Biosinteza acizilor grasi

Reprezinta o modalitate prin care este depozitat excesul caloric sub forma de triacil
glycerol; capacitatea organismului de a depozita glucide sub forma de glycogen este
limitata,dar a tesutului adipos este nelim.
Organul central de biosinteza a acizilor grasi este ficatul, dar are loc in toate tesuturile.
Materia prima este glucoza, motiv pt care sinteza acizilor grasi si incorporarea lor in
triacil glycerol (constituie principala cale de stocare a glucidelor alimentare)
Prin biosinteza acizilor grasi se asigura organismului intreaga gama de acizi grasi care
intra in structura lipidelor. Precursorul acizilor grasi exte acetil coenzima a (CoA) care
provine din glucoza pe calea glicolozei, se obtine in urma decarboxilarii oxidative a
acidului piruvic. Acetil CoA provine si din ciclul Kreps; se obtine in citozol din acid
citric care se transforma in acetil CoA si acid oxaloacetic.
Biosinteza acizilor grasu se realizeaza prin 2 cai :
1. carboxilarea acetil CoA cu bioxid de Ca activate si formarea de malonil-CoA;
aceasta cale se numeste si calea citoplasmatica deoarece procesul are loc in
citozol.
2. calea mitocondriala deoarece are loc in mitocondrie prin fixarea la o catena deja
existenta de acid gras a unor resturi acetil realizandu-se astfel o alungire a catenei
acidului cu 2 atomi de Ca

Biosinteaza acizilor grasu pe calea citoplasmatica

Biosinteaza acidului palmitic.
Acidul palmitic ocupa un loc central in metabolismul lipidelor, pt ca prin elongare se
obtine acid stearic prin dehidrogenare => acid palmitoleic
Biosinteaza are loc in citozol si la process participa un complex multienzimatic numit
acidgrassintetaza.
Procesul de biosinteaza necesita : NADPH deoarece procesul este intens reactivate , ATP
deoarece procesul este energodependent(cu consum de energie)
Etapele biosintezei :
1. Transferul acetil CoA din mitocondrie in citozol; membrana interna mitocondriala
este impermeabila pt acetil CoA si traversarea acestei bariere implica reactii de
transformare in compusi permeabili care ajunsi in citozol elibereaza acetil CoA.
Transportul ei din mitocondrie in citoplasma are loc prin transformarea sa in
citrate sub actiunea citratsinteteazei. Sub aceasta forma are loc traversarea de
acetil CoA a membranei mitocondriale si apoi printr-o reactie catalizata de oliaza
si in prezenta de CoA citratul este scindat in acetil CoA si oxaloacetat.
2. sinteza de acetil CoA- procesul consta din carboxilarea acetil CoA cu bioxid de
carbon activate. Sursa de bioxid de carbon este anionul bicarbonat. Reactia este
catalizata de o enzima de tip carboxilaza care este o biotin-enzima. Reactia este
endergonica. Procesul de reactie este malonil CoA, care are o grupare metilen
reactiva. Gruparea malonil CoA participa mai departe la biosinteza acidului gras.
3. Transferul unu rest acetil si al unui rest malonil pe fosfopanteteina ( HSPTA-
proteina care transporta grupari acil si face parte din complexul acidgrassintetaza)
 4. Condensarea restului malonil-SPTA cu restul acetil-SPTA si apoi decarboxilarea
compusului obtinut prin condensare. Aceasta etapa este ireversibila datorita
procesului de decarboxilare. Din reactie => beta cetoacil – SPTA
5. Reducerea restului de beta-cetoacil-SPTA la beta hidroxiacil SPTA. Reactie este
catalizata de o reductaza.
6. Are loc deshidratarea beta hidroxiacil SPTA sub actiunea unei hidrataze si
obtinerea unui compus de tip enoil SPTA
7. Hidrogenerea restului enoil SPTA la acil sub actiunea unei reductaze din reactie
=> butiril SPTA. Ciclul se continua prin condensarea cu o noua molec. de malonil
SpTa pana la obtinerea de palmitoil SPTA. Ultima reactie este detasarea
hidrolitica a acidului palmitic sub actiunea tioesterazei

