Obiective şi tehnici

de preparare şi
obturare a canalului
radicular
Dr. Adrian Marinescu
OBIECTIVE BIOLOGICE

Ce se urmăreşte prin
preparare?
1. evidarea completă a CR de conţinutul său
(debriuri tisulare).
2. anihilarea florei bacteriene restante din
dentina radiculară (tubuli şi canalicul dentinari).
3. protejarea regiunii apicale prin respectarea LL
(excepţie “patency files”).
4. evitarea împingerii dincolo de apex a
conţinutului canalar şi a debriurilor rezultate în
urma preparării. OBIECTIVE BIOLOGICE 2
Dr. Adrian Marinescu
OBIECTIVE MECANICE

Cum şi cât de larg se prepară CR?

depinde de morfologia canalului respectiv şi de tehnica de obturare.
1. realizarea unei forme conice continue a CR,
având diametrul minim la nivelul foramenului
apical.
2. includerea conturului original al CR în preparare,
respectând curburile sale multiplanare şi
anatomia sa iniţială.
3. păstrarea poziţiei foramenului apical.
4. păstrarea unui diametru apical al CR cât mai
mic posibil.
5. păstrarea unor pereţi dentinari suficient de
rezistenţi, pentru a preveni fractura rădăcinii. 3
Dr. Adrian Marinescu
 De ce o preparare
conică ?
n o debridare mai eficientă.
n o irigare şi o evacuare optimă.
n o penetrare a materialelor şi
instrumentelor de obturare cât
mai aproape de apex.
n o condensare mai eficientă a
gutapercii.

4
Dr. Adrian Marinescu
 Cum se poate prepară un CR?

1. tehnici de preparare apico-coronare

2. tenhici de preparare corono-apicale

5
Dr. Adrian Marinescu
 Think Z

Dr. Adrian Marinescu

TRIDIMENSIONAL
 1. Tehnica clasică
n tehnică apico-coronară cu stop apical folosită încă din 1957,
odată cu standardizarea instrumentarului endo. (ISO)
n IAF = primul ac care va accesa CR pt. determinarea LL, va fi
un ac pilă de mărime 10-15 + EDTA gel
n odată LL determinată, urmează o lărgire progresivă cu acele
la această LL. (alb- galben – roşu – albastru, etc.)
n Regula de lărgire: 3 mărimi peste IAF (minim roşu 25).
n la canalele drepte – mişcare de rotaţie (reaming) cu acele
burghiu până se ajunge la LL, folosite în ordine crescătoare.
n după fiecare ac folosit se face RECAPITULAREA cu acul de
referinţă IAF = LL + 1 mm = PATENCY
n permanent spălături NaClO şi curăţirea acelor folosite !!!

7
Dr. Adrian Marinescu
 PERMEABILIZAREA
FORAMENULUI
“patency”

• “Patency” previne formarea

blocajelor şi a pragurilor
dentinare în timpul preparării!!!
• ace pilă mici IAF = 0.08, 0.10, 0.15
• folosite în recapitulare pe tot
parcursul preparării canalului.
• LL + 1 mm
• confirmă că foramenul apical
Dr. Adrian Marinescu este permeabil şi menţine LL. 8
 Compactarea rumeguşului
dentinar în zona
constricţiei apicale, în
lipsa recapitulării va duce
la scăderea LL.

• Acul va înţepa ligamentul

parodontal durere
(anestezia obligatorie) !
• IAF va permeabiliza doar
foramenul, NU ÎL VA LĂRGI !
recapitulare IAF = LL + 1mm9
Dr. Adrian Marinescu
 Electrometrics
Where is the working length?
• rule of +1
• if apex locator indicates 22mm
• (set at apex)
• W.L. = 22mm
• patency file = 22,5-23mm (#08,10)

n “patency” to apical foramen

n prevents blocking
Patency is the n reduces transportation
Key!!! n minimizes ledging
n maintains WL
10
Dr. Adrian Marinescu
 TIPURI DE PREPARAŢII APICALE

