Ingrijiri la domiciliu calificate

- IDC-
la pacienții cu

INSUFICIENTA RESPIRATORIE
CRONICĂ
Oxigenoterapie
 Cate tipuri de respiratie
cunoastem?

Respiratia este de doua tipuri:

 respiratia externa: la nivelul plamanului,
schimburile se fac la nivelul membranei
alveolo-capiare, alterarea schimburilor 
genereaza IRSC,
 respiratia interna, la nivelul celulelor, din
tesuturi
 Ce este insuficienta respiratorie
cronica? (IRSC)
Definitie:
= sindrom clinic care rezulta din
incapacitatea aparatului respirator (implicit a
plamanului) de a-si indeplinii functia sa
principala:
asigurarea schimburilor gazoase –
-
 intre aerul inspirat alveolar (prin si din alveolele pulmonare,
incarcat cu oxigen)

 si aerul expirat (din capilarele pulmonare, incarcat cu

CO2) la efort si in repaus
 Cum masuram saturatia in
oxigen la nivel capilar?

Cand suspectam IRsC

masuram satuaratia in
oxigen la nivel capilar
(Sat O2)
Acest lucru se realizeaza
cu ajutorul unui aparat
numit:
PULSOXIMETRU
care pozitioneaza la nivelul
indexului
Pulsoximetrul masoara si
frecventa cardiaca
(pulsul)
 Cat este valoarea normala a saturatiei in
oxigen (Sat O2) la nivel capilar?

Valoarea normala Sat O2 la nivel capilar > 95-96

mmHg, depinde de varsta
Acest lucru se numeste Normoxemie

Valoarea normala PaCO2 = 40±5 mmHg

Normocapnie
 Cat este valoarea normala a presiunii
partiale a oxigenului la nivel capilar?

IRSC se bazeaza pe 2 componente:

1. Componenta umorala, de laborator, pe care
se bazeaza si diagnosticul de baza,
reprezentat de presiunea arteriala partiala
a oxigenului, PaO2, sub 60 mmHg, cu sau
fara cresterea PaCO2 peste 46 mmHg
Valoarea normala PaO2 = 95-96 mmHg,
depinde de varsta
Valoarea normala PaCO2 = 40±5 mmHg
2. Componenta clinica: semnele clinice care
reflecta suferinta tisulara secundara
hipoxemiei si/sau hipercapniei
 ETIOLOGIE IRSC (Cauze)
1. Boli Pulmonare
: deregleaza schimburile gazoase alveolo-capilare
Boli bronho-pulmonare: cu sdr obstructiv
Bronho-pneumopatia cronica obstructiva, BPOC,
Astmul bronsic, AB,
Emfizemul pulmonar, EP
Infectii bronho-pulmonare (bronsita,
bronsioita, bronsectazie, abces pulmonar)
Neoplasm bronsic, neoplasm pulmonare
Fibroza chistica, fibroza interstitiala, atelectazie,
 ETIOLOGIE IRSC (Cauze)
II. Boli extrapulmonare
1) Boli cardiovasculare: insuficienta cardiaca
Tromembolismul pulmonar, TEP si EPA,
2) OBEZITATE
3) Insuficienta hepatica cu ASCITA
4) Boli neurologice
ETIOLOGIE IRSC (Cauze)
 care afecteaza centrii respiratori: TCC HIC, neoplasme cerebrale,
medicatie deprimanta respirator: barbiturice, sedative, anestezice, acool;
tulburari metabolice (scaderea sodiului, calciului, mixedem, alcaloza severa)
 Care afecteaza impulsurile eferente transmise medular: poliomielita,
SLA, Sdr Guilan Barre, TVM, neoplasme, hemoragii medulare
 Care afecteaza nervii si muschii respiratori: miastenie, polimiozita,
medicamente: aminoglicozide, cresterea calciului, scAderea potasiului si a
magneziului, infectii (botulism, tetanos)
 Care afecteaza caile aeriene superioare: tumori amigdaliene, polipi
nasali, gusa, infectii (laringita, epiglotita), traumatisme. Paralizie de corzi
vocale bilat, stenoza traheala, hemoragie retrolaringeana, compresiuni
traheale
 Torace si pleura: toracoplastie, traumatisme costale, scolioza si cifoza,
sclerodermie, SAP, pleura (fibroza tumora lichid)
Sindromul de detresa respiratorie, SDRA
(dispnee severa, tahipnee, cianoza si hipoxemie refractara la oxigenoterapie,
Rgr: infiltrate radiologice difuze bilateral, scderea brusca a compliantei Pl,
sdr restrictiv sever, sunt intrapulmonar dr-stg, HTP): Ventilatia mecanica cu
PEEP
 Manifestari clinice
Hipoxemie ACUTA Hipoxemie CRONICA
CLINICA IRsA IRsC

