sau MOLARUL DE 6 ANI

FP
 Primul molar superior
 Ocupă pozi ia 6 pe arcada superioară
 Sistem de notare: 1.6. (drept) sau 3 (SUA)
 2.6. (stâng) sau 14 (SUA)
 PRIMUL MOLAR SUPERIOR
 Nr. lobilor de dezvoltare: 4 , 2 V + 2 P;
 Uneori lobul MP are ata at un mugure
dentar redus în cursul filogenezei care este
sub forma unui tubercul (Carabelli)
 Debut calcificare: la na tere
 Coroana complet formată: 2,5 ani- 3 ani
 Erupe: 6 ani
 Rădăcina complet edificată: 9-10 ani
 PRIMUL MOLAR SUPERIOR
 Dimensiuni medii:
 Coroana 7,5 mm, aplatizată MD
 Rădăcina P: 13 mm
 Lungime totală: 20,5 mm
 -maximă 22,5 mm
 -minimă 17,6 mm
 PRIMUL MOLAR SUPERIOR
Este cel mai mare dintre molarii superiori
 Are morfologia cea mai complexă dintre
to i molarii
 Are 4 cuspizi
 4 coarne pulpare
 3 rădăcini: P, MV, DV (triradicular)
 3 sau 4 canale radiculare
 Func ii: ocluzie (cheia de ocluzie ANGLE
împreună cu M1 inf), mastica ie, protec ia
păr ilor moi.
TUBERCULUL LUI CARABELLI
Creasta o li ă de s alț
pu tea de s alț
PRIMUL MOLAR SUPERIOR
COROANA
 Are formă cuboidă
 Are 4 fe e axiale + o fa ă ocluzală
 Diametrul MD maxim este de 10 mm V i
11 mm P
V

P 11 mm
Fața vesti ulară

 Seamănă cu un trapez cu B
spre ocluzal
 Are conturul delimitat de 4
margini, cu marginea
cervicală de 7,4 mm (b) i
care e aproape orizontală, cu
o mică prelungire în spa iul
interradicular
 Fața vesti ulară FV
 Marginea ocluzală are un
aspect de W, cu vf rotunjite
 Apare un an centro-V care
separă cele 2 V-uri inegale:
D M  V-ul mezial este mai mare
decât cel D (cuspidul MV e
mai mare decât DV)
 Marginile proximale converg
spre cervical
 Marginea D e mai convergentă
i mai rotunjită decât cea M
 Fața vesti ulară
 Relieful este convex în dublu
sens: i are un maximum de
convexitate în 1/3 cervicală
 În jumătatea ocluzală se
observă un an de
M
descărcare care delimitează
2 lobi V, continuarea an ului
ocluzal centro-V, care se
termină la ½ înăl imii fe ei
M printr-o fosetă
D ăăC-V  an ul e mai aproape de
marginea D
 anțulădeăpeăFV
+ foseta V
 Fa a palatinală
 Are o delimitare asemănătoare cu
FV
 Contur formă de trapez, dar
diferen a dintre B (ocluzal) i b
(cervical) este mai evidentă
 M1 sup e singurul d la care FP are
diametrul MD mai mare decât FV
DP MP
 Marginea ocluzală e întreruptă de
un an care pleacă din fosa D de
pe F ocl i se continuă cu DP pe
FP
 împarte marg ocl în 2 V-uri care
FP corespund lobilor MP► DP (MPmai
mare, mai proeminent i mai lat)
 FP
 Marginile proximale ale FP
sunt mai convergente spre
colet, iar între ele există o
diferen ă dimensională i
morfologică evidentă
 Marginea D e mult mai mică
i mai rotunjită decât cea M
D M  Marginea cervicală prezintă
o u oară concavitate
orientată ocluzal
 FP e mai convexă decât FV,
convexitatea maximă fiind în
1/3 medie sau la jonc iunea
cu 1/3 cervicală!
 FP
 De la convexitatea maximă,
FP e accentuat oblică în jos
i spre V!
 an ul de descărcare, în
continuarea celui DP de pe
F ocl delimitează cei 2 lobi P,
 an ul se pierde treptat spre
D M colet ( este mai aproape de
colet!!!!)
 an ul e mai aproape de
marginea D
 FP
 Relieful este marcat în 50-60%
din cazuri de tuberculul lui
Carabelli (periconul lui STEHLIN),
o forma iune de smal de mărime
variabilă
 Este o forma iune mamelonată,
formată exclusiv din smal i nu
atinge niciodată planul de ocluzie
 Poate fi separat de lob printr-un
an
 Unii autori îl consideră ca fiind un
cuspid supranumerar (al 5-lea
cuspid)
 FP
 tuberculul lui Carabelli (periconul
lui STEHLIN) situat pe lobul M în
1/3 ocluzală

 Uneori poate fi întâlnit i la al i

molari sup permanen i

 Tuberculul poate lipsi, fiind

înlocuit uneori de o fosetă sau
un an
M1 sup fără tuberculul lui Carabelli
Tu er ulul lui Cara elli ări e are
( ca un cuspid)
M sup: Fețele proxi ale

FM FD
 Fețele proximale
 Se înscriu într-un trapez cu B spre colet i b
spre ocluzal (invers ca pe FP sau FV)

