INSTRUMENTARUL IN

ODONTOTERAPIE
 Gama vitezelor de rotatie
- 3 game de rpm :
• turaţii joase < 12.000 rpm;
• turaţii medii sau intermediare, între 12.000 şi 200.000 rpm;
• turaţii înalte > 200.000 rpm.

Turaţiile joase .
• 500–10.000 rpm – piesă de mână - bandă verde;
• 1000–25.000 rpm – piesă de mână - bandă albastră.
- Factorul de iritaţie este 8.
- indicate- frezele de oţel, folosirea lubrifianţilor este opţională. Vizibilitatea este mai bună fără lubrifianţi,
dar tăierea este mai rapidă şi mai curată prin folosirea cel puţin a sprayului de aer-apă.

Turaţiile intermediare (medii)

¤ 20.000–80.000 rpm – piesă de mână codată cromatic cu bandă roşie;
¤ 20.000–120.000 rpm – piesă de mână - bandă portocalie.
- Factorul de iritaţie este 3.
- Instrumentele diamantate cu granulaţie medie - cele mai eficiente la acest interval de turaţii
- Folosirea răcirii cu spray este obligatorie.
Frezele de carbură de tungsten taie eficient metalul, smalțul și dentina dar pot provoca microfisuri în smalţ
şi o creştere a factorului de iritaţie ceea ce duce la șubrezirea marginii cavității.
Turaţiile înalte
• ¤ 250.000–400.000 rpm –sunt dezvoltate numai de turbină cu aer.
• Factorul de iritaţie este egal cu 2.
• frezele din carbură de tungsten lucrează la eficienţă maxima, cu ele se realizează margini fine de
smalţ şi se secţionează mult mai uşor de-a lungul marginii, unde freza în rotaţie intră în cavitate.
• foarte utile sunt şi instrumentele diamante.
• Răcirea cu spray este obligatorie.

- Instrumentele rotative îndepărtează structura dentară prin aşchiere sau prin măcinare.
Instrumentele cu lame (frezele de oţel sau tungsten-carbid) vor aşchia particulele de smalţ sau dentină
în concordanţă cu numărul lamelor şi cu unghiul de atac al lamelor, iar eficienţa de aşchiere este în
funcţie de dispoziţia lamelor active.
- Prin creşterea numărului de lame tăietoare se realizează o secţionare mai fină şi o suprafaţă mai
netedă
Caracteristicile clinice ale instrumentelor
rotative

• Un instrument rotativ este format din 3

părţi (Thompson JY;2006):
– mandrenul sau t i j a de f i x a r e a
instrumentului rotativ în piesa de mână;
– colul sau g â t u l instrumentului care
face legătura dintre mandren şi partea activă
a instrumentului;
– capul sau p a r t e a a c t i v ă a
instrumentului.
Cele mai utilizate design-uri de freze
 D
i C
aa
N
mr
r
ea
.
t c
d
F rt
i
O Iu
m e
R Sl
M O r
.
Frezele s f e r i c e (globulare) sau r o t u n d e.
Ă
f
a
ci
as
b
pt
r
ui
.
l c
ui
i
F
• atacul primar al dintelui r
e
• extensia preparării z
a
• pregătirea retenţiei g
l
• îndepărtarea ţesuturilor dure alterate o
b 0
u ,
0
l ¼ 5
0
a
5
r m
ă m
(
s
f
e
r
i
c
ă
)
 NR. DIM. DIAMETRUL CARACTERISTICI
FABR. CAPULUI
FORMA ISO

FREZA GLOBULARA 1/4 005 0,5mm -nr. minim de lame tăietoare 6

– D = diametru=0,5 mm
– R = radius = 0,25 mm
– O = OFFSET = 0,15 mm

Frezele ¼ şi ½ - pentru realizarea puţurilor, buclelor şi şanţurilor de

retenţie în dentină.
- se îndepărtează dentina cariată din zone alterate
minime, etc.