Tulburari respiratorii DISPNEE DISPNEE

si cardio-vasculare TAHIPNEE HTA
HTA,TA/ hTA BA CPC
CPA Edeme periferice
Aritmii cardiace
Tulburari neuro- Instabiitate neuro- SOMNOLENTA
psihice motorie Rulburari de atentie
Alterarea ideatiei Apatie
Tulburari de
personalitate
Semne fizice specifice CIANOZA POLIGLOBULIA
Hipocratismul digital
 IRSC TRATAMENT
1. OXIGENOTERAPIE
2. Tratamentul obstructiei bronsice
 hipersecretie
 edem
 bronhospasm

Bronhodilatatoare:
 simpatico-mimetice, substante beta-adrenergice pe cale inhalatorie:
salbutamol, terbutalina, albuterol (Ventolin), fenoterol (Berotec)
metoprotereneol, (Alupent), orciprenalina (Astmopent) se pot
administra la 1-2 ore, iar dupa 12 ore se poate trece la spatierea dozelor
 teofilina,
 anticolinergice, bromura de ipratropium (Atrovent)
Corticosteroizi (100 HHC iv la 6-8 ore)
nu se adm inhalatoriu in acut CS deoarece au efect iritant pe mucoasa bronsica si nu au efect imediat ci
retard
Cronic: beclomethazone (Becotide), dexamethazon nicotinat (Auxiloson)
 IRSC TRATAMENT
3. Tratamentul infectiei bronsice
 profilactic: vaccin antigripal (toamna),
imunomodulatori
 Curativ: antibioterapie
4. Controlul secretiilor bronsice
 Tratarea corecta a infectiei
 Hidratarea adecvata 2,5 l/zi
 Umidificarea aerului inspirat
 Medicatie ACC, Bromhexin, Ambroxol,
aerosoli
 IRSC TRATAMENT
5. Suprimarea deprimantelor respiratorii si
administrarea de analeptice
 Se exclude medicatia: opiacee (calmante cu tramal),
barbiturice (fenobarbital), sedative benzodiazepine
(diazepam)
 Analeptice: teofilina, doxapram, Acetat de
medroxiprogesteron, oxigenoterapia
6. Tratamentul HTP, CPC
7. Corectarea deficientelor nutritionale
 Aport caloric adecvat, dieta cu continut in grasimi,
saraca in HC (ca sa scadem productia de CO2),
aport proteic echilibrat
 Care sunt ingrijirile specifice ce pot fi
asigurate la domiciliul pacientului cu IRSC ?
1) Oxigenoterapia: corect administrata
2) Administrarea corecta a medicatiei cu insusirea
corecta a dozelor si orarului de administrare
3) Profilaxia corecta a infectiilor virale si bacteriene:
vaccinarea anuala antigripala sau tratament profilactic
antiviral, tratamentul focarelor de infectie de la nivel
bucal
4) Invatarea posturilor corecte de drenaj bronsic
5) Reguli de igiena a aerului: aerisirea 15 min de 2-3
ori/zi, umezirea aerului inspirat (prosoape umede)
6) Eliminarea din mediu a factorior poluanti: praf
(acarieni, fungi), polen, insecticide, coloranti, spray-uri
pentru par  pentru ca diminua iritatia bronsica si
poate incetinii progresia bolii
 Care sunt ingrijirile specifice ce pot fi
asigurate la domiciliul pacientului cu IRSC ?
7) Combaterea factorilor de risc: eliminarea
fumatului
Fumatul exercita urmatoarele efecte asupra
structurior pulmonare:
1. Stimuleza secretia bronsica de mucus, prin hipetrofia si hiperplazia gandelor
mucoase favorizand aparitia bronsitei cronice simple
2. Inhiba miscarea cililor bronsici si activitatea macrofagelor aveolare determinand o
scadre a rezistentei bronsice la infectii
3. Favorizeaza acumularea macrofagelor si neutrofilelor in jurul cailor aeriene distale,
elibereaza enzime proteolitice si inhiba antiproteazele eliberate in tesutul pulmonar
normal, generand un supradeficit de alfa 1 antitripsina, ce sta la baza leziunilor de
emfizem pulmonar