B
  E cea mai mare fa ă a M1
FM sup, i cea mai mare fa ă
dintre toate fe ele M ale
tuturor din ilor
 Relieful fe ei este plan în
sens vertical i convex în
sens orizontal
 Marginea cervicală are o
P V
u oară denivelare care o
împarte într-un segment V
mai mare (2/3) i un segm P
 Aria de contact: jonc iunea
1/3 V cu 1/3medie în sens
VP i 1/3 ocl cu 1/3 medie
cervico-ocluzal
 Fața distală
 Conturul i modelarea
seamănă cu FM dar are
dimensiuni mai mici

 Spre deosebire de FM !!! Este

V P convexă în ambele diametre

 Aria de contact e situată în

ambele sensuri în 1/3 medie
 Fața o uzală
 Conturul se înscrie într-un
M
paralelogram
75̊  Marginea V formează cu
V
10 mm 10,2mm
P
marginea M un unghi ascu it
de 75 ̊
105 ̊
 Marginea V formează cu cea D
D
un unghi obtuz, deschis de
105 ̊
 Marginea V are 10 mm i e
formată din crestele sagitale
ale celor 2 cuspizi V, conturul
cuspidului M fiind mai mare
 Marginea P e ceva mai lungă,
10,2 mm
 Fața o uzală
M Marginea P este formată de
75̊ crestele sagitale ale celor 2
cuspizi P, mazialul fiind mult
V P mai mare decât distalul
105 ̊

D Relieful este format din:

 4 cuspizi
 Cresta oblică de smal
 3 an uri intercuspidiene
 3 fosete (2 principale+ 1 sec)
 2 creste marginale
 Fața o uzală
Marginile proximale sunt
M
convexe
75̊ Marginea M este formată din
V P
creasta marginală mezială de
smal
105 ̊
- Este aproape dreaptă
D
- Uneori pot apare proeminen e
mamelonate, despăr ite de
secundare
- Marginea D este formată din
creasta marginală distală de
smal
- Marginea D este mai convexă
decât cea M
 Fața o uzală: uspizii
 Sunt orienta i 2V + 2 P

MP►MV►DV►DP

3 2

1
4
Fața o uzală: pu tea de s alț
MP►MV►DV►DP
Creasta oblică de smal

DV
2
3
145˚
D M
1
4
MP
 Fața o uzală: pu tea de s alț
Se formează între crestele axiale ale cusp.MP i
DV, cu un unghi 145˚- 160˚cu vârful orientat D (nu
sunt una în prelungirea celeilalte)

DV
2
3
145˚-160˚
D M
1
4
MP
Pu tea de s alț reasta o li ă
Poate fi abia schi ată sau foarte pronun ată, poate
fi continuă sau întreruptă de un an care
pleacă din fosa centrală spre D, ajungând în DP

DV MV
2
3
145˚-160˚
D M
1
4
MP

Creasta esen ială a cuspMV ajunge în MC la

jumătatea distan ei dintre fosa centrală i fosa M
 Pu tea de s alț reasta o li ă
Dacă există acest an , unii autori descriu
o fosă centrală D (•), caz în care fosa
centrală devine fosa centrală M (•) (!)

DV
2
3 145˚-160˚
•
D M
D • 1
4
MP
an urile i fosele fe ei ocluzale
AN URI
 1. mezio-central (MC)
Între ele un unghi de 95˚
 2. centro vestibular (CV)
 3. disto palatinal (DP)
•
ăMC
95˚
FOSE
• ăCV
2 fose• marginale M i D
ăDP • (principale)
 1 fosă centrală (sec) la
intersec ia CV i MC
Trepanarea: în centrul F ocl
cu extindere spre M i V
an urile i fosele fe ei
ocluzale
AN URI
 1. mezio-central ( an
principal central) este
MV între fosa marginală M i
•
ăMC
95˚ fosa centrală, separând
• ăCV
cuspizii MV -MP
MP
 2. centro vestibular
ăDP •
 3. disto palatinal
an urile i fosele fe ei
ocluzale
AN URI
 1. mezio-central
 2. centro vestibular ( an
MV
principal periferic) porne te
•
ăMC
95˚
din fosa centrală, se
• ăCV
MP
îndreaptă spre V,
traversează marginea V a F
ăDP • ocluzale i se cpntinuă pe
FV cu un de descărcare
care se termină în foseta V
de pe FV
 3. disto palatinal
an urile i fosele fe ei
ocluzale
AN URI
 1. mezio-central
 2. centro vestibular
MV
• 95˚
 3. DP ( an principal
ăMC periferic) are originea în fosa
• ăCV
MP D, se îndreaptă spre P după
un traiect curb, traversează
ăDP •
marg P a Focluzale i se
continuă pe FP sub forma
unui de descărcare
 Separă cuspizii MP de DP
rădă i ile
 3 rădăcini care pornesc dintr-un
trunchi radicular comun, diverg
spre apex i au o înclinare
variabilă spre D

P ►MV►DV
 Uneori se separă
la ½ înăl imii totale
a M1 sup
rădă i ile
 3 rădăcini:

P ►MV►DV
 Rădăcina P e aplatizată în
sens VP i pe FP
poate avea un mai
mult sau mai pu in
exprimat
rădă i ile
 3 rădăcini:

P ►MV►DV
 Rădăcinile V sunt aplatizate
în sens MD, având pe
sec iune formă ovalară
 Rădăcina MV e mai
aplatizată, are
longitudinale pe ambele fe e
proximale iar cea DV are un
pe FM!
rădă i ile
 3 rădăcini:

P ►MV►DV
 Rădăcinile MV i DV sunt
divergente iar la nivel apical
sunt curbate reciproc
Ca era pulpară
 este mare

