYHA II. Stenoza aortica medie.
Insuficienta mitrala usoara.
 Guta.
 Dislipidemie mixta. Malnutritie protein-calorica
usoara.
 Dementa mixta.
 Adenom de prostata.
Dr. Cristina Daia

AVC – faza acuta 0-4 zile
Sectie neurologie
 Este recomandabil/optim ca pacientii cu AVC recent
instalat sa fie tratati intr-o unitate de urgente neuro
vasculare (clasa I, nivel A);
 Intr-o unitate de urgente neuro vasculare echipa de
recuperare va fi condusa de medicul specialist
neurolog
 Intr-o unitate de urgente neuro vasculare elementele
de recuperare se limiteaza la ingrijiri recuperatorii/
nursing de reabilitare (IR/NR) (clasa I, nivel A).
 Fizioterapia in sensul „clasic al termenului”
(execeptand IR/NR) nu are indicatie a se desfasura
intr-o unitate de urgente neuro vasculare (clasa I,
nivel A)
Dr. Cristina Daia

Ingrijirilor recuperatorii/nursing de
reabilitare (ÎR/NR)
ÎR/NR conţin elemente de nursing general (italic),
intricate cu unele de tip fizical-kinetic-recuperator.
Exemple:
1. asistarea, dacă este cazul, a alimentaţiei (nutriţie pe
sondă nazo-gastrică);
2. schimbarea poziţiei în pat pentru pentru prevenirea
escarelor: întoarceri în pat (din 2 în 2 ore, dacă
pacientul nu are saltea antiescară, respectiv la 4-6
daca are ), inspecţia permanentă a tegumentelor
pacientului
3. asociată cu posturări antideclive (combaterea TVP
stazei veno-limfatice şi a tromboembolismului venos
prin fenomene de stază circulatorie loco-regională)
 Retractie mm-lig severa tendon achileanan,
aponevroza plantara
4. Posturări anticipative (împotriva unor

deposturări previzibile – specifica
hemiplegiilor din AVC)
5. mobilizări pasive ale membrelor
(kinetoterapeut): KT la pat
- pentru ameliorarea nutriţiei tisulare
- intreţinerea troficităţii şi supleţii entezo-
articulare
- pentru prevenţia tromboembolismului venos
6. manevre de asistare a drenajului bronsic:

posturi de drenaj bronsic
7. asistarea (de regulă necesară) a evacuării
emonstoriilor (SUF)
AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
 Intr-o unitate de recuperare neurologica echipa de
recuperare va fi condusa de medicul specialist
recuperare medicina fizica si balneologie (clasa I,
nivel A)
 Echipa de recuperare existenta intr-o clinica de
recuperare neurologica cuprinde:
1. (fizio)kinetoterapeut,
2. asistent specialist balneofizioterapie,
3. logoped,
4. ergoterapeut,
5. asistente medicale specializate in recuperarea
neurologica,
6. eventual apartinatorul (insotitor, familie)
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Intensitatea si durata programului kinetic in AVC postacut, nu pot fi
standardizate; ele se eşalonează de catre medicul specialist
recuperare medicina fizica si balneologie în raport cu statusul
psiho-cognitiv si disfunctional respectiv, evoluţia pacientului.
 Programul de recuperare este cu atât mai eficient cu cât se începe mai

precoce (clasa I nivel A). Astfel, gradul de progresie recuperatorie
este maximal în prima perioada (primele 5 zile  săptămâni pana
la 3 luni).
 La pacientul hemiplegic, potenţialul de recuperare potenţialul de

recuperare este scazut daca programul de recuperare este inceput
după 6 luni şi cu efecte minime (uneori nule de la caz la caz) după 1
an.
 in schimb programul de recuperare cu debut precoce si sustinut
permite castig functiobal progresiv si dupa 4-5 ani de la AVC
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
OBIECTIVE STADIUL I
1. Echilibrarea clinico-biologica/
amelioararea functiilor vitale (respiratorie,
cardio-vasculara, deglutitie, s.a)
2. Ameliorarea statusului psiho-cognitiv,
inclusiv de comunicare/ interactie cu
pacientul
3. Redarea unei functionalitati minimale
4. Terapia afectiunilor asociate si prevenirea
complicatiilor imediate aferente
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
Programul de recuperare neurologica este

centrat pe imbunatatirea
- statusul psiho-cognitiv si
- disfunctional al pacientului,
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Mentinerea echilibrului /reechilibrarea hido-
electrolitice, respectiv a starii biotrofice generale a
pacientului, inclusiv managementul deglutitiei
 Se va tine cont de aportul a minim 1500 ml lichid/zi, per os sau
intravenos; in caz de tulburari de deglutitie sau/si status psiho-
cognitiv care impiedica cooperarea - preferabil solutii tip Ringer
sau ser fiziologic 0,9%, corelat cu nivelul tensiunii arteriale
 tipul initial/ evolutiv al difagiei permite reluarea adaptata a
alimentatiei (cu preponderenta solide, lichide sau semisolide) si
stabilirea raporului hidratare po/ iv; se apreciaza ca 33% din
pacientii cu AVC au la internare disfagie orofaringiana (Mann et al, 1999)
crescand astfel riscul de malanutritie (care se constituie intr-un
factor de prognostic prost, pe termen lung); in unele cazuri este
necesara alimentatie pe sonda nazo-gastrica, sau mai rar,
gastrostoma endoscopica percutana (Dennis et al., 2005)
 monitorizarea atenta a Na+, K+, Ca2+ si suplimentarea p.o. sau iv,
adaptat
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Managementul respiratiei
 Monitorizarea satuaratiei oxigenului si
oxigenoterapie pe masca in caz de Sat O2<
96%
 Urmarirea, prevenirea si tratarea complicatiilor: in
stari febrile obiectivarea posibilei pneumoniei (de
staza sau/si de aspiratie si/ sau suprainfectie) si
tratament antibiotic, antipiretic,mucolitic,
bronhodilatator, s.a., adecvat
 Asistarea evacuarii secretiilor in cazul tulburaruilor de drenaj
bronsic: medicatie mucolitica, kinetoterapie respiratorie
(antrenarea, asistarea tusei – posturi de drenaj bronsic),
inhaloterapie/ aerosoloteraoie
Dr. Cristina Daia
Sectie recuperare
 Managementul cardiovascular
 In caz de AVC H, obiectivat RMN, stadiul
methemoglobinic, se recomanda ca valorile TA sa nu fie
scazute sub 150/90 mmHg; modularea TA se va face lent
utilizand diuretic sau inhibitor al enzimei de conversie a
angiotensinei, astfel ca la remiterea completa a leziunilor
hemoragice, obiectivata RMN, TA sa se apropie constant
de valori in jurul a 130/ 80 mmHg;
 In caz de AVC I, tendinta este ca la 10-20 de zile post
eveniment cerebrovascular sa apara valori ale TA
spontan mici (sub valorile standard 120/ 80 mmHg); se
recomanda a monitoriza TA care va reveni spontan, in
decurs de 2 saptamani pana la 3 luni la valorile initiale de
aceea tratamentul antihipertensiv va fi introdus
progresiv si adaptat momentului tensional
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Managementul cardiovascular
 Pacientii cu indicatie de tratament anticoagulant oral, cu
AVC H - consecinta a administrarii inadecvate de
anticoagulante - vor beneficia, in functie de caz, de
terapia cu heparine fractionate pe perioada initierii
programului de recuperare iar oportunitatea reluarii/
schimbari tratamentului profilactic anticoagulant sau
antiagregant se va lua in colaborare cu medicul cardiolog
 Pacientii aflati pe anticoagulante orale pentru status
trombofil (vasculite, sindrom anticorpi antifosfolipidici,
deficit de proteina S, proteina C, AT III, s.a),vor fi
urmariti in ceea ce priveste eficienta tratamentului
anticoagulant in colaborare cu medicul hematolog si
cardiolog
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Monitorizarea glicemiei
 Dupa un eveniment cerebrovascular tendinta
glicemiei este sa cresca la valori de minim 100 - 140
mg/dl, valori care se normalizeaza in general la 2-6
saptamani de la AVC; se recomanda dieta
antidiabetica in acesta perioada daca valorile
depasesc 120 mg/ dl; daca valorile depasesc 140
mg/dl este indicat tratament antidiabetic (tratament
intensificat cu insulina sau antidiabetic oral, in
functie de starea pacientului)
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Managementul psiho-cognitiv +++
 Toti pacienti cu injurii cerebrale prezinta asa numita
oboseala neurologica, parametru in functie de care
se va modula intensitatea programului de recuperare
 Tratamentul cu vitamine, suplimente nutritionale
sau/si imunomodulatoare blande, neurotrope
(vitamine din complexul B, acid tioctic/ alfa-
lipoic,piritinol, etc), antioxidanti (coenzima Q10,
biomelatonina, vitamine: A, C, E (triovit), etc),
substante complexe etichetate ca neurobiotrofice
(cerebrolysin, actovegin), sunt indicate a fi introduse
gradual in AVC I; (Ladurner, )
neuroprotectia modulata gradual
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Managementul psiho-cognitiv
 Ritmul somn-veghe bazal este perturbat mai ales in
cazul pacientilor cu AVC H (produsii de
metebolizarehematici au efect iritativ); se
recomanda refacerea cu prudenta a acestui
echilibru utilizand melatonina;
 Agitatia psiho-motorie este caracteristica
pacientilor cu AVC H; neuroleptice;
antiepileptice eutimizante
 sindromului de hipertensiune intracraniana (HIC) hidrocefalie sau a
unui grad de edem cerebral
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Managementul psiho-cognitiv
 Leucoraioza, zonele de glioza obiectivate CT,
angopatia amiloida prezenta in 30% din cazul
pacientilor cu AVC peste 65 de ani sunt factori
predictivi pentru dementa de tip vascular sau
mixt;
 depresia este in acelasi timp o manifestare
precoce in sindromul dementiv; evaluarea MMSE la
admisie si respectiv control (inclusiv CT pentru imaginea
diagnostica de atrofie corticala) permite identificarea si
tratarea precoce a posibilelor cazuri de dementa
 In timp se ajunge la deterioarae cogniva, regresie  stare de
constienta redusa  exitus
Dr. Cristina Daia

Sectie recuperare
 Monitorizarea profilului lipidic
 Managementul urinar, al colonului
 Managementul durerii, inclusiv neuropate
 Profilaxia/ tratamentul complicatiilor:
 Resagerarea, reinfarctarea
 Profilaxia trombozei venoase profunde (TVP),
 Bronho-Pneumonia Profilaxia crizelor comitiale
 Profilaxia/ tratarea tulburarilor trofice cutanate (escare)
 Tulburarile de echilibru
 Profilaxia infectiei de tract urinar inferior (vezi mai sus)
 Spasticitatea
Dr. Cristina Daia

Managementul kinetic
Obiective sunt:
 1. Reeducarea functiilor cardio-respiratorie,
digestiva, reno-urinara (IR/NR)
 2. Mentinerea mobilitatii articulare (atat la
nivelul segmentelor afectate cat si a celor sanatoase)
 3. Prevenirea posturilor vicioase
 4. Ameliorarea constientei asupra schemei
corporale (inclusiv constientizarea incrucisarii liniei
mediane a corpului cu membrele afectate)
 5. Refacerea controluilui motor asupra
trunchiului si a centurilor (pacient la marginea
patului si in fotoliu)
 6. Ameliorarea tonusului muscular.
Dr. Cristina Daia

Mijloace KT
 Posturari
 Mobilizari pasive la pat
 Antrenare sezut alungit  scurtat
 Transferuri pe fotoliul rulant
 Logopedia poate fi inceputa imediat - de
simpla stabilire a contactului verbal cu
pacientul - cu progresie graduala, cu
evitarea oboselii acestuia, inca de la
inceputul programului de recuperare
(clasa I nivel A);
Dr. Cristina Daia
Posturari
Dr. Cristina Daia

Mobilizari pasive la pat
Dr. Cristina Daia

Mobilizari autopasive la pat
Dr. Cristina Daia

Antrenarea transferurilor
Dr. Cristina Daia

 Tranferul in fotoliul
rulant si trafsportul
la sala de Kt
Dr. Cristina Daia

In etapa a II-a (Stadiul mediu)
subacut Obiective KT:
1. Relaxarea generala si locala (la nivelul segmentelor
afectate).
2. Combaterea spasticitatii prin facilitarea activitatii
antagonistilor si inhibarea activitatii agonistilor spastici.
3. Combaterea atitudinilor vicioase
4. Refacerea mobilitatii articulare
5. Refacerea controlului motor proximal si promovarea
controlului motor al articulatiilor intermediare (cot, genunchi)
al membrelor.
6. Reeducarea transferurilor si antrenarea fiecarei faze de
mers prin promovarea unor scheme complexe de miscare.
7 Reeducarea verticalizarii si a echilibrului
8. Reeducarea sensibilitatii
9. Corectarea deficitului cardiorespirator
10. Alcatuirea unui program de TO adecvat pacientului
Dr. Cristina Daia

Mijloace
1)Pregatim trenul superior si inferior
La pat: Diagonalele Kabat
La sala:
- Mobilizari pasivo- active, activo-pasive,
scripetoterapie
- Bicicleta Motomed
2) Ridicam pacientul la spalier
3) Antrenam mersul intre bare paralele
Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Ridicarea la spalier
Dr. Cristina Daia

Mers la bare paralele
Dr. Cristina Daia

Mers la bare paralele
Dr. Cristina Daia

In stadiul III de refacere (avansat) obiective kinetoterapiei sunt:
1. Cobaterea spsticității
2. Refacerea controlului motor distal (excentric) al
membrelor
3. Promovarea abilitatii: prehensiunea (in scopul de utiliza cat
mai bine mana in activitatile gestuale zilnice).
4. Antrenarea mersului (faze de mers)
3. Ameliorarea vitezei de excutie si automatismului
miscarilor
5. Alcatuirea unui program de terapie ocupationala adecvat
pacientului
Dr. Cristina Daia

Mijloace KT
 - antrenarea mersului cu baston tetrapod
 tripod unipod tinut in mana
sanatoasa
 Ergoterapie: abilitatea mainii in cabinetul
de ergoterapie
Dr. Cristina Daia

Mers cu baston tetrapod
Dr. Cristina Daia

Fizioterapia
se aplica in conditii de siguranta la 3 luni de la
producerea AVC (clasa I nivel A).
 Se poate folosi intraga gama de fizioterapie:
curenti diadinamici, curent galvanic, bai
galvanice, electrostimulari cu curent
exponential, TENS, curent interferential de
medie frecventa, ultrasunet, unde scurte,
Diapulse, LASER, magnetodiaflux,
Schochwave, Deep oscillation
Dr. Cristina Daia

NOȚIUNI DE
RECUPERARE ÎN BOALA
PARKINSON
B Parkinson - definitie
Definitie:
Boala heredo-degenerativă a sistemului dopaminergic/extrapiramidal din
sistemul nervos central care incepe in trunchiul cerebral prin degenerarea
circumscrisa a neuronilor din nucleii ”striați” situați în mezencefal:
 substanta neagra
 nucleul lateral al substantei reticulate
Acești nuclei conțin neuroni dopaminergici ce vor fi inlocuiti în timp cu
tesut glial; în neuronii restanti se gasesc corpi Lewy (incluziuni
citoplasmatice eozinofilice)
Când depletia de dopamina in nucleii striati atinge valoarea de 20% are loc
declansarea bolii
Alți Neuroni dopaminergici au mai fost identificați în SNC la ivelul:
 în nucleul dorsal X
 nucleii hipotalamici,
 ggl simpatici para vertebrali
 nucleul lenticular (globul palid)
Dr. Cristina Daia

Epidemiologie
 Debut 55 ani (forma clasica)
 F=B
 Prevalenta creste cu inaintarea in varsta
 1% 60 ani 3% 80 ani
 In 15% din cazuri exista istoric familiar de
BP. Transmisie genetica posibil autosomal
dominanta (cr 4 q21-q23) (forma juvenila,
cu debut inainte de 40 de ani)
Dr. Cristina Daia

B Parkinson clinica
Sindrom extrapiramidal de paleostriat hiperton-
hipokinetic
 cu debut insidios 1-2 ani, inițial unilateral, ulterior
se agravează și contralateral ( intotdeauna intr-o BP
simptomele sunt bilaterale) cu oboseală, lentoare
(10%),
 Tremor de repaus, (70% din cazuri);
 unilateral inițial apoi bilateral
 ritm lent cu frecvenţa de 4-7 cicli/s, aspect de
„numaratul banilor”,
 dispare la inițierea mișcării, reapare în reapos
 ulterior, in timpul doi, afecteaza capul, barbia
 se accentuaeză la emoții, in timpul desfășurării altor
activități cu membrele restante
Dr. Cristina Daia
B Parkinson clinica
 Hipokinezia reprezintă dificultate în iniţierea
actelor motorii, mai ales când se trece de la un tip
de mișcare la altul (care trecere poate fi marcată
de un blocaj motor); dacă pacientul nu poate
îniția miscarea prezintă akinezie
 Bradikinezia (10%) mișcările se realizează cu
viteză scăzută, lent:
 Bradimimie= facies puțin expresiv sau inexpresiv;
 Bradilalie = voce de intesitate redusa, inexpresiva,
monotona, hipofonie;
 Micrografie = scris mic; scrisul este lent, dificil,
Dr. Cristina Daia

Rigiditatea musculară = Tonus muscular crescut:
hipertonie tip Rigiditate
 dispusa atat pe musculatura flexoare cat si pe
musculatura extensoare, dar cu preponderențâ pe flexori,
de aici rezultând posturile vicioase axate pe flexie în BP;
 este mai accentuată proximal/axial la mobilizarea pasiva,
 are caracter discontinuu/sacadat evidențiat prin
fenomenul de roată dinţată;
 este evidentiată prin semnul Noica ( miscarea pasiva de
F/E a mainii insotita de E MI homolateral este încetinită
sau chiar se poate bloca);
 se însoțește de exagerarea reflexelor de postură
 Hipertonia tip rigiditate, tonusul muscular crescut este
perceput ca un discomfort de către pacient, se numește
akatisie; pacientul nu se poate întoarce în pat si solicită
mereu să fie mobilizat pasiv în speranța de a îndepărta
acestă neliniște
Dr. Cristina Daia

Alte manifestări ( semne, simptome) clinice:
◦ Disfagie (X)
◦ Tulburari vegetative (afectarea sistemului
dopaminergic hipotalamic): seboree, sialoree,
hipotensiune ortostatica
◦ Tulburari sfincteriene ( costipație)
◦ Tulburari psihice: depresie, anxietate;
afectarea funcției lobului frontal: demența
subcorticala, care apare în stadiile finale ale
bolii
Dr. Cristina Daia

Anomalii posturale
 Atitudinea in pat: capul ridicat in anteflexie,

poate sta mult în acesta pozitie fără să
atingă perna („perna psihică”); diferite
posturi în flexie ale capului și trunchiului
 MS: Abducția brațelor , ușoară flexie a
antebrațelor, F a degetelor
 MI: flexia coapselor, F gambelor, F în
articulațiile IF
Dr. Cristina Daia

Functional
 membrele superioare. MS:
 Miscari alternative rapide imposibile: proba
marionetelor pozitivă (diadocokinezie)
 pierderea dexterițății 7% (fara miscari de
asociatie, semn precoce unilateral),
 dificultate la inițierea tranferurilor si a
intoarcerilor în pat (solicita ajutor)
 dificultate realizarea ortostatismului
Dr. Cristina Daia

Functional
Mersul
 cu pasi mici, capul si trunchiul in
anteflexie, pacientul fuge după centrul
de greutate
 Akinezii paradoxale: oprirea unor
actiuni automate - freezing ; de exemplu
oprirea bruscă în timpul mersului:
la indepartarea unui punct de sprijin;
la reducerea campului vizual (trecerea printr-
o usa ingusta)
Dr. Cristina Daia

Paraclinic
 CT
 RMN
 laborator
...neconcludente
Dr. Cristina Daia

Diagnostic: clinic
 În BP diagnosticul este clinic , și

conform ”UK Parkinson's Disease Society
Brain Bank
 Clinical Diagnostic Criteria “ este
confirmat de prezența:
I. Bradikinezie, hipokinezie
II. si de cel putin unul dintre următoarele
criterii clinice:
Rigiditate musculară
Tremor de repaus cu frecvenţa de 4-6 Hz
Instabilitate posturală (ne-cauzată de o
disfuncţie primară vizuala,
Dr. Cristina Daia
Clasificare clinica B Parkinson
Hoehn și Yahr
 Stadiul 1: simptomele (ex. bradikinezie, tremor, rigiditate) sunt
prezente doar de o parte a corpului unilaterale
 Stadiul 2: simptome (bradikinezie, tremor, rigiditate) prezente
bilateral, fără pierdere de echilibru (în asociere cu posibile
probleme de vorbire, de scris sau tulburări de mers).
 Stadiul 3: simptome prezente bilateral, agravate, în asociere cu
dificultăți de menținere a echilibrului la statul în picioare sau la
mers. Pacienții își mențin independența funcțională (păstrarea
independenței fizice) și nu au nevoie de ajutor pentru activitățile
cotidiene.
 Stadiul 4: afectare severă, dar mersul pe distanțe limitate mici si
ortostatismul posibile fără ajutor. Pacienții necesită asistență
(ajutor) pentru desfășurarea activităților cotidiene. ADL
 Stadiul 5: Pacienții dependenti de fotoliu rulant , transferuri
imposibile fara ajutor ( nu pot să coboare din pat de și să se
deplaseze fără ajutor , este necesar sprijin permanent).
Necesita insotitor permanent
Dr. Cristina Daia

Criterii de susţinere a BP
( cel putin 3)
 debut unilateral dar bilateralizare

 tremor de repaus
 evoluţie progresivă
 evoluție îndelungată, peste 10 ani
 tratament cu L- DOPA: răspuns excelent,
sau răspunde îndelungat, peste 5 ani, sau
coree severă indusă
Dr. Cristina Daia

Impotriva diagnosticului de BP
pledează:
 Numeroase căderi la debut

 Evolutie rapida a bolii
 Abenta raspunsului la L-dopa
 Remisiuni spontane
Dr. Cristina Daia

Diagnostic diferential
Sindroame parkinsoniene
- De origine medicamentoasa (neuroleptice:
haloperidol) rezerpina
- Postencefalitic
- Intoxicatii: monoxid de carbon, mangan
- Vasculara (AVC)
- Traumatica (TCC)
Dr. Cristina Daia

Tratament
 Anticolinergice (romparkin)
 Amantadina ( Rc dopa)
 Levodopa (compensarea carentei de dopamina); L-dopa cu
inhibitor de dopadecarboxilaza (madopar) (4-6 prize)
 Agoniste dopaminergice (bromocriptina, reduce sindromul
on off)
 Terapia combinata duo dopa (Ldopa cu carbiodopa) gel
intestinal adm printr-o pompa jejunala in duoden
NCH:
- nc talamic, electrostimulare cu inalta frecventa pentru
tratamentul tremorului
- pompa cu amorfină, tratament portabil
Dr. Cristina Daia

Obiective kinetice in B Parkinson
1. Combaterea posturilor vicioase
- Asuplizarea musculaturii flexoare a trunchiului
- Tonifierea musculaturii extensoare a coloanei
vertebrale, MS,MI
 Exercitii cu baston la spate, din ortostatism

 Exercitii din decubit ventral, ridicari ale
trunchiului umerilor, balans stanga dreapta
 Pisicuta
 Exerciții de mobilizarea a MS din ortostatism in
extensie
 Poziția de cavaler servant pentru extensia MI
Dr. Cristina Daia

Pervenirea menținerii unor posturi fixe la pat
- Ideal este decubitul

ventral pentru cei care îl
suportă
Dr. Cristina Daia
2. Ameliorarea mobilitatii
- Program de kinetotorapie la pat: mobilizari P,
PA, AP, AR
- Streching prelungit pe usculatura flexoare a
MS și MI
- Diagonale kabat pe extensie pentru MS și
MI
Dr. Cristina Daia

3.Ameliorarea stabilității. Reeducarea mersului
- Realizarea fiecarei faze de mers cu atentie și a balansului
brațelor
- Banda de mers cu analiza mersului
Dr. Cristina Daia

Ameliorarea bradikineziei și a hipokineziei
- Antrenamentul mersului bazat pe stimuli

senzoriali care ritmeza cadența pasului
(voce, batai din palme, stimuli luminosi) în
scopul cresterii frecvenței acestuia dar și
facilitarea inițierii mișcarii prin asocierea
stiumilor senzoriali cu rol declanșator
Dr. Cristina Daia

4. Ameliorare a coordonării
controlului si echilibrului
Stabilometria statica si dinamica
Dr. Cristina Daia

Bibliografie
 Ropper AH, Brown RH, Adams and Victor’s, Principle of Neurology,
Eight Edition, McGraw-Hill, Medical Publishing Division, 2005
 DeLisa J. A., Gans B. M., et al. – Rehabilitation Medicine (3rd
edition). Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 1998
 Braddom’ Physical Medicine & Rehabililitation (5rd edition). David
X Cifu. W. B. Elsevier, Philadelphia, U.S.A, 49: 1134-1135, 2016
 Sbenghe T, Kinesiologie – Stiinta miscării, Editura Medicală,
Bucuresti, Romania, 2005
 Onose G., Padure L., ”Compendiu de Neuroreabilitare - la adulţi,
copii şi vârstnici Editura Universitara “Carol Davila”, , Bucuresti, 6:
205-244; 13: 436-450, 2008
 Sbenghe T, Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare,
Editura Medicală, 1987
 Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed Universitara, 2018
 Bajenaru O. Ghiduri de diagnostic si tratament in neurologie, Ed
Amaltea 2009
Dr. Cristina Daia

NOTIUNI DE
KINETOTERAPIE
SI MASAJ
KINETOTERAPIA (KT)
 Definitie
KT= mișcarea în scop terapeutic
 Efectorul ap NMAK: SN, SM, SO
 Efortul fizic (75% mm striată se află în
stare de activitate)
Dr. Cristina Daia

Clarificari termeni
 KT= Gimnastica medicala (terapeutic)

 Educatia fizica:= CFM (profilactic, forma
fizica)
Utilizeaza miscarea in scop reantrenarii la
efort, cresterii conditiei fizice
Aerobic
Exercitiile la sala
Dr. Cristina Daia
Forme KT
1. HKT, 32 -33, 3 avantaje (sedativ,desc
G,rezistiv)
2. EKT: body former (tonifierem mm N),
electrostimulari (mm denervata)
electrogimnastica (mm fm 3)
3. KT a sec (pe uscat)
Dr. Cristina Daia

KT
1. Tehnici de lucru
2. Exercitii fizice: asamblarea ∑ tehnici de
lucru
3. Procedee: perfectionare si standardizare ∑
exercitii fizice
4. Metode: ∑ procedee cu scop fix
5. Program KT: ∑ metode si/sau ex structurate
pe OBIECTIVE
Dr. Cristina Daia

KT „pe uscat” = KT
1.Tehnici de lucru
A) Tehici anakinetice (statice)
Imobilizarea (atela gipsată, orteza)
posturarea (orteza: preventiv,corectiv,
facilitativ)
Dr. Cristina Daia

Tehnici de lucru
B) Kinetice/ Dinamice, presupun miscare:
1)MOBILIZARI (KTpacient)
M Pasive = mișcarea este realizată numai de către KT, fără participarea
pacientului
M Activo -Pasive (MAP) = mișcarea este realizată de către KT, cu
participarea minimă a pacientului ( fm sub 3)
M Pasivo-Active (MPA) = mișcarea este realizată de către pacient; KT
ghidează mișcarea
M activa (MA) = mișcarea este realizată numai de către pacient
M Activa cu Rezistență (MAR) = mișcarea este realizată de către pacient;
KT opune rezistanță mișcarii; scripetoterapie
Mobilizări auto-pasive = pacientul isi mobilizeaza un sesment de membru

prin intermediul altuia sau a unui dispozitiv instrumental):
scripetotera[ie
Dr. Cristina Daia

B) Tehnici de lucru Kinetice/
Dinamice, presupun miscare:
2)Tractiuni si compresiuni– in axul membrului
(PSH, UDCM)
3) Manipulari sindromul fatetal (mob. articulara
fortata, 3 etape:
1. punerea in pozitie,
2. tensiune,
3. impulsul manipulativ,
2 reguli:
1. indoloritate,
2. miscare contrara, SF
Contraindicatii: scolioze structurale, TVM, HD, tumori, etc
Dr. Cristina Daia
Tipuri de contractie musculara
A) Statica
Izometria/ Contractia musculara izometrica

(cresterea T, L=0)
Relaxarea musculara (scaderea T, L=0) 
Tonus postural
Dr. Cristina Daia

Tipuri de contractie musculara
B) Dinamica
1) Contractia musculara Izotonica (/ L) ,
care este de doua feluri:
a) excentrica: mm se alungeste
b) concentrica: mm se scurteaza
2) Izodinamica = adaptam rezistenta la

lungimea mm pt ca rezistenta opusa sa
ramana constanta
Dr. Cristina Daia

1.Tehnici de lucru
 TFNP ( tehnici de facilitare neuro-

proprioceptivă)
- Funtamentale:
1. priza mainilor,
2. comanda verbala,
3. streching,
4. tractiunea si compresiunea,
5. rezistenta,
6. secventialitatea normala a miscarii,
7. repetitia miscarii,
8. miscarile de compensare (prin preluare a unou
functii pierdute)
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru speciale nu se cer la
examen, sunt infomative
- Speciale cu caracter general (IL, CR, SI,

IA)
IL: Inversiunea lenta
- Se executa pe ambele directii de miscare pt
disinergism mucular, mm slaba
Izotonica concentrica lentă pe Ag,
izotonica concentrica lentă Antag,
 fara pauza intre ele
- ILO
- In plus se face izometrie la sfarsitul
miscarii
- Ex: pt disinergism mucular brat, genunchi
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru
- Speciale cu caracter general (IL, CR, SI,

IA)
CR: contractiile repetate
- Se executa numai pe musculatura unei
directii de miscare care este slaba
 Initial izotonii concentice pe musculatura
antagonista
- Streching rapid la nivelul de maxima
intindere pe musculatura Ag slaba (izotonii
rapide repetate)
- Ex: pareza de SPE
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru
- Speciale cu caracter general (IL, CR, SI, IA)

- SI : secventialitatea pentru intarire
- Se executa numai pe musculatura unei directii de
miscare care este slaba (mai ales la MS)
 Izotonie concentrică Ag pana la punctul
posibil,
 apoi izometrie pentru cateva secunde
(punctul este variabil)
- -pt mm flexoare pctul optim este in zona
mijlocie
- pt mm estensoare punctul optim este in zona
scurtata
- Ex: F antebratului pe brat, izometrie
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru
- Speciale cu caracter general (IL, CR, SI, IA)

- IA: inversarea agonista
- Se executa pt intarirea mm slabe pe anumita
directie de miscare
- Se executa pe o schema de miscare (flexie F,
extensie E)
 izotonie Ag cu rezistenta moderata pe toata
amplitudinea de miscare (de ex izotonie Ag pe F)
Se face apoi o izotonie o revenire pe distanta scurta
(izotonie Antag (pe E) cu rezistenta pe toată
direcția de mișcare cat mai mare)
- Apoi se repeta miscarea initiala (izotonie Ag pe F)
- Ex: miscarea F soldului, E sold, F sold
- Blocarea genunchiului
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru
Cu caracter special (IR, MARO, RO, RC, SR,

RR, CIS, IzA, PR, SR)
IR Initierea ritmica
- Se aplica pentru intitierea miscarii in
cazul hipertoniilor de cauza
piramidala
- Se repeta miscarea lent de cateva ori
Dr. Cristina Daia

1.Tehnici de lucru
Cu caracter special (IR, MARO, RO, RC, SR, RR, CIS,

IzA, PR, SR)
MARO: miscarea activa de relaxare opunere
- Se aplica pentru musculatura hipotona (fm 1,2), pe
o anumita directie de miscare
 Izometrie pe musculatura slaba la punctul
minim, poziția scurtată
 Relaxare brusca
 Continuarea rapida a miscarii in aplitudine
maxima, repetarea ei sprin steching rapid
pentru promovarea mișcării
 Apoi revenirea la pozitia scurtata
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru

RO(HR): relaxare opunere
- Tehnica pur izometrica aplicata pentru
cresterea in aplitudine a unei directii de
miscare limitate
izometrie la punctul maxim, apoi
relaxare (repetare, apoi pacientul va depasi
punctul maxim initial)
- Ex ischiogambieri
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru

RR: relaxare contractie
- Se aplica pentru redori articulare, mumai
mm antagonist care limiteaza miscarea
Izotonie rotare pe directia de miscare,
urmată de
Relaxare
- KT: izometrie
- Ex ischiogambieri
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru

SR: stabilizarea ritmica
- Se aplica pentru redori articulare, are la
baza izometria
Suma de Izometrie Ag
urmata de izometrie pe antagonist,
fara relaxare
- Ex: Sold, cot
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru

RR: rotatia ritmica
- Se aplica pentru musculatura hipertona,
cu dificultate in miscarea activa
- Are la baza mobilizarile pasive
- KT executa rotatii ritmice stanga
dreapta in axul segmentului timp de 10
secunde
- Ex MI, MS
Dr. Cristina Daia
1.Tehnici de lucru
Cu caracter special, de promovare a stabilitatii (CIS,

IzA, PR, SR)
CIS: contractie izometrica pe zona scurtata
- Ex: pacientul in decubit lateral : pentru zona de
scurtare a mm extensoare: m triceps brahial
IzA: izometria alternanta
 Izometrie Ag
 pauza,
 Izometrie Antag
 Pauză
- fara insa a modifica pozitia segmentului
- Pacientul in patrupedie
Dr. Cristina Daia

1. Kabat = miscari relizate pe
Metode KT diagonala asociind rotatii,
promovarea controlului motor
Dr. Cristina Daia

2. Bobath = IMC, scaderea
Metode KT tousului mm spastice
Dr. Cristina Daia

Metode
3. Brunngstrom: ruperea sincineziilor
(coordonare, imitatie, globale) pentru
reluarea controlului motor
4. Kenny: IMC
5. Phelps: IMC
6.Vojta: IMC
7. Temple- Fay: IMC
8. Margareth- Rood
Dr. Cristina Daia

Metode speciale
 Mecaoterapia, Cusca Rocher,
Scripetoterapie
 Terapia ocupationala (ergoterapia)
Selectarea de activitati (munca, de baza
olarit, tamplarie tesut, pasiuni/recreative
desen, pictura, jocuri, sah cu piese grele,
casnice) pentru cresterea abilitatii,
Dr. Cristina Daia