4. Fumul stimuleaza receptorii de iritatie din submucoasa brohiilor generand o
reactivitate bronsica crescuta, spasmul muschilor netezi bronsici (prin intermediul
vagului) si tablou clinic de bronsita astmatiforma
Cumularea tuturor acestor actiuni determina un sindrom obstructiv cronic pe caile
areiene, cu cresterea gradului de dispnee si scderea anormala a VEMS
Intreruperea fumatului este utila la orice varsta!
Ce presupune programul de recuperare la
pacientii cu IRSC ?
 Programul de recuperare la domiciliu presupune:
1) Invatarea posturilor corecte de drenaj bronsic
2) Educarea tusei:
- Pozitionarea la marginea patului sau in decubit lateral,
cu o perna in brate
- Controul respiratiei in timpul accesului de tuse: inspir
lent pe nas, scurta apnee, axpulsia puternica a aerului
in 2-3 reprize intimp ce corpul se apleaca inainte si
perna se preseaza pe andomen
- Sunetul scos trebuie sa fie profund, surd si nu spart
(tuse ineficienta)
3) Utilizarea de aparate de aerosolizare pentru a
preceda tusea controlata: cu acetilcisteina (solutie
10-20%) sau bicarbonat de soadiu sol 3-7%
 Care sunt ingrijirile specifice ce pot fi
asigurate la domiciliul pacientului cu IRSC ?
4) Program de exercitii fizice:
- Se fectueaza dupa erisirea incintei
- Pacientul la marginea patului executa miscarea usoara a
bratelor in serii de exercitii de F/E, abd/add simple,
ulterior cuplate cu inspir/expirul, efectuate rar, larg, cu
viteza mica
- Mobiizari usoare de trunchi stanga dreapta in planul
patului
- Performarea ortostatismului asistat sau ajutat
- Mers usor prin camera supravegheat asistat sau ajutat
- Combaterea sindromului de deconditionare: exercitiii la
bicicleta erometrica de apartament
- Antrenament prin terapie ocupationala: folosind mijloace
recreative preferate de pacient: lucru de mana, asamblarea
unor dispozitive, jocuri la calculator, partide de sah etc
Oxigenoterapia
Definitie
Imbogatirea aerului inspirat cu oxigen in
scopul combaterii:
 hipoxiei (aport de oxigen scazut la tesuturi)
 si a hipoxemiei (scaderea concentratiei de
oxigen in sange capilar )
La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub
forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3
ml oxigen la 100ml sange.
Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml
sange la administrarea O2 sub o atmosfera.
Oxigenoterapia
Indicatii:
= boli CV: insuficienta cardiaca, edem
pulmonar, infarct miocardic
= patololgie respiratorie: IRsC: BPOC, astm
cu dispnee continua, fibroze pulmonare,
bronsiectazii, boli ale cutiei toracice
(cifoscolioze,etc.), sechele TBC, cancere
pulmonare in faze avansate
= alte boli: soc, anestezii generale, complicatii
postoperatorii, nou nascuti
Oxigenoterapia
Se recomanda
- In IRsA Pa O2 scade sub 80 mm Hg – in
administrare acuta
- In IRsC Pas O2 scade sub 60 mmHg – in
administrare cronica, la domiciliu
Eficienta aplicarii oxigenoterapiei se verifica
cu Pulsoximetrul, targetul este min
valoarea de 90 mmHg
Modalitati de aplicare
Surse de oxigen:
= statie centrala de oxigen sau
microstatie (spital)
= butelie de oxigen (de 300-
10.000l oxigen comprimat la
150atm.) (ambulator)
= pentru a se putea administra, presiunea se
regleaza cu reductorul de presiune
(debitmetrul, care indica volumul in litri de
oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul
barbotorului.