 Are 4 coarne pulpare

 Are 3 canale radiculare, cu cel

P cel mai accesibil, larg
tubular i aproape drept
 Canalele MV i DV sunt
înguste, turtite MD i curbe,
urmând direc ia rădăcinilor.
Sunt mai greu accesibile
 Dispozi ia orificiilor canalelor radiculare
principale formează triunghiul molar a lui
Black:
 Orificiul P e perfect individualizat, situat
central pe latura P a plan eului camerei
pulpare
 Orificiul MV e puternic vestibularizat, fiind
situat în unghiul MV (ascu it) al plan eului
 Orificiul DV e situat în unghiul DV (obtuz) al
plan eului

Triunghiul molar Black P

I pli ații li i e

 1. este primul dinte care erupe pe arcada

sup (la 6 ani)
 2. E afectat frecvent, precoce de carii
datorită debutului calcificării sale la na tere
i lipsei de interes pt igiena bucală la vârsta
erup iei sale.
 3. Sigilarea an urilor i fosetelor e indicată
cât mai curând după erup ie sau sigilarea
lărgită i obturarea la primele semne de
carie
 4. Formarea completă a apexului la 10 ani
face ca unele complica ii pulpare să facă
dificilă terapia endodontică
 5. pozi ia post pe arcada sup i canalele
radic V fac ca tratamentele endodontice
să fie mai dificile
 6 Uzura mai intensă a cuspizilor P
 Extrac ia: complica ii datorită
 7.
gabaritului radicular, divregen ei
rădăcdinilor i apropierii de sinusul max.
 sau MOLARUL DE 12 ANI

FP
1.7. (drept) 2.7. (stâng)
2 (USA) 15 (USA)
 H medie= 20 mm
Î oroa ă= 7,2 mm

FM
FV
 M 2 sup
 M2 supăocup ăloculă7 peăarcadaăsuperioar ,ădeălaă
liniaămedian ,ădistalădeăM1 sup
 Caractereleămorfologiceăgeneraleăseam n ămultăcuă
cele ale M1 sup, cu unele deosebiri de detaliu
 Debutul calcific rii: 2-3 ani
 Coroanaăcompletăformat :ă7-8 ani
 R d cinaăedificat ălaă14-16 ani
 Erupe: 12-13 ani
 Are 3 sau 4 cuspizi; 3 r d ciniă(pesteă54% din
cazuri)
 ROL fu ţii :
 Stabilizarea ocluziei
 Masti aţie alături de M1 sup) preia o mare parte
din presiunile masticatorii
 Coroana
 Este mai accentuat
turtită î se s MD
D
comparativ cu M1 sup, M
are o for ă u oidală
 Dimensiunile sunt mai
reduse în toate sensurile
 Are 4 feţe axiale + 1 faţă
o luzală
 Poate avea 3 sau 4
cuspizi
 FV P

 Este ai redusă î toate se surile

 Relieful esre ar at de u şa ţ
de des ăr are vesti ular ai
şters , are se ter i ă fre ve t
printr-o fosetă V M D
 Şa țul î parte FV î 2 zone
inegale, M►D
 Co vexitatea axi ă este î 1/3
ervi ală
Pe FV, mezial putem întâlni :
Tuberculul lui BolK
 FP
 Are un relief convex în
ambele diametre
 Şan ulăPăădeădesc rcareăeă
pu inăaccentuatăşiăîmparteă
FP în 2 lobi, cu lobul M
FP M
evident mai mare decât cel D

D
 Margineaăocluzal ăareăună
aspect bilobat la varianta 4
cuspizi
 Tuberculul lui Carabelli e
foarte rar întâlnit la M2 sup
 Feţele proxi ale: FM

FM
 Este mai mare

 Are un relief aproape

plan

 Aria de o ta t e situată
în 1/3 medie în ambele
sensuri
 Feţele proxi ale:
FD
 FD este ai i ă

 Aria de o ta t e situată la
● jo ţiu ea 1/3 V cu 1/3
V medie în sens VP
P

 Şi la joţiu ea 1/3
ocluzale cu 1/3 medie în
sens cervico-ocluzal
 M

Trepanare
●

Faţa o uzală
P
V

 Co turul diferă î fu ţie de varia ta orfologi ă

 Varianta 4 cuspizi are contur trapezoidal cu baza mare
spre mezial, iar varianta 3 uspizi are for ă de triu ghi
cu vf spre P (dispare cuspidul DP sau e involuat)
 Creasta o li ă de smalţ dispare sau e mult redusă
 Fosa argi ală D poate lipsi, fii d î lo uită de u şa ţ
 Creasta argi ală M poate fi treversată de u şa ţ
secundar
 Trepa area la lo ul de ele ţie: e trul feţei o luzale,
i sistâ d spre M şi V ●
 M