Obiective in KT
1. Relaxarea/asuplizarea musculara
2. Corectarea/ mentinerea posturii/ aliniamentului
corpului (trunchiului si membrelor)
3. Corectarea / mentinerea mobilitatii articulare
4. Cresterea fortei musculare
5. Cresterea rezistentei musculare
6. Reantrenarea/ mentinerea capacitatii de efort
fizic
7. Cresterea abilitatii
8. Corectarea/ ameliorarea disfunctiei respiratorii
9. Corectarea/ ameliorarea disfunctiei circulatorii
Dr. Cristina Daia
1. Relaxarea/ asuplizarea musculara
1. Generala – Jacobson
2. Locala – ameliorarea tonusului muscular 
tonus postural
- Contractura mm
a. Electroterapie: proceduri miorelaxate: CDD,
CIMF, US, LASER
b. Masaj
- Hipertonie: Spasticitatate
BG, Shockwave, TFNP: streching prelungit,
crioterapie
- Hipotonie
TFNP: MARO
Dr. Cristina Daia

2. Corectarea/ mentinerea posturii/
aliniamentului corpului (trunchiului si
membrelor)
- Profilaxie primara: mentinerea unei posturi
corecte, a aliniamentului CV la persoane
sanatoase
- Profilaxie secundara: combaterea
atitudinilor vicioase ale aparatului
locomotor/ deposturari: exemple
coxartroza, gonartroza, cifoza, hiperlordoza
- Profilaxie tertiara: compensezi sechelelor
dupa diferite ptologii NMAK/ dismorfisme :
scolioze, hemiplegie, tetraplegie, paraplegie
Deposturare Dismorfism
Dr. Cristina Daia

3. Corectarea / mentinerea
mobilitatii articulare
 Mentinerea/ obtinerea unghiurilor articulare

functionale (sold, genunchi)
 Cresterea mobilitatii articulare pe amplitudinile
de lux
 Combaterea fenomenelor de tip contractura –
retractura (ischigambieri, adductori, iliopsoas)
Modalitati:
- MP, MPA, MAP, MA ?MAR?
- TFNP: IL, IzA
- HKT
Contractura  Retractura
Dr. Cristina Daia
 Scop hipertrofia mm
 Mijloace: MAR : KT, Scripetoterapia
1. Ex bazate pe contractia izometrica
1. EUSIZ = Ex Unic Scurt Izometric Zilnic
O izometrie de 6 secunde pe zi
2. ERSIZ = Ex Repetitiv Scurt Izometric Zilnic
20 de izometrii cu pauze de 20 sec pt fiecare
grupamm (BRIME)
3. Set de 3 iometrii maximale pauza de 60 sec intre
ele, 3 seturi/zi
II. Ex bazate pe contractia izotonica
Dr. Cristina Daia


1. EMS = Exerecitiu Maximal Scurt
- Se testeaza rezistenta maxima: RM
- Se ridica 1 RM pe grupa mm pt 5 sec
2. EMR = Ex maximal cu repetitie
- Se testeaza rezistenta pt 10 ridicari 10 RM
- Se fac 4 seturi de 10 RM de 3 ori/
saptamana
Dr. Cristina Daia

3. Tehnica de Lorne Watkins = ex cu
rezistenta progresiva
Set I: 10 ridicari cu ½ din 10 RM pauza 2-4 min
Set II: 10 ridicari cu ¾ din 10 RM pauza 2-4 min
Set III: 10 ridicari cu 10 RM pauza 2-4 min
Dr. Cristina Daia


3. Tehnica de Lorne Watkins = ex cu rezistenta progresiva
4. Tehnica Oxford= exercitii rezistive regresive
Set I: 10 ridicari cu 10 RM pauza 2-4 min

Set II: 10 ridicari cu 90% din 10 RM pauza 2-4 min
Set III: 10 ridicari cu 80% RM pauza 2-4 min
Set IV: 10 ridicari cu 70% RM pauza 2-4 min
.... Cat rezista...
Dr. Cristina Daia


3. Tehnica de Lorne Watkins = ex cu rezistenta
progresiva
4. Tehnica Oxford= exercitii rezistive regresive
5. Scripetoterapia
Dr. Cristina Daia

5. Cresterea rezistentei
musculare
 Principiu: Repetitie
- Mijloace: MAR repetate, scripetoterapia
 Egoterapie: sporturi terapeutice,
indeletniciri
Dr. Cristina Daia

6. Reantrenarea/ mentinerea
capacitatii de efort fizic
 Pacientii deconditionati la efort

1. ICC
2. Irsp C
3. Sechelari NMAK
4. Sedentarii
Dr. Cristina Daia

7. Cresterea abilitatii
 Ergoterapie: impletatit, olarit, desen,

pictura
 Abilitatea se refera la membrul superior
(MS)
 Reabilitare? ≠Recuperare?
Dr. Cristina Daia

8. Corectarea/ ameliorarea
disfunctiei respiratorii
 Posura de drenaj bronsic

 Facilitarea expectoratiei la TVMC
 Antrenarea respiratiei abdominale in SAP
Mijloace: aerosoloterapie, talazoterapie, ex
aerobe, reeducarea tusei, reeducarea
vorbirii ( m,r), reantrenarea CE ATI
Dr. Cristina Daia

9. Corectarea/ ameliorarea
disfunctiei circulatorii
 Principiul antrenamentului la efort dozat:

mersul cu intervale pentru arteriopatiile
periferice, ritmat de claudicatia
intermitenta “vasculara”
 Scop: dezvoltarea circulatiei colaterale,
scurtarea distantei functionale capilar
miocit
Dr. Cristina Daia

 Reinvatarea hartii sensibilitatii prin

antrenamente de durata scurta 5 - 10
minute pentru sensibilitatea superficiala,
profunda, sintetica
 Autorecunoastere senzitivo-senzoriala
Dr. Cristina Daia

MASAJUL
Definitie: terapie mecano-funcţională
 administrarea manuală, instrumentală sau mixtă

de stimuli presori kinetici (excitoterapie prin
stimuli mecanici)
 asupra tegumentului şi indirect asupra
structurilor subcutanate, până la cele mai
profunde (capsulo-ligamentare, entezice, musculare,
periostale, în anumite situaţii, chiar şi viscerale)
.
Dr. Cristina Daia

Masaj - KT
 !Anexat grupajului metodologic al KT dar
niciodată efectiv inclus în acesta
 Este indicat
Atat inainte,
Intermediar (in timpul sedintei)
Dupa sedinta de KT
Dr. Cristina Daia

Tipuri de Masaj
Criteriu: efectul produs
1. CLASIC „de sus in jos”
- Cu subgrupa de masaj INTERMEDIAR
Masajul Clasic se face la nivel CDLS in sens
centrifug (C S)
La nimelul MS, MI in sens centripet
(proximal spre distal)
2. REFLEX: invers
Dr. Cristina Daia

Tipuri de Masaj
Criteriu: modalitate de aplicare
 masaj manual
- Uscat –talc
- Umed: lanolină, vaselina, creme cu AINS, AIS, namol,
Pell-Amar, Boicil, Gerovital, gheaţă –glasaj)
 masaj instrumental intermediul a diverse
dispozitive - duş subacval, vibromasaj,
acvavibromasajul, masaj pneumatic
 masaj mixt: combinat cu electroterapie
electrocinezia (curenți de interferenţa dinamică
spaţială – electrozi fixați pe mănuşi purtate de
fizioterapeutului)
Dr. Cristina Daia

Masajul CLASIC
 Cuprinde 5 MANEVRE FUNDAMENTALE:
2 sunt de tip sedativ: netezirea şi vibrația
Netezirea se executa cu presiune mica, viteza moderata
generând o senzaţie blandă cu efect antialgic
Vibratia presupune deplasarea tegumentului în sens
permanent vibrator astfel încât să se excite
corpusculii Vater-Pacini; cu 2 efecte:
1. Reinstruire a programului normal de tonus
muscular: decontracturant
2. Analzezie secundara
Dr. Cristina Daia

Masajul CLASIC
3 sunt de tip tonizant: frământarea, baterea și
fricțiunea
Framantarea: Petrisajul
- manevră excitantă, intensitate medie  mare permitând deplasarea
straturilor cutanate , subcutanate de cele mai profunde ale
învelișului musculo-scheletal
Framântarea descarcă factori autacoizi histamina, acetilcolina, heparina,
prostaglandine, serotonine, chinine, stimulând procesele vasoactive
atât arterial(olar) cât și veno(ular) limfatică. Cu excepţia
petrisajului toate celelalte generează fenomene reflexe, stimulând
reflexele cutaneo-viscerale, fiind preluate în masajul reflex.
 Ciupirea
 Stoarcerea
 Petrisajul
 Măngăluirea
 Geluirea
Dr. Cristina Daia
Masajul CLASIC
fricțiunea
Baterea
 excitomotorie, întinderea rapidă, stimuleaza
stimulând reflexul miotatic/ de întindere
rapidă
 are efect procontractil
Dr. Cristina Daia

Masajul CLASIC
fricțiunea
Frictiunea
 cu vârful degetelor în special la nivelul grilajului costal
sau la nivel cretal deplasând cu intensitate mare şi
o viteză medie în sens vibrator
 este cea mai reflexogenă manevră, din cadrul
masajului clasic
Dr. Cristina Daia

Efecte Masaj Clasic
ambivalente
1. Asupra Sistemului Nervos sedativ
(netezire şi vibraţie) sau excitant
2. Asupra musculaturii scheletice :
- prin netezire şi vibraţie efect
decontracturant, miorelaxant si de
analgezie secundara
- prin manevre excitante ( framântarea,
baterea, fricțiunea) efect trofic, tonizant,
de preîncălzire (activarea circulatiei
locale)
Dr. Cristina Daia
Efecte Masaj Clasic
3. Asupra tegumentului
 reinstruirea receptorilor cutanati;
 descarca factori autacoizi,
 activarea circulatiei locale, ameliorarea
metabolismului local, fav epurarea prod de
metabolism
4. Asupra viscere - efect de normalizare a
tonusului şi funcţionalităţii asupra tubului
digestiv: în constipaţia atonă stimulează
tranzitul intestinal, în constipaţia spastică
favorizează relaxarea
Dr. Cristina Daia

Efecte Masaj Clasic
5. Asupra circulaţiei: prin stimularea SNV S
 Creste TA S,
 scade RV P,
 scade TA D (activeaza circulatia locaala,
descarcare de fact autacoizi, vasodilatatie
periferica, favorizeaza intoarcerea
venoasa),
 antiedematos, rezorptiv
Dr. Cristina Daia

Indicatii
1. Afectiuni NMAK:
 afectiuni degenerative: spondiloza,
coxartroza
 Afectiuni abarticulare: PSH, fibromialgia
 Posttraumatic: fracturi cotil,
pertrohanteriene etc
 Neurologice
Insuficienta venolimfatica
2. Constipatia atona
Dr. Cristina Daia

Contraindicatii
1. Hipertensiunea arterială
necontrolată terapeutic,
2. Leziuni cutanate (de tip inflamator,
acute/ floride sau/și supurative)
3. Boala varicoasa a MI (risc TEP)
4. Afectiuni acute: infectii, inflamatii
Contraindicatii relative (precautii)
- fragilitate capilara
- unele dermatoze: eczeme, psoriazis, s.a
- spasmofilie
Dr. Cristina Daia

Masaj clasic – forme
intermediare
1) masaj transversal ”în stea” - Cyriax

2) masaj teno - periostal descris de Vogler
3) masaj de drenaj venolimfatic descris de
Le Duc
Dr. Cristina Daia

Bibliografie
 Sbenghe T, Kinetologie profilactica terapeutica si
de recuperare, Editura Medicală, 1987
 Sbenghe T. – Recuperarea medicală a sechelelor
posttraumatice ale membrelor. Ed. Medicală,
Bucureşti, 1981
 Onose G., Padure L., ”Compendiu de
Neuroreabilitare - la adulţi, copii şi vârstnici
Editura Universitara “Carol Davila”, 2008
 Sidenco L E Masajul in kinetoterapie Masajul
terapeutic clasic. Tehnici de masaj reflex. Tehnici
complementare. Ed Romania de maine, 2009
Dr. Cristina Daia

OSTEOPOROZA
Definitie
Osteoporoza este o boală a scheletului osos
ce se caracterizează prin :
densitate minerala osoasa scazuta
deteriorarea microarhitecturii ţesutului osos
Acesta determina creşterea consecutivă a fragilităţii osoase
şi in consecinta a a riscului de fracturi.
ASPECTE EPIDEMIO/ SI FIZIOPATOLOGICE
Exista la nivel mondial cca 200 milioane persoane cu osteoporoza
(1/3 femei>60 ani, 2/3 femei>80 ani)
Ødoar 50% dintre cazuri sunt diagnosticate
(<25% dintre paciente sunt tratate)

Ø40% din femei si 13% din barbati fac o fractura osteoporotica
Remodelare osoasa = in diverse situsuri tesutul osos vechi este permanent resorbit de catre
osteoclaste si inlocuit de os nou produs de osteoblaste
Osteoporoza reprezinta o problema de dezechilibru intre rezorbtia si formarea osoasa
Formarea osoasa Resorbtia osoasa
Cooper C. Epidemiology of osteoporosis. Osteoporos Int 1999;9(suppl 2):S2-8

Kanis JA et al Long-term risk of osteoporotic fracture in Malmo Osteoporos Int. 2000;11: 669-74
Manolagas SC. Birth and death of bone cells: basic regulatory mechanisms and implications for the pathogenesis and treatment of
osteoporosis. Endocr Rev 2000; 21:115.
Factori de risc
1. Constitutivi:
Vârsta peste 65 ani
Sexul feminin,
talia si greutatea mica
vârsta sub 65 ani numai daca se asociaza cu
Ø Fracturi de fragilitate
Ø Radiografie sugestiva pt DMO scăzută
Ø Greutate mică BMI<19 kg/m2
Ø Boli asociate: endocrine, reumatologice, digestive, boli congenitale ale
colagenului
Ø Corticoterapie (mai mult de 5 mg/zi prednisolon sau echivalent timp de mai
mult de 3 luni)
Ø 2. Genetici : rasa alba, parinti cu fr de sold,boli genetice: sdr
Marfan, Osteogenesis imperfecta, Homoccistinuria
Factori de risc
3. Dietetici: Deficit de calciu/vit D. Exces proteic
4 Stil de viata: Sedentarism/imobilizare, Fumat, Alcool
5. Hormonali:
Menarha tardiva
Menopauza precoce
Hipogonadism
Anovulatie, infertilitate
Hipertiroidism
Hipercorticism
Hiperparatiroidism
Kanis JA, Oden A, Johnell O, et al. The use of clinical risk factors enhances the performance of BMD in the
prediction of hip and osteoporotic fractures in men and women. Osteoporos Int 2007; 18:1033.
Clinic
Dureri la nivelul coloanei vertebrale sau la nivelul
membrelor
Pierderea in inaltimea aproximativ 1,5 cm pe parcursul unui
an
Postura „incovoiata” (cifotica)
Apariţia fracturilor prin microtraumatisme sau spontan de
aceea se numesc fracturi “de fragilitate” sau “de stres”:
Ø coloana vertebrală,
Ø şold
Ø radiusul distal,
Ø humerusul proximal
Ø metatarsiene
FRACTURA de fragilitate = OSTEOPOROZA SEVERA
Cea mai frecventa fractura de fragilitate este fractura
vertebrala si poate cresteriscul de aparitie a noi fracturi
• Apare dupa traumatisme minore, uneori si spontan
• Localizare: T7-L2 (mai frecvent T7-T8, T12-L1)
• Diagnostic diferential: metastaze, b. Paget etc
•Este fractura ce determina deformari importante
(“cocoasa”) ce pot afecta calitatea vietii si ADL
Paraclinic
Osteodensitometrie osoasă prin
dubla absorbtiometrie cu raze X
(DXA)
DXA utilizeaza niveluri scazute
de raze X pentru a determina
proportia de minerale din oase
Se efectuează:
ü la nivelul coloanei lombare (în incidenţa antero posterioară)
ü şold (colul femural şi/sau soldul total).
ü radius distal (in situatii limitate): coloana/sold nu se pot examina,
hperparatiroidism, greutate mare a pacientului peste limita mesei
Diagnosticul densitometric se bazează pe valoarea cea mai

mică a scorului T
DXA
Scor T = nr. de DS cu care DMO a

pacientului este >/< media DMO la varf a
populatiei tinere de referinta
Scor Z = nr de DS cu care DMO a pacientului
este >/< media DMO de referinta
ajustata pentru varsta si sex
Normal: Scor T mai mare de -1 DS

Osteopenie (Pre-osteoporoza): scor
T cuprins între -1 DS si -2,5 DS
Osteoporoza dacă scorul T este mai
mic sau egal cu -2,5 DS
Osteoporoza severă dacă pe lângă
criteriul densitometric este prezentă
cel puţin o fractură de fragilitate.
LIMITARI ALE DXA
Nu face diferenta intre osteoporoza si alte cauze de
scadere DMO
Nu ia in calcul factorii de risc
Persoane diferite de aceeasi varsta si sex cu valori DMO
identice au risc diferit de fractura!
La copii, adolescenti, femei premenopauza, si barbati
sanatosi sub 50 ani, diagnosticul de osteoporoza NU SE
PUNE numai pe criteriul densitometric!
Densitometria osoasă cu ultrasunete
Test Achile
nu trebuie substituită metodei DXA, deoarece
nu are valoare diagnostică
Se efectuaza la nivel periferic: calcaneu, falange,tibie, etc
Nu este utila pt monitorizarea tratamentului
RADIOGRAFIA: este utila si poate pune diagnosticul numai
in prezenta fracturii de fragilitate. Poate evidentia: striatii
vertebrale verticale (accentuare travee); accentuarea corticalei “vertebra in pahar”; la
nivelul oaselor lungi: pierderea os trabecular – aspect radiotransparent“al metafizelor
IRM – util in dagn diferential
Markerii biochimici ai metabolismului osos: NU sunt
utili pt diagnosticare
Conform Societatii Internationale de Densitometrie, este indicat sa faci
un control pentru masurarea densitatii minerale osoase daca te
incadrezi intr-una din urmatoarele categorii:
femei cu varsta de peste 65 ani
femei aflate la menopauza cu varsta sub 65 ani, dar cu factori de risc (rasa
caucaziana, constitutie fragila, greutate sub 57 kg, fumatoare, sedentare sau
cu repaus prelungit la pat, cu antecedete heredocolaterale si personala cu
fractura de fragilitate etc)
femei in perimenopauza cu factori clinici de risc (greutate scazuta, fractura
in antecedente, medicatie ce predispune la cresterea riscului de fractura)
barbati cu varsta peste 70 ani
barbati cu varsta sub 70 ani, dar cu factori clinici de risc
adulti cu fractura de fragilitate
adulti cu afectiuni si/sau tratamente ce asociaza DMO scazuta sau pierdere
de masa osoasa (ex: tratamente cronice cu glucocorticoizi)
orice persoana care va incepe un tratament farmacologic pentru osteoporoza
sau care este sub monitorizarea tratamentului antiosteoporoza
Diagnostic
1. Simptomatologie clinica
2. Osteodensitometrie osoasă
prin dubla absorbtiometrie cu raze X
(DXA)
3. Radiografii osoase (în primul rând
coloana vertebrală) pentru a depista
fracturile de fragilitate.
Tipuri de osteoporoza
Tipul I Osteoporoza postmenopauza
Ø apare la 5% - 20% din femei dupa 15-20 de ani de
menopauza cu un pic al incidentei intre 60 si 70 de
ani.
Ø Incidenta este de 8 ori mai mare la femei decat la
barbatii de aceeasi varsta.
Ø Cauza principala: deficitul de estrogeni care
determina hiperproductie de PTH , creste
osteorezorbtia
Ø se pierde os trabecular, apar fracturi vertebrale
http://www.medscape.com/viewarticle/410461_3
Tipul II Osteoporoza senile/ de involutie/de varsta :
Ø apare la femeile sau barbatii de peste 70 de ani
Ø este cauzata de incapacitatea de osteoformare (mal
functia renala a 1,25(OH)2D3 a vitaminei D, scade absorptia
de calciu, creste productia de PTH si secundar apare osteorezorptie
Øse pierdeatat os cortical cat si os trabecular,
Øcreste riscul de fracturi de sold si vertebrale
Tipul III Osteoporoza secundara apare in mod egal la barbati si
femei ca urmare a:
ü Ingestiei de corticosteroizi sau alte medicamente :
chimioterapice anticanceroase, anticonvulsivante, heparina,
barbiturice
ü Postneoplazic (MM)
ü Boli gastrointestinale de tip malabsorbtie
ü Insuficienta renala
ü Boli endocrine: hipertiroidism, hypogonadism
ü Boli ereditare: osteogenesis imperfecta
ü Imobilizare prelungita
ü Boli reumatice de tip inflamator: PAR,LES, SA,boli inflamatorii
ale colonulului
ü Malnutritie
Tratament
Alimente de evitat: alcool, cafeaua – conduce la
pierderea calciului prin urina
Dieta: bogat in legume, fructe(contin fitochimicale si
vit A,C,K cu rol in prevenirea osteoporozei), lactate –
sursa de calciu, pestele – sursa de omega 3
- Preventia caderilor, a microtraumatismelor
Exercitiu fizic: ex active, active cu resistenta
Terapie medicamentoasa: alfa D3, bifosfonati, terapie
hormonala (testosteron, PTH,STH), calcitonina,
modulatori ai receptorilor pentru estrogen (raloxifen),
floridul de sodiu
Terapia bolii de baza in cazul osteoporozei secundare,
sau indepartarea factorilor generatori
Tratament
Scopul: preventia primei fracturi si scaderea riscului de
fracturi vertebrale si non-vertebrale
Controlul riscului de cadere ar trebuie sa fie o parte
integranta a tratamentului (calcularea riscului de fractura la
10 ani: scorul FRAX) https://www.sheffield.ac.uk/FRAX/tool.aspx?lang=ro
Bifosfonati utilzati in tratamentul osteoporozei:i
• Fosavance - 70 mg alendronat / 2800 UI vit. D3, 1cp/sapt
• Fosavance - 70mg alendronat/5600 UI vit. D3, 1cp/sapt
• Fossamax - 70mg alendronat , 1cp/sapt
• Actonel - 75 mg risedronat, 1cp/zi 2 zile consecutiv/luna
sau 35mg 1cp/sapt
• Lorine - 35mg risedronat, 1cp/sapt
• Bonviva - 150mg ibandronat cp, 1cp/luna sau iv 3mg la 3
luni
• Ossica - 150mg ibandronat, 1cp/luna
• Aclasta - 5mg zoledronat iv la 12 luni
Fosamax® (ACIDUM ALENDRONICUM; Fosavance - DCI: COMBINATII ACIDUM
ALENDRONICUM+COLECALCIFEROLUM - Alendronat sodic trihidrat 70 mg+vit.D3
2.800 sau 5.400 u.i.) Inhibă specific resorbţia osoasă determinată de osteoclaști
Indicații: osteoporoza post-menopauză sau la persoane imobilizate (inclusiv profilactic)
Contraindicații: alergie, hipocalcemie, insuficienţă renală severă, sarcină, alăptare,
iritația mucoasei esofagiene
Mod de administrare:preventiv, 5 mg/zi; curativ, 10 mg/zi
Actonel® (ACIDUM RISENDRONICUM) Inhibă resorbţia osului indusă de osteoclaşti,

cu păstrarea activității osteoblastice şi mineralizării osoase
Indicații: Tratamentul şi prevenţia osteoporozei post-menopauză, la femei care prezintă
risc crescut de osteoporoză (masa osoasă scazută, densitatea minerală osoasă
scazută, menopauza precoce, antecedentele tabagice, antecedentele familiale de
osteoporoză sau femei în menopauză ce necesită corticoterapie prelungită - peste 3 luni)
R.a.:dispepsie, dureri abdominale, constipație, diaree, gastrită, dureri musculo-scheletale,
cefalee, rush
Contraindicații: hipocalcemie, sarcină, alăptare, insuficiență renală severă
Ambele tipuri de bisfosfonați sunt în categoria:”MEDICAMENTE PENTRU

TRATAMENTUL AFECȚIUNILOR OASELOR/ Bisfosfonați” - MemoMed, 2007
http://www.medipedia.ro/Dictionarmedical/Medicamente/tabid/59/prospect/W42702001/FOSAVANCE-70mg-2800UI.aspx
http://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=3731
http://www.revistamedicala.info/ACTONEL-R-5-mg/m29
Efecte adverse Bifosfonati
• Au un profil de siguranta pe termen lung
bun in general
-Bifosfonatii administrati oral pot genera
esofagite – efect advers legat de pasaj (nu
apare si la administrarea iv) dar NU
determina cancer esofagian!
- Bifosfonatii administrati iv – pot determina
un sindrom pseudogripal (mialgii,
ascensiune termica), pot da osteonecroza
de mandibula
Durata tratamentului cu
bisfosfonati
• O durata intre 3 ani ( in caz de administrare
i.v) si 5 ani (in caz de administrare p.o)
• Se monitorizeaza cu DXA (daca DMO s-a
imbunatatit) dupa fiecare an de administrare
de bifosfonati, de preferat acelasi aparat
pentru rezulatate comparative
• “vacanta de la tratament” a fost insotita insa in
anumite analize statisitice de o crestere
substantiala a riscului de fractura
tratam biologic -Anticorpi monoclonali – efect antiresorbtiv
Prolia – 60 mg Denosumab s.c./6 luni (poate fi administrat duupa bifosfonati)
Mod de actiune: Se leaga de RANKL si blocheaza actiunea lui astfel reducand

formarea si activarea osteoclastelor
Vitamina D3
Vigantoletten 500/1000 UI comprimate
Indicatii:
• profilaxia rahitismului la copii şi a osteomalaciei la adulţi
• profilaxia deficitului de vitamină D la copii şi adulţi în cazul în care există un risc identificat
• profilaxia deficitului de vitamină D la copii şi adulţi cu malabsorbţie (de exemplu în cazul bolilor cronice
intestinale, în ciroza biliară sau după rezecţie gastro-intestinală)
• tratamentul rahitismului la copii şi a osteomalaciei la adulţi determinate de deficitul de vitamina D;
• tratamentul de întreţinere în osteoporoză la adulţi.
Mod de administrare: tratament de întreţinere în osteoporoză: se administrează 1000 - 3000 UI/zi1
ALPHA D3 0,25 μg/0,5 μg capsule moi
Indicatii:
• tratament preventiv al osteodistrofiei renale la copii şi adulţi cu insuficienţă renală, nedializaţi, numai în caz de
hiperparatiroidism diagnosticat şi doar după corectarea hiperfosfatemiei
• rahitism pseudocarenţial
• rahitism şi osteomalacie prin hipofosfatemie vitamino-rezistente, în asociere cu fosfaţi şi vitamina D
• hipoparatiroidism şi pseudohipoparatiroidism
• prevenirea hipocalcemiei post-paratiroidectomie în cazul hiperparatiroidismului primar sau terţiar
• osteoporoză
Mod de administrare: Osteoporoză: doza recomandată este de 0,5 µg alfacalcidol pe zi. În funcţie de răspunsul
biochimic, doza iniţială va fi ajustată pentru a evita hipercalcemia. Calciul plasmatic va fi determinat iniţial
săptămânal. Doza de Alpha D3 poate fi mărită la nevoie, prin creşteri de 0,25-0,50 µg alfacalcidol pe zi. Cei mai
mulţi pacienţi răpund la doze de1-3 µg alfacalcidol zi. După stabilirea dozei, calcemia poate fi măsurată o dată la
2-4 săptămâni.2
http://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_7903_30.06.15.pdf?anmPage=1833&ID=36643
http://www.anm.ro/_/_PRO/pro_3044_15.01.03.pdf?anmOrder=Sorter_dci&anmDir=DESC&anmPage=1880&ID=1092
OSTEOCARE OSOFIT OSOFIT PLUS BONIUM
MAXX
Pret ↑↑ %DZR* Pret ↑ %DZR* Pret ↑ %DZR* Pret ↑↑↑ %DZR
Calciu 400mg 40% 500mg 50% 500mg 50% 437,5mg 43,7%
**
Vit. D3 2,5ug (100UI) 12,5% 5ug (200UI) 25% 20ug(8 100% 10ug(40 50%
00UI) 0UI)
Magnezi 150mg 50% 150mg 50% 150mg 50% - -
u
Zinc 5mg 33,5% 10mg 67% 10mg 67% - -
Altele Mangan 500mcg, _ _ Vit. K2 60%
Seleniu 25mcg, Bor 45ug
0,3mg
Alte sirop, comprimate _ _ _
forme de efervescente
prezenta
re
Recoma 2cp/zi 2cp/zi 1cp/zi + 2cp/zi
ndari + + Fosavance Ca500mg + Fosamax
in trat. Fosavance70mg/5600UI 70mg/2800UI/sapt sau + Fosamax 70mg/ Actonel 35
Osteopo /sapt sau + Fosamax 70mg/ Actonel 35 mg/sapt
rozei + Fosamax 70mg/Actonel 35 mg/sapt sau
70mg/Actonel 35 mg/sapt si Vigantoletten Sau +Bonviva
mg/sapt si Vigantoletten 500UI/Alpha D3 +Bonviva 150mg/luna
500UI/ Alpha D3 1mcg/zi 0,5mcg/zi 150mg/luna
+Bonviva 150mg/luna Sau
Osteocare (supliment alimentar): acțiune sinergica a unor minerale (calciu,
magneziu, zinc) si vitaminei D3, pe care le conține - nutrienti importanți pentru
metabolismul, structura și rezistenta oaselor si a dintilor dar cu efecte bene-
fice legate și de funcționarea cordului și a sistemelor muscular si nervos.
Indicații: prevenirea si tratamentul osteoporozei, in preconceptie, sarcină,
alaptare, copii - pentru o crestere armonioasa si prevenirea rahitismului
Evista® (RALOXIFENUM) - categoria: ”MODULATORI SELECTIVI Al RECEP-

TORILOR ESTR0GENICI” - MemoMed, 2007 - modulator selectiv al
activării receptorilor pentru estrogeni, cu acţiuni agoniste sau antagoniste
selecve pe țesuturile sensibile la estrogeni, inclusiv la nivelul ţesutului osos,
unde exercită efecte antiresorbtive indirecte. Nu influenţează endometrul şi
glandele mamre. Reduce colesterolul total şi LDL-colesterolul. Nu este agonist
pe hipotalamus, uter, sân
Indicații: prevenirea osteoporozei şi fracturilor vertebrale netraumatice la
femei în premenopauzâ - cu risc crescut de osteoporoză - și în postmenopauză
R.a.: rar tromboflebite superficiale, embolie pulmonară tromboză retiniana
(0,8%), bufeuri, crampe la nivelul gambelor, edeme periferice, trombopenie
Contraindicații: antecedente tromboembolice venoase, hipersensibilitate
insuficienţă hepatică, renală, sângerare genitală neexplicată, cancer de
endometru sau de sân, femei la vârsta procreerii
http://www.vavianpharma.ro/vitabiotics/vitabiotics/osteocare-x-30-comprimate
http://www.efarma.ro/products.php?id=2391
http://medicamente.romedic.ro/raloxifen-teva-60-mg-comprimate-filmate
SERM Selective Estrogen
Receptor Modulator
• Nu sunt hormoni( se leaga de receptorii de
estrogen cu actune in mod fiziologic)
RALOXIFEN
– effect pe riscul de fr vertebrale si non
vertebrale
-util in osteopenie, creste riscul trombotic
Teriparatide
Fragment terminal al parathormonului
recombinant cu efect anabolizant
Deesi secretia PTH endogen are efect
catabolizant, administrarea zilnica intermitenta
creste numarul si activitatea osteoblastelor
Scade riscul aparitiei fracturilor vertebrale si non
vertebrale
Se poate administra zilnic subcutan, max 18 luni
Se continua de regula cu un antiresorbtiv
Este indicat la pacienti cu risc crescut de fractura
( dar nu de prima intentie)
BIBLIOGRAFIE
Cooper C. Epidemiology of osteoporosis. Osteoporos Int 1999;9(suppl 2):S2-8
Kanis JA et al Long-term risk of osteoporotic fracture in Malmo Osteoporos Int. 2000;11: 669-74
Manolagas SC. Birth and death of bone cells: basic regulatory mechanisms and implications for the
pathogenesis and treatment of osteoporosis. Endocr Rev 2000; 21:115.
Kanis JA, Oden A, Johnell O, et al. The use of clinical risk factors enhances the performance of BMD in the
prediction of hip and osteoporotic fractures in men and women. Osteoporos Int 2007; 18:1033.
https://www.sheffield.ac.uk/FRAX/tool.aspx?lang=ro
http://www.medipedia.ro/Dictionarmedical/Medicamente/tabid/59/prospect/W42702001/FOSAVANCE-70mg-
2800UI.aspx
http://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=3731
http://www.revistamedicala.info/ACTONEL-R-5-mg/m29
http://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_7903_30.06.15.pdf?anmPage=1833&ID=36643
http://www.anm.ro/_/_PRO/pro_3044_15.01.03.pdf?anmOrder=Sorter_dci&anmDir=DESC&anmPage=1880&ID=109
2
Onose G. “Compendiu de Neuroreabilitare la adulți, copii și vârstnici”, autori: (editor coordonator), Liliana Pădure,
Aurelian Anghelescu, Cristina Chendreanu, Ioana Andone și col.; Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2009
Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Noţiuni de bază şi actualităţi, vol. I, Ed. Medicală,
Bucureşti, 2007
http://www.vavianpharma.ro/vitabiotics/vitabiotics/osteocare-x-30-comprimate
http://www.efarma.ro/products.php?id=2391
http://medicamente.romedic.ro/raloxifen-teva-60-mg-comprimate-filmate
Clasificarea Internațională a
Funcționalității, Dizabilității și Sănătății
/ ”International classification of
functioning, disability and health”
ICF (DH)
As. Univ. Dr. Mihaela Oprea

GENERALITĂȚI
În cazul unei patologii cu Ca urmare, este necesar a
adresabilitate în serviciile de cunoaște și a ne raporta la
recuperare, stabilirea obiectivului “Clasificarea Internațională a
funcțional (obiectiv central în Funcționalității, Dizabilității și
programele de recuperare) se Sănătății”/“International
face pe baza stabilirii “disfuncției Classification of Functioning,
neuro- locomotorii” (dar și de Disability and Health”
autoîngrijire, de abilitate sau/și (ICFDH),care standardizează
posturale) starea umană de funcționare.
2
GENERALITĂȚI
În1980 OMS elaborează prima clasificare
referitoare la funcționare: “International
Classification of Impairments, Disabilities &
Handicaps” (IC-IDH).
Deşi datează de peste patru decenii, IC-IDH îşi
păstrează actualitatea, dar, aşa cum se va vedea
mai departe, începe să fie înlocuită de un nou set
de termeni, subsumat unei noi viziuni, în
domeniu, a OMS: „International Classification of
Functioning, Disability and Health” (ICF-DH) –
publicată în 2001
3
 Deteriorare/ Disfuncție (Impairment) reprezintă orice deficit sau
anormalitate de structură sau funcţie: psihologică, fiziologică sau/și
anatomică.
 Invaliditate (Disability) reprezintă orice reducere parţială sau totală -
datorată deteriorării - a capacităţii de a desfăşura o activitate, de o
manieră sau între limitele considerate normale, pentru o fiinţă umană.
 Handicap (Handicap) reprezintă prejudiciul adus vieții unei anumite
persoane - ca rezultat al unei deteriorări sau invalidităţi - ce limitează sau
chiar împiedică îndeplinirea unui rol/ aspirații, normale, pentru individul
respectiv.
Există situații care handicapează un individ, nelegate
neapărat de boală (spre exemplu: daltonism, hemangiom – de mari
dimensiuni – la nivelul feței), care împiedică dezvoltarea socio-
profesională sau/și familială deplină a unei persoane(*)
*. G Onose, „Platformă de ghiduri de practică profesională pentru specialitatea Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie“ , 2011
În pregatirea abordării și ulterior, a implementării
acestei noi viziuni, s-a încercat, relativ mai recent (1998)
realizarea unui raport între fiecare dintre cele trei no-
ţiuni definite de OMS şi nivelul de organizare biologică
sau bio-socială, corespondent:

D e f in it ii O M S Nivele
H a n d ic a p Societate
In v a lid ita te Intregul individ
D is fu n c tie Tisular sau de organ
(după De Lisa, Gans şi col., 1998)

(Popa Daiana, Mihailov Mariana, Cevei Mariana – Noua clasificare ICF a organizaţiei mondiale a sănătăţii –
* o terminologie standardizată în domeniul disabilităţii. Revista de Recuperare, Medicina Fizică şi Balneologie, 4, 2003)
 la nivelul participării sociale, co-

respunzând interacţiunii individului
cu mediul înconjurătorîndepărtat/
extins - implicare pe plan:
profesio-nal, economic, relaţional-
inter per-sonal, comunitar/ politic,
spiritual, cultural - denumit P
Astfel,în contextul ICF-DH, funcționarea și dizabilitatea sunt considerați 2
termeni “umbrelă” ce acoperă atât aspectele non-problematice (nivelul
complet funcțional) cât și pe cele problematice (disfuncții/ dizabilități/
infirmități sau limitări de activități individuale sau restricții de participare
socială/comunitară)
Acești 2 termeni umbrelă descriu aspectele funcționării umane pe 3
nivele/ paliere distincte:
La nivelul structurii și funcției organismului – denumit Body (B)
La nivelul performanțelor actuale – la interacțiunea cu mediul ambiental
apropiat (autoservire, locuință, familie, aplicabilitatea scalelor ADL, IADL)
– denumit Activity (A)
La nivelul participării sociale, adica interacțiunea individului cu mediul
înconjurător îndepărtat (profesional, economic, politic, cultural, comunitar)
– denumit Participation (P) (*,**)
*.G Onose, „Platformă de ghiduri de practică profesională pentru specialitatea Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie“ , 2011
**. D Popa, Mihailov M., Cevei M. – Noua clasificare ICF a organizaţiei mondiale a sănătăţii – o terminologie standardizată în domeniul disabilităţii. Revista de
Recuperare, Medicina Fizică şi Balneologie, 4, 2003
Structuri şi funcţii Activitate Participare (P) Factori
ale/ organismului (A) contextuali*
(B)
(în parțială suprapunere)
Organism (sau/și Individ (persoana/ Societate (situaţii Factori de mediu
părţi ale corpului) ca întreg) de viaţă) (influenţe externe
Paliere/ niveluri în funcţionare)
de funcționare:
Funcţii şi structuri Performare de Implicare în situaţii Caracteristici ale

Caracteristici ale ale activităţi de viaţă/ interacție mediului fizic şi
funcționării organismului/corp individuale socială social + atribute ale
ului (exp.: auto- persoanei
servire)
Aspecte pozitive Integritate Factori facilitatori
de funcționare funcţională şi Activitate Participare
structurală
Aspecte negative/ Deteriorare/ Limitare de Restricţie de Bariere/
problematice Disfuncție activitate participare Obstrucţionare
Dizabilitate (Infirmitate/ Invaliditate)

* Factorii contextuali reprezintă componente esenţiale ale clasificării ICF, ce interacţionează cu toate cele 3 paliere/ nivele
Factorii contextuali reprezintă ansamblul cadrului de viața al unui individ, formând
mediul fizic, social și atitudinal în care se desfășoară viața persoanei și pot avea
impact pozitiv sau negativ asupra stării de sănătate individuală; pot fi de mediu și
personali
Factorii de mediu sunt sistematizați pe 2 nivele:
1. Individual – din imediata apropiere a individului (predominant legat “Activity”)

2. Social – ce cuprinde structuri și servicii din societate/ comunitate care au impact
asupra indivizilor (pred. leg. de „Participation”)
Factorii personali cuprind: vârstă, sex, educație, profesie, stil de viață, obiceiuri,
experiență; datorită marii lor variabilități, nu sunt clasificați în ICF(-DH).
În materie de factori contextuali, se apreciază efectul lor facilitator sau restrictiv/ de

obstacol asupra posibilității persoanei de a performa activități sau/și asupra participării
la viața socială (*)
* G Onose, „Platformă de ghiduri de practică profesională pentru specialitatea Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie“ , 2011
”Interactions between the components of ICF
(by: WHO, Geneva, 2001:18)”*
* https://www.cdc.gov/nchs/data/icd/icfoverview_finalforwho10sept.pdf
Pentru a putea cuantifica (structurare, interpretare, clasificare etc.) datele colectate,
aspectele de funcţionare/ dizabilitate identificate sunt măsurate/ comparate cu
ajutorul a doi parametri-criterii clasificatori: capacitatea şi performanţa.
Capacitatea se referă la potențialul maxim al unui individ de a funcționa/ realiza o

anumită activitate, la un moment şi într-un domeniu sau/și context – date.
Performanţa reprezintă posibilitatea reală a unui individ/ pacient de a face față
situaţiilor de viaţă (ca urmare a stării sale de funcționare în cadrul nivelelor
menționate și în interacție cu factorii contextuali concreți).
Având în vedere tocmai una dintre caracteristicile esenţiale ale ICF(-DH) şi anume că
nu clasifică indivizi, ci descrie modalităţi de răspuns ale acestora – pozitive sau
negative (problematice) – în funcţie de starea lor de sănătate sau/şi de interelaţia cu
factorii contextuali, evaluarea cuantificată a acestor doi parametri necesită repere şi
medii de testare standardizate, la care respectivii parametri să poată fi riguros
raportaţi.
Rezultatele obţinute trebuie comparate cu normele general acceptate pentru o anumită
categorie de populaţie standard (de anumite: vârstă, sex, rasă, greutate corporală, tip de
patologie, nivel educaţional etc).
Diferenţele dintre performanţă şi capacitate la nivelul fiecăruia dintre paliere (respectiv:
dizabilitate/ infirmitate, limitare de activitate, restricţie de participare) pot fi cuantificate
prin mijloace de testare specifice (inclusiv pe patologii), reprezentate de variate modalităţi
(grile, scale,seturi) de evaluare standardizată (”seturi-nucleu”/ ”core-sets” – n. n.).
Un algoritm orientativ general, în acest sens, este următorul:
◊ fără probleme (0-4%)
◊ deficit uşor (5-24%)
◊ deficit moderat (25-49%)
◊ deficit sever (50-95%)
◊ deficit complet (96-100%)
◊ nespecificat
◊ neaplicabil”*
*Popa D., Mihailov M., Cevei M. – Noua clasificare ICF a organizaţiei mondiale a sănătăţii – o terminologie
standardizată în domeniul disabilităţii. Revista de Recuperare, Medicina Fizică şi Balneologie, 4, 2003
Această nouă şi foarte umană viziune a OMS – pe
măsura nivelului şi aşteptărilor faţă de o societate
dezvoltată şi civilizată – consideră că ansamblul
situaţional negativ/ problematic reprezentat de
handicapul
unei persoane dizabilitate este în primul rând
rezultat al incapacităţii (de moment) a societăţii/
comunităţii de a-i compensa acesteia invalidita-
tea astfel încât activitatea şi respectiv, participarea
sa socio-economică să fie (aproape) nemodificate
I. DISFUNCȚIA
Deteriorare (Impairment)
= prejudiciul (pierderea) unei
structuri anatomice, fiziologice sau
psihologice
1
Unele dintre acestea se pot identifica la
examenul local, constituie motive ale
internării în specialitatea noastră sau pot
reprezenta concluzii în urma programului
recuperator de etapă efectuat.
I. DISFUNCȚIA
În prezent sunt descrise un număr de 9 disfuncții:
1) Musculo-Scheletală
2) De vorbire
3) Aurală/auditivă
4) Psihologică
5) Intelectuală
6) Viscerală
7) Oculară
8) Desfigurativă
9) Altele
I. DISFUNCȚIA
1) Disfuncția musculo-scheletală: - importantă a fi identificată în
recuperare
 Deficite de structură ale membrelor (amputații, anomalii congenitale),

 Deficite motorii ale membrelor cauzate de orice patologie neurologică
(pareze, plegii),
 Dismorfisme (alterarea morfologică a unei structuri, în special locomotorii
de exemplu după rahitism - deformarea tibiei în iatagan, în această
categorie putând fi încadrate şi dis(hipo)trofiile
 Deposturarea (modificare de postură predominant reversibilă care, atunci
când cauza acesteia este înlăturată, se revine la atitudinea (postura)
fiziologică (de exemplu: atitudinea scoliotică din hernia de disc, când după
remiterea conflictului disco-radicular ce o generează, se revine la statica şi
funcţionalitatea normale ale rahisului – spre deosebire scolioza structurală)
I. DISFUNCȚIA
2) Disfuncția de vorbire - importantă a fi identificată în recuperare deoarece lipsa
comunicarii cu pacientul poate conduce la prejudicii ale programului recuperator
(orice tulburare de vorbire - afazie, disfazie, dizartrie, dislexie, s.a) și în cazul
acestora există terapia logopedică ce poate fi efectuată și poate avea ca rezultat
ameliorarea/ vindecarea infirmității de vorbire.
3) Disfuncția aurală/auditivă - importantă a fi identificată în recuperare (se referă la
identificarea tulburării echilibrului, indiferent de cauza acestuia; stă la baza unui
obiectiv kinetic în recuperare
4) Disfuncția pshihologică - importantă a fi identificată în recuperare deoarece
condiționează participarea la programul de recuperare; poate fi consecintă a
oricărei patologii - de ex.traumatismul cranio-cerebral (TCC) - și se referă la
afectarea compartimentelor de cogniție (de ex., statusul psiho-cognitiv post TCC),
memorie ( de ex., amnezia retrogradă, demența post traumatică, vasculară),
tulburarea de personalitate pe fond organic ( post TCC de ex.), dezorientarea
temporo-spațială, etc
5) Disfuncția intelectuală - importantă a fi identificată în recuperare deoarece
condiționează participarea la programul de recuperare; consecință a unor boli
genetice, congenitale, traumatice (TCC cu retard intelectual, etc)
Dizabilitate ”intelectuală”(Intellectual disability) - concept ce cuprinde
tulburări de la retard mental - termen care, mai recent, în special în literatura
anglofonă, tinde a fi înlocuit cu mai menajantul eufemism:”intellectual
disability” - până la deficite cognitive (prea ușoare însă sau limitate ca sferă
funcțională, precum:”dizabilitatea - specifică – de învățare”; ”specific learning
disability”)
6) Disfuncția viscerală - poate fi identificată în recuperare la pacienții
politraumatizați în post-acut; se referă la pierderea unor organe sau la starea lor
patologică severă ce echivaleză în stadii avansate cu pierderea lor ( de
exemplu, splenectomie, nefrectomie, insuficiențe renale, cardiace, respiratorii
severe,etc)
7) Disfuncția oculară - pierderea ochiului sau a acuității vizuale
8) Disfuncția desfigurativă
 La nivelul capului, trunchiului (cicatricea facială post agresiune, ș.a)
 La nivelul membrelor (amputații post traumatisme, ș.a.)
 Altele (anus contra naturii, gastrostomă, traheostomă - stări vegetative)
9) Altele (generalizate, senzitive, altele) – unele cu importanță în recuperare:
 Tulburările sfincteriene ( incontinență, retenție, mixte al vezicii și colonului
în traumatisme vertebro-medulare (TVM), TCC, ș.a.),
 Durerea neuropată
 Tulburări de sensibilitate, ș.a.
II. INVALIDITATE/ INFIRMITATE/ DIZABILITATE
(disability) = se referă la consecința funcțională
generată de disfunția/ pierderea unei structuri
anatomice, fiziologice, psihologice (infirmitate/
dizabilitate), repercutată la nivelul organismului
2
Unele dintre acestea reprezintă motive ale internării

dar, în același timp și indicatori ai statusului
funcțional la externare în specialitatea noastră.
În prezent sunt descrise un număr de 8
invalidități:
1) Neuro-locomotorie
2) De autoîngrijire
3) Posturală
4) De abilitate
5) De comunicare
6) Comportamentală
7) Situațională
8) Altele
1) Invaliditatea neuro-locomotorie – foarte importantă în recuperare, se referă la gradul de
autonomie al pacientului cu privire la locomoție și apreciază: realizarea transferurilor, mersul pe teren
plat, urcat/ coborât scări, folosirea sau nu de dispozitive asistive:
•baston uni pod, tripod, tetrapod;
•cârje cu susținere antebrahială sau axilară
•cadru de mers fix sau cu rotile
•orteze
Poate fi de trei feluri (aprecierea are un grad de subiectivism):
I. Ușoară: locomoția se realizează independent dar cu durere, sau cu dificultate (transfer, mers,
urcat/coborât scări)
II. Moderată: locomoția se realizează cu ajutorul unui dispozitiv asistiv (baston, cârje, orteze) sau
necesită supraveghere (transfer, mers); nu poate urca sau coborî scări. În acest stadiu este posibil
ca pacientul să aibă nevoie de insoțitor pentru unele activități.
III. Severă: deplasarea este asistată instrumental (cârje, cadru de mers fix sau cu rotile, fotoliu
rulant) și/sau de către o altă persoană; sau pacientul nu se poate deplasa, fiind imobilizat la pat. În
acest stadiu este posibil ca pacientul să aibă nevoie de însoțitor permanent.
2) Invaliditatea de autoîngrijire – foarte importantă în recuperare, se referă la aprecierea:
igienei personale ( îngrijire mâini, față, păr, barbă, ș.a.)

alimentației (pregătirea hranei, servirea hranei ș.a.)
activități de îmbrăcare/ dezbrăcare (cămașa, pantaloni, ș.a.)
igiena activității excretorii urinare, intestinale ( nu se poate auto-sonda, nu poate asigura igiena
defecației, ș.a.)
altele: așezarea/re-așezarea în pat, potrivirea pernei, deschiderea unei cărți, ș.a.
Poate fi de trei feluri (aprecierea are un grad de subiectivism):
I. Ușoară: autoîngrijirea se realizează independent dar cu durere, sau cu dificultate
II. Moderată: autoîngrijirea se realizează cu ajutorul unui dispozitiv asistiv (orteze) sau necesită
supraveghere; nu se poate autoîngriji complet independent, necesită asistență în unele activități
(de exemplu: poate îmbrăca cămașa, dar nu pantalonul; se poate hrăni, dar are nevoie ca acestea
să fie preparate de altă persoană; se poate auto-sonda, dar are nevoie de asistența altei
persoane, ș.a.). În acest stadiu este posibil ca pacientul să aibă nevoie de însoțitor permanent.
III. Severă: (auto) îngrijirea se realizează cu ajutorul unei alte persoane (parțial sau în totalitate). În
acest stadiu pacientul are nevoie de însoțitor permanent.
3) Invaliditatea posturală- foarte importantă în recuperare
 se referă la aprecierea capacității individului de a executa unele activități distincte
asociind diferite posturi ale corpului - de ex, igiena personală ( îngrijire mâini, față,
păr, barbă, ș.a.)
 menținerea poziției capului - activități de îmbrăcare/ dezbrăcare (cămașa, pantaloni,
ș.a.)
 menținerea poziției trunchiului în șezut scurtat, alungit, la marginea patului,
ortostatismului,postura unipodală
4) Invaliditatea de abilitate – foarte importantă în recuperare
 se referă la aprecierea capacității individului de a executa unele mișcări fine ale
membrului superior implicate în activități cotidiene - tip Activity of Daily Living (ADL)
sau în activități curente utilizând diferite dispozitive -Instrumental Activity of Daily
Living (IADL) (ex: dificultăți în performarea penselor de finețe, în activități ca
încheierea unui nasture, deschiderea robinetului, folosirea unui stilou)
II. INVALIDITATE / INFIRMITATE/ DIZABILITATE
5) Invaliditatea de comunicare- foarte importantă în recuperare
 Secundară patologiei neurologice de emisfer dominant, tulburarea de comunicare
sau afazia mixtă, motorie (expresivă) și/sau senzorială (receptivă), este întâlnită la
pacienții ce beneficiază de recuperare - logopedie
 Secundară altor patologii
6) Invaliditatea comportamentală – foarte importantă în recuperare (pacienți post
TCC) abatere de ordin psihologic sau/și comportamental, asociate cu manifestări
mentale subiective, neadecvate în raport cu standardele ”culturale” și de conviețuire -
actualmente larg acceptate (de subliniat că inclusiv astfel de standarde sunt supuse unei
dinamici evolutive istorice !); în plus: cele de tip psihopatoid/ psihotic, psiho-organic
 Invaliditatea relațională
7) Invaliditatea situațională
 dependența de dispositive/ aparate: oxigenoterapie, dializă, pacemaker cardiac, etc
 situații contextuale ale mediului ambiant ( toxici, poluanți)
III. HANDICAPUL
Handicap = prejudiciul social al unui individ, determinat de disfuncție
sau/și infirmitate
Astfel,
NU orice disfuncție generează o infirmitate, respectiv un
handicap
Exemplu:
Un tânăr rămâne cu o cicatrice extinsă la nivelul brațului și
3 antebrațului drept, ca urmare a unei arsuri; deci, are o
infirmitate desfigurativă; aceasta nu-i crează prejudiu funcțional
(ci estetic), deci nu crează o disfuncție; dacă tânărul este
programator (nu lucrează într-un domeniu în care este
importantă imaginea sa) și știe să gestioneze acest nou aspect
al vieții sale nu ca pe un prejudiciu al valorii sale, ci ca pe un
aspect posibil existențial, infirmitatea desfigutativă nu va
determina nici un handicap.
III. HANDICAPUL
NU orice infirmitate, respectiv disfuncție generază un handicap
Exemplu:
Un pacient care are o infirmitate a unui membru (amputație la nivelul antepiciorului,
posttraumatică, accident rutier) și o disfunctie locomotorie moderată, se poate
considera cu handicap dacă profesia sa este de atlet, sau nu, dacă profesia sa este
de avocat.
A fi desemnată o persoană cu handicap poate fi, în unele situații, o alegere personală.
Sunt 7 tipuri de handicap:
1) Handicapul de mobilitate (deplasare)

2) Handicapul de autoîngrijire
3) Handicapul de orientare
4) Handicapul ocupațional
5) Handicapul de integrare socială
6) Handicapul economic
7) Altele
Hernia de disc
lombară
Sef de Lucrări Dr. ANDONE IOANA

Prin insumarea celor 33-34 de vertebre,
rezulta coloana vertebrala – element
extrem important al scheletului corpului:
(“schelet axial”)
Coloana vertebrala si nervii spinali

Notiuni succinte de anatomie functionala/ biomecanica
Coloana cervicala
Flexia, extensia, inclinarile laterale pot atinge cate 45° fiecare

Rotatiile pot atinge intre 45°-75°, in fiecare sens.
Coloana dorso-lombara:
Flexia atinge 80°-90°( 50% din coloana dorsala si 40% din coloana lombara)
Extensia, la nivel dorso-lombar, este: 20°-30°.
Inclinarile laterale - predominant din coloana lombara: 35° pe fiecare parte.
Rotatiile se fac predominat din coloana dorsala inferioara si putin si din cea
lombara superioara: 35°-45° pe fiecare parte.
Prin insumarea tuturor acestor grade de mobilitate, rezulta, pentru ansamblul

coloanei vertebrale: flexie intre 110°-135°, extensie intre 55°-75°, miscari de
lateralitate, intre 60°-80° si respectiv, rotatii intre 75°-115° de fiecare parte.
Segmentul anterior CV
Inelul fibros
este format din 44% colagen de tip I si 66% Colagen de tip II (rezistent)
Inaltime aproximativ 1 mm (0,75 mm – 2,7 mm)
Este o structura elastica, friabila
LLP
este plasat in canalul
rahidian pe fata
DIV
posterioara a corpilor
intervertebrali si DIV
Nucleul pulpos
Colagen tip I 90% LLA
Colagen tip II (rezistent) 10% bandeleta fibroasa
-Se fragmenteaza in parti care pot migra care se intinde de la
Este mobil, deformabil, incompresibil occiput la vertebra
-Este imbibat hidric: 90% nou nascut, 80% la tanar, a2a sacrata
70% la varstnic
Lungimea coloanei vertebrale este data in 35% de
inaltimea DIV
Segmentul posterior al CV
Posterior de LLP se afla

canalul rahidian
in care se gaseste maduva spinarii (in sacul dural)
C3  L1-L2
Care se continua cu coada de cal
Segmentul posterior
Pediculi vertebrali= structuri care unesc arcul vertebral de

corpul vertebral
Lame vertebrale= continua arcul vertebral, se unesc posterior

si definesc aceasta structura; pe marginea lor se insera
ligamentele galbene
Apofizele transverse (procesul transvers)= structuri osoase

care pornesc de la locul de unire intre lamele vertebrale si
pediculii vertebrali
La nivel cervical C3 – C6 apofizele transverse sunt perforate

cranio-caudal formand canalul cervical in care se afla artera
vertebrala si nervul Francois-Frank; acest tunel se afla la o
distanta de 3-6 mm de articulatia unco-vertebrala si de 2-3 mm
de articulatiile interapofizare a 2 vertebre vecine a a caror
deformari artrozice genereaza manifestarile specifice
spondiozei cervicale
Segmentul posterior al CV
Apofiza spinoasa (procesul spinos)

Lama osoasa situata postero-median vertebral
Apofiza spinoasa C7 este palpabila si constituie
reper clinic
Procesele spinoase sunt orientate aproape vertical
la nivelul T6 – T9, au o orientare spre posterior C3-
C7, oblica T1-T5, spre posterior T 10 – T12, la nivel
lobar procesele spinoase sunt voluminoase,
rezistente (L1)
Articulatiile interapofizare posterioare se

formeaza prin suprapunerea proceselor articulare
superioare si inferioare a 2 vertebre supra si
subiacente; sunt articulatii capsulo-ligamentare,
sinoviale si prezinta meniscuri
Canalul rahidian = spatiu rezultat prin suprapunerea vertebrelor, delimitat intre corpul
vertebral si arcul vertebral posterior, in care se gaseste maduva spinarii, respectiv
radacina (ant si post) nervului spinal
Gaura de conjugare sau Foramen/ Canalul radicular = spatiu care se delimiteaza

intre 2 pedicului vertebrali a doua vertebre supra si subiacente; prin acest spatiu iese
pachetul vasculo-nervos din rahis, continand nervul rahidian
La iesirea din gaura de cojugare avem de a face cu nervul spinal
Reces lateral = spatiu aparut intre pedicul si corpul vertebral
Hernia de disc
Definitie
Hernia de disc (HD) este procesul patologic prin care
fragmente din nucleul pulpos dilacerează, rup, fibrele inelului
fibros și ajung în contact cu rădăcina unui nerv spinal
(determinand o radiculopatie).
Sindroamele clinice in HD
Sindrom Vertebral
a) Sindrom Vertebral Static (SVS)
b) Sindrom Vertebral Dinamic (SVD)
A) Sindrom Vertebral Static (SVS):
Urmărește analiza aliniamentului și posturii coloanei vertebrale cervico-dorso-lombare
(CDL) atât în plan frontal cât și în plan sagital
Normal: observăm curburile fiziologice ale coloanei vertebrale: lordoza cervicală, cifoză
dorsală și lordoză lombară (în plan sagital/antero-posterior) fară tulburări de statică în plan
frontal
Patologic: pot apărea în plan sagital:
Pierderea lordozei cervicale
Accentuarea cifozei dorsale (de exemplu în spondiloza cervicală)
Pierderea lordozei fiziologice ( de exemplu în herniile de disc lombare – 90%)
Accentuarea lordozei fiziologice (de exemplu în herniile de disc lombare – 10%,
reprezentând un semn de gravitate; un alt exemplu mai frecvent de apariție îl reprezintă
spondiloza lombară în care asocierea accentuării lordozei fiziologice cu abdomenul evazat
pe flancuri, voluminos este denumit sindrom trofostatic
Patologic pot apărea în plan frontal:
Atitudine scoliotică ( cu caracter reversibil, specifică herniei de disc) respectiv scolioză (cu
caracter ireversibil, specifică scoliozelor structurale) ; notarea acestora se face după
convexitatea lor, de exemplu vom spune scolioză dorsală dreaptă ( în loc de scolioză
dorsală dextro-convexă), sau scolioză cervico-dorsală dreaptă și lombară stângă (în loc de
scolioză cervico-dorsală dextro-convexă și lombară sinistro-convexă)
Clinic
 B)
 Sindrom Vertebral Dinamic (SVD):
 analizează mobilitatea activă a coloanei vertebrale CDL pe
principalele direcții de mișcare ale acesteia: flexie (F),
extensie (E), inflexiuni laterale (IL) dreaptă ( se apleacă spre
dreapta IL dr) și spre stângă (IL stg)
 Notă: rotațiile nu se testează.
 Notă: rotațiile asociate cu ridicarea de greutăți reprezintă
mișcările princeps de declanșare ale herniilor discale
 Patologic: hernie de disc lombară (HDL) dreaptă (dr) avem:

anteflexie limitată, E limitată,IL limitate dreapta mai mult ca
stângă, notăm: ILdr>Ilstg
 Sindrom musculoligamentar (SML) se referă la palparea
atentă și ușoară a musculaturii paravertebrale CDL, respectiv
la decelarea contracturii musculare, care ulterior se va nota.
 Exemplu în HDL dr: avem contractură musulară

paravertebrală lombară dreaptă , sau contractură musculară
paravertebrală lombară dreapta >> stanga.
 Notă: tot prin palpare decelăm și nodulii de fibromialgie (noduli

miogelotici) care prin angorjarea unor filete nervoase pot fi
implicați în diagnosticul diferențial al unor radiculopatii dar mai
ales ale sciatalgiei; se cuvine a fi precizați tot aici dacă există.
 Sindrom dural (SD): este specific pentru HD și presupune a efectua manevre care
produc criză de spațiu în canalul medular, comprimând astfel și rădăcina nervoasă
afectată într-o HD
 Exemple:
 (1) Durerea care apare la nivelul coloanei C, D sau L la tuse sau strănut este
specifică SD pozitiv (+)
 (2) În HDC manevrele de elongație pentru rădăcinile C5-C8 sunt reprezentate de:
 manevra Lasegue a membrului superior (Roger-Bichelas) - abductia maximă a
brațului cu antebrațul în extensie, determină durere în zona cervicală
 manevra Lasegue a gâtului - înclinarea și rotarea capului spre partea sănatoasă
determină durere în zona cervicală
 (3) În HDL clasică manevra
 Manevra Lasegue presupune ridicarea membrului inferior (MI) extins de către
examinator până la un unghi de 60-70 de grade. Dacă durerea care apare pe
traiect radicular L5 sau S1 manevra Lasegue este pozitivă, avem SD +
 Note:
 Dacă MI este extins peste 70 de grade manevra de elongatie nu este
patognomonică
 Dacă la executarea manevrei în mod corect durerea apare la ( sub) genunchi,
manevra nu este pozitivă deoarece acestă durere este produsă prin tensionarea
tendoanelor mușchilor ischio-gambieri
 Sindrom neuroradicular (SNR) este specific HD
 se referă la identificarea clinică a rădăcinii afectate după traseul durerii și
mai ales al paresteziilor (dacă acestea există)
 include precizarea inclusiv a reflexului afectat (ROT) și respectiv a
deficitului motor specific dacă există (vezi mai jos, în detaliu, modificările
găsite la examenul local, SNR, în funcție de rădăcina nervoasă afectată).
La Membrul Inferior (MI)
(afectarea de) Rădăcină nervoasă S1 determină:
Durere: coloană lombară  fața posterioară coapsă fața posterioară gambă  călcâi deget V
ROT: reflex achilean
Deficit motor: flexie plantară ( mers talonat)
(afectarea de) Rădăcină nervoasă L5 determină:
Durere: coloană lombară  fața postero-laterală coapsă fața laterală gambă  antepicior deget I
ROT: nu are
Deficit motor: flexie dorsală ( mers stepat)
Durere: coloană lombară  fața antero-laterală coapsă fața anterioară gambă  maleolă internă
ROT: reflex rotulian
Deficit motor: extensia genunchiului (blocarea genunchiului)
Durere: coloană lombară  fața antero-medială coapsă
ROT: nu are
Deficit motor: extensia genunchiului (blocarea genunchiului)
Durere: coloană lombară  iradiază inghinal
ROT: nu are
Deficit motor: flexia coapsei pe bazi
Sindrom neuro-psihic/ psiho-emotional (SP)
dacă pacientul prezintă agitație psiho-motorie, anxietate se
noteza SP +
Sindrom (dis) Funcțional (SF)

deși nu este descris, propun și existența acestuia; presupune
evaluarea funcționalității ADL, IADL, locomoție, precizarea
limitărilor și în final ar rezulta gradul de
disfuncție locomotorie și de autoîngrijire.

Hernia de disc lombara - faze
- Faza I:
Anatomopatologic (dezorganizare DIV, IF), Clinic: SV (S, D), SML, SP
- Faza II: Lumbago discogen
Anatomoptologic (inclavare DIV in IF), Clinic: SV (S, D), SML, SD, SP
- Faza III: Hernie de disc propriu-zisa
Stadiul I Iritatie radiculara : forma algica= durere pe traseu radicular
Stadiul II Compresie (Protruzie) radiculara: forma algo parestezica = durere si
parestezii pe traseu radicular (bipolar)
Stadiul III Intrerupere radiculara: forma algo paretica sau algo
plegica(paralizanta)= durere, parestezii, deficit motor
,Examen clinic obiectiv: 1)SV (S, D), 2)SML, 3)SD, 4) SNR 5)SP
- Faza IV: Sechelara, cronica Spondilo-discartroza = SPONDILOZA lombara
Faza I HDL: Incipientă
Anatomopatologic: dezorganizarea discului intervertebral (DIV)

mai exact a nucleului pulpos (NP) și a fibrelor din componența
inelului fibros (IF)
Clinic: simpla dezorganizare a structurilor DIV determină o
lombalgie
Examen clinic obiectiv: evidențiază: SV (S, D), SML, SP
- poate apărea încă de la 20-25 de ani
Faza II HDL: Lumbago discogen
 Anatomoptologic: fragmente din NP se rup și pătrund/ se

inclavează între fibrele IF
 Clinic: durere lombară joasă de tip: lombalgie, lombosacralgie,
(Atenție!!! durerea nu depașeste pliul fesier)
 Obiectiv: SV (S, D), SML, (aici apare și) SD, SP
 Diagnostic diferențial cu lumbago vertebrogen (sindrom
fațetal, stenoză de canal vertebral)
Faza III: Hernie de disc propriu-zisă
 Anatomopatologic: fragmente din NP se rup și pătrund/ se

inclavează între fibrele IF, apoi le rup, trec de acestea și ajung
în contact cu rădacina unui nerv spinal
 Dacă contactul este doar simplă iritație rezultă stadiul I
Iritativ
 Dacă contactul este compresiv rezultă stadiul II Compresiv
 Dacă contactul generează lezarea rădacinei rezultă stadiul III
De Întrerupere
 Clinic: durere lombară cu traseu descendent radicular, care
poate asocia parestezii și deficit motor specifice rădăcinii
afectate (L2, L3, L4, L5 sau S1) astfel:
Faza III: Hernie de disc propriu-zisă
 Stadiul I Iritatie radiculară: formă algică= durere pe traseu radicular

 Stadiul II Compresie (Protruzie) radiculară: formă algo parestezică =
durere și parestezii pe traseu radicular (cel mai frecvent durerile și
paresteziile au caracter bipolar, adică sunt lombare si distal pe traseul nervului
spinal aferent rădăcinii afectate, de exemplu gamba și haluce pentru L5 , sau
călcâi și degetul V pentru S1)
 Stadiul III Întrerupere radiculară: formă algo-paralizantă
 Cu 2 subforme:
 forma algo paretică (deficit motor cu forță musculară a mușchiului inervat de
nervul aferent rădăcinii lezate 1-4, de exemplu flexie plantară deficitară pentru
S1)
 forma algo plegică (cu forță musculară a mușchiului inervat de nervul aferent
rădăcinii lezate 0, de exemplu imposibilitate de flexie plantara pentru S1)

 Examen clinic obiectiv: SV (S, D), SML, SD, SP (toate sindoamele)
Faza IV: Sechelară cronică:
SPONDILOZA
 Segmentul anterior al coloanei vertebrale (care este delimitat de ligamentul
longitudinal anterior LLA și ligamentul longitudinal poaterior LLP) în care se
gașește discul vertebral și corpul vertebral, degenerează, nucleul pulpos și
fragmentul discal degenerează, de multe ori fragmentul migrat se
ratatinează sau chiar dispare, corpurile vertebrale prezintă fenomene de
osteocondensare cu demineralizare subsecventă și apariția de osteofite (
fenomene artrozice și chiar de scădere a densității minerale osoase)
generând discartroza.
 Segmentul posterior al coloanei vertebrale (care este delimitat posterior de
ligamentul longitudinal posterior LLP) în care se gășește arcul vertebral,
pediculii, apofize transverse, apofize spinoase, articulații interapofizare
posterioare degenerează artrozic generând spondilartroza.
 Cum aceste fenomene de discartroză ( în compartimentul anterior) și
spondilartroză (în compartimentul posterior), se produc concomitent,
acest rezultat patologic poartă numele de spondiloză lombară.
Sindrom de coada de cal
 este definit prin aparitia de tulburari sfincteriene

asociate cu tulburari senzitive ale perineului si deficit
motor. Prognosticul functional este rezerv
Deficit motor: parapareza flasca, spastica
Deficit senzitiv: anestezie in sa, parestezii
Tulburari sfincteriene: vezica neurogena de tip
incontinenta, intestin neurogen de tip retentie
Paraclinic HD
1. Radiografie coloana lombara (fata)
Examinarea radiologica standard este indispensabila permite
verificarea coloanei vertebrale din punct de vedere al: staticii, anomalii
de tranzitie, calitatea osului, inaltimea discurilor, prezenta artrozelor
RMN coloana lombara
Terapie chirurgicala
Indicatiile chirurgicale
ale herniei de disc
1. Deficit motor recent instalat (24-48-72)

