Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caninul inferior
Se not 3.3, 4.3, eruptia la 9-10 ani, in nr de 2, cate unul pe fiecare semiarcada mandib.
Coroana are forma de lance, mai putin lata.
Fata vestibulara: forma de pentagon. Marginii: -cerv, concave spre inciz; -inciz, forma lit
V, 2 versante M si D, verst M mai scurt dekt D, vf cuspid deplasat mai mult spre M; -mez,
mai lunga si mai dreapta; -dist, mai scurta si mai convexa, convergenta; -proximale,
divergente spre inciz. Formatiuni: creasta vestib de smalt, porneste din vf cuspid, se
term in 1/3 cerv a fetei; 3 lobuli vestib, CDM; 2 santuri interlobare, separa lobulii,
pornesc dl creasta inciz pana la jum fetei. Relieful convex in dublu sens, cerv-inciz, max
in 1/3 cerv, mez-dist max in 1/3 mez.
Fata linguala: margini: -cerv, concave spre inciz; -inciz, forma lit V, 2 versante M si D, M
mai scurt dekt D; -mez, mai lunga si mai dreapta; -dist, mai scurta si mai convexa.
Formatiuni: creste marginale de smalt M si D, pornesc dl cing si se term la niv ung inciz;
cingulum, in 1/3 inciz, mai putin proem; creasta medial de smalt, dl vaf cuspid si aj la
cing, mai putin proem; fosa lingual, impartita de creasta med in 2 depresiuni M si D, M <
D. nu prez foramen cecum. Relieful concave(2/3 inciz)-convex(1/3cerv).
Fetele proximale: forma de triunghi, baza cerv si vf spre inciz. Margini: -cerv, convexa
spre inciz; -vestib, convexa in 1/3 cerv; -ling, convex(1/3 cerv)-concav(2/3 inciz). Nu prez
formatiuni. Ung mez-inciz este drept iar cel distal este obtuz.
Creasta incizala: formal it V, bratele inegale, verstantul M mai scurt ca cel D, vf cuspid
mult mezializat.
Radacina: in general unica, poate prez morfotipuri : bifida, conica, apex drept, poate di
distalizat, vestibularizat sau in forma de baioneta, mult aplatizata m-d,; prez 4 fete: V si
L, reduse si convexe, M si D, mai mari , plane, prez care o depresiune long.
Camera pulpara: forma coroanei, 3 coarne pulpare ce coresp celor 3 lobuli.
Canalul radicular: unic, mult aplatizat m-d.
MOLARU 1 INFERIOR
Erupe în jurul vârstei de 6 ani si este primul dinte definitiv care apare în cavitatea bucalã.
Are aspectul unui paralelipiped dreptunghic cu diametrul mare dispus mezio-distal,
Coroana are patru feþe laterale: (V), (L), (M), (D) si (Oc)
Faþa vestibularã
Are patru margini: (M), (D), (C) (Oc), având forma unui trapez cu baza mare situatã
ocluzal. Marginea mezialã este mai mare ºi mai dreaptã faþã de cea D; este uºor
convexã.Marginea distalã este mai scurtã ºi mai convexã Marginea cervicalã este uºor
ondulatã, având convexitatea dispusã apical.
Marginea ocluzalã are o formã frântã rezultatã prin asocierea a trei „V“-uri având vârful
rotunjit dispus ocluzal. „V“-ul mezial este cel mai mare, apoi cel central, „V“-ul distal
fiind cel mai mic. Braþul mezial al „V“-ului este mai scurt, braþul distal este mai lung.
Relieful feþei vetibulare este convex mezio-distal în treimea mezialã ºi cervico-ocluzal
în treimea cervicalã.
Faþa lingualã
Marginea mezialã este mai lungã ºi mai dreaptã decât cea distalã; este uºor convexã.
Marginea distalã este mai scurtã ºi mai convexã.
Cele douã margini proximale sunt convergente cervical.
Marginea cervicalã este convexã spre apex. Este aproape o linie dreaptã.
Marginea ocluzalã are forma literei „W“ cu vârfurile rotunjite spre ocluzal. „V“-ul
mezial fiind mai mare decât cel distal
Relieful feþei linguale este convex mezio-distal în treimea mezialã ºi cervico-ocluzal în
treimea mijlocie
Faþa mezialã
Are aspect patrulater. Marginea vestibularã este convexã, având convexitatea maximã în
treimea cervicalã
Marginea lingualã este convexã, având convexitatea maximã în treimea mijlocie.
Marginea cervicalã este de forma unui arc de cerc, convex ocluzal.
Marginea ocluzalã are forma literei „V“ cu unghiul rotunjit dispus cervical. Segmentul
lingual al „V“-ului este mai mare decât segmentul vestibular.
Relieful feþei meziale este plan convex. Convexitatea maximã se aflã în treimea ocluzalã
Faþa distalã
Are un aspect asemãnãtor cu faþa mezialã fiind mai micã. Are aceleaºi margini ºi
acelaºi relief dar mai convex.
Faþa ocluzalã
Are un aspect de patrulater dreptunghic. Marginile mezialã ºi lingualã sunt uºor
convergente spre distal.
Marginea mezialã este mai lungã ºi mai planã decât cea distalã; este uºor convexã.