A. Stop apical – s-a creat un blocaj la nivelul constricţiei apicale. Spaţiul dintre constricţie şi foramenul
apical rămâne neinstrumentat (aprox 1mm).
B. Comunicare apicală conică – permite trecerea unor instrumente subţiri prin foramenul apical. LL
va fi limitată apical de foramen, zona fiind preparată conic.
C. Apex deschis – preparaţia este largă, fără nici un stop apical. Este dificil de obţinut o bună sigilare
a zonei şi o retenţie adecvată a materialelor de obturaţie. 11
Dr. Adrian Marinescu
 ACELE ISO = TAPER .02

CONICITATE 2% = Diametrul acului creşte cu 0.02

mm la fiecare mm de lungime.

TEHNICA CLASICĂ de preparare:

• conicitatea instrumentului ISO = conicitatea
preparaţiei = 2%.
LL • îi corespunde o obturaţie radiculară
monocon la LL.
• instrument ISO pe LL con gutapercă
ISO la culoare pe LL .
12
Dr. Adrian Marinescu
 2. Tehnica STEP-BACK
n tehnică de prep. apico-coronară
n necesită 2 serii de instrumente pilă,
precurbate după morfologia canalului.
n CR se va prepara în 3 etape.

n ETAPA 1: prepararea apicală

n aceiaşi paşi ca în tehnica clasică.
n se recomandă prepararea CR cu acele la
LL, până la pila 25-30.
n IAF (initial apical file) = 10
n MAF (master apical file) este ultima
NICI UN AC NU ARE
pilă ce prepară CR pe toată LL = 25-30
VOIE SĂ PENETREZE ÎN
NU UITAŢI: lubrifiant, recapitulare, spălături. CANALUL USCAT !!!
13
Dr. Adrian Marinescu
 Step-back

ETAPA 1

Prepararea apicală până la

acul nr. 25-30.
(endodontiştii recomandă chiar MAF # 40)
IAF = 10
MAF = 25 Recapitulare după fiecare ac
folosit, cu acul anterior şi IAF
la LL+ 1mm.

Exemplu: Toate acele vor fi verificate cu

apexlocatorul şi vor avea
LL stoperele fixate la LL.
14
Dr. Adrian Marinescu
 INSTRUMENTARE RECAPITULARE IRIGARE

IRIGARE RECAPITULARE INSTRUMENTARE

15
Dr. Adrian Marinescu
 ETAPA 2: prepararea telescopată
a 2/3 coronare cu acele
MAF
n ultima pilă folosită în prima
etapa = MAF = 25-30
n se vor folosi în continuare
toate acele pilă ale seriei 1,
urmate de cele ale seriei 2, în
ordine crescătoare, fără
omisiuni.
n după MAF, acele vor creşte
progresiv în diametru şi vor
scădea în LL cu segmente de
0,5 mm sau de 1 mm.
SPĂLĂTURI NaClO !!!
Dr. Adrian Marinescu
16
 ETAPA 2
Step-back

n prepararea telescopată va folosi toate

pilele consecutive MAF-ului din seria 1,
urmate de cele ale seriei a 2-a, fără omisiuni.
n se va începe cu prima pilă după MAF
reducerea LL (ex: pila 30) , care va prepara canalul pe:
cu segmente L = LL - 1 mm.
de 1 mm (sau
de 0,5 mm), n pila 35 L= LL - 2 mm
pentru fiecare n pila 40 L= LL - 3 mm
pilă utilizată.
n pila 50 L= LL - 5 mm
n pila 55 L= LL - 6 mm
n pila 60 L= LL - 7 mm , etc.

n după fiecare ac utilizat se va recapitula

MAF cu MAF pe toată LL.
n PATENCY cu IAF = LL+1. 17
Dr. Adrian Marinescu
Dr. Adrian Marinescu

n prepararea continuă de obicei până -6 mm

la pila 60-80, în funcţie de mărimea
canalului.
n dacă pilele nu vor mai avea contact
cu pereţii canalului, se va trece la etapa -5 mm
a 3-a a preparării.
n Pila finală FF (final file) este ultima -4 mm
pilă folosită în prepararea canalului,
după care urmează frezele GG.
-3 mm

-2 mm

IAF MAF FF
-1 mm
LL LL LL
18
3.