2. Sindrom de coada de cal recent instalat
3. Sindrom malingering
Tratament fiziatric hernia de disc
 Faza I, II : fizioterapie, medicatie : AIS, AINS, antialgice,

miorelaxante, +/_ sedative, neurotrofice, vasodilatatoare
 Faza III:
- Acut: Primele 7- 10 zile: repaus la pat, medicatie
- Subacut: 10-21 de zile: fizioterapie, medicatie
- Subcronic, cronic : kinetoterapie, fizioterapie, medicatie
 Faza IV: kinetoterapie, fizioterapie
Obiectivele programului de
recuperare
 combaterea durerii si a inflamatiei

 refacerea mobilitatii
 ameliorarea fortei, rezistentei si a
coordonarii sistemului neuromuscular
 imbunatatirea schemei de mers
 prevenirea recidivelor
 ameliorarea calitatii vietii
 Programul Williams cu cele trei faze ale sale (I, II, III) este orientat in
functie de starea clinica a pacientului.
 In perioada acuta, cele mai importante obiective sunt posturarea in
pozitii antalgice, relaxarea generala si a contracturii musculare
lombare: posturari in decubit ventral/lateral, Trendelenburg; pozitia ’’cocos
de pusca’’, tractiuni vertebrale continue la pat, exercitii de relaxare – met.
Jacobson, exercitii de facilitare hold – relax, pozitiile finale ale diagonalelor
Kabat etc.
Nu se recomanda inceperea exercitiilor din programul Williams in
aceasta perioada.
 In perioada subacuta se initiaza exercitiile Williams cu faza I a
acestui program pentru a asupliza trunchiul inferior, constand in
exercitii de remobilizare a coloanei lombare, basculari de bazin,
intinderea musculaturii paravertebrale. Exercitiile din faza a II a
programului Williams trebuie facute de doua ori/zi timp de patru luni;
La sfarsitul acestei etape se poate trece la faza III daca evolutia este
favorabila
 Deasemenea tratamentul fizioterapic este indicat in aceasta etapa si
consta in: electroterapie, termoterapie locala, masaj sedative,
analgetic decontracturant paravertebral si trofc toninzant pe
memebrele inferioare
Kinetoterapie
Williams faza I si II
Hidrokinetoterapia in stadiul subacut efecte:
descarcare de greutate a coloanei, efect
antialgic, efect miorelaxant, decontracturant,
imbunatatirea tonusului psihic
Hidrokinetoterapia – tehnici
 exercitii de asuplizare din pozitia de plutire

 exercitii de crestere a fortei musculare
pentru trunchi si bazin
 tractiuni pentru coloana vertebrala in pozitie
orizontala sau intermediara
In perioada cronica obiectve kinetoterapice: combaterea durerii si a
contracturii musculare, tonifierea musculaturii deficitare, recuperarea
tulburarilor de statica si dinamica lombara, refacerea sinergismului
functional delordozanti/lordozanti.
Tehnici: exercitii de mobilizare a coloanei lombare, basculare de bazin
Faza III a programului Williams, intinderea musculaturii paravertebrale
si a psoasiliacului, exercitii de tonifiere musculara (m. abdominali si
fesieri mari) – exercitii dinamice cu rezistenta progresiva
Este important de mentionat faptul ca este necesara o

personalizare a programului kinetoterapic in functie de pacient si
anume: de localizarea afectiunii, varsta, profesia pacientului.`,
eventualele comorbididati, toleranta la efort, etc.
Programul de recuperare in
stadiul cronic
 electroterapie
 masaj
 termoterapie locala
 hidrokinetoterapie
 tratament medicamentos la nevoie
 tratament balnear – ape clorurate sodice, sulfuroase,
iodurate, acratoterme
Bibliografie
 Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi

Balneoclimatologie. Editura Medicală, Bucuresti,
Romania, 2008
 Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională în RMFB,
Ed. Universitară „Carol Davila”, 2011
 Onose G., Padure L., ”Compendiu de Neuroreabilitare - la
adulţi, copii şi vârstnici Editura Universitara “Carol Davila”,
, Bucuresti, 6: 205-244; 13: 436-450, 2008
 Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed Universitara,
2018
 Lucescu V – Afectiunile degenerative ale coloenei
vertebrale – Clinica, diagnosticul si tratamentul de
recuperare, Editura Dobrogea 2009
Cristina Daia
NOȚIUNI DE BIOCLIMATOLOGIE /
CLIMATOTERAPIE ȘI APE MINERALE /
CRENOTERAPIE
SEF LUCR. UNIV. DR. AURA SPÎNU

BALNEOCLIMATOLOGIA
 Este al 3-lea domeniu al specialității noastre
 Se ocupă cu studierea și aplicarea factorilor terapeutici naturali
pentru consolidarea stării de sănătate
Cuprinde 2 mari grupaje metodologice:
• Grupajul balneologiei: izvoare de ape minerale, lacuri,

nămoluri terapeutice: factori FIZICI terapeutici naturali
(FFTN)
• Grupajul climatologiei/bioclimatul
BIO-CLIMAT
Prima reglementare legislativă din domeniul specialității noastre: Ordonanța
109/ 2000 privind stațiunile balneare și asistența medicală balneară și de
recuperare – este primul act normativ într-o țară care deține 1/3 din totalul
surselor de factori fizico-chimici terapeutici din Europa:
 izvoare de ape minerale
 lacuri
 nămoluri terapeutice
 gaze terapeutice
 spații subterane de tip grote și saline
dar și condiții de bioclimat cu efect terapeutic în principal de 3 tipuri:

1) Sedativ indiferent – neutru, colinar
2)Tonic- stimulant
3) Excitant - solicitant
BIOCLIMATUL SEDATIV
INDIFERENT/ NEUTRU (DE
CRUȚARE)
 Caracteristica fiziologică generală:
foarte slab solicitant al sistemelor nervos și endocrin.
 Astfel, în timpul curei sedativ-indiferente funcțiile sistemului neuro -

endocrin sunt puse în repaus.
LOCALIZARE: bioclima sedativ indiferentă se întâlneste în regiuni cu altitudini

medii cuprinse între 200-300 m și 600-700 m DEAL
Zone:
1.Subcarpații Moldovei: Slănic Moldova, Bălțătești
2.Subcarpații Munteniei: Slănic Prahova, Băile Olanești, Băile Herculane
3.Podișul Transilvaniei: Bazna, Sovata
4.Dealurile vestice: Moneasa, Ocna-Șugatag
ELEMENTE CLIMATICE:
 Temperatura – valori moderate (7-10⁰)

 Umezeala relativă -70%
 Durata de strălucire a soarelui :1800- 2100 ore
 Precipitații -700 mmc
 Presiune atmosferică – moderată
 Vitezele vântului - mici
Concluzie!! Valori moderate

Indici bioclimatici
1. Indice de confort termic ICT – există o zonă cuprinsă între 16.80- 20.60 grade -
organism sănătos, îmbrăcat uşor, în repaus, nu pierde şi nu primeşte căldură, (numită
zonă de neutralitate sau confort termic)
2.Indice de stres cutanat ISC - se referă la senzaţiile de căldură şi frig pe care le
resimte organismul la nivelul pielii, în procesul termoreglării şi care depind de
temperatura aerului şi de viteza curenţilor de aer
3. Indice de stres pulmonar ISP - se bazează pe schimburile respiratorii, dintre plămân
şi mediul înconjurător, respectiv pe absorbţia de O2 şi eliminarea de CO2, în condiţiile
unei anumite cantităţi de vapori de apă, exprimată cel mai bine în valorile tensiunii
vaporilor de apă, care arată dacă aerul este umed sau uscat.
4. Indice global (ISC₊ISP) IG - calculat prin însumarea valorilor medii anuale ale ISC si
ISP, evidenţiază solicitarea globală a climatului asupra organismului uman atacat
simultan la nivelul pielii şi al plămânilor
5. Indice de stres bioclimatic ISB - este un indice complex, care poate fi calculat atât
iarna, cât şi vara, sub forma valorilor orare, zilnice, dar şi lunare sau anuale, în acest caz
fiind utilizat mai ales pentru stabilirea unei regionări bioclimatice.
Indici bioclimatici
 Indice de confort termic: ICT - valori maxime

 Indice de stres cutanat: ISC
 Indice de stres pulmonar: ISP valori minime
 Indice global (ISC+ISP): IG
 Indice de stres bioclimatic: ISB
Efectul general al acestui bioclimat este relaxant,

echilibrat.
Indicațiile climatului sedativ neutru
OBS: Acest tip de bioclimat are cele mai largi indicații !!!
I. Profilactic:
 tuturor persoanelor cu tare constituționale sau

fiziopatologice
 vârsta înaintată
 slabă toleranță pentru variații termice
II. Curativ, terapeutic:
În principal afecţiuni ale aparatului locomotor:
• Afecțiuni reumatismale degenerative: spondiloze,
gonartroze, coxartroze, etc
• Boli reumatismale cu potential evolutiv (PR, RAA);
• Afecțiuni reumatismale abarticulare
• Afecțiuni postraumatice ale aparatului locomotor
Indicații secundare:
Pacienți cu patologii cât se poate de variate:
• Boli ale ap. cardiovascular și respirator în stadii avansate cu
rezerve funcționale scăzute;
• Afecțiuni ORL
• Boli asociate de nutriție și metabolism
• Pacienți cu neurastenii;
• Pacienți în stări de convalescență.
Tipuri de cura balneară posibile:
• cura de sănătate: de reconfortare, de fitness,

antistress, cura profilactică activă pe tipuri de afecțiuni/
pe tipuri de factori de risc, cure anti-aging, cure de
scădere a greutății, cure de prevenire a osteoporozei
• cure de profilaxie secundară
• cure terapeutice
• cure de recuperare medicală
Mențiune: indicațiile de trimitere sunt stabilite de
medicul specialist RMFB.
Aplicarea nu este permisă la pacienții care prezintă
contraindicații generale (vezi mai jos) sau specifice.
CONTRAINDICAȚIILE GENERALE ALE CUREI
BALNEOCLIMATICE LA ADULȚI
• Afecțiuni febrile
• Afecțiuni cronice în perioada de exacerbare acută
• Boli infecțioase (contagioase)
• Stări cașectice
• Tumori maligne
• Hemoragii repetate
• Boli de sânge cu alterarea stării generale
• Sarcina patologică (orice lună), sarcina nouă (L1-3)
• Epilepsia, psihopatiile și psihozele severe
• Alcoolism cronic cu tulburări neuropsihice. Toxicomanii
• Boli la limita decompensării
• Boli dermatologice cu potențial infecțios
• Purtătorii de peace-maker cardiac
În plus, accesul la beneficiile unor astfel de cure poate fi limitat de existența
unor deficite de continenţă sfincteriană sau/şi senzoriale – vizuale, auditive
sau/şi de echilibru
În cadrul bioclimatului sedativ
SALINA TÂRGU-OCNA indiferent se descriu 2 factori
de valoare terapeutică foarte
importantă:
SALINELE ȘI MOFETELE
MOFETA
GAZE TERAPEUTICE NATURALE
În țara noastră există zone cu apariții NATURALE de gaze

 carbogazoase
 Sulfatarine: zona Gutai- Căliman- Harghita:

 Băile Sântimbru
 Băile Harghita;
 au continut mare în H2S dar și în CO2 (95%) și subordonat (O2,
As,H2,He);
 sunt utilizate în cura balneara empiric, nu sunt încă prelucrate
Ivirile carbogazoase pot fi:
1. Exhalații postvulcanice Neogene: zona Carpaților Orientali
 Covasna
 Balvanyos
 Lugos Bai
 Tușnad
 Sângeorz
 Miercurea Ciuc
 Borsec
Conținut ridicat CO2 (95-99%) și alte componente gazoase N2, As
2. Exhalații posteruptive neogene: zona Carpaților Apuseni
Conținut mare de N2 (18-91%) și CO2 (4-81%) și subordonat (O2, As, He, H2,
HC )
Sunt utilizate în cura balneară în mofete
MOFETELE
Definiție (mofete naturale): reprezintă emanatii naturale de
gaz uscat CO2 utilizate în scop terapeutic.
Deși mofete se găsesc și în Franța, Italia, Insula Java sau în

SUA, cele din România sunt unice prin emanațiile de gaz
uscat foarte bogat în bioxid de carbon (în proporție de 95-
98%), un factor terapeutic foarte eficient.
În mod impropriu “mofete naturale” sunt denumite și extracțiile

de CO2 din apele carbogazoase utilizate în scop terapeutic.
Definiție (mofetele artificiale): reprezintă emanațiile de CO2

artificial obținute din containere și utilizate în scop terapeutic în
aplicații generale/ parțiale.
EFECTE:
În mofeta carbogazoasă pe lângă efectul CO2 , se
adaugă și factorul termic, pH, efectul bulelor de gaz
asupra tegumentului + VASODILATAȚIE
Ex: în mofetele amenajate în Covasna pe lângă CO2 se

descrie prezența a H2S, a unui nr mare de aeroioni
negativi: AERO-IONIZARE NEGATIVĂ
 au grad de radioactivitate (benefic)
MECANISME DE ACȚIUNE ALE MOFETELOR
EFECTUL CO2
1. Efect pe circulația periferică

CO2 pătrunde prin pielevasodilatație aa↓RVP↓TA
diastolice
2. Efect pe hemodinamica cordului
CO2 modificări de tip tonicardiac
Crește eficiența pompei cardiace
Scade perioada de preejecție
Crește perioadei de ejectie
Scade raportul preejecție/ ejecție
3.Efect pe circulația cerebrală
CO2↑fluxul sanguin cerebral (75%)
Mofete - elemente climatice.
Aparțin de climatul sedativ indiferent

 Temperatura - 18-22⁰
 Umiditate relativă - 50-80%
 Conc. ↑de CO2 - 80-90%
 Radioactivitatea – medie
 Ionizare - 2000-15000 ioni/mc
STAȚIUNI
Mofete naturale: Covasna,Tușnad,Balvanios,Pucioasa

Mofete prin extragerea gazului din apele
carbogazoase: Buziaș.
INDICAȚII:
Principala indicație:
Terapia profilactică secundară și recuperarea
unor boli cardiovasculare datorita efectului CO2
pe circulația periferică și pe hemodinamica
cordului: status post IMA, BCI, FIA, etc
Scop profilactic:
- persoane cu risc cardiovascular
- nivel crescut al colesterolului
- fumători
- persoane cu afecțiuni circulatorii precum și celor
care lucrează în frig
- creștere a randamentului intelectual
Gazul mofetarian are efecte benefice și asupra

potenței, fiind un foarte bun afrodisiac natural
întrucât dinamizează potența sexuală la bărbați prin
procesul de vasodilatație.
Indicații
Profilaxia primară și secundară
 Recuperarea bolilor cardiovasculare:
• Arteriopatii obliterante membrele inferioare
• Trombangeita Burger
• Cardiopatia ischemică cronică (toate formele sale)
• Insuficienţe cardiace incipiente
• Hipertensiunea arterială controlată medicamentos
• Valvulopatii fără tulburări de ritm şi hemodinamice (inclusiv
valvulopatii operate după 3 luni)
 Sechele post accidente vasculare cerebrale
 Boli cronice ale venelor
Sunt benefice și în alte afectiuni: angiopatie diabetică,
scleroza multiplă, nevralgii, nevrite, paralizii, nevroze, boli
reumatismale, hipotiroidii.
Contraindicații ale mofetelor
• Tulburări de ritm cardiac și conducere

• Sindroamele coronariene acute
• Insuficiența cardiacă decompensată
• Astm bronșic
• HTA necontrolată medicamentos
• HTP
• Stenozele valvulare
• ATS avansată
• TBC
Mod de tratament:
-aplicarea tratamentului se face în încaperi
special amenajate sub forma unui circ roman/
amfiteatrul (mofetariu) create astfel încât în
partea inferioară sa se acumuleaze gazul
respectiv
- Capacitatea unui mofetariu este de maximum
30 - 50 persoane.
-pacientii sunt plasati pe o anumita treapta in
functie de nivelul de CO2 (nivelul de CO2 se
stabileste prin traditie cu chibritul-unde se
stinge batul de chibrit (aprox 12% conc CO2);
- Orice mofetă trebuie prevăzută cu un sistem de avertizare a nivelului gazului,
automatizat sau prin observație directă.
- Pacientul trebuie să stea în picioare, trebuie expus doar de la partea inferioară a
trunchiului în jos, unde se exercită acțiunea benefică și pentru a evita producerea
unor intoxicații. Nivelul CO2 trebuie să fie sub nivelul inimii.
- Înaintea tratamentului se recomanda odiha 5-10 minute.
- Trebuie evitat vorbitul pe durata tratamentului pentru a evita inhalarea gazului.
- Între două tratamente zilnice, trebuie să existe o pauză de 4-8 ore.
- Vestimentația pacientilor - din țesături rare din bumbac sau lână pentru a permite
contactul cât mai complet cu gazele mofetariene
Durata tratamentului
• Durata unei ședințe nu ar trebui să

depășească 20 de minute și se poate face
numai la recomandarea medicului de RMFB/
reabilitare medicală și balneologie.
• Sunt necesare 10 până la 28 de zile de
tratament pentru a avea un efect de durată.
• La început ședințele sunt de 5-10-15 minute,
până la maxim 20-30 de minute pentru un
efect terapeutic adecvat
SALINELE TERAPEUTICE
ELEMENTE CLIMATICE constante!!!!
 Temperatura - 10-20 grd (ușor scăzut/ moderat) 12-15 grade
 Umezeala relativă - 60-80% moderat
 Curenți de aer - slabi 0,1 m/s
 Presiunea aerului diferă în funcție de adâncime (Tg. Ocna
17m, Sl. Prahova 210m, Praid 160m)
Dozările climatice au demonstrat: cantități mai mari de CO2, H2S
decât în aerul exterior, pH usor acid, prezența Na, Ca, Mg, un
grad înalt de puritate al aerului: aero-ionizare negativă
 Aerosoli salini
 Ionizare negativă
Indici bioclimatici
Bioclimatul de salină are un caracter sedativ, de crutare,
cu valori reduse ale indicilor de stres. Acest climat pune
în repaus funcțiile sistemului nervos si endocrin
• Indicii ICT, ISC, ISP, IG, ISB sunt reduși
INDICAȚIILE SALINELOR TERAPEUTICE
În principal boli respiratorii
• Astmul bronșic la copii și adulti cu debut recent, forme
clinice usoare și medii
• Bronșitele cronice simple
• Alergia căilor aeriene superioare (rinite, rinosinuzite alergice
• Unele afeciuni cardiace : HTAE std I
SALINELE TERAPEUTICE
Contraindicații specifice
 Boli infecțioase
 Neoplazii decompensate
 Bolnavi febrili
 Afecțiuni cardio-vasculare cu decompensari severe
 Copii sub 3-4 ani
!!!Prudență la vârstnici 60-70 de ani cu boli respiratorii
decompensate.
 Claustrofobia
EFECTELE SALINELOR TERAPEUTICE
 Îmbunatățirea stării clinice a bolnavilor astmatici cu

scăderea tusei și a dispneei, rărirea crizelor de astm,
 Îmbunatatirea stării psihice a bolnavilor
Mod de tratament
 Timpul petrecut în salină variază de la câteva ore (4) până la
16 ore/zi, de la 1 zi la 2-3 saptamani, chiar 1-3 luni.
 Program recomandat: 4 ore dimineața cuprinzând odihnă,
gimnastică medicală și respiratorie, jocuri distractive (tenis de
masă, biliard), elemente de antrenament moderat la efort,
psihoterapie
 Efectul curei se menține câteva luni.
 Se recomandă 1-2 cure/an.
BIOCLIMA TONIC- STIMULANTĂ
Caracteristica fiziologică generală:
Stimularea prin solicitare a sistemului neuro- endocrin
Deci, în timpul curei tonic stimulante:

 Procesele imunologice nespecifice sunt stimulate
 Se îmbunătățește imunitatea generală
 Crește rezistența la infecții
 Se reperformeză sistemul neuro- endocrin
LOCALIZARE
 Regiunile cu altitudine cuprinsă între 800-1000m, adică în zonele
submontane
Zona submontană: Tușnad, Borsec, Sinaia, Vatra Dornei – Stațiuni: Lacu
Roșu, Cheia, Bușteni, Predeal, Pârâul Rece
 Regiunile cu altitudini cuprinse între 1000- 1500m, adica în zonele
montane
Zona montană – Stațiuni: Păltiniș, Stâna de Vale, Cabana de odihnă Bâlea
Lac, Mălăiești, Peștera, Vârful cu Dor
Elemente climatice:
1. Temperatura – valori scăzute

2. Umezeala absolută - valori scăzute
3. Presiune atmosferică - valori scăzute
4. Presiunea parțială a O2 - valori scăzute
5. Durata potențială de însorire - valori crescute
6. Nivelul global al radiațiilor - valori crescute
7. Nivelul RUV este crescut și se menține tot timpul anului
8. Umezeala relativă 80% - valori crescute
9. Nebulozitate - valori crescute
10. Precipitații 900-1500 mmc
11. Viteza vântului - mare
INDICI BIOCLIMATICI
Stațiunea Borsec
 Indice confort termic ICT: redus,

 ISC, ISP, IG, ISB: ridicați
EFECTE
 Creșterea ventilatiei pulmonare

 Creșterea amplitudinii și a frecvenței cardiace
 Mobilizarea hematiilor din depozit
 Deschiderea de noi capilare la nivelul plămanului, SNC,
rinichilor
 Activarea metabolismului celular în scopul menținerii
concentratiei optime de O2 în sânge
 Mecanismele de termoreglare în scopul menținerii optime a
temperaturii cutanate
Efecte fiziologice
 Creștere a rezistenței generale a organismului, reglare

homeostatică, metabolică
 Decongestionant și antialergic la nivelul aparatului respirator
 Metabolismul Ca și al Vit D datorită RUV
Efectele terapeutice sunt mai intense cu creșterea altitudinii

(peste 1000m)
!!!! Limita superioară a climei terapeutice fiind între 1900-

2000m
INDICAȚII
1.Scop profilactic
Forme de surmenaj fizic și intelectual – studenți
Stări de convalescență
Tulburări funcționale la pubertate
Climax la femei
Tulburări de creștere la copil
Pacienți cu activitate în mediu cu noxe
respiratorii
INDICAȚII
2. Scop curativ
Afecțiuni pulmonare: astm bronsic,
traheobronsite cronice, TBC pulm și extrapulm
Neurastenie, forme hiperactive de ADHD
Hipertiroidie benignă, Boala Basedow std inițial
Anemii secundare
Rahitisme
CONTRAINDICAȚII SPECIFICE
Majoră – afecțiuni cardio-respiratorii cronice cu

multiple decompensări în APP, cu o rezervă
cardio-respiratorie redusă
Sarcina după trimestrul I
Vârsta înaintată cu modificări ATS
Stări de convalescență cu denutriție important
Reumatisme degenerative cu deficit marcat de
termoreglare și meteoro-sensibilitate accentuată
AEROSOLOTERAPIE DE MUNTE
• Indicată tot timpul

la munte
• Timp 5-30 minute până
la 4-5 ore progresiv
• Locația: însorită,
adăpostită
BIOCLIMA EXCITANTĂ SOLICITANTĂ
Caracteristica fiziologică generală:
Solicitarea marcată a sistemelor nervos și endocrin
Deci, în timpul curei excitant -solicitante funcțiile

sistemului neuro-endocrin sunt EXACERBATE
LOCALIZARE:
- Bioclima de câmpie (altitudine<20m)
- Bioclima de litoral (altitudine 0-35m)
BIOCLIMA EXCITANT –SOLICITANTĂ DE
CÂMPIE
Este caracteristică zonelor de câmpie și podișuri joase (altitudine
sub 200m)
Se întâlnește în:
• Câmpia Română: Amara, Lacu Sărat
• Podișul Moldovei: Iași – Nicolina)
• Dobrogea: Murighiol
• Câmpia Tisei: (Băile Felix, 1 Mai)
• Banatul de Vest: Buziaș
Elemente climatice
• Temperatura – valori medii/ crescute (media anuală 100 C)

• Umezeala relativă – valori crescute (70% vara)
• Nebulozitate - scăzută
• Durata de strălucire a soarelui - crescută (22000 ore/ an)
• Vânt – viteze reduse
• Precipitații – scăzute (500 mm/an)
• Presiunea atmosferică - mare
Indici bioclimatici
• Indice de confort termic – redus datorită disconfortului prin încălzire
• Indicele de stres cutanat (ISC) – valori mari
• Indicele de stres pulmonar (ISP) – valori mari
• Indicele global (IG) – valori mari
• Indicele de stres bioclimatic (ISB)– valori mari
CONSECINȚE:
Solicitarea intensă a:
 Organismului (mai ales a mecanismelor de termoreglare și termoliză)
 Metabolismului
 SNC
 SNV
 Glandelor endocrine
EFECTE
• În final organismul își crește capacitatea imună de apărare,
metabolismul se îmbunătățeste (mai ales cel al Ca++)
• Un efect terapeutic important este resorbția exudatelor
(edemelor) (cutanate, articulare, viscerale)
• Efect antiinflamator prin stimularea secreției hipofizare și
CSR (↑ cortizolemiei)
INDICATII
În scop profilactic și curativ
1. Scop profilactic pentru pacienți sănătoși dar cu
factori predispozanți pentru îmbolnăvire și/sau cu
factori de risc:
Genetic (teren constituțional)
 Deficiențe ale aparatului locomotor
Cu teren hiporeactiv
Meteoro-sensibili
Teren alergic
 Tulburări metabolice.
INDICAȚII
2. Scop curativ pentru pacienti tineri fără factori de risc - bolnavi dar cu un
potential biologic aproape de normal
 O.R.L.
 Osteoporoza, rahitism, reumatism degenerativ articular, abarticular
 Sechelari cu leziuni ale SNC
 Sechelari respiratorii: astm bronsic, bronșită, stadii inițiale bronșiectazii,
TBC stabilizată, etc.
 Ginecopatii inflamatorii cronice
 Dermatoze
! Pentru pacienții cu patologie cardio-

vasculara moderata NU se indica accesul în
aceste zone in lunile iunie -iulie ci
în mai, iunie sau septembrie
CONTRAINDICAȚII specifice
• Afecțiuni avansate cardio-respiratorii, TBC stabilizat
recent
• Stări de convalescență (se accentuează astenia
fizică și psihică) după boli consumptive grave
• Boli neurologice (centrale și periferice) cu
hiperreactivitate nervoasă
• Ulcer
• Boli infectioase( hepatita)
• Boli endocrine
• Boli reumatice cronice cu potențial evolutiv
• Tumori benigne cu potențial de malignizare
Bioclima excitant-solicitantă de litoral
MARITIM
SPECIFIC:
procesul de termoliză este înlocuit cu procesul de antrenare
și călire termică
• Elementele climatice - similare
 Durata crescută de strălucire a soarelui (2400 ore/an)
 Temperatura este crescută dar cu valori mai scăzute decât în
zonele de câmpie vara datorită brizei marine (200) și mai
ridicată iarna (aprox 00)
 Umezeala ridicată (80%)
 Precipitații: cele mai mici din țară
(400mm)
Vântul permanent, viteze medii
Presiunea atmosferică valori ridicate
Indici balneoclimatici
Indicele de confort termic ICT: redus
Indicele de stres cutanat ISC: mare (datorită
vantului)
 Indicele de stres pulmonar ISP: mare (datorită
umezelii)
 Indicele global IG: mare
 Indicele de stres bioclimatic ISB: mare
• Indicații/ contraindicații - similare cu ale climatului excitant
solicitant de câmpie
Indicație specifică: AEROHELIOTERAPIA
(inhalarea de aerosoli marini proveniți din spargerea valurilor, la
malul mării, când marea este agitată )
• Eficiența maximă este mai ales în procedurile prelungite (în jur
de 18 zile)
• Se stabilește în funcție de confortul termic al pacientului,
expunerea progresivă (1-2 ore/zi- săpt 1; 2-3-4ore/zi –săpt 2,
3-4-5 ore/zi - săpt 3)
• HTAe std 1: crește capacitatea de efort

• Dislipidemia prin hipercolesterolemie (scade LDL, creste HDL)
Sezonul rece face ca bioclimatul maritim să fie mai blând și efortul

de aclimatizare să devină minim.
TALASOTERAPIA
→utilizarea medicală a proprietăților
benefice ale mării și ale climatului
marin
→mersul pe nisip la spartul valului

stimuleaza mecanismul de adaptare termică
→actionează pe organism în ansamblu și în special pe circulația
venoasă
HELIOTERAPIA
→expunerea la radiația solară parțială sau totală (RIR-efecte
calorice; RUV- ef. eritem actinic, fenomen ce apare după
expunerea la RUV urmat de pigmentare, ștergere progresivă și
exfoliere a epidermului)
CURA NATURISTĂ
= oncțiuni cu nămol rece asociate cu helioterapie și
talasoterapie pentru antrenare termică respectiv
metabolică și endocrina.
EFECTE:
 ameliorarea unor tulburări tip hiperfuncție endogenă
 ameliorarea tulburărilor de creștere la copil
 echilibrarea tonusului vegetativ, predominant a
simpaticotoniei prin efectele temperaturii aerului
asupra tegumentului
CURA NATURISTĂ
INDICATII:
I. Profilactic
 Dirijarea creșterii anevoioase la copii prin influențarea
metabolismelor, în special cel fosfo-calcic
 Profilaxia bolilor degenerative la adult (artroza)
II.Terapeutic
 Rahitism
 Insuficiență gonadică
 Insuficiență tiroidiană
 Afecțiuni ginecologice- sterilitate, TBC genital
 Afecțiuni inflamatorii cronice
 Sdr reumatismale degenerative, sechele postraumatice ale ap
locomotor;
 Bronșita cronică simplă, bronsiectazii.
Balneologia- FFTN
Factorii fizici terapeutici naturali (FFTN) – ansamblul elementelor
fizice, chimice, terapeutice, sanogene, naturale.
Sunt considerați factori naturali:
• ape minerale terapeutice, lacurile
• nămolurile
• gazele terapeutice
• ansamblul elementelor fizice climatice ale litoralului marin
• factori sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă a României,
inclusiv de la nivelul spațiilor subterane.
Balneația
În cadrul grupajului balneației există 4 subgrupaje:

• - un subgrupaj vizează utilizarea FFTN in cura
internă – crenoterapia
• - iar celelalte 3 vizează utilizarea lor in cura externă
– balneația, inhaloterapia și irigațiile ( sub forma
enterală sau vaginală - la temperaturi termale în
patologia anexială și utero-anexială)
Apele minerale
Clasificare dpdv geologic
1. Ape minerale juvenile (tinere) – provin din gazele/emanațiile
vulcanice sub presiune, care vin și sfredelesc scoarța pământului
până când întâlnesc un strat de apă pe care o impregnează. Conțin
numeroase substanțe în stare ionizată, atât oligomicroelemente, cât și
substanțe ionizabile: Na, CO2. De aceea sunt ape sub presiune și cu
un grad destul de mic de mineralizare. Totuşi, în mod paradoxal,
pentru CO2, cu cât temperatura crește, gradul de solubilitate al CO2
scade, iar la temperaturi mici gradul de impregnare al apei e mult mai
mare, ajungând până la 3 g/l. In general, apele juvenile sunt ape cu
un grad mic de mineralizare
2. Ape bătrâne, veterice sau fosile – prin intermediul ploilor s-au
format fisuri în scoarța terestră, astfel încât apele pluviale au ajuns să
inunde zăcăminte minerale, în special de sare (în zona fostelor ocne
părăsite), de aceea gradul de mineralizare e foarte mare ajungând
până la 300g/l.
3. Ape vadoase – tot din apa pluvială infiltrată în straturile
scoarței până la un strat de roci impermeabil, bălțind și
impregnând rocile de deasupra stratului impermeabil cu un
conținut de substanțe minerale mai mare decăt media, pe
care dizolvandu-le realizează un zăcământ/ rezervor, care de
regulă se extrage.
-În zone situate la o anumită înălțime: salina de la Târgu Ocna
(situată la deal, dacă se realizează o tunelizare în scoarță, la
bază poate rezulta un izvor, dar în general aceste ape se
exploatează prin foraj).
4. Mixte – ape juvenile și vadoase, pe de o parte este emisia din

scoarța ce alimentează zăcământul respectiv pe de altă parte
fisurarea scoarței și acumularea de apă pluvială.
Apele minerale
Clasificare- termalitate:
Din punct de vedere fizic discutăm în funcție de temperatura la izvor:
• ape reci = sub 20˚ la izvor
• ape hipotermale = 20 - 30˚ la izvor
• mezotermale = 30 - 35˚ la izvor BAILE FELIX
• termale = 35-50˚ la izvor

• hipertermale = peste 50˚
Termalitatea e legată de profunzimea zăcământului. Cu cat adâncimea de la

care provine apa este mai mare, cu atât temperatura este mai mare. Exista
asa-numita treaptă geotermică. La fiecare 33 m temperatura creste cu cel putin
un grad dar începând de la 9 m în jos.
Resurse de ape termale din stațiunea Băile-

Herculane
Apele minerale
Clasificare fizico-chimică
1. Ape minerale oligominerale sau oligometalice – conținutul
de substanțe minerale existente disociabile sau nedisociabile
între care trebuie să predomine cele disociabile sub formă de
ioni, este sub 1g/litru, dar nu mai puțin de 0,5 g/ l. Conțin ca
principali ioni S, Fe, Na
Stațiuni : Brădet – Jud. Argeș, Slănic Moldova - Izvorul “La 300
de scări”, Valea Prahovei ( Bușteni, Azuga, Sinaia, Cheia),
Olănești - Izvorul 24, Călimănești - Izvoarele 7 si 14 - folosite în
cura internă, în special ca adjuvant în DZ, gastrite cu sindrom
hipostenic, Felix, 1Mai, Calacea, Herculane, Moneasa, Geoagiu,
Vața de Jos – Jud. Hunedoara
Apele sulfuroase de la Brădet