1/2 006 0,6mm

1 008 0,8mm

2 010 1mm

3 012 1,2mm

4 014 1,4mm
Freza para

Adaptată ca să prepare conservativ o cavitate, cu unghiuri interne

rotunjite şi cu minim de structuri dentare îndepărtate.
Iniţial această freză a fost destinată preparărilor care erau restaurate cu
amalgam.
Astăzi utilitatea i s-a extins şi la restaurările cu materiale estetice.

- 330 - ISO 008, diametrul partii active 0,80mm

- Lungimea capului = 2,75mm
- Unghiul de conicitate 8

-245 - 330L = para lunga - ISO 008, diametrul partii active 0,80mm
- Lungimea capului = 3-5mm
- Unghiul de conicitate 4
Frezele cilindro-conice

Freza cilindro-conica de lungime normala

- 168 - ISO 008, diametrul partii active 0,80mm
- Lungimea capului = 4,3mm
- Unghiul de conicitate 6

Freza cilindro-conica lunga

- 169L - ISO 009, diametrul partii active 0,90mm
- Lungimea capului = 5,6mm
- Unghiul de conicitate 4
Frezele pentru finisat
• frezele cu 12 lame
• din carbură de tungsten - excelente pentru a realiza o suprafaţă tăiată foarte netedă, pentru a
ajusta ocluzia în smalţ, pentru a netezi marginile de smalţ și pentru a prelucra şi finisa restaurarile
din compozite.
• Frezele de finisat din oţel - pentru finisarea restaurarilor din amalgam iar cele confecționate din
carbură de tungsten indicate pentru finisarea a)restaurațiilor
bc
)) estetice.
def
)))

g hi
)))
Desenul frezelor este conceput de aşa manieră ca să
înlăture rapid detritusurile şi să protejeze lamele
împotriva fracturii din cauza unghiului de atac pozitiv
Instrumentele diamantate
• 1) Rotundă

• 2) Minge de rugby
• 3)Forma de butoi

• 4) Cilindrică cu vârful plat

• 5) Cilindrică cu vârf bizotat
• 6)Con invers
• 7) Cilindroconică cu vârful plat
• 8)Cilindroconica cu varf in cupola
• 9) Flacara
• 10) Ac de cusut
• 11) Interproximala
• 12) Para
• 13) Roata cu unghiurile rotunjite
• 14) Roată
 Instrumentele de mana - conditii
• sa fie confecţionate dintr-un oţel rezistent, incasabil
• să nu se deformeze
• să nu se decoloreze
• să nu ruginească
• să nu corodeze
• să fie rezistente la agresiunile chimice;
• să se poată reascuţi după ce devine inactiv;
• să nu i se diminueze eficienţa prin metodele de sterilizare;
• pentru fiecare instrument să existe mai multe dimensiuni;
• mânerul instrumentului să asigure o priză palmară optimă.

În zilele noastre există numeroase tipuri de instrumente de mână sau de truse de

instrumente de mână incluse în truse complete. Toate acestea derivă din modelele
iniţiale, imaginate de Black.
 Instrumente de mana

Dr. Black stabileşte o nomenclatură pentru instrumentele de mână descriind trei clase:
• – ordinul = scopul instrumentului;
• – subordin = poziţia sau maniera de folosire;
• – clasa = forma părţii active.

1) tăietoare (excavatorul, dalta

2) netăietoare (fuloarele, oglinda, sondele)
 Formula instrumentelor de mana

Formula de bază a instrumentelor constă din trei cifre care au la bază măsurătorile sistemului metric:

1. prima cifră – l ă ţ i m e a l a m e i sau muchia tăietoare primară, în zecimi de milimetru (0,1mm), ex:10 = 1mm;
2. a doua cifră – l u n g i m e a l a m e i în mm; ex: 7=7mm.
3. a treia cifră – u n g h i u l pe care îl formează lama cu axul lung al mânerului, exprimat în centigrade (cg), ex: 14=140 o
La aceste instrumente cu formula compusă dintrei cifre, unghiul dintre muchia tăietoare şi lamă este întotdeauna de 90 °.