Faţa o luzală V
P

 Cusizii DV şi DP su t ult ai i i D

 Redu erea î volu e ai a e tuată la DP hiar u

lipsa lui)
 Cuspizii P su t ai puţi î alţi de ât la M1 sup
 P

Rădă i ile M2 sup DV MV

 Are 3 r d cini:ăP,ăMVăşiăDVă
cuăaceeaşiădispozi ieăcaălaă
M1 sup, dar sunt mai
adunateă(auătendin ăspreă
fuzionare)ăspreăapexăşiămaiă
scurteă(suntămaiăpu ină
divergente)
 Dac ăfuzioneaz ,ăprină
por iunileăapicaleăapareăoă
lam ădeăcementăîntâlnit ă
întreăr d cinileăMVăşiăP
 DV
MV
P
Ca era pulpară
 Are 3 sau 4 coarneăpulpareăşiăseăcontinu ăcuă3
canale radiculare principale
 CanalulăPăeăcelămaiăvoluminosăşiămaiăaccesibilă
endodontic
 Conturul camerei pulpare e triunghiular cu
unghiulăMVămic,ăascu ităşiăcelăDVăobtuz
 Cameraăpulpar ăeăalungit ăînăsensăVP
 CanalulăPăeărotundă(circular),ăcanalulăMVăşiăDVăeă
circular sau ovalar
I pli aţii li i e
 Erupţia la 12 -13 a i fără pro le e, o pli aţii
 Da ă M1 sup a fost extras pâ ă la 12-13 ani, erupe
basculat spre M (repercusiuni asupra ocluziei)
 Uzura ai evide tă la uspizii P
 Trata e te e dodo ti e difi ile poziţia D pe ar adă,
acces mai dificil)
 Extra ţie ai uşoară o parativ u M1 sup,
rădă i ile fii d ai puţi diverge te. Da ă există
la a de e e t î tre răd.MV şi ea P extra ţia poate
deve i la orioasă
 Când apexurile au raport de contiguitate cu
si usul axilar, poate să apară o u i are
buco-si usală după extra ţia M sup!
MOLARUL DE MINTE SUPERIOR
Molarul 3 superior

 1.8. drept, 2.8. stâng

1.8 2.8. ( sistemul FDI)
1 16

 1 drept , 16 stâng
( Sistemul American)
 M3 sup
 Debutul calcificării : 7-9 ani
 Coroana complet formată: 12-16 ani
 Erupţie: 17-21.... ani
 Rădăcina complet formată 18-25 ani
 M 3 sup

 Ocupă ultimul loc pe arcada maxilară

 Are volumul cel mai redus din molarii superiori
 Are morfologia, gabaritul şi intervalul de erupţie
cele mai variabile dintre toţi dinţii superiori
M 3 superior coroana
 Are mai multe variante:
1. Varianta cu 3 cuspizi
-Seam n ăcuăvariantaătricuspidian ăaămolaruluiă
secund
-LobulădeădezvoltareăMPăd ănaştereăcuspiduluiăP,ăcală
mai voluminos
-LobulăDPălipseşte
-Şan ulădintreăaceştiă2 cuspiziălipseşte,ăconturulăfe eiă
fiind triunghiular
-CuspidulăPăcoboar ămaiăjosădecâtăceiăV,ăcuăoăăăă
diferen ădeă2mmădeăîn l ime
 3 cuspizi

4 cuspizi
 2. Varianta cu 4 cuspizi
 -eăîntâlnit ămaiăfrecventălaăarcadeleăcuădin iă
voluminoşi
 -areămorfologiaăasem n toareăcuăvariantaă
tetrauspidian ăaămolaruluiăsecund
 -Poate prezenta tuberculul Carabelli (foarte rar)
 3. Varianta cu aspect de premolar
Este întâlnită destul de frecvent
 4. varianta în care în locul cuspizilor apar
o mulţime de proeminenţe sferice de smalţ
 Are o frecvenţă de apariţie mai redusă
Fața o luzală M 3 superior
 M3 sup cu 7 rădăcini, 7 canale radic.

Rădă i ile
Rădă i ile M 3 superior
 Înămajoritateaăcazurilorăexist ă3 r d cini, care
frecventăsuntăfuzionateăîntreăeleăşiăcurbateăspreăD

 Locurileădeăfuziuneădintreăr d ciniăsuntămarcateă
prinăşan uriălongitudinale
 Alte variante morfologice
radiculare
 Rădăcină unică, de formă conică cu un
singur canal radicular larg;
Rădă i ă ifidă u 2 canale
radiculare:
Variante cu 3 rădă i i u tru hi
radicular comun, cu separare în 1/3
edie sau ervi ală
4-5 ra ifi aţii u orie tare diferită
şi tot atâtea a ale radi ulare
Ca era pulpară
 Variabilitatea morfologic radiculară şi coronară nu
face posibilă descrierea tipului mediu
 Secţiunea transversală de la nivelul coletului este
triunghiulară cu baza spre V şi vârful spre P
 Camera pulpară se continuă cu unul, 2, 3 sau mai
multe canale radiculare principale tubulare (4, 5,...)

