Flora cavității orale

Coci Gram pozitivi

Genul Streptococcus
 coci Gram-pozitivi
 dispuși în lanțuri
 imobili
 ocazional capsulați
 facultativ anaerobi
 produc hemoliză, în special α-hemoliză

 Grupul mutans
 Grupul salivarius
 Grupul anginosus
 Grupul mitis

Grupul mutans

 Agentul cauzator al cariei dentare

 în absența unor factori favorizanți (ex. zaharoza) nu poate produce carii
 au capacitatea de a produce în cantități mari polizaharide extracelulare,
lipicioase, din carbohidrații alimentari (acestea asigură aderarea
microorganismelor la smalțul dentar)

 Agenți importanți ai endocarditelor infecțioase

 produc aproximativ 60% din aceste infecții
 de obicei bacteriile eliberate în urma tratamentelor stomatologice se depun pe
valvele defecte, cauzând endocardita infecțioasă

 Principalele specii:
 Streptococcus mutans serotipurile c, e, f
 S. sobrinus serotipurile d, g
 S. cricetus serotipul a
 S. rattus serotipul b
 S. ferus
 S. macacae
 S. downei serotipul h

 Streptococul mutans și-a câștigat notorietatea în anul 1960

 s-a demonstrat inducerea cariilor dentare și transmiterea lor la animale prin
inocularea intraorală cu acest microorganism

 Numele de mutans rezultă din tranziția de la forma de coc la cea de cocobacil

 Factorii de virulență
  Aderența specifică la suprafața dinților folosind adezina antigen I / II și GTF
(glicozil transferaza)
 Producerea de polizaharide extracelulare (dextran) permite bacteriilor
cariogene să se lipească de dinți și să formeze un biofilm
 Toleranța la acid
 Capabil să mențină creșterea microbiană și să continue producția de acid la
valori scăzute ale pH-ului
 Metabolizarea rapidă a zaharurilor în acizi lactici și în alți acizi organici
 Inducerea de pH scăzut - sub 5,5.
 Dizolvă fosfatul de calciu (hidroxiapatita) din smalțul dinților
 Acumulare de polizaharide intracelulare (rezervă de carbon / energie)

Grupul mitis

 Principalele specii:
 Streptoccocus mitis
 Streptoccocus sanguis
 Streptoccocus gordonii
 Streptoccocus oralis
 Streptoccocus crista

 Principalele situri orale:

 în principal biofilmul plăcii dentare
 limbă,
 obraji
 carii dentare
 endocardite infecțioase (excepție S. mitis)

 Legează amilaza (descompune amidonul în glucoză)

 Împart identitatea secvenței 99% cu S. Pneumoniae

 Virulenţă
 Pneumococcal ply gene - pentru pneumolizină și adezină de suprafață PsaA
găsită în multe tulpini
 Aderă trombocitele
 Membrii grupului mitis sunt în mod natural competenți și capabili să preia
ADN străin

Grupul salivarius

 Principalele specii:
 Streptococcus salivarius
 Streptococcus vestibularis

 produc urează și peroxid de hidrogen

  scade pH-ul
 contribuie la sistemul peroxidazelor salivare
 unul dintre factorii de apărare non-imunoglobulină care reglează
cantitatea și distribuția speciilor de microorganisme orale

 Principalele situri intraorale:

 suprafața dorsală a limbii
 saliva

 ROL PROTECTOR

Grupul anginosus

 Principalele specii:
 Streptococcus constellatus
 Streptococcus intermedius
 Streptococcus anginosus

 Pricipalele situri intraorale:

 ulcerații gingivale
 infecții dentoalveolare
 infecții endodontice

Streptococi anaerobi

 Principalele specii:
 Peptostreptococcus anaerobius
 Micromonas micros
 Finegodia magnus
 Peptoniphilus asaccharolyticus

 Principalele situri orale:

 dinții, în special dentina cariată
 abcesele parodontale
 abcesele dentoalveolare