a - butelia de oxigen cu : 1 - robinetul bombei ; 2 - reductor de presiune ; 3,4 -

manometre ; 5 - robinet de închidere ; 6 - robinet de reglare a presiunii de iesire
a oxigenului ; 7 - lant de fixare ;
b - umidificator cu 8 - oxigen de la butelie ; 9 - tub spre bolnav.
Oxigenoterapia
Administrarea oxigenului (tubul spre bolnav) se face cu:
 Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se
introduce in nara prin faringe, sau prin laringe schimbandu-se
de la o nara la alta, debitul de oxigen este 4-6 litri/ minut
 Ochelari pentru oxigen: se fixeaza dupa urechi si prezinta 2
mici sonde de plastic care patrund in nari. Se recomanda la
copii si bolnavi agitati.
 Masca pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se
fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu suportata
de bolnav datorita hamului de etanseizare; debitul de oxigen
este mai mare: 10-12 l/minut.
 Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50% a
oxigenului, realizeaza o circulatie deficitara a aerului, ducand
la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu gheata; este
folosit la bebelusi, in incubatoare
 Oxigenoterapia hiperbara
 Oxigenoterapia hiperbară (Hyperbaric Oxygen Therapy
– HBOT SUA, sau HBO Europa) este o metodă de
tratament ce constă în plasarea pacientului într-o incintă
rezistentă la presiune care conține oxigen pur sau aer îmbogățit
în oxigen (amestec respirator Nitrox), la o presiune superioară
celei atmosferice.

 Metoda de tratament constă în administrarea oxigenului într- o

barocameră (numita cheson) de tip monoloc (pentru o singura
persoana) sau multiloc (permite accesul a mai multe persoane
persoane).

 Oxigenoterapia hiperbară nu este o metodă unică și exclusivă

de tratament, ci complementară unor metode clasice care astfel
devin mai eficiente.
Efectele Oxigenului Hiperbar

1. Efectul de creştere a ratei de difuziune a

oxigenului în ţesuturi
2. Efect anti-edematos (edem cerebral din encefalopatiile
hipoxice, post traumatice, post electrocutie etc)
3. Efect angioneogenetic
4. Efect de activare a fibroblastelor şi a sintezei de
colagen. Regenerarea post-traumatică, in spasticidate
5. Efect de activare a osteoclastelor dar şi a
osteoblastelor cu osteoneogeneză ridicată,
ostemielite
6. Activarea leucocitelor şi macrofagelor ducând la
îmbunătăţirea răspunsului imunitar – boli
infectioase
7. Efect bactericid
Indicatii – nesistematizate, nespecifice

1. Paraplegiile spastice
2. Infirmitattea motorie centrala
3. Infectii cronice debilitante:
Osteomielita, Borrelioza,
Aspergiloza, Actinomicoza,
Osteomielita
4. Boli cronice debilitante: Diabet, HTA
boli neurologice tip accidente vasculare
cerebrale, autism
Ingrijiri la domiciliu calificate
- IDC-

la pacienții cu insuficiență
cardiaca cronică
I. Ce este insuficienta cardiaca
cronica?
II. Care sunt ingrijirile specifice
ce pot fi asigurate la domiciliul
pacientului?
 Ce este insuficienta cardiaca
cronica?
Insuficienta cardiaca cronica (ICC)
Definitie = sindrom clinic caracterizat prin
incapacitatea inimii de a-si exercita functia de
pompa,
adica incapacitatea de a asigura debitul circulator
necesar acoperiirii necesitatilor metabolice ale
organismului
Clinic: sindromul este caracterizat prin semne de
staza pulmonara sau sistemica si debit cardiac
scazut
ICC este un diagnostic clinic si functional
 ICC Epidemiologie
 Peste 10% din populatia globului decedeaza prin ICC

 Pesste 30% dintre spitalizarile pt boli cronice/acutizate sunt

reprezentate de bolnavi cu ICC

 Peste 50% dintre bolnavii cu ICC mor in primii 5 ani de la

DIAGNOSTIC!