P V
I pli aţii li i e:
 Erupe târziu, la 17-21 ani sau chiar mult mai târziu
 Poate să nu erupă, rămânând inclus în diferite poziţii
 Poate să nu se diferenţieze embriologic (,,anodonţie”)
M 3 superior
 Este rapid şi frecvent afectat de
procese carioase (ocluzal, Vmai ales)
datorită accesului mai dificil pentru
igienizarea zonei posterioare
 Tratamentele conservative şi
extracţiile mai dificil de realizat,
datorită poziţiei D
 Tratamentele endodontice dificil de
realizat datorită poziţiei şi
caracteristicilor canalelor radiculare
(de multe ori sunt sortite eşecului)
 Uneori are valoare protetică (stâlp D)
Extra ția M3 superior
M3 sup extras
Molarul de 6 ani inferior
4.6.(drept), 30 (SUA)
3.6. (stâng), 19 (SUA)
 poziiaăaă6-a pe hemiarcadele inferioare
Debutăcalcificare:ălaăna tere
Cronologieă:ăcoroanaăcompletăformat ă2,5ă- 3 ani
Erupe 6-7 ani
R d cinaăedificat ă9-10 ani
Nr.r d ciniă:ădou ă97,8ș
trei 2,2%
Orientareăr d cini:ăM – şiăăăăăăD – distal
R dăMăorientat ăspreăDă84șăsauădreapt ă16ș,
 R dăDădreapt ă74șăsauăorientat ăspreăDă21ș
Func iiă: Produceăaădouaăîn l areăaăocluziei
 Împreun ăcuăM1ăsup:ăcheiaădeăocluzieăAngle
Mastica ie
Protec iaăp r ilorămoi
coroana
 Areăform ăparalelipipedic
 Are 4 fe eăaxiale,ăoăfa ăocluzal ăcuă5 cuspizi
 Este cel mai voluminos dinte de pe ambele arcade
 MOLARUL PRIM INFERIOR – FA A VESTIBULAR
 Contur: Trapez, cu B-ocluzal

 Diametre:
Cervico-ocluzal = 7,5mm;
MD = 11mm în 1/3 ocluzal ă(9mm cervical)
Deli itări FV
 Margineaăocluzal ă(liber )

 are 11,2 mm
 Corespunde bazei mari a trapezului
 Are aspectul unei lunii frânte cu
2 1
3
3 ,,V”-uri echivalente celor 3 cuspizi V M
 M rimeaălorădescreşteăspreăD D

M►C►D
Marginile proximale ale FV
 Mezial ăşiădistal ,ădivergă
spre ocluzal

 Au un contur convex
spreăocluzalăşiăuşoră
concav spre cervical

M  MargineaăMăeămaiăînalt ă
D
decât cea D, care e mai
convex ăşiămaiăscurt
Margi ea ervi ală a FV
 Esteăondulat ,ăprezentândă2
convexit iăîntreăcare,ă
corespunzândăspa iuluiă
interradicular,ăesteăschi at ăoă
uşoar ădepresiune
 Cele 2 convexit iăsuntă
M orientateăspreăcoroan ăşiăauăoă
D
uşoar ăprelungireăspreăspa iulă
interradicular
 Convexit ileăcorespundăceloră
2 r d cini,ăMăşiăD
 FV: relieful
 Seam n ăcuăcelăăalăPm,ăavândă
convexitateaămaxim ăînă1/3ă
cervical ă(înăsensăcervico-
M
ocluzal)
D

 Spre ocluzal relieful e marcat

de 2ăşan uriădeădesc rcare:
-UnulăMămaiălungăşiămaiăprofund,ă
careăseătermin ăîntr-oăfoset ăV
-UnulăDămaiăscurtăşiămaiăştersă
La nivelul fosetei V apar frecvent
procese carioase:

Foseta V
 FV
 Pe FV sunt 3 lobi
inegali:
M ►C ►D

Foseta V se termină cam

pe la ½ înălţmii FV

Lobul M e cel mai mare,

ocupând uneori ½ din
suprafaţa V
 MOLARUL PRIM INFERIOR – FA AăLINGUAL
 Areăaceeaşiădelimitareăşiă
form ăcaăşiăFV
 Are dimensiuni mai
reduse
 Margineaăocluzal ăareă
aspect bilobat dat de cei
2 lobi V
 Are 1 şan ădeădesc rcareă
vizibil doar în 1/3
ocluzal ă(careăcontinu ăşă
ocluzo-lingual)
 Şan ulăîmparteăFLăînă2
lobi inegali : M ►D
 FL
 Relieful este convex în ambele
diametre

 FLăesteăneted ,ăareăunăaspectă
bilobatăcuăunăşan ădeă
desc rcareă(f r ăfoset )

 Convexitatea din 1/3 cervical ă

eămaiăpu inăexprimat ădecâtă
pe FV
 MOLARUL PRIM INFERIOR – FA AăMEZIAL

 Areădimens.maxim ăVL

 Marg.ocl:V larg deschis dat de conturul cuspizilor M

 Marg.Văeăconvex ăînă1/3cerv.,în 2/3ocluz.plan ăşi

puternicăînclinat ăspreăL

 Marg.Lăconvex

 Marg.cervical ăuşor curbă,cu convex.spre ocluzal

Aria de contact M : sens cerv-ocl:jon .1/3 ocl.cu medie
sensăVLă:ăjonc .1/3 V cu cea medie
MOLARUL PRIN INFERIOR – FA AăDISTAL

Mai redusă decât FM

 Aceeaşi delimitare
 Relief convex în ambele sensuri
Aria de contact : în 1/3 medie în ambele sensuri
Faţa ezială este cea mai mare
 Areădimensiuneaămaxim ăVL
ML MV
 Margineaăocluzal ăareăaspectă
V
de ,,V,, larg deschis dat de L
conturul cuspizilor M: MV şi ML
 MargineaăVăesteăconvex ăînă1/3
cervical ,ăcuăceleă2/3 ocluzale
plane,ăputernicăînclinat ăspreăL
 MargineaăLăeăconvex
 Margineaăcervical ăeăuşoră
curb ăcuăconvexitateaăspreă
ocluzal
 FD
 Esteămaiăredus ădecâtăceaăM