Bacili și forme filamentoase Gram-pozitive

 Aceste organisme sunt izolate de obicei din biofilmul plăcii dentare

 Includ
 actinomycete
 lactobacili
  eubacterii
 propionibacterii

Genul Actinomyces

 Bacili scurți, Gram-pozitivi, pleomorfi

 Principalele specii:
 Actinomyces israelii
 cel mai important patogen uman
 A. gerencseriae
 A. odontolyticus
 A. naeslundii
 A. myeri
 A. Georgiae

 strict sau facultativ anaerobi

 Principalele situri orale:

 A. odontolyticus este responsabil de
 primele etape ale demineralizării smalțului
 progresia cariilor superficiale

 A. naeslundii este implicat

 în cariile suprafețelor radiculare
 în gingivite

 A. israelii este un patogen oportunist

 A. gerencseriae și A. georgiae
 sunt componenți minori ai florei gingivale normale

Genul Lactobacillus

 Bacili Gram-pozitivi

 Principalele specii:
 Lactobacillus casei
 L. fermentum
 L. acidophilus
 L. salivarius
 L. rhamnosus.

 catalazo-negative
 microaerofili
 fastidioși, necesități nutriționale complexe (mediul Rogosa)
  Principalele situri orale:
 componenți ai florei normale orale (mai puțin de 1%)
 în biofilmul plăcii dentare, de obicei în număr mic
 carii dentare

 Lactobacilii bucali
 sunt proporționali cu aportul de carbohidrați alimentari
 de aceea se pot folosi pentru a detecta potențialul cariogenic al dietei
 prin examenul cantitativ al lactobacililor bucali

Genul Eubacterium

 pleomorfi, bastonșe sau filamente

 se colorează varibil Gram
 anaerobi

 Principalele specii:
 Eubacterium brachy
 E. nodatum
 E. Saphenum

 Principalele situri orale:

 biofilmul plăcii dentare și tartru
 implicați în producerea cariilor și a bolii parodontale
 având un rol neclar
 reprezintă peste 50% din anaerobii pungilor parodontale

Genul Propionibacterium

 Bacili Gram-pozitivi

 Principala specie:
 Propionibacterium acnes

 strict anaerobi
 morfologic nu poate fi diferențiat de Actinomyces israelii
 produce acid propionic din glucoză, spre deosebire de A. Israelii

 Pricipalele situri orale:

 cariile de pe suprafețele radiculare
 biofilmul plăcii bacteriene
 posibilă implicare în infecțiile dentoalveolare
 Coci Gram negativi

Genul Neisseria

 diplococi Gram-negativi
 facultativ anaerobi

 Principalele specii:
 Neisseria subflava
 N. mucosa
 N. Sicca

 Pricipalele situri orale:

 izolate în număr mic de pe limbă,din salivă, mucoasa orală și placa
tânără
 pot consuma oxigenul în primele etape ale formării plăcii, asigurând
condiții anaerobe
 rar asociate cu patologia

Genul Veillonella

 Coci mici Gram-negativi

 Principalele specii:
 Veillonella parvula
 V. dispar
 V. Atypica

 strict anaerobi
 nu sunt capabile să metabolizeze carbohidrații
 folosesc lactatul produs de alte bacterii și cresc pH-ul plăcii, de aceea sunt
considerate benefice în relație cu producerea cariilor dentare

 Princialele situri intraorale:

 majoritatea suprafețelor, inclusiv limbă, salivă
 biofimul plăcii

 Nu sunt asociate cu patologia.

Bacili Gram-negativi – facultativ anaerobi și microaerofili sau capnofili.

Genul Haemofilus
  Cocobacili Gram-negativi.
 Principalele specii:
 Haemophilus parainfluenzae
 H. aphrophilus
 H. haemolyticus

 Caractere de cultură:
 cresc pe geloză sânge sau geloză-chocolate
 necesită factori de creștere (V și X)

 Principalele situri orale:

 biofilmul plăcii, salivă și mucoasă
 infecții dentoalveolare
 sialadenită acută

Haemophilus influenzae va crește în zona de hemolizș a Staphylococcus aureus, pe geloză

sânge, deoarece Staphylococcus aureus eliberează în mediul de cultură NAD în urma
metabolismului său

Genul Aggregatibacter

 Coccobacili gram-negativi
 microaerofili sau capnofili (dependenți de CO2)

 Aggregatibacter actinomycetemcomitans

 Factori de virulență:
 coagulaza
 proteza - imunoglobulina descompune G (IgG)

 Site-uri orale:
 pungile parodontale
 implicat în forme agresive de parodontită
 adesea izolat de leziunile cervicofaciale, în coinfecție cu Actinomyces spp.