Biosinteza pe calea mitocondriala

(calea elongatiei)
Aceasta cale consta din atasarea la o catena pre existenta de acid gras a unor resturi de
acetil CoA=> se realizeaza in etape alungiri cu 2 atomi de carbon a catenei acidului
initial. In principiu aceasta cale urmeaza calea inverse beta oxidarii. Procesul se continua
pana la obtinerea acidului palmitic

Metabolismul glicerolului
Glicerolul este un component al acid glicerolilor si fosfoacidglicerololor. Se formeaza
prin hidroliza tisulara( la niv. Tesuturilor) a triacilglicerolilor si intra in fluxul metabolic
sub forma fosforilata. Reactia de fosforilare are loc sub actiunea glicerolchinozei care
este foarte active in ficat. Aceasta enzima este prezenta si in alte tesuturi lipsteste in
adipocit si muschi.
Alta sursa de glycerol este dihidroxiacetonfosfatul care provine din glicoliza glucozei.
Reactia este reversibila. In tesutul adipos singura sursa de glycerol 3 fosfat necesar in
lipogeneza este glucoza fapt ce demonstreaza dependenta matebolismului lipidic de
aportul de glucoza si reglarea insulinica. Glicerolul 3 fosfat poate evolua:
1.sinteza de triglyceride
2.gluconeogeneza
3.in scop energetic prin transfer de apa

Metabolismul trigliceridelor
Hidroliza trigloceridelor(TG)
TG reprezinta forma de depozitare in tesutul adipos a excesului caloric din organism.
Degradarea tisulara are loc printr-un proces hidrolitic in etape cand la final => acizi grasi
liberi si glycerol.
Prima etapa care este catalizata de triacilglicerol lipaza este cea mai lenta => este
determinate de viteza de ractie. Aceasta enzima este cea mai importanta din tesutul
adipos si este responsabila de mobilizarea rezervelor lipidice ale organismului prin
lipoliza. Aceasta enzima este controlata hormonal motiv pt care se numeste lipaza
hormone sensibila.
Activitatea enzimei creste sub actiunea glucagonului si catecolaminelor , care sunt
hormoni lipolitici. Insulina si prostaglandinele au efect inhibitor. Glicerolul rezultat
difuzeaza in plasma datorita imposibilitatii utilizarii lui de catre tesutul adipos care nu
dispunde de glicerolchinaza fosforilarea lui. Glicerolul este captat de ficat unde va servi
ca substrat pt gluconeogeneza.
Acizii grasi rezultati in urma hidrolizei TG sunt utilizati in :
1.catablolizarea cu eliberare de ATP pt fct adipocitara
2.sinteza de TG prin activarea lor la acil CoA proc care este dependent de glicemie si
insulinemie
3.eliberarea acil glicerililor in plasma unde functioneaza ca substrate energogene pt
muschi scheletici,miocard,rinichi.
Valoarea TG creste in diabet, stress, datorita intesificarii lipolizei. Ficatul epureaza
plasma de acid glycerol prin transferul lor in corpi cetonici.

Biosinteza TG

Incorporearea acizilor grasi in TG se realizeaza sub forma active de acil CoA. Are loc pe
2 cai care difera prin natura precursoruluii glicerolului activ:
1. calea monogliceridelor- functioneaza in eneterocite si reprezinta o cale rapida si
economica de resinteza a TG din produsii rezultati in urma digestiei.
2. calea glicerofosfatului – are loc in celelalte tesuturi in special in tesutul adipos si
in ficat

lipogeneza reprezinta modalitatea de stocare a excesului caloric, glucidic, sau lipidic ale
organismului, procesul fiind dependent de continutul de glucoza si concentratia de
insulina.
TG biosintetizate in ficat sunt escortate in plasma sub forma de VLDL.