 Relieful este mai convex în

ambele sensuri

 Aria de contact este în 1/3

medie, în ambele sensuri
 MOLARUL PRIM INFERIOR – FA AăOCLUZAL
10 – creastă marginală mezială
11 – creastă marginală distală V
15 – creastă sagitală
19 – cuspid MV 43-fosa marginală D M D
20 – cuspid CV 44-fosa centrală
21 – cuspid DV 45-fosa marginală M
22 – cuspid ML 48-fosetă V
23 – cuspid DL 64-şanţ de descărcare V
35 – şanţ princ.central 46-fosa centrală M
37 – şanţ ocluzo-lingual 47-fosa centrală D
38 – şanţ ocluzo-vestibular
64 – şanţ de descărcare V
Tuberculum intermedium(b) L
Tuberculum sextum(a)
Varianta driopitecă:2 fose marginale M,D
3 fose centrale C,M,D
3 şanţuri Y
Varianta cruciformă:2 fose marg. şi 2 centrale
2 şanţuri:OV mezial, OL
Faţa o luzală
 Are formă de pentagon neregulat cu unghiuri rotunjite
cu marginile M şi D convergente spre L
 Are 5 cuspizi în următoarea ordine descrescândă:

ML ►DL ►MV ►CV ►DV

Cuspizii sunt despărţiţi de 1 şanţ principal central
MD care se termină în fosele marginale: M mai
mare şi D mai mică
 Variante:
 3 şanţuri principale
periferice care pleacă de
pe faţa ocluzală şi se
continuă pe feţele V şi L
 variantaădriopitec ăcu
foseleămarginaleăMăşiăDă
şiă3 centraleăşiăşan urileă
dispuse în forma literei
Y:
 Variantaăcruciform ăă
are 2 foseămarginaleăşiă
2 centrale.
 ŞăOcluzo-Vămezialăşiă
cel Ocluzo-L au origine
comun ăăşiăsuntăunulăînă
prelungirea celuilalt.
Relieful ocluzal:
 5 cuspizi, 3Văşiă2 L,ăuni iădeăcresteleămarginale
 4 şan uriăintercuspidiene:
- 1 MDăsepar ăcusiziiăVădeăceiăL
- 2 şşăV,ăunulăMăşiăunulăDăcareăpleac ădinăşăMDădină
2 foseteăsecundareăşiăcareăsepar ăcuspiziiăV
- 1 şăLăcareăpleac ădină½ăşăMDădintr-oăfoset ă
secundar .ăSepar ăcuspidulăMLădeăcelăDL

 5 fosete (2 principaleăMăşiăDăşiă3 secundare la

intersec iaăşan urilor)
Variante morfologice M1 inf
 Cuspidul DV poate să lipsească, atunci când M1
inf seamănă cu M2 inf, dar are dimensiunile VL
egale pentru cele 2 jumătăţi (M şi D) ale coroanei.
Existe ţa tu er ulului sextum
 Considerat azi un fenomen atavic; mai demult
era considerat un semn caracteristic pentru
bolnavii de eredolues
 Apare pe creasta marginală D între cuspizii DV şi
DL.
 Apare la mongoloizi mai frecvent

M
Tuberculum intermedium
 O uşoar ăproeminen ăcareăapareămaiă
frecventălaăpopula iaănegroid
 E situat pe segmentul D al crestei
sagitale a cuspidului ML sau ca o
proeminen ămaiăpronun at ăîntreă
cuspiziiăMLăşiăDL

Morfologie primară
Rădă i ile
 Suntăînănum rădeă2
MăşiăD (97,8%)

M M
 Rădă i ile
 Turtite în sens MD, astfel că
diametrul lor MD e de
aproape 3 ori mai mic decât
diametrul VL
 Rădăcina M este mai
voluminoasă decât cea D
(mai scurtă), ambele sunt
curbe
 Pe feţele proximale există
şanţuri verticale mai
exprimate în porţiunea
mijlocie
 Rădăcina M1 inferior
 Rădăcinile nu se separă
imediat sub linia coletului,
ci pornesc dintr-un trunchi
radicular comun cu o
dimensiune cervico-ocluzală
de 4-5 mm importantă la
extracţia cu separarea
rădăcinilor
 Trunchiul radicular are pe
Fv şi FL şanţuri
interradiculare
Ca era pulpară
 Imit ăformaăcoroanei
 Esteăvoluminoas , cu 5
coarne pulpare
 Peăsec iuneătransversal ălaă
nivelul coletului diametrul
VL este mai mare decât cel
MDă(inversădecâtălaăfa aă
ocluzal )
 Ca era pulpară:
 Unghiul MV al camerei
pulpareăesteăascu it,ăFMămaiă
aplatizat ăşiăFDărotunjit
 Cameraăpulpar ăseăcontinu ă
cu 3 canale radiculare
principale:
1 D mai voluminos, larg
2 Mă:MLăşiăMVămaiăînguste
 Implicaţii li i e legate de M1
superior
 1. Durataăerup ieiăacestuiămolarăesteălung , de la
apari iaăsubămucoas ăpân ălaărealizareaărapoarteloră
cu d antagonist trec 6 luni- 1 an, timp în care este
lipsitădeăfunc ionalitate.
 2.ăFormareaăşiămineralizareaăluiăseădesf şoar ,ăcelă
pu inăpar ial,ăînămomenteădificileăaleădezvolt riiă
(naştere,ă3 aniăpostnatal).ăÎnăprimulăanădeăvia ă
frecven aădezechilibrelorădetermin ăperturb riăînă
mineralizarea structurilor dure.
- Linia neo-natal ăSchour-Orbanămarcheaz ădeficiteădină
momentulănaşteriiă(fa aăocluzal :fisuri,ăfose).
 3. Maturizarea posteruptiv ăaăsmal uluiăseăfaceăînă
condi iiăparticulare:ăconvie uieşteăpeăarcadeăcuăddă
temporariăcaria i,ămobiliăcareăfavorizeaz ăreten iileă
alimentareăşiădefavorizeaz ăautocur irea.ăDeă
aceea macro- şiămicrodefecteleădeăsmal ănuă
beneficiaz ădeărepara iiăsalivare.

