ACCIDENTE GENERALE ALE

ANESTEZIEI
LOCO-REGIONALE
ÎN MEDICINA DENTARĂ
 DEFINIŢII
Urgenţa - situaţie de perturbare a funcţiilor vitale
↕
Moartea - întrerupere totală a funcţiilor vitale
moarte clinică ↔ 5‘↔ moarte biologică
reversibilă ireversibilă
↕
manevrele de reanimare cardio-respiratorie pentru
restabilirea funcţiilor vitale şi evitarea morţii biologice
SITUAŢII DE URGENŢĂ
Conduita preventivă:

FII ALERT!

FII PREGĂTIT!

FII ORGANIZAT!
 SITUAŢII DE URGENŢĂ
1. Identificarea factorilor de risc

Obs clinică:
Ø obezitate

Ø sechele AVC Anamneza:

Ø antecedente personale
Ø boala Parkinson patologice
Ø icter Ø antecedente
heredo/colaterale
Ø exolftalmie

Ø dificultati resp
(ortopnee)
 2. Identificarea semnelor de alertă:
Monitorizarea pacientului în timpul adm. AL -
simptome de alarmă
izolate sau asociate:
stare de nelinişte, agitaţie, spasme
vertij, greaţă, vărsături
paloarea tegumentelor, răceala extremităţilor, cianoză
transpiraţii
tulburări respiratorii
dureri precordiale
tulburări ale stării de conştienţă →pierderea cunoştinţei

!!! FII ALERT

 Managementul măsurilor de siguranţă :

!!! FII PREGATIT

Cunoașterea:
Ø protocolului în situaţii de urgenţă:
• poziţia pacientului
• control sist cardio-vascular
• elib. căilor respiratorii
• control respiraţie
• conduita terapeutică (dg diferenţial, medicaţie, defibrilare)
Ø numerelor de telefon de urgenţă
Ø procedurilor de alertare a membrilor echipei medicale
Managementul măsurilor de siguranţă :

evaluarea semnelor vitale

dg. naturii situației de urgență !!! FII ORGANIZAT
deciderea tratamentului
distribuirea a sarcinilor, la niv. echipei:
pregătire tratament
administrare tratament
monitorizare semne vitale
înregistrarea evenimentelor ce apar
solicitare ajutor
Reacţii alergice
Reacţii alergice în cabinet MD
ca urmare a administrării:
Øanestezicelor locale
(procaina)
Øsubstanţe conservante din sol.
AL – parabeni, sulfit de Na
Ølatex
 Reacții de hipersensibilitate imunologică
Clasificarea Coombs și Gell:
•tip I – alergie imediată(mediată prin anticorpi tip IgE sau reagine)
→ anafilaxia, atopia, astmul bronșic

•tip II - citotoxic (mediată prin anticorpi de tip IgG sau IgM)

→ anemie hemolitică, trombocitopenie, B. Grave’s, miastenia
gravis, nefropatii, etc.

•tip III - prin complexe imune solubile (mediată prin

complexe imune antigen-anticorp de tip IgG)
→ B. serului, lupus eritematos sistemic, artrita reumatoidă, etc.

•tip IV - întârziată (mediată celular prin limfocitele T)

→ rejetul transplantelor
 ana=împotriva
Alergie/Anafilaxie philaxis=protecţie

Alergie→reacţie de hipersensibilitate prin expunere la alergeni:

fizici – căldură, frig
chimici – medicamente, venin de insecte, prod. alim, latex
biologici – bacterii, viruşi, paraziţi, păr, polen, fructe, vaccin, etc
Anafilaxie → reacţie de hipersensibilitate generalizată sau
sistemică prin expunere la un alergen (alim., medicam., venin):
lez. cutanate şi/sau mucoase (congestie, urticarie, angioedem)
tulb. gastrointestinale (dureri abdominale, vomă, incontinenţă)
obstrucţia căilor respiratorii şi tulburări severe ale respiraţiei
hTA, colaps circulator
pune viaţa în pericol
instalare bruscă şi evoluţie rapidă a simptomelor
• !!! declanşare in câteva minute, făra trat. deces în max. 6 ore
 reacție alergică → reacție anafilactică
Reacții cutaneo-mucoase:
angioedem
urticarie-prurit,
edem laringian
eritem (rash)
bronhospasm
disfagie
puls slab
Reacții respiratorii:
disfonie sincopa cu hTA,
dispnee pierderea cunoștinței
Reacții digestive: stop cardio-respirator
crampe abdominale
greață
vomă
diaree
 Reacţii alergice