2. Ape feruginoase – în contextul unei mineralizări de1 g/l, ionul de
Fe (feros) trebuie să fie cel puțin 10 mg/l. Fe feros se oxidează în
contact cu aerul şi trece în Fe trivalent (feric), de aceea se utilizează
numai la izvor.
Indicații: cloroze, ca factor de detoxifiere - chelator, stimulează
hematopoieza și au proprietăți imunologice și depletive de substanțe
exogene toxice, în anemii, statusurile carențiale post-lactație.
Staţiuni: Borsec, Tuşnad, Covasna, V. Dornei, Buziaş, Poiana Negri.
3. Ape arsenicale – în condițiile unei mineralizări de 1 gr/l trebuie să
conțină cel puțin 0,7 mg/l de arsen
Indicații: în stările de convalescență, hipotiroidism, suferințe ale
sistemului limfatic, astenia post afecțiuni infecțioase
Conțin și cantități mai mari de Fe decât alte ape, având astfel și efecte
de detoxifiere, stimulare a sistemului imun - în dermatite cronice,
urticarii, cu fenomene pruriginoase.
Staţiuni: Șaru Dornei, Covasna, Borsec.
4. Ape iodurate - în contextul mineralizării de 1g/l, iodul ajunge la
1mg/l până la 5mg/l iod
Staţiuni: Olăneşti - Izvorul 3, Govora ( Valea Oltului) - sonda Gătejesti,
Săcelu
(jud. Gorj), Telega (jud. Prahova), Bazna, unele izvoare de la Slănic
Moldova și Călimăneşti (ceea ce le conferă și un profil respirator)
5. Ape sulfuroase - în contextul unei mineralizări de 1 g/l, cel puțin
1mg/l trebuie să fie sulf titrabil. Au o paletă largă de aplicabilitate,
cura internă și externă. În cura internă: injecții cu efect de
desensibilizante și antialergice, crenoterapie. În cura externă-
balneație, irigații, inhaloterapie.
Staţiuni: Herculane, Valea Oltului - Olăneşti (Izvorul 5), Călimăneşti,
Căciulata, Govora, Pucioasa, Slănic Moldova, Sângeorz Băi,
Mangalia
6. Apele clorurate sodice sau sarate - mineralizare 1g/l, clorura
de sodiu trebuie să aibă cel putin 1 gr./l
Există 2 categorii:
1. Concentrație mică sub 1,5g /l, folosite predominant în cura internă
– crenoterapie
2. Concentrație de peste 1, 5 g/l - în cura externă.
Marea Neagră are in jur de 30-40 g/l, iar lacul Techirghiol avea 80 g/l -
acum are în jur de 40 g/l din cauza infiltrațiillor de apă dulce, ce riscă
să distrugă ecosistemul. Nămolul sapropelic este de buna calitate
datorită salinității și compoziției complexe ce permite existența unor
larve numite Artenia Salina, care modifica solul de pe fundul lacului
generand acest namol. În condițiile în care salinitatea scade, Artenia
Salina moare.
7. Ape carbogazoase - au mineralizare 1g/l, cel puțin 1g de CO2,
cele reci la izvor pot sa aibă un nivel de impregnare până la 3 g
CO2, deci un grad de mineralizare mare.
Staţiuni: în ordinea descendentă a altitudinii: Borsec (1000m), Tușnad
(750-800m), Vatra Dornei (600m), Covasna (600), Buziaş (150m)
8. Ape minerale alcaline sau bicarbonatate sodice- conțin ioni
metalici (Mg, Na, Ca) dar și anion bicarbonic; trebuie să aibă cel putin
1g/l substanțe dizolvate cu predominența anionului bicarbonic care
trebuie să fie cel putin 20 mg/l și să mai conțină în principal Na.
Stațiuni: Slănic Moldova - Izvorul Ciunget, Valea Sărariilor, fosta sonda
forată de Insitutului de Balneologie, Sângeorz Băi, Malnaş.
9. Apele alcalino-teroase sau bicarbonatate calcice și
magneziene: la o mineralizare de cel puțin 1 g/l trebuie să predomine
anionul bicarbonic, dar dintre cationi să fie mai bine reprezentați cei
de Ca si Mg (respectiv 20-30 mEq %).
Stațiuni: Borsec, Tuşnad, Covasna, Bodoc, Biborţeni, Vâlcele
10. Ape sulfatate : mineralizare de 1 g/l, dar conțin minim 20
mEq% anion sulfat; sunt de 4 feluri
Stațiuni: Izvoarele –Maramures, Izvoarele Mircea și Breazu, Ivanda
Tm, Balțătești - Tg Neamt, Amara (ape magneziene), Valea Oltului -
ape vitriolitice - efect decongestiv pentru suferințele conjunctivale
11. Ape radioactive radonice, minim 29 nanoCurie/l radioactivitate
totală
Stațiuni: Felix, Herculane - 7 Izvoare, Sângeorz Băi, Someșeni - CJ,
Covasna
Ape mineralizate potabile
1) Cantitatea de reziduu sec. - cantitatea de pulbere minerală
care rămâne după fierberea apei la 180°C. Cu cat este mai
mare această valoare, cu atât apa respectivă e mai bogată în
săruri și minerale: normal sub 500mg/l de reziduu sec, peste
500 mg/l - litiază renală / biliară.
2) Concentrația de calciu - Maxim 100mg/l
3) Concentrația de sodiu - sub 20mg/l. ( HTA)
4) Concentrația de magneziu - maxim 400mg/l.
5) Cantitatea de nitrați - Maxim 50 mg/l.
Avem peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei
!!!! În acest moment, România ocupă locul 5 în Uniunea

Europeană în privinţa producţiei de apă minerală naturală
RS 500mg/l
APA PLATĂ Ca 100 mg/l
Na 20mg/l.
Mg
400mg/l.
Ni 50 mg/l.
APA PLATĂ RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Na 20mg/l.
Mg
400mg/l.
Ni 50 mg/l.
Apa plată
RS
1) Bucovina RS 78 mg/l - Suceava, în localitatea Dorna Candrenilor.
2) Aquatique, RS 87 mg/l – Bușteni, Prahova.
3) Keia RS 124mg/l - se află in Masivul Ciucaș din judetul Prahova.
Concentrația de calciu (Ca+),
1) Bucovina (9,85 mg/l),
RS 500mg/l
2) Bilbor (10,1 mg/l)
Ca 100 mg/l
3) Izvorul Minunilor (17,6 mg/l). Na 20mg/l.
Concentratia de sodiu. Mg 400mg/l.
1) Herculane (0,62 mg/l), Ni 50 mg/l.
2) Aqua Capatica (0,75 mg/l)
3) Izvorul Alb – Dorna (0.98 mg/l).
RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Ape minerale Na 20mg/l.
Mg 400mg/l.
Ni 50 mg/l.
RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Mg 400mg/l.
Ni 50 mg/l.
RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Mg 400mg/l.
Ni 50 mg/l.
 RS > 850mg/l: Dorna, Buzias, Borsec, Poiana

Negri
 Calciu > 300mg/l: Dorna, Borsec
 Na >50mg/l: Borsec, Perla Harghitei, Bibor
Crenoterapia
Reprezintă ingestia de apă minerală în scop terapeutic și
profilactic
Indicații:
 Afecțiuni reno-urinare: litiaza urinară/ renală/ reno-ureterală,
simplă sau sufrainfectată; operată sau neoperată; pielonefrite
cronice – în afara puseelor de acutizare – fără fenomene de
insuficiență renală/ infecții de tract urinar; glomerulonefrite;
Scop: eliminarea calculilor; reducerea potențialului litogen,
reducerea coloniilor de germeni și stimularea menanismelor
imune de apărare; reducerea fenomenelor diskinetice
Doza- 35-49 ml/kgcorp/zi administrate oral în 5-6 prize, asigurând
efectul diuretic; sunt preferate apele sulfuroase
Stațiuni: Olănesti, Călimanesti-Căciulata : ape oligominerale și
hipotone
Crenoterapia
 Afectiuni digestive: gastrita cronică hipoclorhidrică și
hiperclorhoidrică,dischinezii biliare neobstructive (litazice),
sindrom de colon iritabil, ulcerul gastric/ duodenal necomplicat
Sunt folosite:
o Ape alcaline - ingerate cu o ora înainte de masă pentru
tamponarea acidității gastrice (Bodoc, Malnaș);
o Alcalino- teroase (Borsec, Tușnad, Buziaș),
o Bicarbonatate (Slănic Moldova)
o Cloruro- sodice (Slănic Moldova),
o Carbogazoase (V Dornei, Covasna)
o Clorurate sodice – deprimă secreția și motilitatea gastrică dar
mai ales cea duodenală (Techirghiol)
Contraindicație specifică: ulcerul gastric/ duodenal complicat
Bibliografie
• Degeratu C, Ivanescu T, Moldovan S, Baican I – Cura

Balneoclimatica Indicatii si contraindicatii, Ed Medicala, 1986
• Recuperarea, Medicina Fizică și Balneoclimatologia în an
centenar, Revista Medica Academica Supliment decembrie
2018 www.MedicaAcademica.ro
• Cheval S., Croitoru A-E, Dragne D, D C, Gaceu O., Patriche,
C.-V., Popa, I., Teodoreanu E, Voiculescu, M. Indici şi metode
cantitative utilizate în climatologie,Edit. Univ. din Oradea,
Oradea, 119 p, 2003
• Dinu M. Ecoturism. Coduri etice şi norme de conduită, Editura
CD Press, Bucureşti, 2005
VA MULTUMESC!
Evaluarea clinico-funcțională și
paraclinică în patologia vertebro-
medulară
Sef Lucr. Univ. Dr. Ioana Andone
Stenoza de canal rahidian lombar
Definitie: reprezinta ingustarea diametrului antero-posterior si respectiv transversal

al canalului vertebral lombar
-Φ antero-posterior  sub 10 mm STENOZA
-Φ transversal  sub 14 mm STENOZA
Stenoza de canal radicular (gaura de conjugare) = Φ antero-posterior sub 4 mm
Stenoza de reces lateral = Φ antero-posterior sub 3 mm
Varsta: dupa 50-60 de ani
Sex: predominant la barbati B:F= 4:1
Cauze:
Locale
 mecanism traumatic deformare a canalului rahidian cu ingustarea acestuia:
spondilolisteza, TVM
mecanism inflamator SA, guta, pseudoguta, Boala Paget, spondilodiscita,
amiloidoze, PAR: cresterea in volum a articulatiilor interapofizare posterioare
mecanism degenerativ, ARTROZA hipetrofie (crestere in volum) a articulatiilor
interapofizare posterioare care ingusteaza canalul rahidian; deformarea
inelului fibros vertebral, osteofitoze mari de corp vertebral posterior, uncartoze
cu osteofite mari orientate posterior,
 Abarticulare: hipertrofia lig. Galbene, hernii de disc cu material herniat voluminos şi
dur orientat posteromedian
 Neoplazii, abcese
 Iatrogene: sechele postoperatorii, trat local cu CS
 Hipervitaminoze (F, D)
 Boli genetice: Down, Ehlers-Danlos, Displasia Fibroasa,
Sdr. lezional – semne
- Durere la nivel col lombara si la palpare: AIA; puncte Valleix -
corespund zonelor unde diferite fascicule ale nervului sciatic
încrucişează planuri dure, astfel încât presiunea acestora
provoacă durere(punctul lombar juxtavertebral; la nivelul scobiturii
ischiatice; posterior de marele trohanter; la nivelul mijlocului feţei
posterioare a coapsei; la nivelul fosei poplitee; la nivelul gâtului peroneului;
la nivelul tendonului lui Achile; în regiunea plantară)
- Tulburari de Sensibilitate (frecvent hipoestezie)
- Testing muscular analitic (conform ASIA + detaliat) si global
- posibil hiperestezie supraiacenta; astereognozie in stadii
avansate)
- SVS: rectitudine a coloanei +/- scolioza usoara
- SVD: limitare algica a mobilitatii (extensie, IL homolat)
- SNR: Manevre de provocare +/- ( Lasegue)
- SM: contractura musc paravert
- SD: durere la tuse, stranut,
- SPE +/++/+++
Stadializare clinico-functionala
1. Stadiul I, forma algica : Pacientul acuza dureri lombare, sau lombo-sacrofesiere
aparute in timpul mersului sau ortostatismului (cand datorita hiperlordozei
fiziologice prin miscarea de anteflexie Φ antero-posterior scade cu 2 -3 mm ) 
calmarea durerilor apare prin delordozare, pozitia cocos de pusca Clinic: toate
sindroamele pot apare inconstant
2.Stadiul II, forma algo-parestezica: pe masura accentuarii stenozei apar

fenomene algo-parestezice nesistematizate care survin zilnic sau pot fi provocate
de ortostatism si/sau mers, prelungite
Patognomonic: claudicatia neurogena :
parestezii si dureri la nivelul MI cu iradiere alternanta, nesistematizata, care
dispare cand pacientul delordozeaza coloana, aparute la interval de mers variabil.
Durerea si paresteziile se opresc cand pacientul se opreste din mers!
Bolnavii se simt mai bine cand merg cocosati
Clinic: toate sindroamele pot aparea inconstant
Simptomele claudicaţiei neurogene sunt cauzate de compresiunea nervilor spinali

din regiunea lombo-sacrată.
Stadializare clinico-functionala
3. Stadiul III, forma algo-paretica/plegica:
Deficit motor de tip paretic sau incoordonare, mers nesigur “ ca pe sticla”,
pacientii au senzatie de slabiciune musculara
Unii pacienti merg cu baza larga de sustinere (mecanism: afectarea
proprioceptiei radiculopatii multi-level)
Clinic: toate sindroamele pot apare inconstant

Romberg inconstant pozitiv
Poate aparea si sindromul de coada de cal
-Manevre de provocare : HIPERLORDOZA PRELUNGITA 15-20-30 MIN

determina durere
-...mersul pe tocuri...
Dg +: CT, RMN coloana lombara
Dg diferential:
1. HDL
2. Sindrom fatetal
3. Arteriopatie obliteranta MI (Principala problemă de
diagnostic diferenţial a claudicatiei neurogene o
reprezintă diferenţierea de claudicaţia vasculară
produsă de boala aterosclerotică cu localizare la
nivelul vaselor ilio-femurale)
4. Polineuropatia periferica(CIDP), Polineuropatia
diabetica
5. Mielopatia/mielita
Tratamentul: recuperare faze 1 si 2; chirurgical faza 3
DG DIFERENTIAL
Caracteristici clinice Claudicatia neurogena Claudicatia vasculara
Localizarea durerii Coapse, gambe, lombar si, Fese sau gambe
rar, in fese
Calitatea durerii Arsuri, morteala, carcei crampe/carcei
Factori agravanti Ortostatism, ambulatie, Orice activitate locomotorie!!!
extensie spinala
Factori de ameliorare Pozitia sezanda, ghemuit, Repaus in decubit
anteflexia lombara
Puls periferic si presiunea Normal Presiune sanguina scazuta
sanguina Puls diminuat sau absent
Posibile zgomote sau murmur
Modificari trofice/ale Absente de obicei Frecvente (paloare,cianoza, distrofie
pielii unghiala)
Modificari ale sistemului Incontinenta vezicala(rar) Impotenta

nervos autonom
Indice de claudicatie Variabil Fix
Mers pe bicicleta Posibil fara durere/ Durere
nedureroasa
Posturi de provocare Obisnuite Neobisnuite
Evaluare imagistica
Rx coloana lombara in
incidenta de profil: se
remarca pediculii scurti si
 Radiografia standard hipertrofia articulara
https://www.emcb.ro/article.php?story=20021
- de faţă, de profil, oblice 208152314000
- elemente de tip degenerativ: uncartroze,

artroze interapofizare, discartroze, deformări ale foramenului,
uneori diminuarea diametrelor canalului spinal poate fi foarte evidentă.
- Ideal: poziţii extreme de flexie şi extensie (pentru a observa modificările
diametrului antero-posterior al canalului spinal =/- instabilitatea vertebrala)
 Tomografia computerizată prezintă sigure detalii referitoare la deformările
structurilor osoase, informaţii exacte rezultate din măsurarea diametrelor
canalului spinal şi ale foramenului, evaluează suprafaţa de secţiune a acestor
canale, oferind date suficiente pentru precizarea diagnosticului de stenoză de
canal spinal.
 Rezonanţa Magnetică Nucleară oferă mai multe informaţii privind situaţia
structurilor nervoase (măduva spinării, rădăcini nervoase) şi a sistemului vascular
medular.
 EMG: această explorare este foarte utilă în depistarea precoce a semnelor de
denervare şi a formelor fruste de deficit motor sau senzitiv.
Diagnostic imagistic - IRM
IRM a canalului vertebral lombar: A - in incidenta sagitala, indica

stenoza foramenelor L3-L4 si L4-L5, cu diminuarea semnalului
grasos prin hipertrofia articularei posterioare (sageti albe mici) si
protruzie discala (sageti albe mari), foramenul L2-L3 este liber, se
vizualizeaza semnalul grasos (sageata neagra); B - sectiune
sagitala in T2, evidentiind la L3-L4 compresiunea sacului dural atat
prin disc anterior, cat si prin hipertrofia articularelor posterior, C -
sectiunea sagitala, efectuata la 5 mm lateral, indica stenoza
marcata a recesului lateral.https://www.emcb.ro/article.php?story=20021208152
314000
Tratament conservator
Abordare in functie de forma clinica: lombalgie simpla, sciatalgie cu afectare
uni/pluriradiculara etc.
Obiective:
- ameliorarea durerii si inflamatiei
- relaxarea musculaturii paravert lombare
- ameliorarea staticii si dinamicii coloanei vertebrale și a eventualelor deficite
neuro-musculare de la nivelul membrelor inferioare
- ameliorarea distanței de mers la care apar simptomele
- reintegrarea în activitatea familială, profesională, recreativă
Tratament medicamentos:
-antiinflamator, antialgic, miorelaxant, vasculo-neurotrofic;
Kinetoterapie: corectarea posturii, exerciții specifice în flexie lombară;
asuplizare coloana vertebrala, tonifiere ms stabilizatori coloana lombara si
tonifierea musculaturii deficitare de la niv mb inf
Fizioterapie: curenti de joasa si/sau medie frecv, termoterapie, ultrasunete
etc.
Masaj: sedativ, analgetic decontracturant para vert CDL
Tratament chirurgical
Indicatie chirurgicala:
 tratamentul conservator
nu a dat rezultate (efectuat minim 3 luni, la un
pacient cu un istoric al bolii de aproximativ un an
de zile);
 agravarea simptomelor;
 instalarea deficitului motor, a celui de sensibilitate
sau tulburări sfincteriene;
 instalarea mielopatiei
 simptomatologia afectează calitatea vieții și
limitează activitatea obișnuită.
Intervenția chirurgicala presupune recalibrarea canalului medular pentru a
scădea presiunea care se exercită la nivelul sacului dural și al rădăcinilor
nervoase.
Tehnica = decompresiune (crearea unui spațiu mai mare pentru elementele
neurovasculare).
Printre procedurile cele mai utilizate se numără:
• laminectomia – decompresiune bilaterală, presupune rezecția porțiunii
posterioare a vertebrei de la nivelul zonei afectate (lama), ablația
ligamentului galben și foraminotomie pentru a elibera rădăcina
comprimată (pentru a nu produce instabilitate nu trebuie realizata o
rezecție foarte extensiva)
• Laminotomia – realizează decompresiunea bilateral prin abord
unilateral, avantajul constă în faptul că procesele articulare de pe partea
opusă sunt păstrate intacte, iar riscul de instabilitate este redus si
recuperarea postoperatorie este mai rapidă;
Tehnici chirurgicale pentru stenoza canalului spinal lombar:
• Rezectie partiala controlata limitata a elementelor anatomice de la
nivelul stenozei cu eliberarea elementelor nervoase.
• Rezectia puntilor osoase aparute in urma procesului de degenerare, cu
eliberarea structurilor nervoase.
Recomandări de protectie ale coloanei vertebrale
• Scădere lenta in în greutate la persoanele supraponderale/ obeze;
• Evitarea expunerii la frig si intemperii;
• Evitarea condițiilor stresante de orice - maxim posibil;
• Se va dormi pe un pat tare;
• Se va evita ridicarea/ impingerea de greutati < 5 kg;
• Ridicarea obiectelor se va efectua prin îndoirea (fle) coapsele şi genunchii cu spatele/
coloana vertebrala lombara în poziție intermediară (dreaptă);
• Se va evita aplecarea înainte (flexia) a trunchiului cu genunchii întinși şi ridicarea obiectelor
în această poziție; se poate duce un membru inferior (cel afectat) anterior și în flexie cu
sprijin pe membrul inferior sănătos pentru ridicarea obiectelor;
• Se va evita caratul de greutati intr-o singura mana, acestea se vor ridica cu ambele mâini
pentru a nu genera scolioze;
• Se vor evita mişcărilor de răsucire a trunchiului;
• Se va efectua ridicarea din pat din decubit lateral, lent, cu genunchii flectaţi
• Se vor evita ortostatismul si sezutul prelungit
• Se va evita poziția picior peste picior sau nu se menține mai mult de 10-15 min.;
• Se recomanda ca soferii să apropie scaunul de volan, spatele sa fie drept;
• Se va evita efortul fizic intens la persoane neantrenate sau cardiaci; se recomandă o
încălzire prealabilă; Urcat/coborât scări: cu prudenţă, fără mişcări de răsucire a spatelui.
• Se va evita incaltamintea cu toc mai mare de 4-5 cm înălţime; talpa încălţămintei sa
recomanda sa fie moale/ ortopedica;
• Se recomanda corectarea inegalităților de membre inferioare (când există) cu orteze
(talonete) sau încălţăminte ortopedică
*Pascal O, Pleşca S, Prepelita A Reabilitarea medicală a bolnavului cu sindrom de post-laminectomie/discectomie Protocol clinic national
PCN-323 ,Chisinau, 2018
Sindromul fatetal
Definitie: suferinta radiculara aparuta
prin criza de spatiu in gaura de
conjugare cu efect compresiv cu punct
de plecare la nivelul articulatiilor
interapofizare posterioare: luxatie a
articulatiilor interapofizare, hipertrofie
Varsta: dupa 30-50 de ani

Sex: predominant la barbati
Sindromul fatetal lombar
SFL este o cauză frecventă (15–45%) de durere de coloana lombara*, iar
modificarile artrozice ce apar la nivelul articulațiilor fațetelor vertebrale pot
favoriza aparitia acestui sindrom.
Articulatia interapofizara posterioara
- Este o articulatie diartrodiala cu o sinoviala groasa care prezinta
invaginatii care din punct de vedere functional se comporta ca
doua „pseudo” meniscuri .
- In anumite conditii
1.Pacienti slabi, cu mm paravertebrala insuficienta, ce se angajeaza
in eforturi fizice intense
2. scolioze structurale
3. posttraumatic
*Varlotta GP, Lefkowitz TR, Schweitzer M, Errico TJ, Spivak J, Bendo JA, Rybak L. The lumbar facet joint: a review of current knowledge:
part 1: anatomy, biomechanics, and grading. Skeletal radiology. 2011 Jan 1;40(1):13-23
Mecanism:
1. Aceste meniscuri se pot deplasa in spatiul dintre fatetele articulare
generand un blocaj similar celui care survine la nivelul genunchiului in cazul
rupturilor de menisc, pacientul ramanand blocat in anteflexie.
- Mm multifizi tractioneaza portiunea postero-inferioara a capsulei articulare
interapofizare impiedicand pseudomeniscurile sa se reinclaveze in spatiul
articular
2 Deformarea unilaterala a ligamentelor galbene de ex in scoliozele structurale

duce la subluxatie unilaterala articulara cu diminuarea stabilitatii articulare
Iritarea filetelor radiculare duce la contractura mm reflexa severa
3. TVM: luxatia articulatiilor interapofizare duce la ingustarea gaurii de

conjugare cu fenomene de iritatie radiculara inclusiv afectarea pachetului
vasculo-nervos
Clinic:
Barbat 30-50 de ani,
aspect gracil, fara conditie fizica, pregatire sportiva
Se angajeaza intr-un efort fizic spontan
Pacientul este blocat in anteflexie la incercarea de a reveni prin extensia
coloanei
Clinic:
- Scade mobilitatea coloanei pe partea afectata F, E, IL
- SVD : F libera, E imposibila,
- SML – contracturi musculare paravertebrale
- SNR - in cele mai multe cazuri este negativ*
- nu au SD!
- Cronicizarea fenomenului prin proces iritativ la nivelul radacinii duce la
fibroza de teaca radiculara (nerv rahidian) cu dureri cronice lombare cu
iradiere la nivelul MI
* Lucescu V – Afectiunile degenerative ale coloenei vertebrale – Clinica, diagnosticul si tratamentul de recuperare,
Editura Dobrogea 2009
Diagnostic: CT, RMN col vb lombara
Diagnostic diferential: HDL, Stenoza de canal vertebral
Tratament : Obiective – combaterea durerii si inflamatiei, relaxarea
musculara, restabilirea staticii si dinamicii coloanei vertebrale
Non-chirurgical:
• Tratament antiinflamator, antialgic, decontracturant, sedativ
• Limitarea miscarilor prin purtarea unui lombostat
• Fizioterapie - curenti de joasa si medie frecventa, ultrasonoforeza,
termoterapie - pentru actiune antialgică, decontracturantă,
hiperemiantă,
• Kinetoterapie – exerciţii de stretching, întindere musculară manuală,
contracţii musculare cu rezistenţă, exercitii de mobilizare lombara
lente, progresive
• Masaj sedativ, analgetic decontracturant paravertebral
• manipulari vertebrale
Proceduri intervenționale : injectare locală la nivelul fațetelor articulare de
corticosteroizi si anestezic (eventual sub ghidaj eco- sau radiographic)pentru
a efectua blocajul unor filete nervoase ce inerveaza fatetele
Chirurgical: Daca apare ingustarea foramenului atunci se practică
foraminotomie pentru recalibrare
Traumatismul vertebro-medular
Definitie
Traumatismele vertebro-medulare (TVM)
reprezintă injuria traumatică a măduvei
spinării (prin intermediul/ implicit şi a
structurilor care o conţin) care generează
permanent sau tranzitor diminuarea sau
• pierderea funcţiilor somatice (motorii,
senzitive) şi autonome sublezional
DATE INTRODUCTIVE
• Traumatismele vertebro-medulare (TVM) constituie evenimente
majore ce generează de obicei disfuncționalități severe și
permanente sau chiar pierderea unor funcții de
bază*,**,***,****determinând sechele devastatoare și având
frecvent caracter ireversibil. Ele pot avea consecințe severe, chiar
pentru întreaga viață, cum ar fi: tetraplegia sau paraplegia,
cronice***** .
• Această patologie complexă, reprezintă un domeniu deosebit
de important atât din punct de vedere al terapiei, (în prezent
limitată în privința rezultatelor obținute) cât și din cel al reintegrării
în viața socio-profesională a sechelarilor post TVM
* Lin Vernon W, Cardenas Diana D, et al - Spinal Cord Medicine: principle and practice Demos Medical Publishing, Inc., New York, 2003
** Maynard FM, Jr, Bracken MB, Creasey G, Ditunno JF Jr, Donovan WH et al – International Standards for Neurological and Functional Classifcation
of Spinal Cord Injury – Spinal Cord, 35: 266- 274, 1997
*** Dahlberg A, Perttila I, Wuokko E et al - Bladder management in persons with spinal cord lesion – Spinal Cord 42:694-698, 2004
**** Sørensen FB, Sønksen J - Sexual function in spinal cord lesioned men -Spinal Cord 39:455-470, 2001
****** Onose G., Anghelescu A., Ghid de diagnostic, tratament şi reabilitare în suferinţe după traumatisme vertebro-medulare, Editura
Universitară “Carol Davila” Bucureşti, 2011
TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE
TVM-urile se asocizază de obicei, pe termen lung sau
cvasi-permanent cu serioase co-morbidități provenind de la:
 distroficități tisulare (în principal escare),
 infecții de tract urinar (ITU - cronice/ recurente),
 perturbări metabolice și/ sau circulatorii ale: presiunii
sangvine *, respectiv ale drenajului limfatic în special
antigravitațional la nivelul membrelor inferioare**
 perturbări ale tonusului muscular sau/și posturale
 afectare emoțională consecutivă
*Claydon VE, Steeves JD, Krassioukov A - Orthostatic hypotension following spinal cord injury: understanding clinical
**Onose G, Cardei V, Ciurea AV, Ciurea J et al - Achievement of an experimental mechatronic orthotic device to assist/
rehabilitate orthostatism and walk in patients with complete paraplegia and other specific severe disabling conditions” -
poster presented at the „47th ISCoS Annual Scientific Meeting”, Durban, South Africa, Sept. 2008, Communication at The
Annual National Conference of the Romanian Society of Neurosurgery, with International Participation, Sept.-Oct., Iaşi,
Romania, 2008 and published - a short form – in Proceedings of the 7th Mediterranean Congress of Physical and
Rehabilitation Medicine, Portorose, Slovenia, in Edizioni Minerva Medica: 40-42, Torino, Italy, 2008
• TVM pot fi împărțite în două mari categorii de
• leziuni/ deficite neuro-funcționale:
leziuni complete sau incomplete.
• Leziunile complete înseamnă că mai jos de nivelul
lezional nu mai există funcții/ control:
nici sensibilitate și nici mișcări voluntare
nu sunt prezervate (inclusiv)
la nivelul segmentelor sacrate S4,5*,**
*Onose G. – What do (rehabilitation) physicians know about para/ (tetra)plegia and tell their patients after
SCI, presented at the 6th World Congress for Neurorehabilitation, Viena Austria march 21-25, 2010
**Maynard FM, Jr, Bracken MB, Creasey G, Ditunno JF Jr, Donovan WH et al – International Standards for
• Neurological and Functional Classifcation of Spinal Cord Injury – Spinal Cord, 35: 266- 274, 1997
Leziunile medulare incomplete implică pierderea parțială a
funcției motorii, vegetative sau/și a sensibilității sub nivelul
afectării mielice, inclusiv cu existența unor zone de prezervare
senzitivă sau/și motorie, sublezional.
Când pacientul poate simţi segmente ale corpului dar nu le
poate mişca avem o leziune medulară ASIA Impairment Scale
(AIS)/ Frankel B iar atunci când există și un grad de motilitate
voluntară poate fi vorba de o leziune AIS / Frankel C sau D.
Criteriul definitoriu pentru ca o leziune să fie diagnosticată ca
incompletă (măcar senzitiv) este cruţarea sacrată S4-5*
*Lin Vernon W, Cardenas Diana D, et al. Spinal Cord Medicine: principles and practice - Demos Medical
Publishing, Inc., New York, 2003
Date epidemiologice in TVM
Etiologia TVM: accidente auto*,**,***, acte de violență/agresiuni,
căderi – cauza principală a TVM la vârstnici****,*****–, accidente
sportive, incidente legate de muncă, dezastre naturale etc
Cauzele actuale cele mai frecvente de deces în populația post TVM sunt:
septicemia, embolia pulmonară, pneumonia*******; rata de deces prin
insuficiență renală a scăzut mult în ultimele patru-cinci decenii datorită
managementului avansat/ mai eficient al vezicii urinare neurogene******
* Lenehan B, Street J, Kwon B, Noonan V, Zhang H, Fisher CG, Dvorak MF. The epidemiology of traumatic spinal cord injury in
British Columbia, Canada. Spine; 378:321-329, 2012
**DeVivo MJ and Chen Y. Trends in new injuries, prevalent cases, and aging with spinal cord injury. Archives of Physical Medicine
Rehabilitation; 92: 332-338, 2011
***Dryden DM, Saunders LD, Rowe BH, May LA, Yiannakoulias N, Svenson LW, Schopflocher DP, Voaklander DC. The
epidemiology of traumatic spinal cord injury in Alberta, Canada. Can J Neurol Sci; 30: 113-121, 2003
****DeVivo MJ Epidemiology of traumatic spinal cord injury: trends and future implications, Spinal Cord, 50(5):365-372, 2012
***** Furlan J, Krassioukov A, Miller WC, Trenaman LM, Epidemiology of Traumatic Spinal cord Injury. In Eng JJ, Teasell RW, Miller WC, Wolfe
DL, Townson AF, Hsieh JTC, Connolly SJ, Noonan VK, Loh E, McIntyre A, editors. Spinal Cord Injury Rehabilitation Evidence, Version 5.0.
Vancouver: p 1- 121, 2014
******* https://www.nscisc.uab.edu
******* DeVivo MJ, Black KJ, Stover SL - Causes of death during the first 12 years after spinal cord injury - Arch Phys Med Rehabil.,
74(3):248-254, 1993
FACTORI DE RISC ÎN TVM
Activități
Factori de
risc in TVM sportive cu
risc de TVM
Sexul masculin,
Vârsta între 16 și 30 Intalnite la: atleți – în
ani sau peste 65 ani special gimnaști, schiori,
(căderi), jucători de hochei (și toți
practicanții de sporturi de
Antrenarea în iarnă ce implică un risc
activități de cădere sau
periculoase*; strivire/tamponare),
Preexistența unor parașutiști,
afecțiuni articulare parapantisti,cicliști,
degenerative, înotători, surferi,
inflamatorii, scafandri (precum și cei
infecțioase, tumorale ce practică sporturi pe
sau respectiv neuro-/ apă ce implică viteza)**
psihiatrice
• * http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/spinal-cord-injury/basics/risk-factors/con-20023837
• ** http://www.healthcommunities.com/spinal-cord-injury/causes.shtml
...
Bulbo-
cavernosus
reflex (with
permission, by
elearnSCI.org
Submodule:
Clinical
assessment of
patients with
SCI - Doctor’s
Module - Aito S
(Coordinator) et
al., 2012 -
http://www.elea
rnsci.org/
“
American Spinal Injury Association (ASIA) Impairment Scale (AIS) scoring (after:
https://asia-spinalinjury.org/wp-content/uploads/2019/04/ASIA-ISCOS-IntlWorksheet_2019.pdf) –
with included a synthetic:
A → E grading semi-quantitative system – to describe/ assess the severity of cord lesion’s
consequent (neurologic and functional) impairment – with some main related clinical syndromes
(see next slides, too) ...
...
”

Medicine Principles and Practice - *
(”inverse paraplegia”)
(http://www.elearnsci.org/) , 2012 **,***
 Posterior (dorsal) cord syndrome
***Woolsey RM, Martin DS - Acute Nontraumatic
Myelopathies – in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief),  Transverse/ transsection (total) cord syndrome “*
Cardenas Diana D, Cutter NC (Associate Eds. et al.) -
Medical Publishing, LLC., New York, 2003 http://www.scribd.com/doc/37064936/2006-Classif-Worksheet with some adding ...
Spinal Cord Medicine Principles and Practice. Demos After: http://www.asia-spinalinjury.org/publications/59544_sc_Exam_Sheet_r4.pdf;
...
“
“
...
...
“ *
* Kow, C. Y., Chan, P., Etherington, G., Ton, L., Liew, S., Cheng, A. C., & Rosenfeld, J. V. (2016). Pan-spinal infection: a case series and review
of the literature. Journal of Spine Surgery, 2(3), 202.
Evaluarea AIS
AIS adică American spinal cord injury
association (asia) Impairment Scale
Presupune calcularea a 2 scoruri AIS
• AIS senzitiv
• AIS motor
MIELOMER = segmentul din măduvă aferent unei radacini
CLINIC, UNUI MIELOMER ÎI CORESPUND:
• 1 dermatom = zonă cutanată inervata senzitiv de rad
posterioara
• 1 miotom = grup de muşchi inervaţi de rad anterioara
a unui nerv spinal
Plus evaluarea functiei sfincteriene
Scor AIS senzitiv
1. sunt 28 de dermatoame de la C2
până la S4-5, pe o parte a corpului,
28 pe cealaltă, in total bilateral sunt
56 de dermatoame
2. Se testeaza fiecare dermatom pentru
• sensibilitatea tactila atingere
usoara (light touch)
• dureroasa intepare (pin prick)
3. Se noteaza
• 0 pentru anestezie
• 1 pentru hipo/hiperestezie
• 2 normal
• NT netestabila
4. Dematoame de baza: C2, C6, C7, C8,
T4, T10, L1-S5
5. Scor total 224 puncte
Cristina Daia
Scorul AIS motor
1. sunt 20 de miotoame
2. Se testeaza forta musculara pt
fiecare miotom si se noteaza
conf scalei MRC cu un punctaj
de la 0 la 5
3. Miotoamele testate
 Pt MS C5,C6,C7,C8,T1 stga dr
 Pt MI L2, L3,L4,L5,S1 stga dr
4. Scor total 100 puncte
5 puncte pentru fiecare miotom
(50 pentru MS si 50 pt MI)
Evaluarea fortei musculare
MRC
• 0 Nu se produce contracţie musculară
• 1 Contracţia musculară este slabă, abia perceptibilă,
ineficace, dar există (palpabila)
• 2 Forţa musculară slabă: contracţia musculară reuşeste sa
deplaseze segmentul de membru parţial şi numai dacă acesta
este scos de sub incidenţa gravitaţiei
• 3 Forţa musculară satisfăcătoare: contracţia musculară
reuşeste ca deplaseze segmentul de membru pe toată
amplitudinea de mişcare având împotrivă doar rezistenţa
gravitaţională
• 4 Forţa musculară bună: contracţia musculară reuşeste ca
deplaseze segmentul de membru pe toată amplitudinea de
mişcare dar impotriva unei rezistenţe moderate
• 5 Forţă musculară normală; contracţia musculară realizează
deplasarea segmentului de membru pe toată direcţia de
mişcare, împotriva unei rezistenţe suficiente
Cristina Daia
Diagnostic
– .................natura deficitului motor ........