 4. Particularit ileămorfologiceăcareăfavorizeaz ă
apari iaăcariei:
- Relieful F ocluzale
- Creştereaăr d ciniiăareălocătimpădeă4 aniăpân ălaă
atingerea dimensiunii definitive
- Foseta V de pe FV
 5. Erupţia M1 inf prin erupţia lui stabileşte
-limita D a culoarului canin-premolar
-limita M a culoarului molar
 6. Controlează mişcările dentare ocluzale, dar este la
rândul lui perturbat de orice modificare ocuzală
apărută

 7. pt că erupe timpuriu, devine singurul element stabil

în cursul dentaţiei mixte şi preia o bună parte din
mişcările mandibulare (până erup caninii)

 8. Au importanţă pt dezvoltarea ulterioară a ADM

(Angle l-a denumit “cheia ocluziei”) prin angrenare cu
M1 sup
 9. Erupe la 6 ani,ăfiindăprimulădinteăalădenta ieiă
permanente.ăErup iaădecurgeăf r ăcomplica ii.
 10.ăEăafectatăprecoceădeăleziuniăcarioaseăptăc ă
prezint ădeficitădeăcalcifiere,ăprercumăşiăoă
oarecareălips ădeăinteresăfa ăde igienaăbucal ălaă6
ani
 11.ăTratamenteleărestaurativeăseărealizeaz ăuşoră
datorit ăgabarituluiăcoronar.
 12.Laătratamenteleăendodontice,ăextrasc ie,ăpotăs ă
apar ăaccidenteăşiăcomplica iiăcândăapexurileăsuntă
aproape de canalul mandibular.
 13.ăExtrac iaăeădificil ,ăprezint ăr d ciniă
voluminoase,ădivergenteăşiăcurbate,ăimplantateă
într-un os compact mandibular.
Molarul de 12 ani (4.7. drept sau 3.7. stâng)
31 SUA 18 SUA
 Molarul 2 inferior
 Debutulăcalcific rii:ă2,5-3 ani
 Coroana complet format :ă7-8- ani
 Erupe: 11-13 ani
 R d cinaăcompletăformat :ă14-15 ani
 În l imeaăcoroanei:ă7 mm (mai mic decât M1 inf)
 4 cuspizi
 2 r d ciniă(92ș):ăMăşiăD
 Func ii:ăstabilizareaăocluziei,ămasticas ie
Molarul 2 inferior
 Ocup ăpozi iaăaă7-aăpeăhemiarcadaăinferioar

 Erupe distal de M1 inf

 Areăoămorfologieădiferit ăcomparativăcuăM1 infăşiă

este de dimensiuni mai reduse

 R d cinileăsuntăaccentuatăînclinateăspreăD
Coroana Molarul 2 inf
 Areăform ăcuboidal ăcuăoăaplatizareăVL
 Are 4 fe eăaxialeăşiăoăfa ăocluzal
 Înăcavitateaăbucal ăesteăaccentuatăînclinat ăînspreăL,ă
iarăînăsensăMDăeăînclinat ăspreăM
FV a M2 inf
 Are un contur format din 4 margini
 Form ădeătrapeză(Băspreăocluzal)
 Diametrul cervico-ocl= 7 mmăşiăcelăăă
MD = 10,5-10,7 mm
 Margineaăocluzal :ăaspectădeă“W”ă
cuă“V”-ul M mai mare
 Marginile proximale converg spre
cervical,ăceaăDăfiindămaiăscurt ăşiă
maiăconvex
 Margineaăcervical :ăondulat ăcuăoă
denivelareălaăbifurca iaăr d cinilor
 Şan ădeădesc rcareăV,ămaiăpu ină
adânc+ăfost ăVă(maiămic )
 FV
 Şan ulădeădesc rcareăVă(continu ă
şan ulăocluz -L de pe F ocl) împarte
FV în 2 lobi inegali:

M►D
 Foseta de pe FV poate fi ştearsă,
moderată sau pronunţată
 Foseta V se află la ½ înălţimii FV

 Convexitatea maximă a FV: 1/3

cervicală
 Uneori apare tuberculul lui Bolk MV
 FL
 Seam n ăcuăFLăaăM1 inf, dar are
dimensiuni mai reduse

 Convergen aămarginilorăproximaleă
spreăcervicalăeămaiăpu inăevident ă
decât la M1 inf

 Are 1 şan ăLă(careănuăseătermin ăînă

foset )ă(continuareaăşăocluzo-L de
peăFăocl)ăcareădelimiteaz ăă2 lobi
linguali:

M►D
 Feţele proxi ale:
 Sunt mai mici decât
la M1 inf

 Aria de contact M e
în 1/3 medie în
ambele sensuri

 Aria de contact D e la
jonc iuneaă1/3 V cu
1/3 medie în sens
cervico-ocluzal
FM
FD
Faţa o uzală
 Are o formă relativ pătrată
ML
2  Are 4 cuspizi:
DL 4
MV ►ML ►DV ►DL
3 f.rar apare al 5-lea cuspid în unghiul DV sau DL
1
DV
MV