 Peste 50% dintre bolnavii cu ICC grave (clasa IV NYHA) in ultimul

stadiu evolutiv, ce necesita INGRIJIRI CALIFICATE LA DOMICILIU
mor frecvent SUBIT (ANUAL numarul lor scade la jumatate)

 Costul spitalizarii pacientilor cu ICC este de 2 ori mai mare decat

costul spitalizarilor pentru cancer
Prevalenta internarilor bolnavilor cu ICC in
functie de varsta a crescut
Varsta target pt ICD a pacientilor cu ICC
este 65-85 de ani si peste
Etiologia ICC
1. Boala Cardiaca Ischemica (BCI) 70%:
 infarct miocardic IM,
 angina pectorala AP,
 aritmii cardiace de origine ischemica
2. Cardiomiopatii 10% (familial / genetic,
non-familial / non-genetic): CMH, CMD,
cardiomiopatia aritmogena de VD, CMP
neclasificate
3. Valvulopatii 10%: boala aortica (SAo,
IAo), boala mitrala (SM, IM)
Etiologia ICC
In 10 % din cazuri:
 Medicamente: α-blocante, antagonisti de
calciu, antiaritmice
 Agenti citotoxici
 Toxine: alcool, cocaina, Hg, Co,As
 Endocrine: hipo / hipertirodidism, DZ
 Nutritionale: deficit de Se, tiamina, carnitina,
obezitate, casexia
 Infiltrative: sarcoidoza, hemocromatoza,
amiloidoza, boli de tesut conjunctiv
 Altele: cardiomiopatia peripartum, IRC, HIV
 Factorii precipitanti

1. Infecţiile.
- Infecţii respiratorii; digestive; urinare; orice infecţie poate
precipita insuficienţa cardiacă. Apariţia febrei, a tahicardiei şi a
hipoxemiei, precum şi creşterea necesităţilor metabolice aduc
o solicitare suplimentară pentru miocardul supraîncărcat, dar
compensat al unui pacient cu boală cardiacă cronică.

2. Anemia.
- Necesităţile în oxigen ale ţesuturilor pot fi acoperite, în
prezenţa anemiei, numai printr-o creştere a debitului cardiac
 Factorii precipitanti
3. Boala tiroidiana
Tiroidismul Tireotoxicoza şi sarcina creştere a necesităţilor
tisulare, fiind necesară o creştere a debitului cardiac.
4. Aritmiile.
Aritmiile nou aparute reprezintă unul dintre cei mai frecvenţi
factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace care afectează
miocardul pot diminua funcţia acestuia la pacienţii cu sau fără
boală cardiacă preexistentă
6. Endocardita infecţioasă.
 Factorii precipitanti

7.
Efortul fizic, exagerat si neadaptat
dieta, creşterea aportului alimentar de sodiu,
lichidele, transfuziile de sânge,
factorii de mediu mediul exagerat de umed şi călduros
excesele emoţionale. emoţiile pot precipita insuficienţa
cardiacă la pacienţi cu boli cardiace anterior compensate.
 Factorii precipitanti

8. Hipertensiunea arterială sistemică.

Creşterile bruşte ale tensiunii arteriale

9. IMA

10.TEP
 ICC Tablou clinic
SIMPTOME ICC
1. Dispnee = lipsa de aer
Poate aparea la efort = 1)dispnee de
efort, datorita necesitatii unui debit
cardiac crescut pentru a satisface nevoile
nutritive masei musculare puse in
activitate
Efortul fizic reprezita aflarea in activitate a
minim 75% din musculatura somatica
striata
Clasificarea dispneii de efort
Dupa New York Heart Associtation (NYHA),
clasificare acceptata unanim la nivel international
Dispnee grd I NYHA: apare la eforturi “foarte
mari” pt pacientul cu ICC cum ar fi: urcat 8 trepte
(1-2 etaje!)
Dispnee grd II NYHA : apare la eforturi
obisnuite pt pacientul cu ICC: mers pe teren plat
Dispnee grd III NYHA: apare la eforturi mici:
imbracat, facut patul, mers incet, lent
Dispnee grd IV NYHA: apare la orice fel de
miscare minima cum ar fi alimentarea
2).Dispnee de repaus:
lipsa de aer care apare la pacientul cu ICC in
permanenta,
dar care se poate accentua dintr-un anumit motiv (un infarct recent instalat sau o criza de angina,
un puseu de tensiune) si poate