Genul Cardiobacterium

 bacil gram-negativ
 foarte pleomorf și colorat neregulat

 Cardiobacterium hominis

 Site-uri:
 prezent în gură
 partea superioară a căilor respiratorii, cum ar fi nasul și gâtul
Genus Eikenella

 Coccobacili gram-negativi

 Eikenella corrodens

 Cultivare:
 necesită X factor de creștere
 sânge-agar - colonii „corodate”

 Site-uri orale:
 biofilmul plăcii
 abces dentoalveolar
 posibilă implicare în parodontita cronică

Genul Kingella

 Coccobacili gram-negativi
 Kingella kingae
 o parte a florei bacteriene a gâtului la copii mici
 K. indologenes, K. denitrificans, K. oralis
 găsit în placa dentară

Bacili Gram negativi anaerobi

 Reprezintă un procent important din bacteriile ce alcătuiesc biofilmul plăcii

 Majoritatea aparțin genurilor Porphyromonas și Pervotella

 Acestea se diferențiază pe baza metabolizării zaharurilor

 Unele specii produc pigment negru – maroniu

Genul Porphyromonas

 Bacili polimorfi Gram-negativi

 Principalele specii:
 P. gingivalis
 P. endodontalis
 P. Catoniae

 Pricipalele situri orale:

  șanțul gingival
 placa subgingivală
 canal radicular infectat - P. endodontalis

Genul Pervotella

 Bacili polimorfi Gram-negativi

 Principalele specii:
 specii producătoare de pigment
 P. intermedia, nigrescens, loeschi, corporis, melaninogenica
 specii neproducătoare de pigment
 P. buccae, oralis, oris, oulora, veroralis, dentalis

 Pricipalele situri orale:

 leziuni periodontale
 placa dentară
 abcese dentoalveolare

Genul Fusobacterium

 Bacili subțiri cu capete rotunjite, Gram-negativi, în formă de țigară

 Principalele specii:
 F. nucleatum
 F. alocis
 F. sulci
 F. Periodonticum

 Pricipalele situri orale:

 șanțul gingival
 amigdale
 infecții periodontale
 gingivite ulcerative
 abcese dentoalveolare

Genul Treponema

 Bacterii spiralate

 Principalele specii:
 T. denticola
 T. macrodentium
 T. skoliodontium
 T. socranskii
  T. maltophilum
 T. amylovarum
 T. Vincentii

 Caractere de cultură:
 strict anaerobe
 dificil de cultivat, necesită medii îmbogățite cu ser

 Pricipalele situri orale:

 T. denticola
 șanțul gingival
 asociată cu gingivite ulcerative acute, boală periodontală distructivă

Mycoplasmele orale

 Principalele specii:
 M. buccale
 M. orale
 M. Salivarum

 Caractere de cultură:
 strict anaerobi

 Pricipalele situri orale:

 salivă
 mucoasa orală
 placa dentară

Posibil implicate în hipofuncția glandelor salivare

Fungi

 Levuri
 Candida spp.

 Fungi filamentoși și dimorfici

 Rar implicați în patologia orală, cu excepția pacienților imunocompromiși

 Ulcerații orale (ca manifestare locală a unor infecții generalizate)

 Penicillium marneffei
 Blastomyces dermatitidis
 Coccidoides immitis
 Histoplasma capsulatum
 Histoplasma duboisii
Protozoarele orale

 Entamoeba gingivalis
 se găsește în țesuturile periodontale (mai ales la pacienți la care se asociază
radioterapia cu tratamente cu metronidazol)
 posibil implicată în boala periodontală

 Trichomonas tenax
 se găsește în șanțul gingival
 implicare neclară în patologie