Marginea distalã este mai scurtã ºi mai convexã. Marginea vestibularã are un aspect de
linie frântã cu trei lobi despãrþiþi de douã
ºanþuri. Lobii vestibulari descresc ca mãrime spre distal: mezio-vestibular
centrovestibular ºi disto-vestibular
Marginea lingualã are aspectul de „W“ cu lobul mezial mai mare.
Relieful feþei ocluzale este cel mai complex. Are cinci cuspizi, patru ºanþuri, cinci
foseteºi douã creste marginale.
Cuspizii în ordinea mãrimii sunt: mezio-lingual (ML), disto-lingual (DL),
meziovestibular (MV), centro-vestibular (CV) ºi disto-vestibular (DV) fiind complet
separaþi între ei. ªanþurile. ªanþul mezio-distal (MD) are formã de zig-zag, separând ºirul
lobilor vestibulari de cei linguali. Este intersectat de ºanþul centro-lingual(CL) ºi centro-
vestibular mezial (CVM) ºi centro-vestibular distal (CVD).
Fosetele sunt douã principale: mezialã ºi distalã ºi trei accesorii la intersecþia celor patru
santuri.
Crestele marginale sunt douã: una mezialã ºi una distalã.
Rãdãcina
Molarul prim inferior are douã rãdãcini dispuse una mezial ºi cealaltã distal, ambele
având o puternicã aplatizare mezio-distalã. Rãdãcina mezialã este mai voluminoasã ºi are
douã canale radiculare (unul vestibular ºi unul lingual); rãdãcina distalã este mai redusã
de volum ºi prezintã un singur canal
radicular mai larg, uºor abordabil. Ambele rãdãcini au pe feþele lor proximale câte un
ºanþ longitudinal.
Molarul II inferior
Fata vestibulara
Forma de trapez cu baza mare ocluzal si baza mica cervical. Marginea de colet usor
concave spre ocluzal.Marginea ocluzala fm lit W,cu 2 lobi vestibulari,mezial mai mare
decat distal.Marginea meziala mai lunga si m dreapta decat distala.
Formatiuni:-2lobi, mezial>distal, corespunzator celor 2 cuspizi
-sant interlobar care separa cei 2 cuspizi vestibulari si se termina pe fata vestibulara, in
foseta secundara vestibulara.
-foseta secundara vestibulara
-2creste vestibulare ce corespund celor 2 cuspizi vestibulari.
Relief:convex in dublu sens, mezio-dist:1/3meziala,cervico-ocluzal:1/3cervicala.
Fata linguala: forma de trapez, cu baza mare ocluzal si baza mica cervical.Marginea
cervicala concave spre ocluzal.Marginea cervicala forma literei W. V-urile coresp celor 2
cuspizi:mezial>lingual.Marginea meziala mai lunga si mai drepta decat distala.
Formatiuni:-2lobi de dezvoltare, mezial>distal.
-sant interlobar-desparte cei 2 cuspizi
-2creste linguale
Relief:convex in dublu sens, cervico-ocluzal:1/3medie,mezio-dist:1/3meziala
Fata meziala: forma de trapez,cu baza mare cervical si baza mica ocluzal.Marginea
ocluzata usor convexa.Marginea ocluzala forma literei V,cu versantele
inegale:vestibular>lingual.Marginea vestibulara convexa-1/3cervicala.Marginea linguala
convexa-1/3medie.Nu prezinta formatiuni.
Relief:usor convex. In sens cervico-ocluzal-1/3medie, in sens vest-palatinal:1/3medie.
Fata distala:forma de trapez,cu baza mare ocluzal si baza mica cervical.Marginea de
colet aproape rectilinie.Margine ocluzala forma literei V, vesrsantul
vestibular>lingual.Marg vestibulara convexa-1/3cervicala.Marginealinguala convexa-
1/3medie.Nu prezinta formatiuni.
Relief:convex dublu sens:cervico-ocluz-1/3medie; vest-ling-1/3medie.
Fata ocluzala: forma de patrat.Formatiuni:-4cuspizi,in ordine descrescatoare:mez-
vest,mez-ling,disto-vest,disto-ling.
-2santuri intercuspidiene:mezio-dist si vestibulo-ling.santul mez-dist separa cuspizii
vestibulari de cei linguali. Sunt 3 variante de intersectare a santurilor:varianta cuciforma;
varianta driopiteca:cand santul vestibule-ling este situat spre mezial fata de portiunea
ocluzo-linguala a santului mezio-distal; si varianta in X.
-3fosete:2 principale:meziala si distala, situate la capetele santului mezio-distal.si una
secundara centrala situate la intersect celor 2 santuri.
-2creste marginale de smalt:meziala si distala.Meziala mai lunga si mai dreapta decat
distala.
Radacina: sunt 2 rad: meziala si distala.Sunt mai mici decat la molarul I inf. Sunt
aproape paralele,usor divergente.rad meziala mai voluminoasa decat distala.Rad distala
mai scrurta si mai subtire. Fiecare rad prezinta o fatza concave si una convexa. Ambele
pornesc din trunchi comun. Uneori sunt total sau partial fuzionate. Camera pulpara are
forma coroanei. Canalele radiculare:2pt rad meziala si 1 pt rad distala.