3)deveni paroxistica (in accese/ pusee)

in consecinta pacientul se aseaza la marginea
patului
pentru a-si usura suferinta sau chiar sta in
picioare langa fereastra, postura denumita
4) ortopnee
Astmul cardiac
ortopnee + tuse
printr-un mecanism de spasm bronsic, apare
aceasta forma particulara de dispnee ,care
poate fi confundata cu astmul bronsic
(pacientul prezinta raluri bronsice):
mecanismul este reactivitatea exagerata a
musculaturii bronsice si nu incarcarea
bronsica propru-zisa asmului
Vena cava
Vene pulmonare

Mi

Artera pulmonara
Tri

Artere pulmonare
5)Edemul pulmonar acut (EPA)
 Forma cea mai severa de dispnee
 datorita cresterii brutale a presiunii capilare
pulmonare cu transudare de lichid interstitial in
alveolele pulmonare,
prin cresterea intoarcerii venoase brutale in cordul stang ,care
nu poate fi preluata de acesta (ca in criza HTA), cu incarcarea
acestuia excesiva sau scadere brusca a fortei ventriculare (ca in
Infarctul miocardic acut);
 dispneea este severa insotita de agitatie si
anxietate, polipnee (respiratie frecventa),
transpiratii si expectorarea unei spute albe sau
rozate, spumoasa; auscultator apar raluri
crepitante care urca de la baze la varfurile
pulmonare
 SIMPTOME ICC
II. Oboseala, Astenia, Fatigabiliatea musculara apare
intai la efort apoi si in repaus, este expresia perfuziei
musculare insuficiente prin debit muscular scazut

III.Tusea apare datorita dispneei (lipsei de aer) mai ales

noaptea prin efect
- de iritatie bronsica (fiint insotita de sputa mucoasa),
- sau mecanism de transudare de lichid in interstitiu si alveola
prin cresterea presiunii veno-capilare ca in EPA, cand este
insotita de sputa alba aerata sau rozata si nu trebuie
confuntata cu tusea specifica infectiei respiratorii
supraadaugate frecventa, apare si in timpul zilei (ca in
bronsite, pneumonii)

IV. Hemoptizia (sange in sputa) mecanism de transudare

de lichid in interstitiu si alveola prin cresterea presiunii veno-
capilare
V. Respiratia Cheyne-Stokes apare daca
coexista Insuficienta Respiratorie Cronica
 Insuficienta cardio-respiratorie

VI. Durere epigastrica sau in

hipocodrul drept, initial la efort si
apoi in repaus

VII. Balonare, greata, anorexia

 ICC SEMNE
ICC stanga
 Semne generale:
Cianoza tegumentelor, transpiratii profuze
(SNS),
crestere ponderala (retentie hidro-salina)
 Semne pulmonare:
submatitate bazal bilateral,
raluri subcrepitante fine bazal (dr>stga)
 Semne cardiace:
TAHICARDIA,
soc apexian deplasat spre stga si jos,
AriaMatitatii Cardiace pe Linia Medioclaviculara
stga
 ICC SEMNE
ICC dreapta
 Semne de staza sistemica:
Edeme intai declive (retromaleolar), apoi
generalizate;
Cianoza (rece, generalizata);
Subicter sau Icter (secundar stazei hepatice)
 Modificari congestive viscerale:
Hepatomegalia de staza (dureroasa, moale, cu
marginea rotunjita initial si apoi ferma odata cu
instalarea fibrozei)
Splenomegalia de staza (ferma, indolora)
Revarsate lichidiene: pleural, peritoneal, pericardic
 Examenul vaselor: turgescenta intial jugular
 AMC marita, deplasare in jos a socului apexian
 Aparitia ICC drepte in cadrul ICC globale scade riscul de EPA datorita aparitiei mai
dificile a stazei pulmonare, aparand staza sistemica
Paraclinic
 Radiografia cord pulmon: cord marit
de volum
 EKG: nu ofera date despre ICC
 Ecocardiografia: metoda rafinata de
diagnostic care poate calcula randamentul
pompei cardiace prin fractia de ejectie
FE;
 metoda Doppler evaluaeaza aspectul si
viteza fluxului sangvin la nivel valvular si
intraventricular si atrial
 Diagnostic ICC Criteriile Framingham pentru
diagnosticarea insuficienţei cardiace congestive*