– AIS/Frankel ...............
– cu nivel neurologic .........
– post traumatism vertebro-medular nivelul?
– Prin ..................cauza accidentului
• Nivelul neurologic: senzitiv/ motor = cel mai caudal segment care

păstrează sensibilitate/ forţă intactă bilateral
Diagnostic
• Tetraplegie AIS/Frankel A cu nivel neurologic
C5 post TVMC (fractura luxatie C5/C6 operata)
prin plonjon in apa
• Paraplegie AIS/Frankel C cu nivel neurologic
T10 post TVMT (fractura T10 operat) prin
accident rutier
Cristina Daia
Direcții de tratament
În prezent, tratamentul în TVM este limitat la intervenţii
neuro-chirurgicale pentru decompresie medulară, drenaj și
stabilizare a coloanei*,
la care se adaugă măsuri (suportive și asistive) complexe de
îngrijire, de echilibrare cardio-respiratorie, hidro-electrolitică,
fluido-coagulantă etc., de menţinere a presiunii lichidului cefalo-
rahidian, respectiv a perfuziei sagvine mielice
programe de kinetoterapie și fizioterapie personalizate
iar în ultimul deceniu au căpătat un interes crescut măsurile de
neuroprotecţie **,***
*Ciurea A.V., Tratat de Neurochirurgie, Vol II -Onose G., Anghelescu A., autori ai Capitolului „Recuperarea in suferinte dupa traumatisme
vertebro-medulare (TVM)”, Editura Medicala Bucuresti, 2011
** Anghelescu A, Anghelescu Cristina. Elemente de fiziopatologie şi neurofarmacologie în traumatismul vertebromedular acut.
Medicina Modernă 8(1), 2001
*** Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Noţiuni de bază şi actualităţi, vol. I, Ed. Medicală, Bucureşti,
2007
Elemente de prevenție în TVM
• Abordarea profilactică eficientă a problematicii
TVM ar putea conduce la evitarea unor astfel de
potențiale accidente.
• Pentru ca acest lucru să fie posibil, este
necesar o cunoaștere cât mai exactă a etiologiei
TVM.
• Folosirea unor campanii ce au drept scop
reducerea incidenței TVM, în care să fie
implicate și persoane ce suferă deja de o tetra
sau paraplegie ca urmare a unui astfel de
accident, ar putea fi o măsură comunitară de
educație sanitară
Bibliografie
• Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională în RMFB, Ed. Universitară „Carol Davila”, 2011
• Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed Universitara, 2018
• https://www.emcb.ro/article.php?story=20021208152314000
• https://danmartin.ro/boli-solutii- terapeutice/patologie-tratata/patologie-spinala-1/stenoza-canalului-spinal-lombar
• SCIF "Spinal Cord Injury Facts". Foundation for Spinal Cord Injury Prevention, Care & Cure. http://www.fscip.org/facts.htm,
.June 2009
• Onose G., Padure L., ”Compendiu de Neuroreabilitare - la adulţi, copii şi vârstnici Editura Universitara “Carol Davila”, ,
Bucuresti, 6: 205-244; 13: 436-450, 2008
• Lin Vernon W, Cardenas Diana D, et al - Spinal Cord Medicine: principle and practice Demos Medical Publishing, Inc., New
York, 2003
• Maynard FM, Jr, Bracken MB, Creasey G, Ditunno JF Jr, Donovan WH et al – International Standards for Neurological and
Functional Classifcation of Spinal Cord Injury – Spinal Cord, 35: 266- 274, 1997
• Dahlberg A, Perttila I, Wuokko E et al - Bladder management in persons with spinal cord lesion – Spinal Cord 42:694-698, 2004
• Sørensen FB, Sønksen J - Sexual function in spinal cord lesioned men -Spinal Cord 39:455-470, 2001
• Onose G., Anghelescu A., Ghid de diagnostic, tratament şi reabilitare în suferinţe după traumatisme vertebro-medulare,
Editura Universitară “Carol Davila” Bucureşti, 2011
• Claydon VE, Steeves JD, Krassioukov A - Orthostatic hypotension following spinal cord injury: understanding clinical
• Onose G, Cardei V, Ciurea AV, Ciurea J et al - Achievement of an experimental mechatronic orthotic device to assist/
rehabilitate orthostatism and walk in patients with complete paraplegia and other specific severe disabling conditions” -
poster presented at the „47th ISCoS Annual Scientific Meeting”, Durban, South Africa, Sept. 2008, Communication at The
Annual National Conference of the Romanian Society of Neurosurgery, with International Participation, Sept.-Oct., Iaşi,
Romania, 2008 and published - a short form – in Proceedings of the 7th Mediterranean Congress of Physical and
Rehabilitation Medicine, Portorose, Slovenia, in Edizioni Minerva Medica: 40-42, Torino, Italy, 2008
• Onose G. – What do (rehabilitation) physicians know about para/ (tetra)plegia and tell their patients after SCI, presented at
the 6th World Congress for Neurorehabilitation, Viena Austria march 21-25, 2010
• Maynard FM, Jr, Bracken MB, Creasey G, Ditunno JF Jr, Donovan WH et al – International Standards for Neurological and
Functional Classifcation of Spinal Cord Injury – Spinal Cord, 35: 266- 274, 1997
• http://asia-spinalinjury.org/
•
Bibliografie
Lenehan B, Street J, Kwon B, Noonan V, Zhang H, Fisher CG, Dvorak MF. The epidemiology of traumatic spinal cord injury in British Columbia, Canada.
Spine; 378:321-329, 2012
• DeVivo MJ and Chen Y. Trends in new injuries, prevalent cases, and aging with spinal cord injury. Archives of Physical Medicine Rehabilitation; 92: 332-338,
2011
• Dryden DM, Saunders LD, Rowe BH, May LA, Yiannakoulias N, Svenson LW, Schopflocher DP, Voaklander DC. The epidemiology of traumatic spinal cord
injury in Alberta, Canada. Can J Neurol Sci; 30: 113-121, 2003
• DeVivo MJ Epidemiology of traumatic spinal cord injury: trends and future implications, Spinal Cord, 50(5):365-372, 2012
• Furlan J, Krassioukov A, Miller WC, Trenaman LM, Epidemiology of Traumatic Spinal cord Injury. In Eng JJ, Teasell RW, Miller WC, Wolfe DL, Townson AF,
Hsieh JTC, Connolly SJ, Noonan VK, Loh E, McIntyre A, editors. Spinal Cord Injury Rehabilitation Evidence, Version 5.0. Vancouver: p 1- 121, 2014
• https://www.nscisc.uab.edu
• DeVivo MJ, Black KJ, Stover SL - Causes of death during the first 12 years after spinal cord injury - Arch Phys Med Rehabil., 74(3):248-254, 1993
• http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/spinal-cord-injury/basics/risk-factors/con-20023837
• http://www.healthcommunities.com/spinal-cord-injury/causes.shtml
• https://asia-spinalinjury.org/wp-content/uploads/2019/04/ASIA-ISCOS-IntlWorksheet_2019.pdf
• Thomas FP, Woolsey RM – Acute Nontraumatic Myelopathies – in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), Bono Christopher M, Cardenas Diana D (Associate Eds. et
al.) - Spinal Cord Medicine Principles and Practice - Second Edition. Demos Medical Publishing, LLC., New York, 2010
• Aito S (Coordinator) et al. - Submodule: Clinical assessment of patients with SCI - Doctor’s Module - (http://www.elearnsci.org/) , 2012
• Woolsey RM, Martin DS - Acute Nontraumatic Myelopathies – in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), Cardenas Diana D, Cutter NC (Associate Eds. et al.) - Spinal
Cord Medicine Principles and Practice. Demos Medical Publishing, LLC., New York, 2003
• Kow, C. Y., Chan, P., Etherington, G., Ton, L., Liew, S., Cheng, A. C., & Rosenfeld, J. V. (2016). Pan-spinal infection: a case series and review of the
literature. Journal of Spine Surgery, 2(3), 202.
• Ciurea A.V., Tratat de Neurochirurgie, Vol II -Onose G., Anghelescu A., autori ai Capitolului „Recuperarea in suferinte dupa traumatisme vertebro-medulare
(TVM)”, Editura Medicala Bucuresti, 2011
• Anghelescu A, Anghelescu Cristina. Elemente de fiziopatologie şi neurofarmacologie în traumatismul vertebromedular acut. Medicina Modernă 8(1), 2001
• Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Noţiuni de bază şi actualităţi, vol. I, Ed. Medicală, Bucureşti, 2007
• Pascal O, Pleşca S, Prepelita A Reabilitarea medicală a bolnavului cu sindrom de post-laminectomie/discectomie Protocol clinic national PCN-323 ,Chisinau,
2018
• Varlotta GP, Lefkowitz TR, Schweitzer M, Errico TJ, Spivak J, Bendo JA, Rybak L. The lumbar facet joint: a review of current knowledge: part 1: anatomy,
biomechanics, and grading. Skeletal radiology. 2011 Jan 1;40(1):13-23.
• Lucescu V – Afectiunile degenerative ale coloenei vertebrale – Clinica, diagnosticul si tratamentul de recuperare, Editura Dobrogea 2009
• Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Editura Medicală, Bucuresti, Romania, 2008
VA MULTUMESC!
NOȚIUNI SINTETICE DE FIZIO-/KINETO-
/BALNEO- TERAPIE RESPIRATORIE ȘI
RECUPERARE/ REABILITARE
PULMONARĂ
Șef de Lucrări Dr. Aura SPÎNU

DATE GENERALE
 Respiraţia este o funcţie vitală a organismului uman, care se desfaşoară
continuu şi ciclic şi are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze
dintre organism şi aerul din atmosferă.(1)
 Prin respiraţie este adus O2 din mediul extern şi acesta este furnizat
celulelor, iar CO2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în
atmosferă (hematoza pulmonara)(1)
Alte roluri ale sistemului respirator:

• Mentinerea echilibrului acido-bazic
• Mentinerea echilibrului hidro-electrolitic
• Termoreglare
 Afecțiunile respiratorii cronice necesită tratamente pe termen îndelungat,

individualizate, bazate pe o medicație corespunzătoare și pe terapii
moderne: inhaloterapia, kinetoterapia respiratorie, educarea pacientului.(2)
1 http://www.umfcv.ro/files/r/e/RESPIRATIA.pdF
2.Ari, Arzu, “Use of aerosol drug therapy in pulmonary rehabilitaion”, Toraks Cerrahisi Bulteni 6(2015): 69-76
Recuperarea/ reabilitarea pulmonară
 cuprinde un program complex, multidisciplinar de îngrijire a pacienților cu afecțiuni
respiratorii cronice în scopul creșterii calității vieții acestora.
 este o metodă terapeutică bazată pe dovezi, realizată de o echipă multidisciplinară, care se
adresează pacienţilor cu greutate în respiraţie şi scăderea toleranţei la efort de cauză
respiratorie. (3,4)
 Ținte: reducerea simptomatologiei, creșterea capacității de efort și reducerea cheltuielilor de
sănătate prin stabilizarea/ limitarea manifestărilor sistemice ale bolii” (4, 5)
 !!!rol preventiv
Metode( 5)
• Inhaloterapia/ aerosoloterapia
• Kinetoterapia respiratorie
• Hidrokinetoterapia
• Salinoterapia
• Oxigenoterapia de lungă durată/ terapia cu presiune pozitivă continuă la nivelul căilor
aeriene, (fome grave de boală)
• Psihoterapia - pacienții frecvent asociază anxietate și depresie
3. https://marius-nasta.ro/ghidul-pacientului/reabilitarea-respiratorie/
4. American Thoracic Society/European Respiratory Society Statement on Pulmonary Rehabilitation. Am J Respir Crit Care Med Vol 173, pp 1390 – 1413, 2006.
5. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/reabilitarea-respiratorie-in-practica-medicului-de-familie-id-486-cmsid-51
SCURTĂ PREZENTARE A SISTEMULUI RESPIRATOR(6)
Componentele morfologice ale aparatului respirator:
 căile aeriene superioare şi inferioare
 parenchimul pulmonar - acinii pulmonari
Căile respiratorii superioare cuprind: segmentul nazal
segmentul cavităţii bucale
faringele, laringe
Căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: trahee
bronhii şi ramificaţiile lor.
6.https://www.researchgate.net/publication/340931653_
Fiziologia_si_dezvoltarea_pulmonara_Particularitati_la_prematur
Fig: https://sites.google.com/a/st.cabarrus.k12.nc.us/2nd-period-group-7-tennis/respiratory-system
.
Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcţională a plămânului care,
din punct de vedere anatomic, este regiunea deservită de o singură
bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generaţii de bronhiole respiratorii.
Bronhiola terminală, împreună cu bronhiolele respiratorii şi ramificaţiile lor

(ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare) formează acinii
pulmonari.
!!!Totalitatea acinilor pulmonari alcătuiesc parenchimul pulmonar, la

nivelul căruia au loc schimburile de gaze.
Fig: https://quizlet.com/203802944/week-12-diesel-dust-flash-cards
Terapia inhalatorie
• Reprezintă administrarea sub formă de aerosoli a unei soluții

medicamentoase, cu ajutorul unui aparat numit nebulizator
• Studiile recente certifică terapia inhalatorie drept cea mai eficientă
metodă de tratament și prevenire a patologiei respiratorii (7)
• Modalitatea de administrare a medicamentelor prin inhalare
influențează rapid și în mod natural procesele patologice respiratorii,
fără impact asupra tractului gastro-intestinal(7)
• Medicamente: antibiotice, bronhodilatatoare, agenți mucolitici,
anestezice,
• Condiții patologice: astm bronșic, bronșita cronică, emfizem,
broșiectazie, pneumonie post ventilație mecanică,etc (8)
7. https://elibrary.ru/download/elibray_20658710_32124764.pdf
8.https://www.slideshare.net/EktaPatel55/inhalation-therapy-207167657
SCURT ISTORIC
 Din timpuri străvechi, pe calea nazală s-au administrat diferite

medicamente/remedii pentru tratarea afecțiunilor respiratorii
 Herodot semnalează faptul că locuitorii din insula Araxe
respirau fumul rezultat din arderea unor fructe(9)
 Galenus recomanda bolnavilor să inhaleze vaporii sulfurosi din
Vezuviu pentru tratarea bronșitei cronice(9)
 Aerosoloterapia modernă începe în anul 1778, odată cu apariția
inhalatorului Mudge al dr John Mudge(10)
9.T Sbenghe, Recuperarea Mediclaă a Bolnavilor Respiratori,Editura Medicală, București, 1983
10. Bruce K Rubin, “Air and Soul: the science and application of aerosol therapy”, Respiratory Care, July 2010, Vol 55, No 7
SCURT ISTORIC
 1858 - descoperirea medicului Salles- Giron a pulverizării mecanice

a picăturilor de apă minerală, care puteau fi inhalate(10)
Fig .2:
Nebulizatorul original
Fig 1 Nebulizator portabil Sales -Giron
Sales_Giron
FF
Fig 1 si 2: http://asthmahistory.blogspot.com/2016/08/1856-sales-giron-invents-first-nebulizer.html
 1956, Charlie Thiel și colegii de la Laboratoarele Riker au decoperit

inhalatorul presurizat cu doza măsurata, motivați de fiica Vice –
Presedintelui Riker, Susie Maison, dipozitiv foarte folosit inclusiv astăzi
(10,11)
10. Bruce K Rubin, “Air and Soul: the science and application of aerosol therapy”, Respiratory Care, July 2010, Vol 55, No 7
11.JL Rau, “The inhalation of drugs: advantages and problems”, Respir Care 2005,:200:50(8):367-382
AEROSOLUL TERAPEUTIC
DEFINIȚIE
Metoda de administrare pe cale inhalatorie a unor substanțe active farmacologic sau
devenite active prin dispersie care se adresează unor stări patologice ale căilor aeriene
superioare și inferioare (9)
Substanțele active folosite – condiții:
 Să nu fie toxice/ iritante
 Să fie solubile în apă, stabile și pulverizabile
 Să aibă pH neutru
 Să aibă efecte secundare cât mai reduse pe restul aparatelor
 Aerosolii terapeutici naturali – obținuți prin aerosolizarea apelor minerale!!!
 Marea este cel mai mare inhalatoriu natural !!!!( particule cloruro-sodice,
iodurate, magneziene) (12)
12. G Onose, L Padure, Compendiu de Neuroreabilitare la adulti, copii și vțrstnici, București, Ed Universitară., 2000, 151-203
Avantaje (9,13)
 Realizarea unor efecte locale rapide (bronhodilatația)

 Administrare mai comodă și mai ușor acceptată de pacienți
 Evitarea efectelor secundare ale substanței active asupra
celorlalte aparate și sisteme
 Realizarea unor concentrații locale crescute cu doze terapeutice
mai mici
 Prin utilizarea de dispozitive corespunzătoare, se distribuie o
cantitate exactă de substanță
13. https://www.academia.edu/9288535/referat_aerosoli
Dezavantaje (14)
 Durata de timp mai lungă pentru această procedură

 Eficacitate variabilă, care depinde de factori individuali și tehnici
 Costuri ridicate pentru nebulizatoarele ultrasonice (până la 500 euro)
14 .https://pdfslide.net/documents/modulul-iv-nursingul-nebulizarii.html
MODALITĂȚI DE PRODUCERE A AEROSOLILOR TERAPEUTICI
Metode de aerosolizare vechi (9):
Volatilizări (substanțe rașinoase, uleiuri eterice)
Fumigații (inhalarea fumului rezultat la arderea unor droguri vegetale
sau substanțe antiasmatice: pulbere de foi de beladonă, datura
starmonium)
Abureli (inhalarea ceței umede rezultată la fierberea unor substanțe
medicamentoase/plante medicinale: tei, mușețel, eucalipt)
În prezent – aparate de generare a aerosolilor - 2 metode fizice: (15)
1. Pulverizarea pneumatică (cu aer comprimat)
2. Dispersarea (cu ajutorul ultrasunetelor, fiind metoda ideală datorită
producerii de particule fine, uniforme, stabile)
9. T Sbenghe, Recuperarea Mediclaă a Bolnavilor Respiratori,Editura Medicală, București, 1983

15. G Onose, A Anghelewscu, Ghid de diagnostic, tratament și reabilitare în suferințe după traumatisme vertevro-medulare, Ed universitară. 2001, 56-63
PARAMETRII FIZICI AI AEROSOLILOR (9)
 CANTITATEA CEȚEI (l/min)
– reprezintă volumul total în litri al aerosolului generat de aparat pe
minut
- majoritatea aparatelor au un debit de pană la 15l/min
 DENSITATEA CEȚEI (mg/l) este cantitatea de soluție
pulverizată, în mg, conținută într-un litru de aer
- Densitatea minimă terapeutică este de 30mg/l
 DOZA DE AEROSOLI reprezintă totalitatea particulelor de soluție
inhalate într-un minut

PARAMETRII FIZICI AI AEROSOLILOR
 CONCENTRATIA CEȚEI reprezintă cantitatea de substanță activă
neevaporată într-un litru de ceață
- Este un parametru important dar greu de apeciat corect, deoarece
depinde atât de temperatura aerului cât și de deficitul de saturație în
vapori de apă al aerului
 GRADUL DE PULVERIZAȚIE are un rol important în eficiența
aerosoloterapiei - mecanisme:
Peneterația și retenția aerosolului

Exista o serie de factori care influențează penetrația și retenția:
PENETRAȚIA ȘI RETENȚIA AEROSOLILOR ÎN CĂILE
RESPIRATORII (9)
Diametrul particulelor
 Este un factor determinant
 Exemple: între 12-15µ retenția este de 100%
între 8-12µ retenția este de 80-100%
între 0,5-3µ retenția este de 20-30%
între 0,1-0,3µ particulele nu sunt retenționate, fiind expulzate prin expir
sub 0,1µ sunt din nou reținute dar au o cantit. mică de subst. terapeutică

RESPIRATORII
Tipul respirației
o Retenția crește proporțional cu scăderea respirației (la 30 resp/min se rețin 10-20%
din particule)
o Retenția particulelor de aerosoli este direct proportională cu volumul respirator
curent (creștere a volumului curent deplasează retenția particulelor mari spre căile
mai profunde și pe cele mici spre căile mai mari)
o În aerosoloterapie este indicată respirația de repaus
o ! Apneea postinspiratorie crește mult retenția particulelor (ex: apnee de 2 sec

crește retenția de la 20 la 60%)
RESPIRATORII
Încărcarea electrică a aerosolului
 Retenția electroaerosolilor crește cu 30-50% comparativ cu particulele neutre(16)
 Electroaerosolii au o penetrare bună prin faptul că sarcina electrică împiedică
coliziunea acestora(9)
Temperatura și umiditatea
 Temperatura în căile respiratorii profunde este aceeași cu a sângelui iar umiditatea
este de 100%
 Ceața de aerosoli este mai rece, astfel încât particulele se evapora și iși reduc
diametrul, favorizând penetrarea profundă, unde datorită condițiilor întâlnite se
hidratează și se depun
 Dacă ceața este caldă, T > de 36°C, aceasta se depune în căile mari datorită faptului
ca particulele iși măresc diametrul prin adăugarea molelulelor de apă

16.C Melandri, G Tarroni, V Prodi, M Formignani, CC Lombardi, Deposition of charged particles in the human airways, Journal of aerosol science, 1983, Vol 14, Issue 5, 657-669
OBIECTIVE TERAPEUTICE PRIN ADMINISTRARE A
AEROSOLILOR (9)
• Umidificarea căilor respiratorii
- ser fiziologic, soluții saline 0,5-2% , ape minerale, apă simplă
- Ședintele dureaza 20-30 minute
- Se realizează direct de la aparat, nu sunt recomandate măstile
• Facilitarea evacuarii secretiei bronșice
- fluidifiante, mucolitice
- 2-4 ședinte/zi concomitent cu eliminarea sputei prin procedee de
kinetoterapie respiratorie
• Relaxarea musculaturii netede și bronhodilatația
- Bronhodilatatoare:
 Droguri adrenergice: adrenalina, salbutamol, terbutalina,
 Droguri non-adrenergice: anticolinergice –atropina, tinctura de beladona ,
prostaglandine
 Metilxantinele (teofilina, aminofilina)
 Medicamente alfa-blocante (fentolamina)
OBIECTIVE TERAPEUTICE PRIN ADMINISTRARE A
AEROSOLILOR
• Reducerea procesului inflamator
- glucocorticoizi: dexametazon-21-izonicotinat (efect topic puternic si
slaba resorbție bronho-pulmonara), dexametazonă,
- 2-4 ședinte/zi, 2-4 săpt cu efecte f bune în astm bronșic și bronșita cr.
• Tratarea infecțiilor căilor respiratorii
- Antibiotice (Bacitracina 5000- 200000UI/ședință, Neomicina 50-
400mg/ședință, Polimixinele (Colistin, Colimicin) 10-50mg/sedință,
Gentamicină 40-120mg/ședință; antimicotice ( Amfotericina B 5-
20mg/ședință, Stamicin 100000-400000UI/ședință,
- !Nu pot înlocui antibioterapia per os sau parenterală în infecțiile
bronho-pulmonare
- 2-4 ședințe/zi
MODALITATI DE APLICARE ALE AEROSOLILOR (9)
1) Aparate individuale de aerosoli

2) Aerosolizare de cameră
3) Aparate de respirație cu presiune intermitent pozitivă
4) Aerosolii din natura
INHALOTERAPIA CU AJUTORUL APARATELOR INDIVIDUALE DE

AEROSOLI
 Sunt necesare ședinte repetate la intervale de 3-4 ore, cu o durată de maxim 20 min
 Pozitia: șezând, cu spatele sprijinit de spătarul scaunului, toracele și capul drepte
 Tehnica:Respirația se face pe gură, cu exc. rinosinuzitelor când se face pe nas; se
recomandă câteva inspiruri profunde, urmate de apnei prelungite
 Se pot utiliza soluții cu un medicament sau combinații

INHALOTERAPIA CU AJUTORUL APARATELOR
INDIVIDUALE DE AEROSOLI
 Indicația pentru tratamentul inhalator trebuie să cuprindă:

 Felul medicamentului și dozele/ședință
!!Atenție Doza medicamentoasă nu este inhalată uniform pe parcursul ședintei,
substanța devenind mai concentrată în ultimile minute
 Durata ședintei, momentul din zi și nr acestora/zi
 Tipul aparatului
Precauții
Piesa de gură se schimbă pentru fiecare pacient
Recipientul se spală atunci când se schimba soluția
O data pe zi: pulverizare de acid acetic 0,25% 10 min, urmată de clătire cu apă a
camerei
INHALOTERAPIA ÎN CAMERE DE AEROSOLI
Au ca scopuri: umidificarea bronșică

troficizarea aparatului muco-ciliar
Avantaje
1. Nu sunt necesare măști, piese bucale
2. Pacientul respiră normal
3. Complianța crescută a pacientului (poate vorbi, citi, râde, etc)
4. Se pot asocia un program de kinetoterapie respiratorie
5. Necesar scăzut de personal, aparatură, spațiu
Protocol
 Se pulverizează in cameră apă simplă pentru a obține o umiditate de 60-80%
 Temperatura camerei este peste 20°C
 Se introduc pacienții
 Se pulverizează apele minerale sau soluțiile saline
 Ședințele se recomandă dimineața iar camerele vor fi foarte bine aeriste înainte
Nebulizator sau inhalator?
• Inhalatoarele și nebulizatoarele au același scop: sa introducă medicamentul în
plămânii utilizatorului
• Ambele tipuri folosesc aceeași agenți terapeutici și folosite corect, au aceeași
eficiență
Inhalatorul(16)
 Inhalatoare presurizate cu doza măsurată (”spray-ul”)
 Inhalatoare cu pulbere uscată (”turbohaler” si ”diskhaler”)
 Camera de inhalație (spacer-ul)
Deși folosesc același principiu, nu funcționează la fel

Ex: inhalatorul tip ”spray” trebuie agitat înainte, dar cel cu pulbere uscată – nu
Totodată, modalitatea de curățare a dispozitivelor este diferită
16. https://www.webmd.com/lung/copd/how-copd-devices-work
Inhalatorul presurizat cu doza măsurată (17,18)
 Este sub forma unei butelii mici care conține un medicament dizolvat într-un lichid
și un gaz propulsor care ajută la eliberarea medicamentului
 Butelia este introdusă într-un cilindru de plastic prevăzut cu o piesă bucală
 Pentru ca medicamentul să ajungă in bronhii, trebuie sincronizată inspirația
profundă cu apăsarea pe flacon (! doar 10% din substanță ajunge în plămâni)
Camera de inhalație (spacer-ul) (16)

 A fost concepută pentru pacienții care nu pot utiliza ”spray-ul” Fig 3: Inhalator tip ”Spray”,
www.edumedical.ro
 Este singura metodă folosită la copii mai mici de 5 ani

Inhalator tip ”spray”, www.edumedical.ro
 NU mai este necesară sincronizarea inspirului cu apăsarea flaconului
17.https://www.webmd.com/lung/copd/how-copd-devices-work
18.https://www.medstar2000.ro/dispozitive-inhalatorii/
Fig 4: Camera de inhalare
www.feo.ro
Inhalatorul cu pulbere uscată (17)
 Este similar ”spray-ului” dar eliberează o pudră uscată și nu o ceață umedă
Dizpozitiv tip turbohaler
 Este un cilindru în care se încarcă 50-100 doze de medicament sub forma de
pulbere fină
Dispozitiv tip diskhaler
Este un dispozitiv cu 30-60 doze, care arată numărul de doze rămase
Fig 5: Dispozitive turbohaler și diskhaler
https://www.slideshare.net/harinduudapitiya/inhaler-devices
17.https://www.medstar2000.ro/dispozitive-inhalatorii
Nebulizatoarele (17,18)
 Sunt aparate care generează particule ale medicamentelor lichide sub
forma unor vapori fini care sunt inhalați printr-o mască/ piesă bucală,
astfel încât aceștia să ajungă rapid și profund în plămâni
 Există 2 tipuri:
1. Pneumatic – vaporii sunt transformați de un mic compresor care
împinge aerul într-un recipient de plastic; generează particule mai
mari care ajung parțial în alveole
2. Cu ultrasunete – generează particule fine, fiind aparatul ideal; are un
cost mai mare; durata de inhalare /doză este de 15-20 min
17.https://www.webmd.com/lung/copd/how-copd-devices-work
18. https://www.medstar2000.ro/dispozitive-inhalatorii/
Fig 6: Nebulizator cu ultrasunete,
www.medco.ro
ELECTROAEROSOLOTERAPIA (EAT)
• Este o componentă mai nouă în cadrul ramurii Medicină Fizică
• Se bazează efectele fiziologice și terapeutice ale încărcării electrice a organismului
uman
• În Germania EAT este acceptată ca terapie adjuvantă sau ca terapie de elecție într-o
serie de afecțiuni: astm bronșic, sinuzită, rinită, bronșiectazie, etc (19)
• Efecte: (9)
A. Asupra aparatului respirator: crește activitatea ciliară (aerosolii negativi), fluidifică
secreția, ameliorează clerance –ul bronho-alveolar
B. Alte aparate și sisteme: scăderea tensiunii arteriale (ionii pozitivi), ameliorarea
metabolismului lipidic, ameliorarea alergiilor
C. Asupra organismului: reglarea neuro-vegetativă și a sistemului nervos central
(SNC)
19. WP Alfred, ”Electro-aerosol therapy”, American Journal of Phisycal Medicine, 1962, Vol 41, Issue 1, 24-40
Protocol (6)
 Se preferă camerele de inhalații, astfel încât tot corpul să fie in contact cu
electroaerosolii
 Durata ședinței: min 45 min
 Prima ședință este cu ioni negativi – răspuns terapeutic pozitiv, se continuă cu 20
ședințe a 45 min – accentuarea simptomatolgiei, se schimbă polaritatea și se
continuă cu încă 40 ședințe zilnice
 Se recomandă o cură de consolidare de 10 zile la 4 săpt de la finalul primei cure
.