 Are 2 variante morfologice (în

funcţie de dispunerea şanţurilor):
1. Cruciformă

2. “În scară”
 Varianta driopitecă (în  Varianta “cruciformă”:
scară) mai frecventă cu 4  2 fosete marginale +
fosete : 2 centrale + 1 centrală
 2 marginale
Ş ocluzo-L e în continuarea
 Ş ocl-V nu e în ş ocluzo-V
continuarea ş ocl-L
Trepanare:ăfosaăcentral
  Are 2 r d ciniăMă+ăD:
 mai puţin divergente comparativ cu
Rădă i ile M1 inf,
 mai reduse dimensional,
 mai drepte şi mai înclinate spre D
 R dăMăe sensibil mai scurtă decât
cea D
 Feţele radiculare V şi L sunt mai
convergente spre apex ca la Mol1,
de aceea apexul e mai exprimat
 La răd M pot fi şi variante bifide
Ca era pulpară
 Are 4 coarneăpulpareăcorespunz toareăceloră4
cuspizi
 Seăcontinu ăăcuă3 canale radiculare principale
 (2 M+1D) sauăînăvariantaăbicanalar ăcuă2 canale
radiculare (1 M+1D)
Se ţiu ea
 La nivelul coletului camera pulpară are un unghi
MV ascuţit, iar latura D este mai mică şi mai
convexă decât cea M
 Orificiul canalului D este mai redus şi faţă de M1
 Orificiile canalelor M sunt f înguste şi se află la
extremităţile unei fisuri V-orale
 Canalul D e situat centrat la nivelul rădăcinii şi
are formă tubulară circular sau ovalar
 Canalele M sunt tubulare (circulare mai frecvent)
 Dacă este un singur canal M, acesta e laminar
I pli aţii li i e
 Erupe în jurul vârstei de 12 ani,ăf r ăcomplica ii
 Maiărarăafectatădeăcarii.ăDac ăapar,ăsuntălocalizateăpeă
Făocluzal .
 Canaleleăradiculareăauădimensiuniămaiăămici,ăpozi iaă
e D, deci tratamentele endodontice sunt mai dificile
 Extrac iaăeămaiăfacil ădecâtălaăM1 infădatorit ă
r d cinilorămaiămiciăşiămaiăadunate.
Molarul de minte inferior
M 3 inf
M3 inferior 4.8. (dr); 3.8.(stg)
32 18 (USA)
M3 inf
 Debutul calcificării 8- 10 ani
 Coroana complet formată 12-16 ani
 Erupe 18-21 ... Ani (frecvent rămâne inclus)
 Poate avea 4-5 cuspizi, 1-2...rădăcini, 1-2-3-
...canale radiculare
 E situat cel mai D pe arcada inferioară (poziţia 8)
 Absent din formula dentară a omului în viitor
 Comparativ cu M3 sup are o morfologie mai
puţin variată
 E mai puţin voluminos, mai scurt comparativ cu
M1 şi M2 inf
 Coroana
 Seamănă cu un paralelipiped cu 4 feţe laterale+ 1 o luzală
Poate avea:
 ►4 cuspizi ( â d sea ă ă u M2 i f, dar la o s ară ai i ă
 ►5 cuspizi (când seamănă cu M1 inf), când cuspidul DV
înlocuieşte creasta marginală D
 ►poate avea numeroase proeminenţe de smalţ iar pe FV
apare tuberculul lui Bolk (care poate să apară şi la M3 sup)

 Poate prezenta tuberculum sextum sau intermedium

Rădă i ile
 Cel mai frecvent: rădăcină bifurcată, doar în
jumătatea apicală fiind evidentă separarea
între rădăcinile M şi D;

 Uneori rădăcinile se unesc, apărând o

singură rădăcină curbată spre D;

 Rar sunt mai multe rădăcini orientate diferit.

Morfologia pulpară:
 Ca era pulpară
 Are aspecte diferite, se poate continua cu un nr variabil de
canale radiculare
 ! Datorită activităţii centrului de creştere aflat în unghiul
mandibulei, simultan cu creşterea şi edificarea rădăcinii şi
închiderea apexului, rădăcina sau rădăcinile M3 inf au cea
mai accentuată incurbare spre D dintre toţi molarii
inferiori
 Pe se ţiu e tra sversală:
 La nivelul coletului camera pulpară apare
triunghiulară cu vârful spre D

 La varianta cu 2 canale radiculare, orificiul canalului

M are o formă puternic alungită VL
I pli aţii li i e legate de M3 inf
 Erupe târziu, într-un spaţiu insuficient, într-un os
compact bine structurat, cu o corticală externă
densă, acoperit de o mucoasă rezistentă şi groasă.
!!! De aceea erupţia e dificilă, însoţită frecvent de
complicaţii inflamatorii, de erupţie.
Situaţii patologi e:
M 3 inferior
 E afectat frecvent de procese carioase localizate mai
ales pe FV sau ocluzal, cu tratament dificil în zona
posterioară.

 Tratamentul endodontic e pus sub semnul întrebării

 Extracţia poate fi dificilă, mai ales când rădăcinile
sunt curbate în diferite direcţii. Dacă rădăcina e
unică, incurbată spre D, extracţia poate decurge
fără complicaţii.
Poziții posi ile ale M3 inf:
Extra ţia M3 inf semiinclus
Rădă i a u i ă