• – rinită, urticarie, prurit, rash cutanat

• Tratament:
§ antihistaminice
§ Benadryl 50mg im, 3-4zile 50mg la 6h/per os
Reacţii alergice - Angioedemul
Reacție non-inflamatorie
cu manifestare la niv.
– tegument, țesut subcutanat,
mușchi subiacenți, mucoase
– edem laringian → obstrucția
căilor resp. sup.
Tratament:
§ poziție şezândă
§ adm O2 6l/min
§ medicaţie:
§ Adrenalina 0.3mg sol.1:1000, im
§ antihistaminice-Benadryl 50mg im
§ HCH 100 – 200mg
§ cricotiroidotomie, traheotomie
 REACŢIE ANAFILACTICĂ→ŞOC ANAF

→reacţia alergică cea mai gravă

→ eliberarea bruscă din mastocite (activate de antigen+IgE) a
unei mari cantitati de mediatori imunologici - histamine,
prostaglandine, citokine (interleukine, interferon)
→ vasodilataţie generalizată + constricţie bronhiole

→ hTA + edem mucoasa respiratorie

→ bronhospasm + insuficiență respiratorie

→ stop cardiorespirator
 REACŢIE / (ŞOC) ANAFILACTICĂ
tablou clinic
• instalare rapidă – stare de rău, anxietate
• obstrucţia căilor resp. sup. – edem faringe, laringe,
limbă – disfagie, dispnee, voce răguşită, stridor
• tulburări respiratorii – tahipnee, resp. şuierătoare,
confuzie (hipoxie), cianoză, stop respirator
• tulb. circulatorii (semne de şoc) –
– paloare, tahicardie
– hTA, ameţeală, colaps, pierderea cunoştinţei, bradicardie
– stop cardiac
• lez. cutanate şi/sau mucoase – minore sau dramatice
– urticarie, rash, angioedem
 REACŢIE / (ŞOC) ANAFILACTICĂ
dg.diferenţial

• criză de astm bronşic - risc vital

• lipotimie – episod vasovagal
• atac de panică
• reacţii alergice (cutanate)
• criza hipoglicemică
 REACŢIE / (ŞOC) ANAFILACTICĂ
tratament
1. poziţionarea pacientului
– şezând – tulb. respiratorii
– decubit dorsal – hTA
– decubit lateral – inconştient
– decubit lateral dr. – gravide
2. sistarea adm. subst. alergene
3. adm. Medicației de urgență (Adrenalină)
4. solicitare asistenţă de urgenţă (tel. 112)
5. manevre de resuscitare cardio-resp.
REACŢIE / (ŞOC) ANAFILACTICĂ
tratament
ADRENALINA
– antagonist natural al reacțiilor alergice
– acțiune pe receptorii alfa și beta adrenergici:
• (α) vasoconstricție – reduce edemele
• (β) bronhodilatator
• (β) creșterea frecvenței cardiace (efect inotrop și
cronotrop)
• (β) reduce elib. histamina, leukine, prostaglandine
– adm. im cu monitorizare continuă (TA, puls):
– adulţi – 0.3mg (0.3 ml sol. 1:1000)
– copii – 0.15ml (→6ani), 0.3ml (6-12ani), 0.5ml (12ani→)
REACŢIE / (ŞOC) ANAFILACTICĂ
tratament
• asig căi respiratorii
– adm. Oxigen, traheotomie
• asig abord venos → adm. fluide iv
– ser fiziologic - 500-1000ml (adult), 20ml/kg (copii)
• monitorizare cardiacă – puls, TA
• resuscitare cardio-respiratorie
 REACŢIE / (ŞOC) ANAFILACTICĂ
tratament
ANTIHISTAMINICE
•grupa H1, generația II
•împiedică eliberarea de histamină
•Zyrtec, Claritine, Aerius
CORTICOIZI
•hemisuccinat de hidrocortizon
•împiedică acțiunea histaminei, bradikininei și
prostaglandinelor la niv. membranei celulare
•stimulează elib. de streroizi adrenergici
 Profilaxie:

chestionarea fiecărui pacient despre alergii cunoscute

(carnet)

la alergie cunoscută evitarea substanţei specifice

(alergen)

la suspicunea unei posibile alergii efectuarea investigaţii

imunologice
 Dureri precordiale
atitudine:
• constricţie ?
• poziţie confortabilă
• apăsare ? • control respiraţie, puls, TA (A B C)
• greutate ? dg diferenţial:
• iradiere ? – antecedente patologice?
– intensitatea durerii?
– iradiere pe partea stg?
– TA normală sau prăbuşită?
Ø angină pectorală
Ø infarct miocardic
Ø tulburări de ritm cardiac
Ø anxietate
 Criza de angină pectorală

• durere precordială sau retrosternală

apăsare, arsură sau constricţie toracică

• iradierea durerii spre: • stare de

gât
umăr
slăbiciune
braţul stâng dispnee
mandibulă greata
epigastru transpiratii

oxigenare insuficientă (ischemie) a miocardului

în condiţii de stres (nevoi ↑ de O2)
 Criza de angină pectorală
măsuri preventive
decelarea şi evaluarea riscului din anamneză

luarea măsurilor profilactice:

reducerea stresului
adaptarea dozei de vasoconstrictor
Criza de angină pectorală - tratament
Ø oprirea procedurii
q se lasă pacientul să se odihnească în poziţie
semişezândă
q monitorizarea periodică a semnelor vitale
q asigurarea de oxigen suplimentar
Ø adm nitraţi:
q nitroglicerină sublingual
q tbl sau spray (0.4mg) - 3 doze la 5 min.

!!!dacă durerea nu cedează = posibil

infarct miocardic
 Infarct miocardic

112, transport la o unitate UPU

• adm MONA → morfină, oxigen, nitroglicerină şi
aspirină

• în loc de morfină – protoxid de N şi oxigen în

raport de 50:50
 Tulburări de ritm cardiac

simptome:
tahicardie
puls neregulat
jenă/durere retrosternală
cefalee usoară
anxietate

riscuri:
–stop cardiac în tulburările bradicardice
–insuficienţă cardiacă sau fibrilaţie în tulburări tahicardice,

prin descărcare crescută sau aport exogen de Adrenalină

 Tulburări de ritm cardiac
tratament
prevenţie: decelarea riscurilor din anamneză
atitudine de urgenţă:
oprirea procedurii
monitorizarea semnelor vitale (A, B, C)
poziţionarea pacientului în şezut
administrare de oxigen

!!! solicitare salvare în caz de persistenţă sau

agravare a simptomelor
 Puseu de HTA
simptome:
dureri de cap
stare de vomă AVC
tulburări de vedere convulsii
schimbări în starea mentală
măsuri de urgenţă
adm hipotensor
atitudine preventivă: nitroglicerină, beta-blocant,
asigurarea că se află sub medicaţie Captopril sublingual
controlul TA solicitare ajutor specializat
ajustarea dozei de vasoconstrictor
!!! HTA trebuie tratată de
medicul specialist
Accident vascular cerebral (AVC)
 Accident vascular cerebral (AVC)

trei cauze majore ale AVC: Ø simptome:

cefalee
hemoragia cerebrală
confuzie
troboza arterială vertij
embolia vasculară greată/vărsături
alterarea stării de
conştienţă
tulburări de vedere, vorbire
suferinţe ischemice prelungi
cauzează infarcte parţiale ale
hipotonia extremităţilor
creierului → deficite
hipotonie facială
neurologice
 Accident vascular cerebral (AVC)
Riscuri:
administrarea sau descărcări repetate de adrenalină

Profilaxie:
reducerea stresului provocat de aşteptare, durere
dozarea adrenalinei – anestezice cu A 1:200 000
– NU fir retractor cu Adrenalină
controlul TA în cursul şedinţei de tratament
 AVC - tratament