Indicații: (9,19)
1. Distonii neuro-vegetative
2. Astenie, oboseală
3. Spasmofilie
4. Hipertensiune arterială, hipotensiune arterială
5. Migrene
6. Bronșite cronice
7. Rinosinuzite
8. Tuberculoză pulmonară
INHALO/AEROSOLOTERAPIA LA PACIENȚII CU TRAUMATISME
VERTEBRO- MEDULARE (TVM) (15)
• Este o metodă valoroasă, eficientă, aplicabilă bolnavilor cu tetraplegie
și patologie respiratorie
• Se recomandă aparatele de uz individual pe care să le poată folosi și la
domiciliu
• Substanțe:
 Apa: distilată, mării (Techirghiol, Ef Nord), ape minerale alcaline
( Sângeorz, Slănic Moldova)
 Ser fiziologic – se pot asocia mucolitice, bronhodilatatoare, antibiotice
 2-4 Ședințe/zi, 10-20 min, 7-10 zile/cură
15. G Onose, A Anghelewscu, Ghid de diagnostic, tratament și reabilitare în suferințe după traumatisme vertevro-medulare, Ed universitară. 2001, 56-63
AEROSOLOTERAPIA LA PACIENȚII CU COVID-19
 COVID -19 este o boală infecțiosă declanșată de infecția cu noul coronavirus
descoperit în Wuhan, China în decembrie 2019 și care s-a răspândire rapidă pe tot
globul. (20)
 Administrarea medicației sub formă de aerosoli la pacienții cu Covid -19, poate
accentua răspândirea coronavirusului
 Este esențială evitarea administrării oricărei terapii neesențiale bazate pe aerosoli la
acești pacienți(20)
 În cazul pacienților conștienți, cu o forma moderată de boală, este recomandată
folosirea inhalatorului presurizat cu doză măsurată ( cu cameră de retenție cu
supapă) sau inhalator cu pulbere uscată
 Nebulizatoarele pot administra o varietate de medicamente necesare pacienților cu
Covid-19, dar prin emiterea de aerosoli în mediul ambiental supun personalul
medical și restul paciențior la riscul infectării (20,21,22)
20. Arzu Ari, ”Practical strategies foe a safe and effective delivery of aerosolisized medication to patients with Covid-19”, Respir Med 2020, Jun:167:105987 doi: 10.1016/j.rmed.2020.105987
21. Rau J.L., Ari A., Restrepo R.D. Performance comparison of nebulizer designs: constant-output, breath-enhanced, and dosimetric. Respir. Care. 2004;49:174–179. [PubMed]
22. Ari A. Jet, mesh and ultrasonic nebulizers: an evaluation of nebulizers for better clinical practice. Eur. J. Pulmonology. 2014;16:1–7
AEROSOLOTERAPIA LA PACIENȚII CU COVID-19
 Recent, au fost realizate nebulizatoare cu filtru, care pot reține pâna la 93%
din picăturile expulzate, reducând astfel riscul contaminării personalului
medical, dar eficiența lor în prevenirea transmiterii patogenilor nu este pe
deplin cunoscută (20,23,24)
 În acest moment este necesară colaborarea diferitelor specialități medicale și

cercetarea medicală modernă pentru a înțelege mai bine această boală și cum
să o prevenim.
20 Arzu Ari, ”Practical strategies foe a safe and effective delivery of aerosolisized medication to patients with Covid-19”, Respir Med 2020, Jun:167:105987 doi: 10.1016/j.med.2020.105987
23. Wittgen B., Kunst P., Perkins W., Lee J., Postmus P. Assessing a system to capture stray aerosol during inhalation of nebulized liposomal cisplatin. J. Aerosol Med. 2006;19:385–391.
24. Ari A., Fink J., Harwood R., Pilbeam S. Secondhand aerosol exposure during mechanical ventilation with and without expiratory filters: an in-vitro study. Indian J. Respir. Care. 2016;5:677–682.
KINETOTERAPIA
RESPIRATORIE
OBIECTIVE ALE KINETOTERAPIEI: ( 25, 26)
1. Refacerea posturii si aliniamentului corpului –

posturi de drenaj si facilitare a respiratiei
2. Creșterea mobilitatii cutiei toracice
3. Cresterea fortei si rezistentei musculaturii
respiratorii principale si accesorii
4. Asuplizarea musculaturii respiratorii accesorii
5. Controlul și coordonarea respirației;
6. Creșterea capacității de efort;
25. Voicu M. T, Lovin.S, Marlyce Frisen: Tratat de reabilitare pulmonară, Editura Mirton Timișoara 2009; pag 104-113, 271-276
26. https://marius-nasta.ro/ghidul-pacientului/reabilitarea-respiratorie/
METODE KINETICE
1. Refacerea posturii si aliniamentului corpului
 Posturi de facilitare a respirației

 din poziție ortostatică (poziție facilitatoare pentru bolnavul cu dispneic) - cu spatele sprijinit
de un plan dur
 din poziție șezândă - pacientul stă cu trunchiul în flexie anterioară, cu plantele pe sol și cu
brațele care fixează sprijinul anterior
 din poziția de decubit lateral - pacientul stă cu spatele curbat, pe un plan înclinat, cu
genunchii semiflectați și cu antebrațele încrucișate la piept
 Posturi de drenaj bronsic
 Clappingul se referă la lovirea toracelui cu latul palmei, pentru a desprinde secrețiile de
pereții bronșici înaintea manevrelor de expectorație și se realizează din zona toracală
inferioară către zona toracală superioară, întotdeauna pe expir
 Drenajul postural constă în întinderea bolnavului pe pat într-o poziție care (sub acțiunea
gravitației) ușurează drenajul secrețiilor spre trahee, pentru a fi eliminate prin tuse in scop de
dezobstructia cailor respiratorii.
26. .https://marius-nasta.ro/ghidul-pacientului/reabilitarea-respiratorie
METODE KINETICE
2. Menținerea și ameliorarea mobilității cutiei toracice

 mobilizări active ale cutiei toracice inspir - expir
3. Creșterea forței și rezistenței musculaturii respiratorii
principale și accesorii
 tonifierea musculaturii respiratorii, în special a cuplului
diafragm - mușchi transvers
4. Asuplizarea musculaturii respiratorii accesorii
 Stretching prelungit al mușchilor inspiratori accesori:
(sternocleidomastoidian, trapezi, scaleni pectoral) pentru
combaterea tensiunii musculare induse de contractura
prelungită
METODE KINETICE
5. Coordonare si control respiratie (3)
 reglarea volumelor pulmonare și îmbunătățirea schimburilor

gazoase;
 Ideal: dimineața, cu geamul deschis

 Respirațiile vor fi ample și rare, pentru a evita oboseala/amețeala – cu
pauze după 5-6 respirații
 Poziția: așezat, cu spatele drept si musculatura torace/ abdomen
relaxată
3 .https://marius-nasta.ro/ghidul-pacientului/reabilitarea-respiratorie
KINETOTERAPIA RESPIRATORIE LA PACIENTUL CU TVM
Fizio/ kinetoterapia respiratorie are multiple roluri: (15)
I. Favorizarea expectorației prin mobilizarea secrețiilor bronșice (”tusea

asistată”)
II. Fluidificarea secrețiilor bronșice ( pe cale topică/ generală)
III.Îmbunătățirea schimburilor gazoaze
• Exercițiile respiratorii mențin/ îmbunătățesc complianța pulmonară

• Se recomandă începerea programului cât mai repede post TVM, cu
min 2 ședințe/ zi
• Pacient tetrapelgic: kinetoteraputul are rolul de a asista expectorația,
suplinind astfel musculatura toraco-abdominală deficitară
• Când pacientul este mobilizat în fotoliul rulant, va fi învățat să
tușească singur, folosind musculatura abdominală
15. G Onose, A Anghelescu, Ghid de diagnostic, tratament și reabilitare în suferințe după traumatisme vertevro-medulare, Ed universitară. 2001, 56-63
…
Reabilitarea pulmonară este un demers pe termen lung (toată viața),

alături de măsurile igieno-dietetice (renunțarea la fumat!!! și
tratamentul medicamentos adecvat) având un impact pozitiv asupra
stării de sănătate a pacientului, dar și pentru familie și societate.
La pacienții cu patologie respiratorie cronică(3):

 reducerea semnificativă a simptomelor
 reducerea numărului de exacerbări și a consumului de medicamente,
 reducerea internărilor - reducerea cheltuielilor pentru pacient, familie
și societate
 o reinserție socio- profesională superioară.
3 .https://marius-nasta.ro/ghidul-pacientului/reabilitarea-respiratorie
REPERE BIBLIOGRAFICE
1 http://www.umfcv.ro/files/r/e/RESPIRATIA.pdF
2. Ari, Arzu, “Use of aerosol drug therapy in pulmonary rehabilitaion”, Toraks Cerrahisi Bulteni 6(2015): 69-76
3. https://marius-nasta.ro/ghidul-pacientului/reabilitarea-respiratorie
4. American Thoracic Society/European Respiratory Society Statement on Pulmonary Rehabilitation. Am J Respir Crit Care Med Vol 173, pp 1390 – 1413,
2006.
5. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/reabilitarea-respiratorie-in-practica-medicului-de-familie-id-486-cmsid-51
6.https://www.researchgate.net/publication/340931653_Fiziologia_si_dezvoltarea_pulmonara_Particularitati_la_prematur
7. https://elibrary.ru/download/elibray_20658710_32124764.pdf
8.https://www.slideshare.net/EktaPatel55/inhalation-therapy-207167657
10 . Bruce K Rubin, “Air and Soul: the science and application of aerosol therapy”, Respiratory Care, July 2010, Vol 55, No 7
11 .JL Rau, “The inhalation of drugs: advantages and problems”, Respir Care 2005,:200:50(8):367-382
12. G Onose, L Padure, Compendiu de Neuroreabilitare la adulti, copii și vțrstnici, București, Ed Universitară., 2000, 151-203
13. https://www.academia.edu/9288535/referat_aerosoli
14 .https://pdfslide.net/documents/modulul-iv-nursingul-nebulizarii.html
15 G Onose, A Anghelescu, Ghid de diagnostic, tratament și reabilitare în suferințe după traumatisme vertevro-medulare, Ed universitară. 2001, 56-63
16 .C Melandri, G Tarroni, V Prodi, M Formignani, CC Lombardi, Deposition of charged particles in the human airways, Journal of aerosol science, 1983, Vol
14, Issue 5, 657-669
17. https://www.webmd.com/lung/copd/how-copd-devices-work
18 .https://www.medstar2000.ro/dispozitive-inhalatorii
20. Arzu Ari, ”Practical strategies foe a safe and effective delivery of aerosolisized medication to patients with Covid-19”, Respir Med 2020, Jun:167:105987
doi: 10.1016/j.rmed.2020.105987
21. Rau J.L., Ari A., Restrepo R.D. Performance comparison of nebulizer designs: constant-output, breath-enhanced, and dosimetric. Respir. Care.
2004;49:174–179. [PubMed]
22. Ari A. Jet, mesh and ultrasonic nebulizers: an evaluation of nebulizers for better clinical practice. Eur. J. Pulmonology. 2014;16:1–7
23. Wittgen B., Kunst P., Perkins W., Lee J., Postmus P. Assessing a system to capture stray aerosol during inhalation of nebulized liposomal cisplatin. J.
Aerosol Med. 2006;19:385–391.
24 Ari A., Fink J., Harwood R., Pilbeam S. Secondhand aerosol exposure during mechanical ventilation with and without expiratory filters: an in-vitro study.
Indian J. Respir. Care. 2016;5:677–682.
25. Voicu M. T, Lovin.S, Marlyce Frisen: Tratat de reabilitare pulmonară, Editura Mirton Timișoara 2009; pag 104-113, 271-276
VĂ MULTUMESC
PENTRU ATENȚIE!
Evaluarea membrului inferior
Lp 4
Dr. Cristina Daia

Examenul local / Evaluarea pacientului cu
PATOLOGIE DE ȘOLD (postraumatică,
degenerativa)
I.Durerea1,4-6,12-19, 27-31 notează oricare dintre elementele:
Spontană: în decubit, ortostatism, mers pe teren plat, urcat scări (specifică
șoldului care a pierdut unghiurile funcționale)
Provocată:
manevră specifică de provocare a durerii la nivelul șoldului se numește
Patrick: și reprezintă durerea apărută în șold datorită mobilizării
articulațiiei coxofemurale prin combinația mișcărilor de flexie abducție si
rotatie externă, respectiv flexie adducție și rotație internă; dacă apare
durere la acestă manevră se notează Patrick pozitiv +
presiune la nivel peritrohanterian, parasacrat;
Sensibilitate la palpare peritrohanterian, coarda adductorilor
Caracterul durerii:
 mecanic ( la mers, solicitare mecanică),
 inflamator (în repaus, se trezește cu durere, îl trezește noaptea din
somn, are redoare matinalăde peste 30 de minute),
 mixt
Dr. Cristina Daia

Examenul local
II Inspectia 1,4-6,12-19, 27-31 aici se precizează dacă există
 atitudine vicioasă în clinostatism sau în decubitul ventral de „flexum de șold”
adică atitudine vicioasă de flexie inconștientă a coapsei pe bazin, în grade
variabile, după gravitatea coxartrozei; această atitudine vicioasă numită flexum de
șold poate fi corectabilă sau altfel spus "reductibilă" sau necorectabilă,
iereversibilă adică "flexum ireductibil"; mecanismul apariției acestei posturi în
coxartroză îl reprezită scăderea presiunii intra-articulare și implicit al durerii de
șold prin flexia acestuia, avem deci de a face cu o postură antialgică în timp prin
menținerea acestei posturi vicioase un timp îndelungat apar contracturi la nivelul
mușchilor adductori și rotatori și a ileopsoasului (flexum reversibil), care
contracturi menținute prelungit prin menținerea întrepătrunderii fibrelor de
actină și miozină și consumarea proteinelor contractile cu reorganizarea și
depunerea de țesut fibros se transformă în retractură (adică o contractură
musculară ireversibilă) a mușchilor citați, constituindu-se flexumul ireversibil. În
final atitudinea vicioasă șoldului va fi Flexie (F), Adduție (Add) și Rotatie externă
(RE)
 la palpare a masei musculare prezentă contracturilor la mușchii adductori,
cvadriceps
 pe scurt notăm existența atitudinii vicioase în F, Add și RE, flexumului de sold
reductibil sau ireductibil , „coarda mușchilor adductori dacă e palpabilă”
Dr. Cristina Daia

III. Măsurători 1,4-6,12-19, 27-31
 sunt importante evidențiind obiectiv hipotrofia, hipotonia musculară
dar și alte tulburări (tromboflebită de ax femuro popliteu asociat,
edem post traumatic, sau post operator, ș.a.)
 ce măsurăm:
Diametrul coapselor:
 Se stabilesc întâi repere simetrice prin însemnare cu pixul la nivelul
coapselor bilateral: 10-15-20 cm superior de limita superioară a
rotulei; alegem 10-15-20 de cm în funcție de înalțimea pacientului;
distanța este aleasă astfel încât să permită măsurătoarea la ½ coapsei;
apoi se masoară cu o ruletă circumferința coapselor bilateral și se
notează valorile obținute
Diametrul gambelor
 Se stabilesc întai repere simetrice prin însemnare cu pixul la nivelul
gambelor bilateral: 10-15-20 cm inferior de limita superioară a rotulei;
alegem 10-15-20 de cm în funcție de înalțimea pacientului; distanța este
aleasă astfel încât să permită măsuratoarea la mijlocul gambei ("the
belly of the muscle" gastrocnemian); apoi se masoară cu o ruletă
circumferința gambelor bilateral și se notează valorile obținute
Dr. Cristina Daia

Lungimea MI
 Se face o primă măsurătoare de la spina iliacă antero-superioară (SIAS)
la maleola internă bilateral ( pentru a evidenția diferențe efective
de lugime datorate MI: coxartroză, gonartroză, intervenții ortopedice
pe șold – tije Ender, șuruburi, ș.a.) și se notează valorile obținute
 Se face o a doua măsurătoare de la ombilic la maleola internă
bilateral (pentru a evidenția diferențe efective de lugime datorate
asimetriilor de bazin, scoliozelor structurale ș.a.) și se notează
valorile obținute
Dr. Cristina Daia

IV.Bilanțul articular (Mobilitate)
V. Bilanțul muscular (Forța musculară)
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei coxofemurale
Articulatie sferoidala (enartroza) cu 3 grade de libertate)

 F/E, Abd/Add, RI/RE Circumductie
F/E = se fac in plan sagital in jurul unui ax transversal care trece

prin marele trohanter
Flexie activa: 90 cu genunchiul extins, 120 cu genunchiul flectat
 Iliopsoas
 Drept anterior
Accesori: croitor, TFL, m.add, m. pectineu
Exensie activa: 20 cu genunchiul extins, 10 cu genunchiul flectat
 Fesier mare
 Semitendinos
 Semimembranos
 Biceps femural
Dr. Cristina Daia

Abd/Add = se realizeaza in plan frontal/

vertical in jurul unui ax antero-posterior
care trece prin centrul capului femural
Abd activa: 45
 Fesier mijlociu
Add activa: 45
 Adductor lung
 Adductor scurt
 Adductor mare
 Pectineu
 Gracilis
RI/RE = se realizeaza in in plan transversal in jurul unui ax

vertical care trece prin capul femural
RI activa : 30
 Fesier mic
 Tensorul fasciei lata
RE activa: 45
 Fesier mare
 Obturator extern
 Obturator intern
 Pătrat lombar
 Piramidal
 Geamăn superior
 Geamăn inferior
Dr. Cristina Daia

VI. Stabilitatea șoldului 1,4,27,33
Este dată de:
1) factori articulari, osoși: coaptarea suprafețelor articulare,
oblicitatea axului acetabular
2) factori ligamentari:
Ligamentul iliofemural ( limitează E, Abd, RE)
Ligamentul pubo-femural ( limitează Abd, RE)
Ligamentul ischio-femural (limitează RI, Add)
Ligamentul rotund a capului femural (susține capul femural în acetabul)
Notă: Șoldul este o articulație cu conducere ligamentară.
3) Factori musculari
Balanţa lui Pauwels
- stabilitatea antero-posterioară este dată de mușchiul fesier mare
- stabilitatea latero-laterală este dată de mușchiul fesier mijlociu (antagonizat
de mușchii adductori)
- menținerea capului femural în cotil este dată de mușchii pelvi-trohanterieni
În ortostatism șoldul trebuie să fie extins, în poziție indiferetă pentru abducție-
adducție și rotații; extensia este limitată de ligamentul ilio-femural care apasă
capul femural în cotil, denumit și ligamentul poziției ”în picioare”
Unghiul normal dintre diafiza femurală şi colul femural = 125-135°
Coxa vara – unghiul < 120°
Coxa valga – unghiul > 140°
Dr. Cristina Daia

 VII. Funcțional: Examenul mersului
 Poate fi normal sau se observă dacă
pacientul are cadența pasului asimetrică, dacă
încarcă predominent pe MI sănatos pentru al
proteja pe cel bolnav, dacă are o atitudine
vicioasă de flexum de șold la mers., dacă
folosește sau nu dispozitiv asistiv (cârja,
baston), în ce mână îl ține ( homolaterală sau
controlaterală articulației afectate), ș.a., în
final rezultând gradul de disfuncție
locomotorie
Dr. Cristina Daia
Evaluarea clinico-functionala în coxartroza
I. Stadiul inițial presupune:
Durere: în ortostatism sau mers prelungite,
inclusiv pe teren accidentat/ senzația de
oboseală musculo-ligamentară locală; durerea
are caracter mecanic
- Durere la flexie maxima de sold, incheierea la
sireturi, durere dupa mers prelungit pe teren
accidentat
Mobilitate: Redoare ușoară adică reducerea
amplitudinilor de lux articulare
Radiografie: osteofite, osteocondensarea
sprâncenii acetabulare
Funcțional: normal Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
II. Stadiul evoluat presupune:
Durere: în ortostatism sau mers pe distanțe medii,
mai ales la urcare de scări, dar și în repaus; durerea
are caracter mecanic
Mobilitate: Redoare moderată adică reducerea
amplitudinilor de mobilizare curenta 80-100 de
grade
Dimensiuni: scăderea diametrului coapsei afectate (
hipotrofie de cvadriceps aferent prin inutilizare)
+/_ gamba de aceeași parte cu coxartroză
Radiografie: pensarea spațiului femuro-acetabular
Functional: - postură vicioasă flexum reductibil prin
contractură în principal a musculaturii adductoare
- ușoară șchiopătare prin încarcarea
predominentă a MI sănătos asistiv (baston, carje)
Dr. Cristina Daia
III. Stadiul invalidant presupune:
Durere: cvasipermanentă, predominant nocturnă; durerea
capătă caracter mixt
Mobilitate: Redoare severă adică reducerea marcată a
amplitudinilor articulare 45-60 de grade
Dimensiuni: scăderea diametrului coapsei afectate
(hipotrofie de cvadriceps aferent prin inutilizare) și a
gambei de aceeași parte cu coxartroza; scurtarea MI
aferent
Radiografie: dispariția spațiului femuro acetabular, geode,
ankiloză
Funcțional:
- postură vicioasă flexum ireductibil (retractură
musculaturii adductoare,
flexoare)
-schiopătare, mers imposibil fără dispozitiv asistiv
(baston, carje) Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
OBIECTIVELE programului
de recuperare
1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala:
 obtinerea unei stabilitati articulare de buna
calitate,
 ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand
unghiurile functionale),
 Refacerea controlului muscular dinamic
pentru mers (echilibrarea balantei
agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii,
digestive, infectioase, etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie
secundara/terţiara adaptat pacientului in
cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii
pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a
pacientului (inclusiv colaborare cu familia
acestuia)
Dr. Cristina Daia
Program de recuperare
Metode kinetice
1. Posturari
2. Tonifiere musculara
m fesieri
1. Relaxarea / decontracturarea muculara
2. mm adductori
3. Mobilizarile articulare
4. Corectarea mersului
Terapie ocupationala:
inot, ciclism, ski
Dr. Cristina Daia

Reguli de igiena ortopedica a soldului
1. Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală;
2. Evitarea ortostatismului si a mersului pe jos prelungite („mersul este cel mai
prost exerciţiu pentru un coxopat”);
3. Mersul cu sprijin in baston (in mâna opusă pentru stadiile iniţial şi evoluat- ca
şi pentru stadiul final, invalidant, in majoritatea cazurilor; in mâna
homolaterală pentru stadiul final, invalidant, in cazurile severe, cu dureri şi
disfuncţionalitate accentuate);
4. Evitarea mersului pe teren accidentat;
5. Evitarea schiopătării printr-un control voluţional al mersului (şi prin
antrenamentul kinetic al controlului muscular dinamic);
6. De cel puţin două ori pe zi va realiza un repaus postural la pat cu articulaţiile
coxofemurale întinse;
7. Se vor prefera deplasările pe bicicletă (dacă nu există şi o suferinţă a
coloanei vertebrale asociată);
8. Se vor purta pantofi cu tocuri (joase şi) moi (crep, microporos);
9. Se va corecta orice inegalitate a membrelor inferioare de la 2 cm în sus;
10. Se va executa de cel putin două ori pe zi programul de kinetoterapie pentru
şold.
Dr. Cristina Daia

durere de sold
1) Congenitale: Displazia acetabulară
2) Post traumatice: fracturi de col femural, pertrohanteriene
(femei, osteoporoză), de cotil, luxații
3) Tumori: osoase sold, Boala Paget a osului
4) Ischemice: Necroză aseptica de cap femural
5) Degenerative: coxartroză
6) Neurologie: Radiculopatie (HD)
7) Inflamatorii: spondilită ankilozantă (SAP), PAR (poliartrită
reumatoidă)
8) Abarticulare: Periartropatia de șold, bursită pertrohanteriană,
tenomiozite, hematoame musculare
9) Infecțioase: Coxită TBC
10) Algoneurodistrofia de șold
11) Afecțiuni ale micului bazin (tumori)
12) Hernii inghinale, femurale
13) Afecțiuni renale și altele Dr. Cristina Daia
Examenul local al pacientului cu PATOLOGIE DE
GENUNCHI (postraumatică, degenerativă)
I.Durerea 1,4-6,12-19, 27-31
Spontană: în decubit, ortostatism, mers pe teren plat, urcat, coborât scări
(specifică gonartrozei)
Provocată: la mobilizarea rotulei:
Semnul rindelei: la mobilizarea rotulei tracționand-o proximal și respectiv distal;
semnul este pozitiv mișcarea acesteia este mult îngreunată ( datorită atrozei
femuro-patelare) și se simte senzația de fricțiune/ ”rindea”; normal patela se
mobilizează ușor
Poza cu semnul rindelei
Soc rotulian: se prinde patela cu ambele mâini între degetele I si III iar cu
indexul (degetul II) se apasă rotula; semnul este pozitiv dacă rotula se înfundă ca și
cum ar pluti într-un lichid la apăsarea ei și revine la scăderea presiunii pe ea;
semnifică prezența lichidului intraarticular ( artrită de genunchi, hidartroză);
normal nu există șoc rotuluian la un genunchi sănătos
Sensibilitate la palpare interliniul articular, inserția pes anserinus ( frecvent dureroasă
datorită tendinitei de pes anserinus), spațiul popliteu ( posibil bombat datorită unui chist
popliteu), capul peroneului
Caracterul durerii:
 mecanic (la mers, solicitare mecanică),
 inflamator (în repaus, se trezește cu durere, redoare matinală prelungită de peste
30 de minute, îl trezește noaptea din somn),
 mixt Dr. Cristina Daia
II. Inspectie 1,4-6,12-19, 27-31
Aspectul genunchiului care poate fi:

Normal
Mărit de volum prin panicul adipos
Mărit de volum prin fenomene inflamatorii: edem, rubor
asociind dolor și funcțio laesa
Atitudine vicioasă:
flexum genunchi = redoare ireversibila de genunchi
la un anumit grad de flexie a acestuia
deposturare în valg ( genunchi în X) sau var
(genunchi in paranteze)
Dr. Cristina Daia

 III. Măsurători 1,4-6,12-19, 27-31

 Diametrul coapselor +/- 10-15-20 cm
superior/ inf rotula ( așa cum s-a detaliat
la examenul articulației șoldului)
 Diametrul gambelor (idem)
 Lungimea MI
◦ de la SIAS- maleolă internă bilateral
◦ de la ombilic la maleola internă bilateral
Dr. Cristina Daia

 IV.Bilanț articular Mobilitate
 V. Bilanț muscular (Forta musculara
Scala MRC)
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei genunchiului
Articulatie condiliana cu un singur grad de libertate

 F/E
F activa 0135
 Semitendinos
 Semimembranos
 Biceps femural
E 135 0
 Cvadriceps
Datorita faptul ca condilul medial este mai mare si
mai jos decat cel lateral la miscarea de F maxima
se vor asocia cateva grade de RE iar la exetensia
maxima cateva grade de RI
Dr. Cristina Daia

VI. Stabilitate 1,4,27,33
Stabilitate pasivă (ligamente):
Stabilitatea axială a genunchiului: ligamentele colaterale tibial si
fibular
Stabilitatea antero-posterioară: ligamentele încrucișate ant si
post
Stabilitatea genunchiului în hiperextensie: cvadriceps
Structurile capsulo-ligamentare asigură stabilitatea pasivă
(numai chirurgia poate trata rupturile ligamentare)
Stabilitate activă ( mușchi):
Structurile musculare aigură stabilitatea activă ( kinetoterapia
poate îmbunătății stabilitatea activă tonifiind structurile
musculare, cvaricepsul în acest caz)
Dr. Cristina Daia

 VII. Funcțional - examenul mersului
1,4,27,30
 Poate fi normal sau se observă dacă

pacientul are cadența pasului asimetrică, dacă
încarcă predominent pe MI sănatos pentru al
proteja pe cel bolnav, dacă are o atitudine
vicioasă de flexum de genunchi la mers, dacă
folesește sau nu dispozitiv asistiv ( baston),
în ce mână îl ține ( homolaterală sau
controlaterală articulației afectate), ș.a.
Dr. Cristina Daia
Evaluarea clinico-funcțională în gonartroză
Stadiul inițial
Durere: în ortostatism sau mers prelungit, inclusiv
pe teren accidentat mai ales la coborârea de
scări: durerea are caracter mecanic
Mobilitate: conservată sau redoare discretă; apar
cracmente la mobilizarea genunchiului
+/_ afectarea stabilității genunchiului:
incapacitatea de înzavorare/ blocare a
genunchiului (acesta scapă la mers)
Radiografie: osteofite, ascensionarea spinelor
tibiale în spațiul intercondilian
Funcțional: normal ( la examenul mersului pe
teren plat)
Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Stadiul evoluat
Durere: intensă în ortostatism sau mers pe distanțe
medii: durerea are caracter mecanic/ mixt
Aspect: genunchi deformați, măriți de volum
Dimensiuni: Hipotrofie, hipotonie de cvadriceps, în
consecintă scăderea diametrelor gambei, +/- coapsei
aferente genunchiului afectat
Mobilitate: Redoare moderată (reducerea
amplitudinilor de mobilizare curentă) , cracmete la
mobilizare
Radiografie: pensarea spațiului femuro tibial (frecvent
intern)
Funcțional: - postură vicioasă (flexum reductibil)
ușoară șchiopătare prin încărcarea predominentă a MI sănatos la
examenul mersului pe tern plat
Dr. Cristina Daia

Durere: cvasipermanente, în repaus durerea are

caracter mixt
Aspect: articular modificat, deformare articulară,
deposturare severă în var sau în valg
Mobilitate: Redoare severă (reducerea marcată a
amplitudinilor articulare)
Dimensiuni: Hipotrofie, hipotonie de cvadriceps,
în consecintă scăderea diametrelor gambei și a
coapsei aferente genunchiului afectat; scăderea în
dimensiuni a MI aferent
Radiografie: dispariția spatiului femuro-tibial,
geode, ankiloză
Funcțional: -postură vicioasă (flexum ireductibil)
șchiopătare, mers imposibil fără dispozitiv asistiv (baston,
cârje)
Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
OBIECTIVELE programului
de recuperare
1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala:
 obtinerea unei stabilitati articulare de buna
calitate,
 ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand
unghiurile functionale),
 Refacerea controlului muscular dinamic
pentru mers (echilibrarea balantei
agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii,
digestive, infectioase, etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie
secundara/terţiara adaptat pacientului in
cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii
pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a
pacientului (inclusiv colaborare cu familia
acestuia)
Dr. Cristina Daia
Metode kinetice folosite
1. Posturari
2. Tonifiere musculara
m cvadriceps
3. Asuplizare musculara/relaxare
m ischiogambieri
4. Mobilizare articulara
Terapia ocupationala: inot, ciclism, canotaj

Dr. Cristina Daia
durere de genunchi
1. Boli inflamatorii
 PAR
 SAP
 Artrita reactiva
 Artrita psoriazica
 Guta
 Codrocalcinoza
2. Insuficienta aparatului ligamentar
3. Rupturile de menisc
4. Tendinita de pes anserinus/ insertita
5. Chistul politeu
6. Condromalacia patelei
7. Osteocondrita disecanta
Dr. Cristina Daia

Reguli de igiena ortopedica a genunchiului
Decalogul regulilor de profilaxie secundară „igiena ortopedica a
genunchiului” (după Sbenghe, 1987)
1. Greutatea corporală- normală (sau subideală);
2. Evitarea ortostatismului sau/şi a mersului prelungite;
3. Evitarea mersului pe teren accidentat;
4. Mersul cu sprijin in baston;
5. Evitarea pozitilor de flexie maximă la nivelul genunchilor
(genuflexii, stat „turceşte”);
6. Evitarea menţinerii prelungite a unei anumite pozitii a
genunchilor;
7. Mişcări libere de flexie/extensie (pentru „încălzirea”genunchilor)
după un repaus prelungit (intr-o anumită poziţie a acestora)
sau/şi înainte de trecerea in ortostatism;
8. Corectarea cu susţinătoare plantare (talonete) a piciorului plat;
9. Evitarea (purtării) tocurilor înalte;
10. Evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat în genunchi).
Dr. Cristina Daia

Examen local al pacientului cu patologie de gleznă-
picior
1.Durerea 1,4-6,12-19, 27-31
Spontană:
 radiculalgie (L5 degetul mare, S1 degetul V ),
 mialgie,
 cauzalgie (în AND însoțită eventual de tulburări vaso-motorii),
 talalgie (la adolescent bilateral poate sugera un debut al spondilitei
ankilozante; la adulți și vârtnici unilateral posibil sugerează existența
tendinitei achileene degenerative sau a unui pinten calcanean),
 metatarsalgie ( la femeie post menopauză posibil fracturi ale
metatarsienelor pe fond de osteoporoză, la adult posibil fracturi
metetarsiene; posibil picior escavat la femei cu purtarea de tocuri
excesiv de înalte și sprijin predominant pe metatarsiene)
 plantară: sindrom de tunel tarsal, fasciită plantară, ș.a, purtarea de
încălțăminte necorespunzătoare ( cum ar fi acei pantofi ”balerini” care
nu respectă arcul longitudinal plantar, picior plat)
Provocată: la presiune, mobilizare articulară
Caracterul durerii: mecanic, inflamator sau mixtDr. Cristina Daia
 II. Inspecție 1,4-6,12-19, 27-31

Aspect: se notează dacă apar asociat durerii
fenomenelor inflamatorii ( edem, rubor) ca în cazul afecțiunilor
post traumatice de gleznă – picior,
în algoneurodistrofie AND stadiul I
în piciorul căzut din unele hemiplegii, aspectul de var equin
Inflamarea articulației MTF I artrita tofacee, sau a halucelui
fenomene vegetative , tulburări vaso-motorii (culoare violacee, sudorație) ca în
AND stadiul II
pareza de sciatic popliteu intern ( picior căzut- deficit de flexeie plantară)
feneomene degenerative
artroza articulației metatarso-falangiene (MTF) I sau MONT
halux valg
Aspectul Bolții plantare 27

Arcul longitudinal plantar (ALP) = este format de următoarele trei elemente:
maleola internă, navicular, netatarso-falangiana 1 (MTF 1)
Picior plat = elementele ALP sunt coliniare (se recomandă purtarede pelote
adaptative, podometrie, toc fiziologic)
Picior escavat = accentuare ALP (sprijinul se face preponderant pe pe MTF, apare
degetul în ciocan)
Dr. Cristina Daia
III. Bilanț articular
VI. Bilanț muscular
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei gleznei
1. Articulatia talocrurala
2. Articulatiile intertarsiene (subtalara, talocalcaneonaviculara,
calcaneo-cuboidala, transversala a tarsului, cuneo-naviculara,
intercuneene, cuboido-naviculara, cuneo-cuboidiana)
3. Articulatiile tarsometatarsiene
4. Articulatiile intermetatarsiene
5. Articulatia talotarsala
Biomecanica piciorului
F/E  A. Talocrurala
RI/ RE A. Intertarsiene ( A. Talocalcaneonaviculara)
Abd/ Add  A. Intertarsiene (A. Subtalara)
Inversie = Add + RI + un grad de F plantara
Eversie = Abd + RE + un grad de F dorsala (E)
Dr. Cristina Daia

Evaluarea articulatiei gleznei
F =45
 Triceps sural
E =20
 Tibial anterior
Inversia=35
 Tibial posterior
Eversia=15
 Peronier lung
 Peronier scurt
Dr. Cristina Daia

VII. Examenul funcțional 1,4,27,30
Examenul mersului pe tern plat ( normal, sau
identificarea mersului cosit cu piciorul căzut și
deviat în var equin ca în unele hemiplegii)
Examenul mersului pe pe vârfuri
Pentru obiectivarea unui deficit motor cum ar fi
imposibilitatea flexiei plantare ca in pareza de SPI
sau în radiculopatie S1
Examenul mersului pe pe călcâie
Pentru obiectivarea unui deficit motor cum ar fi
imposibilitatea flexiei dorsale ca în pareza de SPE
sau în radiculopatie L5
Dr. Cristina Daia

Ce putem gasi? Cauze ale
durerii plantare
 Degenerative - posturale: artroza MTF I (mont),
halux valgus, picior plat, picior escavat
 Abarticulare: tendinita achileană, pinten calcanean
 Posttraumatic: fracturile de stres ale
metatarsienelor
 Boli inflamatorii: spondilită ankilozantă (SAP), PAR
(poliartrită reumatoidă), Artrită psoriazică, gută
 Boli neurologice: algoneurodistrofie (AND),
mononeuropatia de peroneal (sciatic popliteu
extern, SPE), hemiplegia (drop foot), etc
Dr. Cristina Daia

Bibliografie
 Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed
Universitara, 2018
 Sbenghe T, Kinetologie profilactica terapeutica si
de recuperare, Editura Medicală, 1987
 Sbenghe T. – Recuperarea medicală a sechelelor
posttraumatice ale membrelor. Ed. Medicală,
Bucureşti, 1981
 Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi
Romania, 2008
 Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională
în RMFB, Ed. Universitară „Carol Davila”, 2011
Dr. Cristina Daia

MODALITATI DE EVALUARE CUANTIFICATA A
STATUSULUI CLINICO-FUNCTIONAL LA
NIVELUL MEBRULUI SUPERIOR
LP 5
Evaluarea umarului
Umărul se compune din 5 articulaţii care, d.p.d.v. morfologic se împart

în:
- articulaţii adevărate, în număr de 3:
1. sterno-claviculară (diartroza) ;
2. acromio-claviculară (amfiartroza);
3. scapulo-humerală (SH) (enartroza/ sferoidala)  articulatie cu
conducere musculara
- articulaţii false, în număr de 2:
1. scapulo-toracică (sisartroza);
2. planul de alunecare subdeltoidian (bursa seroasă subacromio-
deltoidiană);
D.p.d.v. funcţional, artic. : sterno-costo-claviculară, acromio-claviculară
şi scapulo-toracică formează "Centura scapulară".
Umarul este o articulatie cu conducere
musculara!
Dr. Cristina Daia