2.. ETAPA 3
n frezele GG se vor
utiliza în 1/3 coronară a
canalului, în ordine
crescătoare.
n adesea sunt utilizate
1.. frezele 2-3-4 .
n prima freză va fi mai
mare decât FF şi va
pătrunde cu 1-2 mm mai
puţin decât această pilă.

19
Dr. Adrian Marinescu
 1. 2. 3.
• frezele GG
vor continua
prepararea
step back
după FF,
după
principiul
măririi
conicităţii
canalului.

• GG vor fi
marcate cu
stoppere.
MAF = 25-30 FF = 60-80

ETAPELE TEHNICII DE PREPARARE STEP 20

Dr. Adrian Marinescu
Dr. Adrian Marinescu

FINALIZAREA
MAF PREPARĂRII
STEP-BACK
După frezele GG ,
finalizarea
preparării se va
face prin
utilizarea pe toată
LL a MAF-ului sau
a pilei anterioare
acestuia,
circumferenţial,
desfiinţând astfel
pragurile formate
prin step back.

Reevaluarea MAF-ului presupune remăsurarea dimensiunii foramenului apical cu MAF-ul

la LL şi apexlocatorul, deoarece în urma preparaţiei acesta se poate să se fi mărit. 21
 STEP-BACK

n MAF stabileşte diametrul conului de gutapercă

(principal master con), folosit la obturarea CR
împreună cu conurile accesorii.

CONICITATEA PREPARAŢIEI STEP-BACK

n o descreştere cu - 0,5 mm a acelor CONICITATE 10 %.
n o descreştere cu - 1 mm a acelor CONICITATE 5 %.
n AMBELE SUNT SUPERIOARE PREPARAŢIEI CLASICE !!!

22
Dr. Adrian Marinescu
 1 mm
55
0,5mm 40
50
0,5mm 1 mm

35
0,5mm
40 1 mm
0,5mm
35 30
0,5mm
30 1 mm
0,5mm
MAF 25
23
Dr. Adrian Marinescu
 Obturaţia prin
condensarea
laterală la rece
a gutapercii

24
Dr. Adrian Marinescu
 condensarea laterală
n tehnică ce poate fi aplicată în majoritatea cazurilor.
n Avantaje: asigură controlul lungimii obturaţiei pe parcursul compactării.
n Dezavantaje: nu se obţine o masă de obturat omogenă şi nu poate umple
canalele laterale la fel de bine ca în cazul compactării verticale la cald.

n CR necesită o conicitate de cel puţin 5%, pentru a se putea condensa

conurile de gutapercă cu spreaderele de mână, conicitatea lor fiind de 5%.
25
Dr. Adrian Marinescu
 NECESAR
n con master standardizat ISO,
adaptat la diametrul
foramenului canalului şi având
marcată LL. (MAF)

n conuri accesorii
nestandardizate, pentru
A. Conuri standardizate ISO seria 1 mărimi #15 - #40. şi
umplerea completă a spaţiului seria 2 cu mărimi #45 - #80.
rămas liber.

n sealer-ul endodontic va fi
introdus în CR cu MAF-ul de 1-
2x tapetând pereţii canalului,
apoi vârfurile tuturor conurilor
utilizate vor trece prin sealer.
B. Conuri de gutapercă convenţionale:
extra fine, fine fine, fine, medium fine, fine
medium, medium, large, şi extra large.
26
Dr. Adrian Marinescu
 NECESAR
n spreadere asortate = instrumente cu vârf ascuţit
pentru condensarea laterală la rece a gutapercii.

n pluggere = instrumente cu vârf plat pentru

compactarea verticală la cald a gutapercii.

n riglă de calibrare a conurilor de gutapercă.