CRITERII
MAJORE__________________________
1. Dispneea paroxistică nocturnă
2. Edem pulmonar acut (EPA)
3. Cardiomegalie
4. Galop
5. Raluri de staza (subcrepitante fine bazal)
6. Dilatarea venelor gâtului
7. Reflux hepatojugular prezent
8. Presiune venoasă crescută (>16 cm H2O)
SURSA: KKL Ho et al., Circulation 88:107, 1993
 Diagnostic ICC Criteriile Framingham pentru
diagnosticarea insuficienţei cardiace congestive*
CRITERII MINORE
1. Dispnee de efort
2. Tuse nocturnă
3. Edeme periferice
4. Hepatomegalie
5. Pleurezie
6. Capacitate vitală redusă la 1/3 din normal
7. Tahicardie (> 120 b/min)
MAJORE SAU MINORE
 Scădere în greutate > 4,5 kg pe parcursul a 5 zile de
tratament
* Pentru stabilirea diagnosticului clinic de insuficienţă cardiacă
congestivă pe baza acestor criterii sunt necesare cel puţin
un criteriu major şi două criterii minore.
SURSA: KKL Ho et al., Circulation 88:107, 1993
Cu viza: OBIECTIVELE TRATAMENTULUI IN ICC

Prognostica Reducerea mortalitatii

Cu viza pe: Ameliorarea semnelor si simptomelor

Cresterea calitatii vietii
Eliminarea edemelor si a retentiei de lichide
Morbiditate Cresterea capacitatii de efort
Reducerea fatigabilitatii si a dispneei
Reducerea spitalizarilor
Asigurarea ingrijirii in stadiu final

Cu viza pe: Aparitia leziunilor miocardice

Progresia leziunilor miocardice
Preventie Remodelarea miocardica
Recurenta simptomelor si a retentiei de lichide
Spitalizarile
 Managementul de ingrijiri la domiciliu
domeniul Nonfarmacologic
Subiecte educationale Tehnici si comportamente de autoingrijire
Bazate pe Recunoasterea tolerantei individuale la efort
-Cunoasterea atenta a mediului casnic si activitatilor ce pot
fi executate individual si ce necesita ajutor
-combaterea in stadiile intiale a sindromului de
deconditionare
Definitia si etiologia IC Intelegerea cauzei de IC si de ce apar simptomele
(iesirea in aer rece, efortul fizic, stresul emotional)

Simptome si semne de Monitorizarea si recunoasterea semnelor si a

IC simptomelor
Pacientul trebuie invatat, in limita nivelului de intelegere,
sa-si cunoasca propria boala pentru a o putea stapanii
terapeutic
 Managementul de ingrijiri la domiciliu
domeniul Nonfarmacologic

Tratament Intelegerea indicatiilor, dozelor si efectelor

farmacologic medicamentelor precum si a ef.sec.comune ale
fiecarui medicament prescris
Implicit:
- Intelegerea importantei autoadministrarii corecte a
medicamentelor
-Recunoasterea corecta a fiecarui medicament
prescris, a dozei corespunzatoare, a timpului corect
de adminstrare (se recomanda folosirea cutiutelor
pentru dozarea corecta, D, P, S)
-Instruirea pentru autoadminstrare (daca este cazul)
a medicamente precum nitroglicerina, furosemid in
caz de urgenta
 Managementul de ingrijiri la domiciliu
domeniul Nonfarmacologic
Modificarea Intelegerea importantei renuntarii la fumat
Factorilor de risc (Auto) Monitorizarea TA la hipertensivi
Mentinerea unui control glicemic bun la diabetici
Evitarea obezitatii, stabilirea unui regim alimentar
corespunzator
Recomandari privind Restrictia de Na atunci cand este prescrisa, in stadiile
dieta intiale ICC
Evitarea aportului lichidian excesiv
Evitarea consumului de alcool
Monitorizarea si prevenirea malnutritiei
Recomandari privind Asigurarea in legatura cu activitatea fizica dupa
efortul evaluarea personalizata a gradului NYHA de dispnee
Intelegerea beneficiilor efortului
Efectuarea de antrenament fizic regulat
 Managementul de ingrijiri la domiciliu
domeniul Nonfarmacologic
Subiecte educationale Tehnici si comportamente de autoingrijire

