ETIOLOGIA BOLILOR

PULPARE SI PERIAPICALE

Conf. univ. Dr. LUMINITA NICA

DISCIPLINA DE ODONTOTERAPIE-ENDODONTIE
FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA TIMISOARA LN
AGENT PATOGEN

• Definitie:
•cu o intensitate crescută asupra pulpei dintelui sau
orice factor al mediului ambiant care acţionează
care intră în contact direct cu pulpa dentară

LN
CLASIFICAREA FACTORILOR
PATOGENI
Factori locali Factori generali
–  Microbieni - Boli sistemice
–  Traumatici - Avitaminoze
–  Termici - Intoxicaţii endogene
–  Chimici - Dismetabolisme
–  Medicamentoşi
–  Iatrogeni LN
FACTORII MICROBIENI

LN
 CAI DE PATRUNDERE
•  Calea coronară
–  Grosimea dentinei restante
–  Aria suprafeţei expuse
–  Prezenţa-absenţa smear layer
–  Capacitatea de apărare a pulpei (rata fluxului sanguin)
•  Calea radiculară
–  Canale radiculare secundare,
laterale şi accesorii
–  Infecţii de vecinătate
(abces sau pungă parodontală)
•  Calea retrogradă (anacoreză)
LN
CALEA CORONARA
COMPLICATII ALE CARIEI DENTARE
Canalul radicular reprezintă o
nisă ecologică unică ce oferă
conditii optime de dezvoltare si
înmulţire a florei bacteriene
•  Condiţii de anaerobioză sau
prezenţa CO2
•  Umiditate
•  Substrat organic nutritiv
•  Temperatură
•  Mediu acid iniţial

LN
CALEA CORONARA
COMPLICATII ALE CARIEI DENTARE

LN
Teoria lui Kronfeld (1939)
Dr. A. Castellucci

LN
 Aerobe
Strep. Salivarius, mutans, mitis
Strep. alfa-hemolitic
Strep. beta - hemolitic
Anareobe
Flora bacteriană
Coci gram pozitivi
aerobă anaerobă   Peptococcus intermedius
  Microaerphilus streptococ
Coci gram negativi
Gram pozitivă Gram negativă Veilonella
Bacili gram pozitivi
Actinomyces
  Eubacterium
  Lactobacillus
Bacili gram negativi
  Fusobacterium
Bacteroides melaninogenicus
  Bac. Oralis
Bac. corrodens
LN
•  Streptococi: mutans, hemolitic,
salivarius
•  Neisseria, E. coli, Pseudomonas,
Bacteroides melaninogenicus
•  Prevotella buccae, Porphyromonas
endodontalis, Porphyromonas gingivalis,
Peptostreptococcus

•  Bacteriile pot rămâne cantonate la nivelul istmului →

protocol corect de irigare

LN
 •  Flora bacteriană
diferă ca:
–  număr (102 - 108)
–  virulenţă si
–  localizare în canalul
radicular, în functie de
patologie:

–  dinti cu leziuni
periapicale
persistente, domină
Gram +
–  dinti cu esec
terapeutic,
Enterococcus faecalis
–  abcese periapicale,
asociatii bacteriene

PARODONTITA APICALA CRONICA

etiologie bacteriana
 E. faecalis, un coc gram pozitiv
facultativ anaerob, este cel mai frecvent
incriminat în infecţii persistente ale
spaţiului periapical (Pinheiro et al. 2003).

Acest microorganism este cel mai

potrivit pentru a mima realitatea clinică,
penetrând masiv tubulii dentinari şi
generând o infecţie masivă în interiorul
canalului radicular (Dametto et al. 2005).

LN
RICUCCI et al, 2013 LN
 CALEA RADICULARA
Din punga parodontala, pe calea canalelor
laterale, furcale

LN
 FACTORII TRAUMATICI
Traumatisme brutale,
CU sau FARA deschiderea camerei pulpare

Traumatisme minore, dar repetate-obiceiuri vicioase,

forte ortodontice necontrolate LN
 FACTORII CHIMICI
Exogeni – de la nivelul cavităţii bucale
Endogeni – provin din mediul organic pulpar (factori de agresiune tisulară,
amine biogene)

Exogeni:
- cimenturile acide (H3PO4)
- eugenolul
- materialele de restaurare coronară
- lineri Ca(OH)2
- dezinfectanţii şi desicanţii
- materiale devitalizante (pe baza de paraformaldehida)-produc necrozarea
intentionata a tesutului pulpar in pulpectomii devitale
LN
 FACTORII IATROGENI
PREPARAREA CAVITATILOR SAU SLEFUIREA BONTURILOR fara
racire sau cu instrumente nepotrivite: caldura, deshidratare, hemoragie
pulpara sau deschiderea accidentala a camerei pulpare
Cimentarea lucrărilor protetice
Chiuretajul parodontal
Electrocauterizarea
Chiuretajul periapical,
Rinoplastia, osteotomia
Intubaţia orotraheală
LN