4. a patra cifră = unghiul format între muchia tăietoare a lamei şi

axul lung al mânerului şi se exprimă în centigrade. Se plasează,
întotdeauna în poziţia a doua a formulei.

Bizotator de prag gingival

Desenul lamei unei dăltiţe care arată muchia tăietoare primară şi
muchiile tăietoare secundare
 • Daltite - drepte

- curbate
- biangulare

Indicatii: prăbuşirea prismelor de smalţ de pe marginile distale ale proceselor carioase

pregătirea şi nivelarea pereţilor verticali ai cavităţii de cls. a I-a şi cls. a II-a prin
acţionarea cu dăltiţele de smalţ de-a lungul întregului perete, începând de la
suprafaţa de smalţ până în podeaua cavităţii
• Sapitele
asemănătoare cu dăltiţele având lama în continuarea mânerului dar curbată pe faţă cu o angulaţie mai mare de
12,5 centigrade

Săpiţele monoangulare - utilizate pentru planarea pereţilor

preparărilor şi accentuarea unghiurilor interne la cavităţile de
clasa a III a şi a V a convenţionale.
- foarte utile în planarea şi finisarea pereţilor de smalţ aflaţi faţă
în faţă pentru că evită lezarea dintelui vecin.

Pentru dinţii posteriori s-au imaginat săpiţele biangulare.

• Toporistile de dentina - sculptarea pretilor de dentina
• Toporistile de smalt -

Toporişti perechi.

Indicatii: dislocarea şi prăbuşirea prismelor de smalţ nesusţinute de dentină, situate la marginile cavităţilor de
clasa a I a şi clasa a II a.
finisarea marginilor de smalţ ale pereţilor cavităţii de clasa a III-a.
netezirea pereţilor laterali ai cavităţii de clasa a I a şi clasa a II-a
bizotarea marginilor cavităţilor de clasa a I-a şi clasa a II-a
bizotarea muchiei pulpo-axiale
 • Bizotatoarele de prag
gingival - perechi

Există o tehnică specială de întrebuinţare a bizotatoarelor pentru

suplimentarea formei de retenţie la caseta verticală a cavităţilor de clasa a
II-a = crearea unui unghi axio-gingival mai mic de 90 de grade .

Pentru aceasta se plaseză bizotatoarele distale pe peretele gingival mezial

şi invers
Excavatoarele - folosite doar
pentru indepartarea dentinei
cariate

Exista două diferențe majore față de

toporisti:
• Lama excavatorului este curbată
pentru a accentua mișcarea de
răzuire laterală
• Muchia tăietoare este rotundă
Fuloarele
-de amalgam - Un capăt este neted şi se foloseşte la condensarea amalgamului, iar celălalt
capăt este zimţat şi se utilizează la transportul materialului. Capul lucrător - diverse forme dar
de regulă este rotund cu partea frontală plată.
- de compozit
răşinile compozite de obicei nu se condensează, dar se recomandă totuşi o
uşoară condensare a lor cu un fuloar mare pentru a le obliga să pătrundă în
toate zonele cavităţii preparate
Instrumentele de modelat restauratiile de amalgam + compozit

• folosite pentru a modela amalgamul

şi răşinile compozite după ce au
fost introduse în cavitatea de
restaurat.
 Condensa- fuloar pentru compozit tratat Fissura- instrument pentru modelarea pantelor cuspidiene,
astfel incat sa impiedice aderarea compozitului de el cu un varf ascutit pentru fisurile de pe suprafata ocluzala
Ecscessa- mini chiureta pentru indepartarea excesului de compozit Applica- spatula
 Misura- instrument pentru stratificarea compozitului din zona frontala Misura posterior- pentru realizarea peretilor M si D din cavitatile de clasa aIIa .
Se poate maximiza mo de stratificare corecta in functie de grosimea dentinei si a smaltului Un capat este destinat stabilirii grosimii smalt-dentina, iar celalalt trece peste
matrice astfel incat modelajul sa fie la aceeasi inaltime ca si a dintelui vecin