Evaluarea umarului
F/E se execută în jurul unui ax transversal ce trece prin

centrul tuberculului mare şi al cavităţii glenoide a
scapulei, in plan antero-posterior
Flexie (antepulsie) 180 dintre care 90 in articulatia SH,
60 in scapulo-toracica, 30 din hiperlordoza lombara
 Deltoid (porţiunea anterioară)
 Coracobrahial
Extensie (retroducţie) activă = 50 - 60 ° ; pasivă = 90 °;
 Dorsal mare
 Rotund mare
 Deltoid (porţiunea posterioară)
Dr. Cristina Daia

Evaluarea umarului
Abd/Add se efectuează în jurul unui ax sagital (ant-post) ce trece prin partea inf. a capului
humeral in plan vertical
Cel mai frecvent luxaţiile se fac când braţul este abdus, deoarece în această poziţie capul
humerusului apasă pe părţile anterioare şi inferioare ale capsulei - care la acest nivel este
foarte subţire şi neîntărită de ligamente
° - din care 90 ° în SH ; 60 ° prin bascularea scapulei - posibilă prin
Abducţie 0 = 180
rotaţii
axiale de câte 30 ° în sterno-costo-claviculara SCC şi acromio-claviculara AC . Ultimele 30 ° se
fac prin înclinarea lat. a col.D-L când abducţia este facută de un singur membru sau prin
hiperlordoza lombară, când se abduc ambele braţe.
 Deltoid (porţiunea mijlocie)
 Supraspinos
Adducţie 180  0
 Pectoral mare
 Rotund mare
 Dorsal mare
90 F– 90 abd 90 grade
Abducţie orizontală
 Deltoid (porţiunea posterioară)
90 abd– 90 F
Adducţie orizontală
 Pectoral mare (fascicul sternal)
 Deltoid (porţiunea anterioară)
Poziţia corectă în funcţiune în care se imobilizează umărul este : flexie de 45°, abducţie de 60°,
rotaţie de 0°. Dr. Cristina Daia
Evaluarea umarului
RI/RE Rotaţiile se fac în jurul unui ax vertical

ce trece prin centrul capului humeral
0
Rotaţie externă: 0 – 90
 Subspinos
 Rotund mic
0
Rotaţie internă: 0 – 70
 Subscapular
 Pectoral mare
 Dorsal mare
 Rotund mare
Dr. Cristina Daia
Examen local umar
1.Durerea se notează oricare dintre elementele
Spontana: în repaus, în diferite activități uzuale zilnice
cum ar fi pieptănat, îngrijit barba, mustața, sprâncenele,
spălat pe cap, inchis breteaua la sutien
Se notează dacă durerea este însoțită de parestezii sau
deficit motor, in care caz avem în vedere:
 radiculopatie cervicală (mai ales dacă durerea este de
tip cervico-brahialgie, vezi examenul local mai sus),
 plexopatie sau mononeuropatie (mai ales dacă avem
o brahialgie, se face examen local specific)
Dr. Cristina Daia

Provocată:
 manevra prin care pacientul duce policele MS bilateral la apofiza C7:
poate genera durere, eventual însoțită de redoare pentru cumulul
de mișcări F+Abd+RI (și ne sugerează ideea afectării musculaturii
responsabile de aceste mișcări, în special a rotatorilor interni)
 manevra prin care pacientul încrucișează mâinile la spate genera
durere, eventual însoțită de redoare pentru cumulul de mișcări
mișcări E+Add+RE (și ne sugerează ideea afectării musculaturii
responsabile de aceste mișcări, în special a rotatorilor externi)
 la palparea masei deltoidului în porțiunea mijlocie se poate provoca
durere in cazul în care bursa subacromială este afectată;
 la palpare tendonului bicepsului brahial la trecerea sa prin culisa
bicipitală (fața anterioară a bratului) poate apărea durere în cazul
tendinitei capului lung al musciului biceps
Dr. Cristina Daia

 Caracterul durerii:
 mecanic ( la mișcare),
 inflamator (in repaus, se trezeste cu durere, il
trezeste noaptea din somn)
 mixt (cvasipermanentă)
II. Inspectia aici se precizează dacă există aspect modificat prin
hipotonie, hipotrofie sau amiotrofie după caz a unor mușchi deltoid,
supraspinos, subspinos, dințat anterior ș.a.
 atitudine vicioasă: umăr ”căzut” (subluxat);
III. Bilanțul articular (Mobilitate)
IV. Bilanțul muscular
Dr. Cristina Daia

Ce putem găsi? Cauze ale
durerii de umăr:
 Abarticulare: PSH
 Posttraumatic: fracturi, luxații scapulo-
humerale (SH)
 Degenerative artroza SH
 Boli neurologice: radiculopatie C5 sau C6
post hernie de disc cervicală, plexopatie,
mononeuropatie C5, C6, hemiplegia (umăr
dureros, luxație SH) ș.a.
 Alte patologii care dau durere iradiată sau
referită în umăr: infarct miocardic, litiază
biliară, pneumonie ș.a.
Dr. Cristina Daia

I. Umăr dureros simplu (UDS).
UDS este un umăr la nivelul căruia percecepe durere
 mai mică de 7 -10 zile= stadiul acut UDS
 10-14 -21 de zile = stadiul subacut
 3 săptămâni – sub 3 luni = stadiul sub-cronic UDCS
 dacă durerea persistă peste trei luni ( inclusiv cu
intermitențe) acest stadiu se numește umăr dureros cronic
simplu (UDCS)
- Cauzele UDS pot fi inflamația, contractura structurilor:
 mușchilor rotatori (inflamația, contractura tendinită)
 capului lung al mușchiului biceps (inflamația, contractura
tendinită)
 bursa subacromială (inflamație  bursita subacromială)
 teno-sinovita
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul UD(C)S
Cauze – inflamatie,
contractura
 Simtome
 Tratament: med + Fizio
-Durere c. mixt
- mobilitatea conservata ,
-sau redoare pe amplitudinile de lux
Dr. Cristina Daia
US(C)S
• -Simtome: durere moderată cu character mixt
la nivelul structurilor afectate eventual
contractură a mușchilor incriminați (de
principiu nu avem redoare articulară)
• - Tratament: medicație (AINS, +/-AIS, protector
gastric, decontracturant) și fizioterapie
concomitent
• - Rezultat scontat: remiterea completă a
simptomatologiei
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul II
Umăr acut hiperalgic (UAH)
- Cauzele UAH pot fi contractura structurilor citate asociind
inflamație excedentară urmată eventual de depunere de
microcristale (calciu) (tendinită calcifiantă, calcificarea bursei
subacromiale) care la rândul ei generează durere excedentară
- Simtome: durere severă cu character mixt la nivelul
structurilor afectate eventual contractură a mușchilor
incriminați; redoarea umărului apare prin autoprotecție
antalgică
- Tratament: medicație (AINS, +/-AIS, protector gastric,
decontracturant), eventual punere în repaus postural și
fizioterapie după a 4 a zi de la începutul terapiei
medicamentoase
- Rezultat scontat: remiterea completă a simptomatologiei
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul II
Umar Acut Hiperalgic UAH
o Inflamatie excedentara Cauze
o Contractura mm  Simtome
o Depunere de calciu  Tratament:
Tendinita calcifianta a supraspinosului med + fizio
calcificarea bursei subacromiale
- Durere c. mixt
- Impotenta functionala
(redoare prin autoprotectie
antalgica, reductibila)
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul III - Umar dureros mixt
Cauze:
- Inflamatie moderata 
usoara
- Contractura  Retractura
musculara
 Simtome
- Durere c. mecanic
- Redoare moderata
nereductibila
 Tratament
-Med
-Fizio
-KT
Dr. Cristina Daia
PSH stadiul III
Umăr dureros mixt (UDM)
• UDM reprezintă o formă evolutivă ale stadiilor anterioare (UDCS, UAH),
iar cauzele apariției sunt reprezentate de procesele anterioare insuficient
tratate sau netratate; mai exact inflamația structurilor țintă abarticulare (
muschi rotatori, m biceps, deltoid,bursa subacomiala s.a.) devine din
severă sau moderată  usoară, iar contractura prelungită se organizează
și devine retractură.
• Simtome: durere ușoară (sau moderată) cu caracter mecanic la nivelul
structurilor afectate însoțită de contracture- retractură a mușchilor
incriminați ceea ce determină redoare articulară (moderată sau ușoară)
nereductibilă la examenul local
• -Tratament: medicație (AINS, +/-AIS, protector gastric, decontracturant) și
fizioterapie concomitent cu terapia medicamentoasă, iar de la a 4-a
sedință de fizioterapie se poate incepe și kinetoterapia, cu blandețe având
drept obiectiv principal refacerea mobilității articulare complet
• - Rezultat scontat: remiterea completă a simptomatologiei
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul IV Umar blocat
Cauze:
- Inflamatie usoara, absenta
-Retractura musculara, degenerare
fibrilara
-Degenerare capsulara
 Simtome
- Durere c. mecanic
- Redoare moderat - severa
nereductibila
 Tratament
-Med
-Fizio
-KT cu prudenta
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul IV
Umăr blocat (UB)
• UB reprezintă o formă evolutivă a stadiului anterior UDM mai exact
inflamația structurilor țintă abarticulare ( muschi rotatori, m biceps,
deltoid, bursa subacomiala s.a.) devine din ușoară sau dispare iar procesul
de degenerare fibroasă/retractură ale structurilor periarticulare (capsulă –
capsulita retractilă, ligamente, mușchi- remaniere musculară retractură)
avansează
• Simtome: Simtome: durere ușoară cu caracter mecanic la nivelul
structurilor afectate sau absența durerii, redoare articulară severă
nereductibilă la examenul local
• - Tratament: repaus postural, medicație (antialgic dacă e cazul insoțit de
protector gastric, decontracturant) și fizioterapie concomitent cu terapia
medicamentoasă, iar de la a 4-a sedință de fizioterapie se poate incepe și
kinetoterapia, cu blandețe și multă prudență având drept obiectiv
principal ameliorarea mobilității articulare, pe cât posibil
• Rezultat scontat: remiterea parțială a redoarii articulare (mai rar se poate
ajunge la remiterea completă a simptomatologiei)
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul V Umar pseudoparalitic
Cauze:
-Retractura musculara, degenerare fibrilara
-Degenerare capsulara
-Ruptura musculara (rotatori)
 Simtome
- Durere c mecanic
- Redoare severa nereductibila
 Tratament
-Chirurgical
-Med, Fizio, KT compensator
Dr. Cristina Daia

PSH stadiul V
Umar pseudoparalitic (UPP)
• - UPP reprezintă o formă evolutivă finală a unui PSH
netratat în care retractura musculară, degenerarea
fibrilară, degenerarea capsulară generează rupturi în
structurile musculo-capsulo-ligamentare precipitatede efort
fizic (mecanic) ( de exemplu ruptura mușchilor rotatori
asociind un grad variabil de degenerare articulară)
• - Simtome: prin lipsa/ insuficiența efectorului muscular
pacientul nu poate efectua unele mișcări dând aspectul
unei paralazii neurogene (de exemplu paralizie de plex
brahial superior, sau radiculopatie C5, ș.a.); de aceea avem
o pseudo-paralizie
• - Tratament: chirurgical; fizio-kinetoterapie asociat
Dr. Cristina Daia

Evaluarea cotului
3 articulaţii
 humero-ulnară = o trohleoartroză
 humero-radială = o condilartroză
 radio-ulnară superioară (proximală) = o artic.
trohoidă
Cotul este o articulatie cu conducere
osoasa cu un singur grad de libertate
Axele mediane longitudinale ale braţului şi antebraţului fac un
unghi de 170° deschis spre lateral (spre marginea radială) =
cubitus valgus fiziologic, mai accentuat la femei şi copii. În
pronaţia antebraţului acest unghi dispare.
Extensia = poziţia anatomică de zero, de start
Dr. Cristina Daia
Evaluarea cotului
F/E se execută în jurul unui ax transversal ce trece prin
centrul tuberculului mare şi al cavităţii glenoide a
scapulei, in plan antero-posterior
Flexia cot = 145 (160°) - se asociază o rot. int. ( axială ) de
5°, cu derotare automată la revenire în extensie
 Biceps brahial
 Brahial anterior
 Brahioradial
Extensia = 0° sau hiperextensie de 5-10° la copii şi femei =
hiperlaxitate.
 Triceps brahial
Poziţia corectă de funcţiune în care se imobilizează cotul
este : flexie 90-1000, cu mâna în semipronaţie (30-45°).
Dr. Cristina Daia

Pronatia / Supinatia se realizeaza in jurul unui ax longitudinal
pornind de la pozitia intermediara in plan transversal
Pronatia 0-80
•Rotund pronator
•Patrat pronator
Supinatia 0 -90
•Biceps brahial
•Brahioradial
Dr. Cristina Daia

Evaluarea pumnului
• Artic. radio-carpiană - diartroză de tip condilian "condilul" este

format de oasele primului rând carpian (scafoidul, semilunarul şi mai puţin piramidalul),
iar "cavitatea glenoidă"-de radius
 are două grade de libertate:
 flexie - extensie
 abducţie (înclinaţie laterala/ cubitala) - adducţie (înclinaţie
medială/ radiala)
 circumducţia.
• Artic. mediocarpiana (condilartroza dublă)
• Artic. Intercarpiene
Poziţia de funcţiune a pumnului - care favorizează activitatea flexorilor

degetelor pt. prehensiune este : extensie 30-35°, adducţie
(deviaţie cubitală) de 15° şi semipronaţie 30-45° .
Dr. Cristina Daia

• Amplitudinea mişcărilor de flexie-extensie este
maximă când pumnul este în poziţie intermediară
(prono-supinatie)- pozitia de testare
Pumn Flexie 1. Flexor radial al carpului

0 – 900 2. Flexor ulnar al carpului
Extensie 1. Lung extensor radial al carpului

0 – 700 2. Scurt extensor radial al carpului
3. Extensor ulnar al carpului
Dr. Cristina Daia

Pumn Înclinarea radială 1. Flexor radial al carpului
0 – 200 2. Lung extensor radial al carpului
3. Scurt extensor radial al carpului
Înclinarea cubitală 1. Flexor ulnar al carpului
0 – 300 2. Extensor ulnar al carpului
Dr. Cristina Daia

EPICONDILITA
Cotul jucatorului de tenis
-Durere pe marginea laterala a cotului, • LERC
-exacerbata la palpare
-si la miscarile rezistive de extensie + supinatie • SERC
• EUC
• ED
• ED V
• S: BR, BB
Dr. Cristina Daia

EPICONDILITA
• Epicondilita (Cotul jucatorului de tenis)

presupune:
• Durere pe marginea laterala a cotului, cu caracter
mixt, exacerbată la palpare și la miscarile rezistive
de extensie asociind supinatie
• (LERC, SERC,EUC, ED, ED V) și a mușchilor
supinatori (BR, BB) Implică afectarea nusculaturii
extensoare a cotului și pumnului
• Tratament: medicamentos (AINS, protector
gastric, antialgic,) fizioterapie, ortetic
kinetoterapie
Dr. Cristina Daia
EPITROHLEITA
Cotul jucatorului de golf
-Durere pe marginea mediala a cotului,
-exacerbata la palpare
-si la miscarile rezistive de flexie + pronatie
• FUC
• FRC
• PL
• P: OP, P
• Bursa olecraniana
...Bursita OLECRANIANA!
Dr. Cristina Daia
Epitrohleita
• Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) presupune:
• Durere pe marginea mediala a cotului, cu caracter
mixt, exacerbată la palparea șanțului olecranian și la
miscările rezistive de extensie asociind flexie și
pronație
• Implică afectarea musculaturii flexoare a cotului și
pumnului (FUC,FRC,PL) și pronatoare (OP, PP) precum
și a bursei olecraniene
• Tratament: medicamentos (AINS, protector gastric,
antialgic) fizioterapie ( Diapulse, LASER), ortetic (orteză
de posturarea în poziția de extensie cot), kinetoterapie
(pentru tonifiere antagoniști extensori)
Dr. Cristina Daia

Degete MCF Flexie 1. Lombricali
II – V 2. Interoşi dorsali
3. Interosoşi palmari
Extensie 1. Extensor comun al degetelor
2. Extensor propiu al indexului
3. Extensor propriu al degetului mic
IFP Flexie 1. Flexor superficial al degetelor

Extensie 1. Lombricali
2. Interosoşi
3. Extensor comun al degetelor
IFD Flexie 1. Flexor profund al degetelor
Extensie 1. Lombricali
2. Interosoşi
3. Extensor comun al degetelor
Dr. Cristina Daia
Degete II – V Abducţia degetelor 1. Interososi dorsali
2. Abductor deget mic
Adducţia degetelor 1. Interosoşi palmari
Police CMC Flexie 1. Flexor lung al policelui
Extensie 1. Lung abductor al policelui
Police MCF Flexie 1. Flexor lung al policelui
2. Flexor scurt al policelui
Extensie Extensor lung al policelui
Extensor scurt al policelui
Police IF Flexie 1. Flexor lung al policelui
Extensie 1. Extensor lung al policelui
Police Abducţie 1. Lung abductor al policelui
2. Scurt abductor al policelui
Adducţie 1. Adductor al policelui
Opoziţie 1. Opozant al policelui
2. Opozant al degetului mic
Dr. Cristina Daia
Degete metacarpo Flexie 0 – 900
II – V falangiene Extensie 0 – 200
MCF
inter Flexie 0 – 900
falangiene Extensie 0
proximale
IFP
inter Flexie 0 – 1000
falangiene Extensie 0
distale
IFD
Dr. Cristina Daia

Degete II – V Abducţia degetelor 0 – 200
Adducţia degetelor 200 – 0
Police carpometacarpiana Flexie 0 – 150
CMC P Extensie 0 – 200
Police Flexie 0 – 600
Metacarpofalangiana Extensie 600 – 0
MCF P
Police Flexie 0 – 900
Interfalangiana Extensie 900 – 0
IF P
Police Abducţie 0 – 700
Adducţie 700 – 0
Opoziţie
Dr. Cristina Daia

Ce putem gasi? Cauze ale durerii de
pumn-mână:
1) Degenerative: Artroza articulațiilor IFD ( nodulii Heberden)
și IFP( noduli Bouchard), Artroza CarpoMetaCarpiană
(CMP) a policelui (rizartroza policelui)
2) Abarticulare:
Tenosinovita stenozanta a policelui (de Quervain: tenosinovita
m lg abd police si m. sc. ext. police la punctul de terecere
peste ap. stiloida radiala prin fenomen de iritatie mecanica);
Trigger finger: nodul fibrotic aparut la baza artic. MCF care
impiedica alunecarea tendonului flexor al degetului in teaca sa
sinoviala, blocand prin aderente fibroase degetul in exetensie
dupa o miscare de flexie fortata;
Retracția aponevrotică Dupuytren
Dr. Cristina Daia

Ce putem gasi? Cauze ale durerii de
pumn-mână:
3) Posttraumatic: fractura radio-carpiană
(osteoporoză), fracturi, luxații ( extremitate
distală rasius, ulnă, apofiza stiloidă, degete, ș.a.)
4) Boli inflamatorii: PAR (poliartrita reumatoidă
MCF, IFP), Artrita psoriazica, Guta (police)
5) Boli neurologice: algoneuro-distrofie (AND),
mononeuropatia de NM, NR, NU, plexopatie,
radiculopatie (C6, C7, C8), hemiplegia (sindrom
umar-mână), algoneurodistrofie, etc
Dr. Cristina Daia
AND
• Algoneurodistrofia (AND) cunoscută sub numele de
Complex Regional Pain Syndrom (CRPS), Causalgie,
Distrofie simpatică replexă posttraumatică, Sindrom
Sudeck, Sindrom vasomotor posttraumatic, Sindrom umăr-
mână.
• Clinic AND reuneşte o condiţie algică trenantă încadrată
DN, asociată - conform International Addociation for the
Study of Pain, 1999 - cu:
un eveniment traumatic
localizare de obicei periferică/ distal
impotenţa funcţională
tulburări trofice
durată prelungită, caracter trenant
Dr. Cristina Daia
AND stadiul I
Durere vie, exacerbată,
cvasipermanentă
Fenomene inflamatorii
Edem difuz, ferm, fără godeu
Tulburări vasomotorii: piele caldă,
umedă, lucioasă, roşie
Redoare articulară secundară
Impotenţă funcţională autoprotectie

antalgica
Durata 3 sapt-3 luni
Dr. Cristina Daia

AND stadiul II
Tulburări trofice:
•piele subţire, palidă, lucioasă, transparentă pentru
vasele din tegument, cu elasticitate redusă infiltrarea
tegumentară; aspect violaceu
•pilozitate disparută;
•unghii friabile
Redoare articulară: contracturi musculare, hipotrofie
Hiperexcitabilitate neuro-musculară, spasme musculare
Durere – frecvent la mobilizare
Impotenţa funcţională: atitudine vicioasă în flexie
Durata: 3 – 6 luni
Dr. Cristina Daia
AND stadiul III
Tulburări trofice severe: piele rigidă,

palidă, aderentă; insule de pilozitate;
unghii friabile micotice
Redoare articulară: atrofii; degete

subţiri; noduli fibroşi, palpabili la nivelul
tendoanelor flexoare şi al aponevrozei
palmare
Impotenţa funcţională marcată : pseudo-

Dupuytren sau retracţie în grifă
Durata: luni/ ani
Dr. Cristina Daia

Paraclinic:
Radiografia pumn, mana, degete (fata)
aspect de osteoporoză pătată
AND stadiul I  33%

AND stadiul II  100%
Dr. Cristina Daia

MÂNA DUREROASĂ Sindromul de tunel
carpian
Definitie
Compresia nervului median in canalul carpian
Dr. Cristina Daia

Etiologie:
1) Idiopatica ( ocupational prin stres repetitiv mecanism mecanic
inflamator: tenosinovita ligamentului transvers al carpului): operator
calcilator, tamplar
2) Metabolica: hipotiroidism, acromegalie, postmenopauza (edem local),
diabet, alcoolism, obezitate (metabolic si compresiv)
3) Sarcina
4) Artrita reumatoida
5) Tumori ( lipom, schwanom, neurofibrom, gliom, hemangiom)
6) Congenitale: amiloidoza
7) Infectioase: sarcoidoza, histoplasmoza, artrita septica, borrelioza,
tuberculoza
8) Traumatica: fracturi Colles, traumatisme m.a la pacienti cu tratament
anticoagulant
9) Altele: spasticitate post S NMP, hemoddializa, sarcina
10) Necunoscuta
Dr. Cristina Daia

Clinic
Simptome
- dureri la nivelul pumnului si antebratului asociate cu parestezii pe fata
palmara, police, index, medius si deget inelar (1/2) cu posibila iradiere in
brat, respecta gatul ( nu cervicalgie)
- Paresteziile se accentuaza noaptea datorita pozitiei incorecte in timpul
somnului: parestezii nocturne care trezesc pacientul din somn;
paresteziile pot determina caderea unor obiecte din mana: carte,
telefon, ziar
- Fara tulburari de sensibilitate la nivelul eminentei tenare 9 nervul
senzitiv cutanat palmar se desprinde inainte de tunel)
- In cazuri avansate poate aparea deficit motor (fm 3,4): m. opozant al
policelui, m.sc abd. al policelui urmata de amiotrofia mm tenare
Semne
 TEST PHALEN (60 sec – 2 min): flexia pumnului la 90 mentinute 60-2 min
reproduce simtromele PHALEN INVERSAT (testul rugaciunii
mahomedane) Sensibilitate si specificitate bune
 TEST TINEL: percutia NM la niv canalului carpian provoaca parestezii in
peste 50% din cazuri
Dr. Cristina Daia

Paraclinic
• EMG: scad VCM la nivelului tunelui, semne
de denervare
• Ecografie: ingrosarea retinaculului flexorilor
Diagnostic: clinic completat de EMG
Tratament:
fizioterapie, AINS, infiltratii CS,
decompresia chirurgicala NM
Dr. Cristina Daia

NM
II.Comprimarea (entrapmentul) NM se poate produce și anterior de
cot, adică în fosa antecubitală, astfel:62
– Superior în fosa antecubitală NM trece împreună cu artera brahială pe
sub ligamentul Struthers (care unește procesul supracondilar al
humerusului cu epicondilul medial al humerusului). Acest ligament
poate comprim„sindromul (de entrapment al NM la nivelul)
ligamentului Struthers”a NM, determinând
– Inferior în fosa antecubitală, la nivelul tecii fibroase antecubitale, sau
la nivelul mușchiului rotund pronator când trece printre cele două
părți componente ale acestuia (RP), sau la nivelul tecii m. flexor
superficial al degetelor (FSP), prin comprimarea NM apare „sindromul
pronator”
– Inferior în fosa antecubitală, prin afectarea traumatică a nervului
interosos anterior ramură importanta care se desprinde din NM după
ce acesta a inervat m. RP, apare „sindromul interososului anterior”
Dr. Cristina Daia

Clinic:
Simptome
- durere la nivelul fosei antecubitale, antebrațului și eminenței tenare
- parestezii, tulburări de sensibilitate pe tot teritoriului NM, inclusiv în zona palmară
Semne:
- Tinel pozitiv ( la percuția fosei antecubitale apare durere);
- Manevre de elongare a NM provoacă durere: cot flectat asociind pronația cu extensia pumnului cu
rezistență; cot flectat asociind supinația cu flexia pumnului și a degetului III cu rezistență; cot flectat
asociind supinația cu flexia pumnului cu rezistență
- semnul OK: în cazul „sindromul interososului anterior” pacientul poate executa pensa police-index
(OK) fara a executa flexia în articulația interflangiană proximală a degetelului II, inervat de m.flexori
profund al degetelor (FPD)
Tulburări de sensibilitate: pe traseul NM: eminența tenară, degetele I-III și ½ din degetul IV
Deficit motor:
- deficit motor forță musculară 3-4 (slăbiciune musculară):
* în „sindromul ligamentului Struthers” în principal la nivelul m. RP, care se testează cu cotul flectat,
fiind primul mușchi care inițiază pronația
* în „sindromul pronator” sunt afectați în principal m. RP (testare descrisă mai sus), m. palmar lung (PL),
m. scurt abductor al policelui (SAP) dar și flexori profund al degetelor (FPD) 2 si 3
* în „sindromul interososului anterior” sunt afectați în principal m. pătrat pronator (m. PP), care se
testează cu cotul extis, fiind primul muschi care inițiază pronația; sunt afectati și m. PL, m. flexor lung al
policelui (FLP) și FPD 2 și 3
Diagnostic: clinic și paraclinic (ecografie, electromiografie)
Dr. Cristina Daia

Neuropatia entrapment NR
I. Compresia nervului radial (NR) la nivelul șanțului de torsiune
(humerus) este cea mai cunoscută dintre sindroamele de entrapment
ale NR.
Etiologie: Apare prin fenomenul de comprimare a NR la acest nivel prin
sprijinul prelungit al brațului pe spătarul unui scaun, prin îmbrățișarea
partenerului (saturday night palsy), posttraumatic (fracturi,
compresiuni la acel nivel), ș.a.
Clinic:
patognomonic: mâna căzută ”în gât de lebădă” apare prin
imposibilitatea/deficitul motor al mușchilor extensori pumn, mână,
degete, inervați de NR sub șanțul de torsiune (vezi mai sus); m. triceps
și anconeu sunt cruțați, de unde rezultă că extensia cotului este
normală
senzitiv: tulburări de sensibilitate la nivelul feței dorsale a mâinii, fața
laterală a feței dorsale a policelui, falangele proximale ale degetelor I-
III și ½ din degetul IV
Dr. Cristina Daia
Neuropatia entrapment NR
II. Compresia NR în axilă
• Etiologie: apare la purtătorii de cârje cu sprijin
axilar
• Clinic: simptomatologia descrisă mai sus, în
plus apare și:
• deficit motor al m. triceps și anconeu cu deficit
de extensie a cotului
• tulburări senzitive extensive pe fața dorsală a
antebrațului și brațului
Dr. Cristina Daia
NU
I. Compresia nervului ulnar (NU) la nivelul cotului (între
epicondilul medial și olecran sau mai jos) este denumită și
”sindrom de tunel cubital”; reprezintă a doua
mononeuropatie de entrapment ca frecvență, după cea a
nervului median la nivelul canalului carpian.
Etiologie:
compresie la nivelul cotului prin suprasolicitare mecanică
(flexia și extensia cotului frecventă, repetată)
(micro)traumatică (lovituri,fracturi) la nivelul cotului,
imobilizare post fracturi, ș.a.
Dr. Cristina Daia

NU
Clinic generalități:
- deficitul motor este lent instalat și este simptomul de bază; este
însoțit sau nu de durere (durere inconstantă); tulburările de
sensibilitate se instalează mai târziu; pot apărea fenomene vegetative
Deficit motor, Semne:
Atunci când pacientul este rugat să extindă mâna și degetele, degetele
IV și V rămân flectate în IFP și IFD din cauza malinervației lombricalilor
3 și 4; apare Semnul Benedicțiunii papale
Atunci când pacientul este rugat să flecteze mâna și degete, degetele
IV și V nu se pot flecta în IFP și IFD din cauza malinervației mm. flexori
profunzi și superficiali ai degetelor IV și V; sunt afectate pensele: pensa
police-deget V, police-index
Semnul Wartenberg: hiperextensia degetului V (deficit de abducție)
Tulburări de sensibilitate: fața palmară și dorsală a degetelor V si ½
din degetul IV, eminența hipotenară și marginea medială a feței
dorsale a mâinii
Dr. Cristina Daia
NU
II. Compresia nervului ulnar (NU) la nivelul pumnului (canalul Guyon
format între cârligul osului cu cârlig și osul pisiform)
• Etiologie: posttraumatică, profesional (compresia pe eminența
hipotenară cu instrumente de lucru), cicliști, ș.a.
• Clinic:
• - durereintensă la nivelul eminenței hipotenare, degetelor, uneori
cu iradiere în antebraț însoțită de fenomene vegetative (tegumente
netede, lucioase, decolorate)
• -deficit motor (forța 3, 4): flexia degetelor IV și V în IFP și IFD,
slăbiciunea abductorului policelui și a extensiei indexului
• -tulburări de sensibilitate pe fața palmară la nivelul degetelor IV și
V; nu au tulburări de sensibilitate pe fața dorsală a degetelor IV și V
• - dacă compresiunea este produsă proximal de canal, este afectată
și eminența hipotenară și respectiv marginea medială a feței
dorsale a mâinii; frecvent amiotrofia mușchilor eminenței
hipotenare și intrinseci ai mânii inervați de NU
Dr. Cristina Daia

BIBLIOGRAFIE
• Cristina Daia- Examen local in recuperare, Ed
Universitara, 2018
• Sbenghe T, Kinetologie profilactica terapeutica si de
recuperare, Editura Medicală, 1987
• Sbenghe T. – Recuperarea medicală a sechelelor
posttraumatice ale membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti,
1981
• Onose G. Recuperare, Medicină Fizică şi
Romania, 2008
• Onose G. – Ghid de evaluare clinico-funcţională în
RMFB, Ed. Universitară „Carol Davila”, 2011
Dr. Cristina Daia

ALL Merged-Document Compressed PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALL Merged-Document Compressed PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF ”CAROL DAVILA”

Spitalul Clinic de Urgenta

Având în vedere rolul său critic în biologia și

Totodată,trebuie să recunoaștem că, în prezent

*Ghidul ESC (European Society of

”8 levels, determined by a structured interview of 19 questions … No equipment“ required

“1. Executare de comenzi simple

2. Răspunsuri gestuale sau verbale „da/ nu” (indiferent de acuratețe)

a) zâmbet sau plâns adecvat stimulilor vizuali sau lingvistici relevanți

* Giacino JT1, Ashwal S,

a arătat că ”… dacă pacienții cu status locked-in

strictă a concentrației de oxigen și CO2 (programul global de puls/ oximetrie)...

și respectiv, de ”Participation” socială și de

* Dawodu ST Traumatic Brain Injury (TBI) - Definition, Epidemiology, Pathophysiology (https://emedicine.medscape.com/article/326510-

În special pentru SMC ”Estimări (... în Anglia) ...

”... International Initiative for Traumatic Brain

”Aproape 40% spre 50% dintre aceste injurii

– ca și cascadă a evenimentelor fiziopato-

Leziuni Axonale Difuze

International Participation, Tg. Mureş, Romania,Oct., 2005

”... determinantul major al întreruperii axonale este

”Semnul emblematic” al leziunilor secundare

Haber-Weiss: chemistry (reaction)

*(by) Dobkin BH, Carmichael ST –

According to other definitions, chronic conditions last

Aprobat/ vizat de Departmentul SUA pentru problemele Veteranilor, din 2003

Motor 0 = obeying 1 = localizing 2 =

Cognitive Feeding 0 = complete 1 = partial 2 = minimal 3 =

Grooming 0 = complete 1 = partial 2 = minimal 3 =

Dependence Level of 0 = completely independent 1 =

Levin et al. au revizuit* NRS (-R) – i. e. “

*Thomas FP, Woolsey RM – Acute

(după: http://www.scientificspine.com/spine-scores/spinal-cord-independency-measure_(SCIM).html) ...“

Gradul 1 = scanare CT – normal (9.6% mortalitate)

Leziuni Axonale Difuze

Există multe scale clinimetrice care sunt utile în evaluarea

Obiectivare prin fRMN – reprodus cu permisiune, după:

”Aceste imagini arată

reprodus cu permisiune, după::

favorizate în cadrul polipatogenicității/înclinație

de bază, imunodepresiei secundare*, plus al

În consecință, acolo unde există o astfel de structură

Some clinicians in more established and glamorous specialities

* Tratat de Chirurgie” (Ediția a II-a) – sub red. Popescu I,

în plus: unii dintre pacienții care nu sunt initial

Toate aspectele prezentate necesită reflecție și

- but more expensive - there

* Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol

suferințe neurologice periferice –

1. traumatisme plexopatii tardive, post- (poli)neuro(plexo)patii:

n Ramurile profunde inervează, la nivel superior, în principal

n Ramura terminală, de departe cea mai constantă şi importantă

Pe acelaşi suport de conexiuni multisinaptice intra-

somatice și fibre vegetative – pe

tebrala si cu un varf spre axila, este dispusa in plan

ramuri terminale - nervul ulnar si nervii

Aceasta realitate este obiectivata si prin date

n D.p.d.v. al tulburarilor de sensibilitate, unii autori (Henderson si Tavernier, citati de

n Tulburarile motorii, senzitive, reflexe, vasculo-vegetative sau/si trofice

n Prezenta cvasitotalitatii afectarilor și histo-biotrofice și funcționale ale

n In atingerile subclaviculare prognosticul este mai bun decât în cele

Leziuni ale nervului radial (C6 – C8) – un ram senzitiv al său este

Forma completă (înaltă) – în lezarea nervului la niv. axilar

perties – as emphasized in previous articles of ours,,