!!! solicitarea asistenţei medicale de urgenţă

aşezarea în decubit dorsal, cu capul uşor ridicat

verificarea şi monitorizarea semnelor vitale

adm. O2 dacă pacientul are tulburări respiratorii

iniţierea manevrelor de resuscitare, dacă este necesar

tulburări ale stării de conştienţă
cauze:
• hTA de cauze variate manifestări:
• hipoglicemie Ø ameţeală
• AVC
• IMA Ø pierderea cunoştinţei
• convulsii
• uz de stupefiante
 stare de ameţeală
prodrom al sincopei vasovagale (leșin)
cauze:
– anxietate, durere, descărcare ↑ Adr.
atitudine:
– decubit dorsal
– liniştirea pacientului
– exerciţii de respiraţie

pentru pacienţii anxioşi

Ø sedare
• inhalosedare
• premedicaţie per os, im, iv
• AG
 stare de ameţeală
hipoglicemie
cauze:
• diabet zaharat I – atitudine:
nu s-a alim după adm pacient conştient
insulină
(A,B,C sub control):
manifestări: – poziţie confortabilă
• transpiraţii – adm zahăr
• tahicardie
• senzaţie de leşin
• stare de confuzie

• pierderea cunoştinţei – adm glucoză parenteral

– tel 112
 pierderea cunoştinţei
sincopa sau leșinul
atitudine de urgenţă:
Ø poziţie decubit dorsal
Ø control respiraţie, TA şi puls (a.carotidă, la copii a.brahială)
Ø diagnostic diferenţial:
• durata de 30 – 60sec → sincopă vasovagală
• dacă NU îşi revine – alte cauze:
– hipoglicemie – resp. spontană cu TA normală
– AVC – resp. spontană cu HTA
– sincopă circulatorie (colaps) – prăbuşire TA, ↓irigaţiei
cerebrale → stare de şoc (cardiogen, anafilactic)
– stop cardiac – apnee → resuscitare
 pierderea cunoştinţei
sincopa vasovagală sau leşinul
sincopa neurocardiogenă
mecanism de producere:
tulburări vegetative → puternică vasodilataţie periferică →
→ prăbuşirea tensiunii arteriale şi bradicardie
declanşate de:
stări emoţionale
teamă
durere
lipsă de oxigen
căldură
extenuare fizică
inj. rapidă de anestezice locale cu vasoconstrictor
 Sincopa vasovagală sau leşinul

simptome
Ø Precoce: ØTardive:
paloare căscat
pupile dilatate
transpiraţie
extremităţi reci
greaţă
hTA
tahicardie
pierderea constienţei
senzaţie de caldură
ameţeală
 Sincopa vasovagală sau leşinul
Măsuri terapeutice de urgenţă
culcarea în poziţie orizontală a pacientului ridicarea membrelor
inferioare-mobilizarea sângelui spre extremitatea cefalică
(autotransfuzie sanguină)

eliberarea căilor respiratorii superioare şi menţinerea lor liberă

asigurarea aportului de aer proaspăt sau adm. de oxigen

monitorizarea funcţiilor vitale

pacientul îşi revine în 30-60sec

 Dacă pacientul NU îşi revine, starea de colaps se prelungeşte
→ şoc circulator → stop cardiac

• solicitarea salvării de grad 0 dotată cu echipament pentru

reanimare cardio-respiratorie
• transportul bolnavului într-un serviciu de terapie intensivă sub
supraveghere medicală
abord venos pt adm.
soluţii perfuzabile şi
medicamente
 Stop cardiac (circulator)

• oprirea inimii
• fibrilaţie atrială/ventriculară
• bradicardie până la asistolie
infarct miocardic, reacţie anafilactică
↓
• oprirea circulaţiei sanguine
lipsa de oxigen la nivelul ţesuturilor şi organelor
↓
• întrerupere totală a funcţiilor vitale → moarte
Stop cardiac (circulator)
Simptomatologie clinică

pierderea cunoştinţei

oprirea respiraţiei
lipsa pulsului carotidian
(lipsa pulsului periferic la artera radială nu
permite punerea dg. de stop cardiac)
dilatarea pupilelor (midriază)

coloraţie lividă a tegumentelor

 Stop cardiac (circulator)