SS în canale drepte, NiTi în canale curbe. 27

Dr. Adrian Marinescu
 ALEGEREA CONULUI MASTER

n PRIMA ALEGERE VA FI UN CON

MASTER CU UN NUMĂR MAI
MARE FAŢĂ DE MAF, deoarece
MAF-ul folosit pe recapitulare şi-a
făcut deja loc în foramen.

n dacă conul ales nu va ajunge la LL

(prea scurt), se va alege un con
mai mic din care se vor tăia pe
rând segmente de 0,5-1 mm din
vârf, până la o adaptare apicală
perfectă.

n tăiere precisă cu rigla de calibrare.

28
Dr. Adrian Marinescu
ADAPTAREA CONULUI MASTER

n adaptarea apicală a conului master

presupune obţinerea unei fricţiuni
între con şi pereţii canalului, pe
ultimul său mm.

n “tug back-ul” = senzaţie de rezistenţă

în acest ultim mm la încercarea de
îndepărtare a conului din CR.

n esenţial pentru succesul obturaţiei

radiculare, pentru că asigură sigilarea
apicală.

n atunci când conul master ajunge la

mai puţin de 1 mm de LL şi are
aderenţă, înseamnă că este bine ales
şi adaptat. (se poate verifica CM pe Rx).
29
Dr. Adrian Marinescu
CONDENSAREA CONULUI MASTER

n pe conul master se va marca LL prin strângerea cu pensa.

n odată inserat, conul master va pătrunde aprox. LL-1mm şi
va avea tug-back.
n se va alege un spreader de culoarea MAF-ului sau un nr.
mai mic, având fixat un stopper la LL minus 1 mm.

n se urmăreşte pătrunderea spreader-ului în CR pe lângă CM

până la stopperul fixat, printr-o presiune fermă în direcţie
apicală ce-l va compacta pe ultimii 1-2 mm ai CR.

ž presiunea se va menţine cca. 20 sec. pt. a

condensa gutaperca apical şi lateral.

ž se va roti apoi spreader-ul pe loc pentru a

se obţine spaţiu şi se va scoate făcând
astfel loc primului con accesoriu.

30
Dr. Adrian Marinescu
CONDENSAREA CONURILOR ACCESORII

n conul accesoriu va fi ales cu un nr. mai mic decât spreader-ul folosit.

n se repetă mişcarea cu acelaşi spreader sau cu unul mai mic, pe lungimi
din ce în ce mai mici, făcând loc pentru restul conurilor accesorii.
n mişcările spreadere-lor vor fi de apăsare, rotaţie şi apoi retragere.

31
Dr. Adrian Marinescu
Dr. Adrian Marinescu

Seringa endodontică de plasare a

EndoREZ adânc în CR.

Inserarea sealerului pe bază de răşină 32

methacrylat într-o seringă subţire.
 33
Dr. Adrian Marinescu
COMPACTAREA CONURILOR SECŢIONATE

n în final, se vor secţiona toate conurile

printr-o singură mişcare fermă, cu un
instrument bine încălzit. (ATENŢIE!)

n apoi se vor compacta vertical cu un plugger

încălzit conurile secţionate.

n îndepărtaţi resturile de gutapercă cu o freză

globulară şi toaletaţi cavitatea endo.

n sigilaţi cavitatea de acces cu o buletă şi

ciment provizoriu, îndepărtaţi diga şi
efectuaţi imediat Rx de control.

n dacă obturaţia este OK, se îndepărtează

cimentul şi buleta şi se va sigila podeaua
camerei pulpare cu un compozit flow.
34
Dr. Adrian Marinescu
 molar secund mandibular. la pluriradiculari, canalele se vor obtura pe rând.

obturarea canalului cel mai accesibil (D). condensarea laterală a gutapercii în canalul MV.
35
Dr. Adrian Marinescu
aspectul obturaţiilor după folosirea plugerelor şi gravarea acidă a camerei pulpare.
îndepărtarea excesului de gutapercă.

fotopolimerizarea bonding-ului. refacerea coronară cu compozit a dintelui.

36
Dr. Adrian Marinescu
37