Imunizarea Imunizarea impotriva inf.precum gripa si boala

pneumococica

Tulburari de somn si Cunoasterea mas.preventive: ↓ G obezilor, incetarea fumatului,

respiratorii abstinenta la alcool

Complianta Intelegerea importantei respectarii recomandarilor terapeutice

si mentinerea motivatiei de a urmari planul terapeutic

Aspecte psiho-sociale Necesitatea suportului social- mai ales pentru cei singuri
Cunoasterea optiunilor terapeutice

Prognostic Cunoasterea factorilor prognostici importanti si luarea unor

decizii realiste
 Managementul de ingrijiri la domiciliu
domeniul Farmacologic
Medicatie de baza
Inhibitorii de enzima de conversie IA

Diuretice IB

Blocantii receptorilor de IA
angiotensina
Beta-blocante IA

Antagonisti de aldosteron IB

Hidralazina IIA

Digoxin IC
 Managementul de ingrijiri la domiciliu
domeniul Farmacologic
Medicatie de baza
Inhibitorii de enzima de conversie
IA
Capropril, Enap, Renitec, Ramipril,
Fosipril, Tritace, Monopril
Diuretice IB
Furosemid, Indapamid, Tertensif
Blocantii receptorilor de angiotensina IA
Diovan, Valsartan, telmisartan
Atacand
Candesartan,

Beta-blocante IA
Metoprolol, betalok zoc
Antagonisti de aldosteron
IB
Spironolactona
Hidralazina
IIA

Digoxin IC
 Managementul de ingrijiri la
domiciliu domeniul Farmacologic
Medicatie aditionala

Anticoagulantele IA

Agentii antiplachetari IA

Statinele IIB
 Programul de recuperare la
domiciliul pacientului cu ICC
 Programul de recuperare al pacientului cu ICC incepe
in spital si se continua progresiv la domiciliu
 Capacitatea de efort a pacientului cu ICC trebuie
testata
 Efortul fizic NU trebuie sa produca la pacientul cu ICC
Dureri precordiale
Dispnee
Cresterea frecventei cardiace cu 30 batai/min
Scaderea sau cresterea TA cu ± 20 mmHg
Tulburari de ritm sau de conducere (tahi-bradi-
aritmi, extrasistole, etc)
 Programul de recuperare la
domiciliul pacientului cu ICC
Exista situatii care contraindica orice fel de efort fizic chiar la
domiciliul pacientului:
 Infarct miocardic acut sau recent in ultmele 2-3 saptamani
 Angina pectorala instabila
 Pericardita activa
 Miocardita
 TVP
 Boala aortica moderata sau severa
 Aritmii ventriculare, supraventriculare necontrolate terapeutic
 Anevrism ventricular important
 Diabet necontrolat
 Boli acute sistemice sau FEBRILE
 TA> 200/120 mmHg
 Programul de recuperare la
domiciliul pacientului cu ICC
 Programul de exercitii fizice se va incepe dupa aerisirea
camerei pacientului; va avea initial durata de 5 minute apoi se
creste progresiv cu 2-3 minute pana la maximum 20 de
minute
 Se prefera exercitiile care cer un efort minim din partea
pacientului, simple: ridicarea la marginea patului cu pastrarea
pozitiei 1-2 minute si revenire
 Se vor face initial exercitii efectuate cu bratele
 Se va incerca ridicarea pacientului in ortostatism, mentinerea,
revenirea, apoi mersul pe durata scurta prin camera
 Se va monitoriza pacientul prin masurarea TA si AV inainte, in
timpul si dupa efortul fizic
 Se va modula tipul, durata si intensitatea exercitiilor alese
progresiv
 Programul de recuperare la
domiciliul pacientului cu ICC
 Se va alcatui un minim program de exercitii efectuate la
pat: flectarea genunchilor progresiv, urmata de extensia
acestora, ridicarea progresiva a cate unui membru,
ducerea mainilor succesiv sub cap
 Se va alcatui dupa toleranta un program de exercitii din
pozitie sezand: aplecari in fata, reveniri, aplecari laterale
 Din ortostatism se poate lucra ulterior: genuflexiunea,
balansul de pe un picior pe altul, lucru cu bratele (F/E,
abd/add)
 Exercitii de mers prin camera, mai tarziu urcat coborat
cateva trepte
 Exercitii la bicicleta ergometrica
 Ergoterapia: se va stabili limita tolerantei individuale
pentru activitatile obisnuite zilnice cat si pentru diferite
activitati recreationale
Va multumesc!