Măsuri de reanimare cardio-respiratorie

A (air – aer) – eliberarea căilor respiratorii şi menţinerea lor
B (breathing – respiraţie) – aplicarea manevrelor de respiraţie
artificială în absenţa respiraţiei spontane

C (circulation – circulaţie) – masaj cardiac extern în alternanţă

cu respiraţia artificială în raport de 5:1 (compresiuni
toracice/insuflare de aer în plămâni

D (drugs – medicamente) – Adrenalină im 0, 5 mg 1:1000

(iv 0.5ml 1:10 000), se repetă aceeaşi doză la interval de 5 minute
Stop cardiac (circulator)
Măsuri terapeutice de urgenţă

Stop cardio-respirator ireversibil

→după 30 minute de reanimare se
menţin:
Ø starea de inconştienţă,

Ø oprirea respiraţiei

Ø midriaza.
Urgenţe prin tulburări ale SNC
 Criza epileptică

Convulsii → contracţii musculare tonico-clonice

involuntare generalizate

Urgenţe SNC Ø contracţii clonice – fasciculaţii de scurtă durată,

rapide şi subintrânde ale unor grupe de muşchi
antagonişti

Ø contracţii tonice – tensionarea intensă şi de mai

lungă durată a unor grupe musculare

Ø contracţii tonico-clonice – combinaţii de

contracţii de lungă durată cu cele de scurtă durată
 Criza epileptică
Prodrom: transpiraţii, nelinişte, paloare sau congestie a
feţei, halucinaţii optice sau auditive
Urgenţe SNC
Criza: pierderea cunoştinţei, cădere bruscă, convulsii,
tonico-clonice generalizte, apnee, cianoză,
hipersalivaţie

durează aproximativ 2 minute

Faza postconvulsională: somn de durată variabilă

din care se trezeşte dezorientat şi cu amnezie
retrogradă
 Criza epileptică

atitudine terapeutică:
• decubit dorsal
• monitorizare A, B, C
• prevenirea:
Urgenţe SNC
Øaccidentării prin cădere bruscă
Ømuşcarea limbii - interpunere de
material moale între arcadele dentare
Øaspirarea secreţiilor - susţinerea capului
într-o poziţie corespunzătoare
• în forme severe tel 112
Pacientul nu trebuie imobilizat în timpul crizei
 Criza de tetanie hiperventilatorie

Mecanism de producere:
→ precipitarea respiraţiei (creşterea frecvenţei
şi ↓profunzimii mişcărilor respiratorii) –

→ alcaloză (scade concentraţia de CO2 din

Urgenţe SNC
sângele arterial)
→ scăderea calciului ionic seric (stare de
hiperexcitabilitate neuromusculară)
→sincopa de hiperventilaţie
 Criza de tetanie hiperventilatorie
Semne prodromale:

parestezii periorale

parestezii ale degetelor

senzaţia de presiune precordială, tahicardie

Urgenţe SNC nelinişte, frică, sete de aer

respiraţie de tip toracic, fără participarea
diafragmului
hiperventilaţie prin mişcări respiratorii rapide
şi superficiale
 Criza de tetanie hiperventilatorie
perioada de stare:

contracţii clonice:
ale buzelor – “gură de crap”
flexia degetelor din articulaţiile de la bază şi
extensia lor in celălalte articulaţii iar policele în
poziţie oponentă – “mână de mamoş”
Urgenţe SNC
ale braţului cu flexia articulaţiei mâinii –
“poziţie de lăbuţă”
Criza de tetanie hiperventilatorie
măsuri terapeutice:

în faza de debut în criză

medicul trebuie să: Ø respiraţie în pungă de

Ø recunoască criza sau balon, pt a inspira

aerul expirat bogat în
Ø liniştească pacienta
CO2(refacerea niv. conc.
Ø să coordoneze exerciţii
seric de CO2)
de respiraţie liniştită cu
Ø adm. ½-1 fiolă Diazepam
antrenarea diafragmului
i.v. lent (dacă criza persistă)
 Managementul urgențelor

• FII ALERT!!!
• FII PREGĂTIT!!!
• FII ORGANIZAT!!!